Serbările delà Braşov

113

Sâmbătă 12 (24 Iunie) 1899 *i£UAC" ^ІА

AÜMiWíSÍ RA {IA Á r a d , S t r . Aulleh ( A d a m )

Árad, S t r . Anlich ( A d a m ) ABO

nSISERŢIONÎLK

MENTÜL

Penrru Austro-

a* г ţir garmond : рпша-aaU7 er. ; a doaua оага 6 ci. : % treia-oarä 4 cr. ţi timßrii •ie 30 cr. de fiecare p u n ­ eaţi ane.

Ungaria l

de un an fl. 10; pe , an fl. b; u e de n fl. 2.50 pe 1 lună fl ;

ÍV-ГЙ

de Duminecă an fl. 2.—

pe

At&t aboaameatele cât ţu Inserţiunile sunt a s* pite h a l a t e !д Árad.

pe an 40 franci. Manuscripte n u se Ніантяѵ:

Anul III.

Serbările delà Braşov. nişte nale.

Scrisori nefr&nc&te U D primesc.

ѣ

L a Braşov Rosaliile a u fost sérbatorï cu adevërat naţio­

Din vechime Românii ortodocşî din Braşov-Cetate îşî aveau biserica lor dimpreună cu Grecii, foarte pu­ ţini la numër. Felurite îrapregiurărl însă au produs neînţelegere între Greci şi Români, şi aceste neînţelegeri în fine a u produs u n proces lung şi costisitor. Dreptatea Românilor e r a mal limpede, ca lumina soarelui, dar' în Ţearci-ungurească „Turcul te bate, Turcul te judecă" ; justiţia maghiara influenţată de guvern n u putea să facă dreptate, căci atunci în Braşov Românismul, ceea-ce pe ungurie s e tâlcueşte „trădarea do patrie", se întăria peste mesura. Astfel Româ­ nii a u perdut procesul, şi credincio­ şii ortodocşî românî din Braşov-Cetate n u mal aveau biserică. Şi-au zidit o capelă mică în cimiteriul din „Groaverî" şi acolo îşi înălţau rugăciunile lor Domnului. Arangiarea aceasta Insă era numai provisorie. Capela prea e r a la o parte de oraş şi creştinii, cu deo­ sebire iarna, n u mal cu multă greu­ tate o puteau cerceta.

Numer de Duminecă politul a гёзрииз emoţionat, mal ales aducêndu şl aminte, eă acum se reîntoarce în patria sa natală, unde л copilărit şi unde şi-a început cariera. După aceea l'a bineventat în limba maghiară vicecomitele co­ mitatului, dl Friedrich ІеЫ, la ce Metropo­ litul a rëspuns tot în limba maghiară, mul­ ţumind călduros vicecomitelul pentru aten­ ţiune ; primarul oraşului, dl Fr. Hiemesch a bineventat pe I. P. S. Sa In numele ora­ şului nemţeşte si Metropolitul tot nemţeşte a rëspun?, că e fericit a revede Braşovul, pe eare-'I consideră ca locul sëu natal

Baiulescu, care cu un zel vrednic de laudă a obosit, pentru-ca sfinţirea bisericei; şi primirea Inrltului oaspe să fie deamnă şi potrivită cu numele Braşovului. Trebuie să exprimăm recunoştinţa noastră faţă de prestaţiunile corului. S'a cântat liturgia lui Musicescu, şi corul a cântat atât de precis şi frumos, că rână şt streinii au lëmas în­ cântaţi.

După terminarea serviciului divin înalt Prea Sfinţia Sa a făcut visite la căpeteniile autarităţilor locale, la dl G. B. Popp, preşedintele comitetului ( Vahrstadt). parochial din Braşov-Cetate, la dl Diamandi Manole şi la alţi fruntaşi După bineventărî Metropolitul a luat loc români din Braşov. în trăsura cu patru cal a dluï G. B. Popp, care era împodobită admirabil cu flori. Banchetul. Chiar şi roatele erau îmbrăcate cu verdeaţă In aceeaşi zi la 2 oare p. m. s'a Dinaintea acestei trăsuri defilează apoi bandat un banchet în sala cea mare a deriul, care era compus din vre-o 450 de redutei orăşeneşti. călăreţi. Trăsurile au fost peste 150. Ordinea toastelor asemenea a fost tipărită. Ba era următoarea: Sosit în oraş, Prelatul a tras în gazdă Pentru Maiestatea Sa a vorbit P. S. la părintele protopop Bartolomeiu Baiuleecu, Sa Metropolit Ioan Meţianu. Pentru înalt parochul comunei bisericeşti din BraşovPrea Sânţia Sa a vorbit P . O. D. Ioan PeCetate. triec. Pentru guvern şi administraţie D. Ioan Socaciu, Pentru armată D. N. P. Petrescu. Recepţiunile Pentru Consistorul Archidiecesan D. Virgil La 4 ore p. m s'a început recepţiunea, Oniţiu. Pentru confesiunile creştine P . O. care s'a .făcut în chipul următor : Corpul D. B. Baiulescu. Pentru oraş şi magistrat oficeresc; biserica evangelică şăseas<$: bi­ serica evaag maghiară; magistraötkjAitoeSpre cea mai neplăcută surprindere nesc ; protopopiatul gr.-or. român al Braşo­ \ r ă , o situaţiune foarte tristă. a publicului însă ordinea aceasta nu vului; protopopiatul gr.-or. din Zerneştl ; Cetatea Braşovului, oraşul acelor s'a ţinut, ci după toastul înalt Prea reuniunea femeilor şi a văduvelor române vrednici bëtrânï, cari în cea mal Sfinţiei Sale pentru monarch a urmat sub conducerea doamnei Agnes Duşoiu ; mare parte prin jertfele lor şi prin toastul dlui Ioan Socaciu pentru gu­ corpul profesoral şi înveţătoresc, condus de autoritatea lor a u înfiinţat măreţele dl director Virgil Oniţiu şi în urmă o de- vern. Sunt informat, că acesta s'a institute de cultură românească în putaţiune.de ţerani, condusă de părintele făcut la insistenţa comitelui suprem, Braşov, era să s e peardă pentru r o ­ care a declarat, că va părăsi banche­ Hamzea din Reşnov. mânism cu desëvôrsire. Mal ales tul, dacă toastul pentru înalt Prea câţi-va conducëtorï aï Scheiulul erau După terminarea recepţiunil s'a dat o Sfinţia Sa se va ţine înaintea celuia de părere, ca parochia gr.-or. r o ­ masă în cerc familiar la părintele protopop pentru guvern. Metropolitul, ca să înmână din Braşov-Cetate să s e afi­ Baiulescu, la care, afară de familie, au parti­ cungiure scandulul, a cedat. Toate toalieze la cel din Scheiu. Motivele cipat şi vrednicii fruntaşi ai comunei bise­ stele au fost ţinute frumos şi bine, dar acestei păreri erau foarte interesante riceşti, d-niï Diamandi Manole şi G. B. Popp. şi mai frumoase au fost rëspunsurile. şi este posibil, e a în curônd să le r e ­ Cu deosebire mare efect a făcut toa­ levăm înaintea publicităţii. Deocam­ stul vicecomitelui lehel şi a dechanuA doua zi. dată constatam însă, că Românii din Duminecă, în 6/18 Iunie, s'a făcut apoi lui evangelic săsesc dl Herfurth, care Cetatea Braşovului n u s'au lăsat se­ sfinţirea bisericei celei noue cu o pompă cu o rară putere oratorică a glorifi­ duşi de părerile ciudate ale condustrălucită, cum numai biserica orientală cat buna înţelegere între confesiunile cëtorilor din Scheiu, ci s ' a u pus pe creştine. La sfârşitul toastelor secrepoate esvolta. înalt Prea Sânţia Sa a ponti­ lucru şi după nespuse osteneli, lup­ tariul comitetului parochial din Bra­ ficat încungiurat de Reverendissimiï Domrî tând cu mii de greutăţi, împedecaţl şov-Cetate a cetit telegramele de Nicolae Christea, Zaharia Boiu, R. Roşea în lucrările lor chiar şi de Consistorul felicitare, sosite din Arad, Giurgiu, (din Sibiiu), şi părintele protopop B. Baiu­ archidiecesan, în sfîrşit totuşi au isbuPiteşti ş. a. lescu din loc. Biserica era îndesuită de un tit să-'şî ridice o nouă biserică şi a La banchet au luat parte 1 0 0 de ridicat-o în mijlocul cetăţii din Bra­ public foarte ales. S'au présentât toate au­ persoane. torităţile locale în frunte cu însuşi corniţele şov. Concertul. suprem, d Mihail Maurer de Ürmös. Cătră L a sorbătorile Rosaliilor a fost sfârşitul liturgici înaltul Prelat a ţinut o In aceeaşi zi seara la 8 oare corul sfinţirea acestei biserici şi în scopul vorbire, în care îşi exprimă deosebita sa bisericesc din Cetate a dat un concert în acesta a sosit Ia Braşov înalt Prea­ recunoş iuta pentru creştinii ortodocşi din reduta oraşului în favorul mesei studenţilor sfinţia Sa Dl Ioan M'ţianu, noul Braşov Cetate, cari urmând pildei stră­ şi pentru fondul corului bisericesc. Archiepiacop şi Metropolit. D e dragul moşilor, cu atâtea jertfe şi osteneli, au ri­ Toate punctele programului au r;uşit respectului, ce-'l a u pentru biserica dicat în mijlocul Braşovului un nou Sion, splendid. Publicul obosise aplaudând. Dom noastră, această fortăreaţă a naţio­ o nouă cetate credinţei şi naţionalităţii nişoara Octavia Popovici a stors admi nalităţii române, credincioşii din B r a - noastre. A accentuat îndeosebi meritele raţiunea tuturor prin cântarea sa şi ni-a şov şi din protopopiat i-au făcut înal­ mari ale părintelui protopop Bartolomeiu inspirat nădejdea, că în D-Sa vom avè tului prelat o strălucită primire. Baiulescu, această podoabă a clerului româ­ fericirea să vedem pe una dintre cele nesc, care ziua şi noaptea n'a încetat a mal excelente cântăreţe nu numai la Sosirea Mitropolitului. munci, până ce a vëzut gata noul sfânt Românî, ci şi între străini. Cu o preciSâmbătă, în 5/17 în Iunie, o mare de lăcaş. siune uimitoare şi interpretare foarte in­ Români aşteptau la gară sosirea trenului In decursul liturgiei a câatat corul, care teligentă a executat pe pian şi doamna accelerat. La 2 ore şi 9 minute a Intrat s'a format numai do curénd în Braşov- Maria Popovici piesa ,,Capriccio brillante" trenul în gară şi când Înalt Preasfinţia Sa cetate sub conducerea domnului Timoteiu de Mendelsohn. Peste tot publicul poate fi. pentru a coborît, urale nesfirşite l-au primit. Pro­ Popovici, profesor de musică şi de cântări mulţumitor dlui Timoteiu Popovici plăcerea ce ni-a produs prin aranjarea topopul tractului Ioan Pétrie a ţinut o la şcoalele române din Braşov. Meritul în­ scurtă vorbire de bineventare, la ce Metro­ fiinţării acestui cor îl are doamna Maria acestui concert. In sală era de faţă tot ce

Braşovul are mal distins metropolitul.

tn

frunte

cu

După concert a urmat petrecere cu dans, care a ţinut până Luni dimineaţa. A treia zi. Luni

în

7\19

Iunie

Inaltpreasfinţia

Sa a făcut liturgia în biserica sfântului Nicolae din Scheiu, după aceea a înălţat rugăciuni in biserica gr.-or. Pe-Tocile. Scheianil l'au însoţit pe Preasfinţia Sa de la casa parochială din cetate cu 14 trăsuri, i-au ridicat lângă gimnasiu un arc de triumf şi şi-au împodobit casele în onoarea înaltului oaspe. In aceeaşi zï s'a dat din partea comi­ tetului bisericii sfântului Nicolae o masă In onoarea Inaltpreasflnţiel Sale. A făcut însă rea impresiune asupra publicului, că masa aceasta s'a dat în sala festivă a gimnasiului. După ameazi In. Preasfinţia Sa a servit îu biserica din Braşovul-vechiu şi aetfel a satisfăcut pe toţi credincioşii ortodocşî din Braşov. Conductul. Luni seara s'a dat apoi în onoarea Inaltpreasfinţiel Sale un conduct de lampi­ oane, care, plecând de la gimnasiu In frunte cu musica orăşenească, a trecut prin strada Vămii şi aşa a ajuns în mijlocul pieţei celei mari din Braşov, dinaintea casei parochiale, unde era găzduit metropolitul. Aici musica a cântat doue piese, ear' după aceea profesorul Vasilie Goldiş a ţinut o cuvântare, prin care a arëtat, că curăţenia moravurilor şi însufleţirea pentru ideale este tăria popoarelor şi încheie cu speranţa, că Românii nici de aci încolo nu-şî vor perde însufleţirea lor pentru neam şi biserică. In actul sfinţirii bisericii din Braşov vede o dovadă despre aceasta şi pentru aceea salută cu respect pe capul bisericii naţi­ onale a Românilor. După vorbirea dlui Goldiş corul şco­ larilor sub conducerea dlui Timoteiu- Po­ povici a cântat un imn la adresa Inalt­ preasfinţiel Sale şi apoi conductul Intre urări însufleţite pentru metropolit, şi-a făcut întoarsă calea. Astfel s'a sevîrşit sfinţirea bise­ ricii gr.-or. române din Braşov-Cetate. Prin aceasta Românismul s'a întărit, o nouă fortăreaţă s'a ridicat nea­ mului nostru şi bisericii noastre strămoşeşti. P e lângă părintele pro­ topop Bartolomeiu Baiulescu, meritul principal pentru această isbândă ro­ mânească este a iubitului Diamandi Manole, inimă curată şi suflet mare, apoi a domnului G. B. Popp, care şi prin aceasta a dat o nouă dovadă de iubirea sa cea mare, ce o poartă în suflet pentru neam şi biserică. Să dee Dumnezeu, ca'noul Sion să fie loc de mângâiere şi de întărire în sentimentele cele nobile pentru toţi şi pentru toate.

2 înmulţirea regimentelor.

Foile lucrările congresului, ca acesta eă fie re­ din Viena scriu, că ministrul de rësboiu deschis. Foile ungureşti, care şi ele vorbesc are de gând să taie delà fiecare regi­ de această jalbă, prezic ca rëutate, că jalba ment de pedestrime câte un batalion (al nu va fi luată în seamă, căci Însuşi mi­ patrulea) şi din batalioanele astfel des­ nistrul-president va sfătui aşa pe M. Sa. făcute să se alcătuiască 65 de nouel * regimente, carî deocam'ată vor fi com­ La examenul de maturitate delà gimpuse numaî din câte doue batalioane şi numaî maî târziu se vor completa cu nasiul maghiar de stat din Zombor (Badea), câte al treilea). Orî-şi-cum însă, mesura toţi studenţii sorbi au căzut, fiind-că tn tot aceasta va cere ca numërul soldaţilor să rëstimpul de 8 ani, cât au umblat acolo tn şcoală, n'au înveţat limba maghiară încât fie sporit. să poată vorbi în mod curgëtor. Directorul-inspector al şcoalelor din acest ţinut a fost supărat foc de această lipsă de pa­ triotism al tinerilor sorbi, fácőndu-le aspre 0 jale in România. imputări, că nu vor să-'şî însuşească limba şi cultura maghiară, de care vor avè atâta In oraşul Slatina din România trebuinţă în vieaţă.

s'au întêmplat Luni lucruri de jale. Ţerani! cari se socotiau nedreptăţiţi pentru căderea In alegeri a candi­ datului lor Bogdan-Piteşt! (socialist), veniseră în numër de vre-o 2 0 0 0 în oraş, pentru a se plânge căci aşa ziceau, voturile cele maî multe, can­ didatul lor le-ar fi primit, ear nu can­ didatul stăpânirii. Eî s'au adunat la gară, de unde aveau de gând s ä tri­ mită pe câţi-va dintre donşiî la Bu­ cureşti, să se plângă guvernului.

De geaba, ceea-ce ţi-se impune cu d'asîla, chiar lucru plăcut şi folositor să fie, nu prea te îmbulzeşti să o primeşti ; necum limba şi cultura maghiară, de care 'ţi este silă să te îndeletniceşti.

Instalarea Episcopului.

acestei alegeri, deşi erau şi alte cari meritau atenţiunea, scrie:

afaceri

„In faţa actului sevîrşit nu ne ro­ mânea de cât, eau së provocăm o revisnire a alegerii, — lucru imposibil, — sau së primim actul, aşa cum a fost sevîrşit, cu observarea externă a formelor legale. Am ales alternativa din urmă, singura ce o puteam alege, şi tn înţelesul acesta ne-am şi précisât punctul nostru de vedere, în rim-articolul „Alegerea de la Arad ' de la 115 Maiu. De aci încolo rolul nostru s'a redus la Înregistrarea, ca fideli cronicari, a tuturor actelor urmate In legătură cu actul dt la Arad. Rolul acesta ni l'am făcut cu conştienţiositate şi demnitate, deşi contrarii noştri de la Arad prin injuriile lor personale ne provocau zilnic '. 1

Şi din această intimă convingere per­ sonală şi din înţelegerea şi cunoaşterea Observăm, Întâiu: dacă aşa făceau, perfectă a euflotulul poporului, cum am mal cum scriu, nu era să fie atâta ceartă. zis, a isvortt ideia „odei" mele. Organul autorisat insă departe de a fi pri­ Acestea sunt adevëratele mele declaraţii. mit actul sevîrşit, mal ales după alegere N'am făcut şi nu ţin să am prilegiu de a face s'a năpustit nu numai asupra alesului, ci îndeosebi asupra alegëtorilor, a Sinodului, declaraţii înaintea nici unul domn, pe care prima-oară In vieaţa numind trădători, nemernici (şi câte injurii Il vëz pentru mea, cum de pildă eşti D ta! — Ar trebui toate), pe cel cari au zdrobit domnia „nea­ să fiu foarte mărginit, dacă fiecărui nou murilor". S'au năpustit Îndeosebi asupra cunoscut, dujmau vederilor şi principiilor noastră, scriind pagini întregi, în acelaşi numër, cele mal absurde învinuiri la adresa mele, i-aş pune sufietu 'n palmă.

amicilor noştri. Şi totuşi noi am provo.at? Aceasta-I curat povestea lupului, care se Deoare-ce de mai multe zile M. Sa plânge că mielul i-a turburat apa.

Prefectul judeţului ^comitat) a Monarchul a fost bolnav, s'a întârziat trimis însă asupra lor oştire. Despre chestia cu episcopul Radu, ce Eată cum descriu foile din ţeară cu întărirea episcopului Aradului. Aşa­ vreau să zică cel de la Sibiiu? Pentru că dar' nici ziua sfinţirii şi a instalării cele ce s'au întêmplat apoi. am scris un articol de simpatie când cu nu se ştie încă positiv. numirea Preasfinţiei Sale, să fie oare o

Batalionul de infanterie, care n'avea cartuşe, a făcut loc batalionului de vână­ tori ; acesta în urma ordinului prefec­ tului, a înaintat asupra ţăranilor şi a tras o salvă. Doî-spre zece ţerani au căzut morţi pe loc şi douë-zeci şi opt grav răniţi. Din­ tre aceştia din urmă, doul an murit pe drum, pe când erau transportaţi la spital. Ţoranil, înspăimântaţi, au Început să fugă şi să se răspândească în toate direc­ ţiile. Trupa a tras din nou, şi a'ţl doi ţe­ rani an căznt morţi. In fugă sătenii i-au ridicat şi i-au luat cu el. Pe când ţoranil continuau să fugă, s'a trimis in contra lor escadronul de călăraşi. Ţerani! cădeau în genunchi şi cereau ier­ tare; cavaleria a trecut peste el.

Mal departe, un alt grup de ţăranii a aşezat înainte pe cel doi morţi, ear el în genunchi, îndërëtul lor, cu capetele desco­ perite, aşteptau. Cavaleria a trecut peste dinşil. Numërul r&niţilor şi al celor ce pro­ babil au mal murit pe drum, nu se cu­ noaşte exact. Soldaţii însă ÎI socotesc la vre-o 70. Din trupă au fost răniţi trei oficerl, un sergent-major, doi sergenţi şi 28 soldaţi, din cari 4 mal greu.

D'ale Şerbilor. Ziarele sorbeştî din Novi-Sad .Zastava* şi » BraniJc*, ce ni-au soBit eri, publică jalba pe care au înaintat-o M. Sale fruntaşii sêrbï, membri al congreaulu! naţional-bisericesc, amânat încă în Iulie І897. Pe atunci era vorba, că o va duce la monarch9 bărbaţi, anume aleşi din sinul congresului; dar' se vede, că s'au rësgândit altfel, căci au tri­ mis-o prin poştă pe calea ministrulul-president ungar, Széli. Jalba e iscălită de 54 bărbaţi din cel mal de frunte al naţiune! şi e lungă in cât ar umple 4 pagini încheiate ale foaiei noa­ stre. In ea sunt înşirate toate fărădelegile şi scurtările de drepturi, pe care a avut sale îndure biserica sârbească în aceşti din urmă trei zeci de ani, de cătră stăpânirile ungu­ reşti. Plângôndu-se amar monarchulul, Serbii se roagă ca să înceteze aceste stări şi să li-se deie voie să-'şî poată urma înainte cu

Comitetul ce s'a ales în Arad pen­ tru arangiarea serbărilor eri şialaltăeri a chibzuit însă asupra celor ce sunt de făcut şi s'a înţeles deplin asu­

pra chipului cum să primească pe noul episcop, precum şi asupra serbărilor ce se vor da. S'au compus patru secţiuni : a pri­ mirii la gară, a banderiului, a concer­ tului şi petrecerii şi şcolară. Se avisează pe această cale toţi câţi vor să ia parte la banderiu să se adre­ seze dlui B. Ciorogam, presidentul secţiunei respective, aducêndu-ï la cunoş­ tinţă participarea. îndeosebi sunt rugaţi d-nîi preoţi şi înveţători să ştiricească din fiecare comună cam câţi călăreţi УОГ Teni, pentru a se şti lua apoi aici mëşurile trebuincioase. Tot aşa să se în­ ştiinţeze cei cari doresc să ia parte în conductul de trăsuri ce va fi delà gară până în oraş în ziua sosirii noului episcop.

L a congregaţie. Facem atenţi pe toţi membrii românî ai cogregaţiunei comi­ tatului nostru să nu omită a se présenta la adunarea de la 28 Iunie (Mercuri) unde e vorba de a se alege nu numai vicispán, dar* şi alţi slujbaşi. In preseară, la locul obicinuit, se va ţine con­ ferenţă prealabilă. SË DISCUTĂM! Aşa îşi intitulează prim-articolul Rëu de la 10)22 Iunie organul „autorisat" de la Sibiiu. Vrea să lămurească situaţia, zice, şi ca să se vadă spiritul, în care începe lămurirea, e destul să spunem că deja tn întâiul pasagiu începe cu „fatala alegere de la Arad." Ear' după-ce recunoaşte că într'adevër, prea s'au pasionat mult unii pe chestia

firesc să n'o pricepi. — Eu vorblam una, şi D-Ta scoţi alta. îmi vine aici aminte gră­ dinari ul tatii, care era surd. — Câte ol al Ioane f ІІ întrebau oamenii. Iacă culeg nişte prune, că ni-a dnt Ü zeu mult-, rëspundea el!... Dar eată ce afirmam e u : C i grupaţi în giurul .Tribunei Poporului* au avut drep­ tate, când pentru scaunul metropolitan, doriau pe marele episcop român Nicolae Popea, mai mult decât pe actualul Mitropolit ! A'ât. Ear privitor la Părintele Goldiş, delà înce­ put am declarat, că-i demn de-a fi episcop şi făceam earăşi o comparaţie, pe tema de­ şteptăciunii !

contradicţie in atitudinea noastră, când în­ registrăm voci actuale, cari desigur nu-I vor fi plăcute episcopului de Lugoj, dar' pe cari dacă le-ar ignora, cine ştie dacă nu înspre scădere i-ar fl. Ear' cu scăderi, de sigur n'ar ajunge mare, cum noi i-am dorit din tot sufletul.. . Doar' însuşi organul sibiian reproduce că am scris : „Aşa purcezénd — adecă neabătondu-se o singură clipă;de pe calea cea dreaptă — Dr. D. Radu se va înscrie In istorie nu numai ca episcop iubit şi vrednic al Lugojului, dar' va iëmâuè un mare preot al neamului ro­ mânesc". . .

Dar' ian stal cu binişoru ! „Oda" mea publicată la adresa „Tinerimel universitare", In „Tribuna", şi pentru care al avut curagiul să më gratulezi, nu va fi avut oare inspiratori cu dujmanil na­ ţiei, tot ca „oda' închinată Preacuvioaulul losif Goldiş ? . . . . Ascultă më, frăţioare! Dacă nu pri­ cepi ua lucru taci şi nu Intra In casă stră­ ină, ca de astădată In domeniul „conştiinţei", pentru că ştii povestea vorbii strămoşiloi : „Si tauuisses philosophus manîisses". Dă-I zor la carte; fa-te advocat distins, că de episcop! şi ode ne-om ocupa noi, ăştia, preoţii, cari ne-om cunoaşte cum ne­ am cunoscut totdeauna pe omul doririlor noastre. Să III sănetos şi să te fereşti a mal da ca fluturii tn para focului, că te pârleşti. B u c u r e ş t i , 30 Maiu 1899. Al. Muntean al lui Vasilie, preot.

Noi am vorbit despre viitor Organul sibiian scria însă (la 9 Maiu 1897), că episcopul Radu ente un prelat „ca şi care asemenea Românii nu au mai avut". .. Va să zică Şaguna nici el n'a fost Intr'adevër mare ? ! Şi totuşi ca să arete că noi suntem inconsecuenţl, ziarul „autorisat ' scrie In Crisa în Franţa Paris, 23 Iunie. In N rul sëu de ieri : ear' pe Radu ea (adecă cele din urmă tot WaldecJc-Rousseau a fost „Trib. P.") Га lăudat cu mult mai mult de însărcinat cu formarea cabinetului. Bourgeois, cât noi".. sosit delà Haaga, va sta în oraş până se va fi constituit noul cabinet. Greutatea cea mare Aşa se lămureşte situaţia? a fost, că nu voia nimeni să primească mi­ nisterul de rësboiu. Afacerea s'a resolvat deci aşa, că primul ministru îşi réserva sieşi acest departament. Mare surprindere a pri­ EÉSPUNS cinuit chemarea în minister (la departamen­ tul de comerciu) a deputatului soc'aiist Miid-luï Q. N o v a c o v i c i u , „minor". Ierand. Dragă Domnule I Më bucur din inimă, Din Dietă. Budapesta, 23 Iunie. Senza­ că te gândeaţi, câte odată, şi la mine. In ţia zilei de azi este că la discuţia asupra lupta neprihănită, ce o porţi alături de d-nil de la .Tribuna*, më mir că mal poţi cugeta compromisului cu Austria va lua cuvêntul şi contele Apponyi. şi la cei .compromişi*. Hoţie mare. Budapesta, 23 Iunie. Eşfî indignat! Vai. sărăcuţul ! Iţi plâng La fabrica Ganz s'a descoperit o hoţie de milă, dar ce să-'ţi fac? Din scrisoarea

ULTIME ŞTIRI

D-Tale n'am putut afla pricina Indignării, de un milion coroane. сѳ-'ţi mistue sufletul. Şi cum aş dori să te Delà graniţa serbo-turcă. mangal, şi cu câtă dragoste te-aş scoate Constant nopol, 22 Iunie. din impas, dar, de, dacă nici măcar să seri! Incăerările 1 graniţă sêrbo turcească nu ştill au încetat. Comandantul sôrbesc şi cel tur­ încerci să vorbeşti de politică, de alege cesc al trupelor respective, amândoi colo­ rea Prea Cuvioşiei Sale Goldiş, de Mitro­ neii, cercetând bine căuşele şi obârşia tnpolitul nostru, şi chiar te milostiveşti a-'ml căerărilor, au constatat, că Intr'adevër de­ da voe s'adaog c'o odă mai mult la poe- vină sunt Albanezi!, car! cu timpul au de­ siile mele, dar indignarea, bat'o pârdali icu venit aşa de resfăţaţl şi nedisciplinabill, în­ n'o vëz nicăirl justificată de probe .majore* cât nu ascultă absolut de ocârmuirea cen­ trală de aici. nu .minore*, bine Înţeles! Ei sunt aproape ca şi Ienicerii de oN'ai priceput lupta ce s'a deschis asu­ dinioară. Poarta însăşi nu ştie ce să facă pra unei chestiuni resolvită azi de .majori'' cu ei; pe teme chiar de dinşiî. bine şi cuminte, şi, pentru aceasta, drăguţule Nu e esclus, că incăerările Bă nu se dai mereu In gropi. — O discuţie, relativă repeţească în curênd. la această chestiune străină de d-ta, era

3

ADERENŢE—PROTESTE Belinţ.

In 2 Iunie a. c. în B-Comloş (Banat) s'a ţinut o adunare de po­ por dreptcredincios ortodox sub pre­ şedinta vrednicului poporean Andreiu Bălan, în causa alegerii nou-alesului episcop diecesan al Aradului. S'a protestat contra ziarelor, carî au scris împotriva alegerii şi s'a ales cu unanimitate o deputaţiune de 5 sub conducerea parochului G. Bălan cari vor avea să meargă în persoa­ nă în ziua instalării la noul ales episcop spre a'l felicita în numele po­ porului gr. ort., din B.-Comloş, asigurându-1 de încrederea lor. In de­ putăţie fu ales Ioan Palcu Pistol, cu Andreiu Uliu., Vichentie Lupşa, Ge­ orge Palcu (Mihaiu) şi Aureliu Bă­ lan. *

Subscrişii credincioşi ai bisericei gr. or. rom. din S i n i t e a, aparţinetoare diecesei Aradului, cu dragoste salutăm alegerea Prea Cuvioşiei sale Părintelui Iosif Goldiş de Episcopul nostru, care ca om crescut şi născut în diecesa, va şti să inaugureze in Diecesa noastră un sistem nou, si­ stemul

dreptăţii

şi

al dragostei

evange-

lice, aşa de mult dorit de toţi. Exprimăm celor 30 deputaţi bravi mulţumită şi recunoştinţa noa­ stră, pentru că au ştiut combate cu arma dreptăţii sistemul corupţiuneî, au frânt clica neamurilor şi au adus la isbândă reuşirea Prea Cuvioşiei Sale, asigurându-i şi pe viitor de în­ crederea şi spriginul nostru. Salutăm „Tribuna tru ţinuta ei corectă;

Poporului" pen­ ear' bărbaţilor

grupaţi în giurul ei, pentru lupta pur­ tată cu bărbăţie, curagiu şi abnegaţiune în interesul nostru şi al diece­ sei noastre — le exprimăm mulţu­ mită şi recunoştinţă, asigurându-'i şi maî departe de încrederea noastră. Cu indignare respingem ameste­ cul nejustiflcat al celor de altă con­ fesiune, fie bëtrâni, fie tineri din um­ bra „Tribunei" din Sibiiu, a „Gazetei" din Braşov şi „Unirei" din Blaj. Protestăm contra atacurilor lor şi strigăm : să trăiască doritul nostru, noul Episcop Iosif Goldiş ! Sintea, la 17 Iunie 1899. Ioan Burdan, preot, Petru Bá­ lint, înveţător, Petru Usca, măiestru, Micula Savu, Micula Flore, Stoica Petru, Bozgan Vasilie, Simion Tomuţa, Cioba Mihaiu, Lunga Ioan, Tomuţa Flore, Riviş Ioan, George Usca, Bozgan Pavel, Bozgan George, Herlo Zaharie, Ioan Herlo, Flore Herlo, George Usca, Ioan Herlo, Torna Usca, Tomuţa Flore, Vasilie Usca, Ioan Usca, Petru Stoica, Moica Ioan, Ioan Mole, Dragan Flore, To­ muţa Toader, Ioan Maruster, Sigeciu Ioan, Flore Lunga, Stefan Riviş Va­ silie Tomuţia, Vasilie Bozgan, Onuţ Macentu, Ioan Carnaţia, Ioan Tomu­ ţia, Stefan Maruster, Vasilie Lacatiş, George Lacatiş, Ioan Maruster, Petru Stoica, Petru Stoica, Petru Ferenţ, Stefan Maruster, Flore Cioba, Lunga Pavel, Flore Bozgan, Simion Bozgan, Simion Kârnaţ, Riviş Ioan, Flore Tipeiu, Usca Flore, Ilie Bozgan, Va­ silie Micula, Flore Gabor, Usca Ste­ fan.

Parochia centrală a tractulul Be­ linţ, salută călduros ţinuta acelor domni deputaţi, cari cu votul lor au sevîrşit măreţul act al alegerii noului episcop Î 1 nostru, în persoana de înaltă erudiţiune a Preacuvioşiel Sale păr. archimandrit Iosif Goldiş. Trăească mulţi ani nou alesul nostru Archiereu Goldiş ! Trăească bravii şi vitejii luptători naţionali de la „Tribuna Poporului". Damaschin Carabaş, preş. com. par. ; Petru Căprariu, paroch ; George Babricu, preot; Dimitrie Lazar, epi­ trop ; Nieolae Cosariu, epitrop; Con­ stantin Pava, înv. ; George Baderca, înveţ. ; Sofia H. Florescu, înveţătoarej; Dimitrie Marcu, jurat comunal; Di­ mitrie Gergar, Stefan Hatieg, epitrop ; Ioan Moisi, epitrop; Vichentie Marcu, jude; Dimitrie Bratescu, Damascen Gerga, docente pens. ; Ioan Motora, Dimitrie V., Torna Hatzeg, Nieolae Susman, Constantin Susman, Iosif Pêrvu, Oonstantin Marcu, Ioan Mihu, Ioan Mateica, Dimitrie Prohabu, Dimitiie Cimponer, Constantin Damian, luliu Ghe-rga, neguţător; Dionisie Marcu, Lszar Prohab, George Carabasiu, cancelist Ioan Adam, Con­ stantin Cosariu, Stefan Ugidan, Ioan Micu, Nieolae Sêrbu, Vasilie Cengea, Traian Hatieg, Nieolae Cadar, Di­ mitrie Cadar, Ioan Ardelean, Stefan Biriescu, Achim Vacarescu, Constantin Cosariu, prin Cadar, Stefan Micu, George Micu, Dimitrie Gregar, Vicentie Lăzărel, Dimitrie Cadar, Stefan Babriciu, Dimitrie Mateica, Nieolae Demian, Dionisie Mateica, Stefan Văcărescu, Vichentie Gerga, Vichentie Carabasiu, Nieolae Carabasiu, Ioan Carabasiu, George Tripon, Torna Bariu, Simeon Marcu, Vichentie Gerga, Dimitrie Mateica, Constantin Carabasiu, Constantin Gerga, Constantin Moise, Nieolae Marcu, Dionisie Moise, Vi­ chentie Gilezan, Dimitrie Petrutz, Dimitrie Gerga, George Marcu, Stefan Hatieg, Nieolae Suciea, Ioan Prohab, Dimitrie Gerga, Dionisie Carabasiu, Nieolae Cosariu, Constantin Prohab, Vichentie Lăzărel, Stefan Carabasiu, Vichentie Gerga, Constantin Carabasiu, Dimitrie Gerga, Damarchin Socatiu, George Zebrean, Ioan Bugariu, Nicol-e Vucan, ,Toma Cebzan, Con­ stantin Cosariu, Torna Cebzan, Stefan Gerga prin Stefan Hatieg, scriet. de nume; Olimpiu Onia, Pavel Sôrb, Dimitrie Hatitg, Constantin Mateica, corist; Nieolae Cebzan, Stefan Micu, Dimitrie Cimponeriu, Nieolae Gerga, Nieolae Micu, Constantin Gerga, Ioan Gerga, Constantin Gerga, Traian Babricu, Dimitrie Cengea, Ioan Stoian, Dimitrie Marcu, George Hatieg, Damaschin Cosariu, Ioan Mioc, Stefan Hatieg, Dionisie Gerga, cassar com. ; Constantin Micu, Dimitrie Birëu, Ni­ eolae Cibulea, Dimitrie Adam, Con­ stantin Babrie, Vichentie Suclia, Trifon Cimponer, Ioan Prohab, Ioan Adam, Stefan Adam, Torna Moise, Costa Mihoc, Dimitrie Micu, Dimitrie Moise, Stefan Babric, Stefan Mihoc, Con­ stantin Prohab, Dimitrie Ardelean, Pavel Sêrb, Stefan Veche, Ioan Moise, George Adam, Vichentie Carabasiu, Torna Gerga, Constantin Bariu, Ioan Micu, Damaschin Adam, Ioan Micu,

Dimitrie Pascu, Constantin Pascu, Dimitrie Cosariu, Dimitrie Cosariu, Constantin Cosariu, George Lazar, Stefan Cimponeriu, Torna Prohab, Coostantin Cimponeriu, Constantin Micu, Dimitrie Moise, Dimitrie Babric, Constantin Babric, Dimitrte Siocatz, George Moise, Torna Moise, Dionisie Lăzărel, Vichentie Moise, Stefan Hatieg, Constantin Moise, Sandu Păduran, Nieolae Veche, Petra Mateica, Dumitru Calin, Avram Savescu, Vi­ chentie Veche, Dionisie Gerga, Ioan Gerga, Dimitrie Prohab, Dimitrie Hoban, Dimitrie Hatieg, Ioan P o ­ povici, Nieolae Demian, Nieolae Gerga, Vichentie Petruţ, Constantin Mateica, Dimitrie Prohab, Ioan Geltofan, Nieolae Moise, Constantin Sustrean, Dionisie Ardelean, Dimitrie Ardelean, Constantin Cebzanu, Mitru Georgiu, Covaci Damaschin, Dimitrie Lăzărel, Vichentie Văcărescu, Da­ maschin Sêrb, George Văcărescu, Con­ stantin Hatieg, Dionisie Jucu, Vichentie Veche,'Ioan Zeberean, Constant, Pro­ hab, Stefan Lazarel, Nieolae Moise, Nieolae Mioc, Ioan Popovici, Nieolae Murariu, Damaschin Demian, George Demian, Stefan Hatieg, Nieolae Sânovisan, Dimitrie Carabaş, Nieolae Trupsa, Paul Carabus, Dimitrie Arde­ lean, Stefan Cebzan, Nieolae Soldan, Stefan Cebzan, Conätantin Bariu, Vasilie Murariu, George Petruţ, Ni­ eolae Cadar, Stefan Cibuliga, Torna Sêrb, George Damian, Nieolae Adam, George Carabasiu, Stefan Cebzan, Constantin Cebzan, Constantin Hatieg, Nieolae Adam, Nieolae Cebzan, Traian Demian, Stefan Cosiariu, Torna Lăză­ rel, Constantin Ardelean, Dimitrie Soldau, Dimitrie Vechii, Ioan Jucu.

Dr. У. L U C A C I U Ş I EPISCOPUL SZABÓ Gherla, 9 Iunie 1899. Onorată

Bedacţiune !

^rednic şi nepătat în caracterul sëu, să fie umilit, şi lupta purtată eu atâta succes de acelaşi bărbat, stimat şi iubit de un popor întreg, să fie compromisă şi prin doborîrea acestui bărbat să se Introducă demoralisare frică şi descuragiare în şirul luptătorilor de­ votat! pentru biserică şi neam. Când am descoperit complotul urît din Gherla, m'am decis a desvăii înaintea ma­ relui p u b i c românesc adevërata stare a lu­ crului, cu scop ca să se pună capët odată acestor machinaţiunl infernale. Antecedenţele ma! îndepărtate, cari formează trecutul acestei afaceri dureroase până la începutul anului 1896, sunt cunos­ cute pe deplin publicului românesc. Le rea­ mintesc aie! numaî .per summa capita", ca să se poată judeca actualitatea. Anume, e cunoscut, cum a venit ultimatul guvernului de atunci în mâna episco­ pului Szabó încă în anul 1892, luna Sep­ temvrie, ca să-'l jertfeajeă pt. părintele Lucaciu. Dintre martorii clasic! au murit venerabilul George Bariţiu şi advocaţi! tri­ mişi la el de episcop, Dr. Aug. Muntean şi advocatul Şteţiu, dar' trăesc Dr. Teodor Mihali şi Rssmul Alimpiu BarbulovicI, car! ştiu, precum şi alţii încă, cum episcopul Szabő zicea, pe basa rescriptulu! guvernu­ lui, că : .trebue să jertfesc sau diecesa, sau pe Lucaciu". Rssmul BarbulovicI ÎI spunea cu rugare şi cu durere, c ă : ,n'are să jertfească nici die­ cesa, nie! pe Lucaciu" : diecesa stă sub scutul legilor publice ale teri! şi ale biseri­ cei, ear' nedreptatea ce o ar face, luî Lu­ caciu, crâncen se va rëabuna în capul lui. Insă n'a fost chip de a-'l capacita, ci a dictat decretul fatal de euspensiune în contra preotului nevinovat. A urmat un гезепз în contra episco­ pului, care a fost condamnat pentru servi­ lism şi nedreptate de toată suflarea româ­ nească, precum şi de toate forurile biseri­ ceşti, car! rend pe rend l'au réhabilitât pe părintele Lucaciu şi au condamnat proce­ dura nedreaptă şi anticanonică a archiereulul slugarnic. Atunci episcopul a alergat în per­ soană la pontificele suprem din Roma, şi a cerut revisuirea procesului în însăşi Cu­ ria Romană.' Papa Leon XIII îndemnat de denunţările grozave şi de lacrëmile făţar­ nice ale unu! episcop, a ordinat, revisuirea procesului, şi tot-odată a dispus, ca opiniunea eardinalilor şi adecă sentinţa lor să se aducă înaintea persoane! sale.

Toată diecesa noastră stă încordată sub presiunea dureroasă a persecuţiunel, ce de ani de zile se îndreaptă din partea episcopului Szabó în contra celui mal di­ stins preot al diecesei, Dr. Vasiliu Lucaciu, paroch în comuna Sişeşti. Toată diecesa stă cu ochii aţintiţi epre Roma, de unde se aşteaptă o sentinţă oare-care, ce ar tre­ Sftrşitul a fost, precum ştim: rehabilibui să se aducă între prigonitori şi între tarea deseverşită a părintelui Lucaciu, şi victima lor. condamnarea episcopului nedrept, prepotent De ani de zile petrec eu atenţiune lopta şi slugarnic. Urmarea firească era, ceea-ce neegală dintre episcop şi preotul seu, şi se şi aştepta din partea celor iniţiaţi în vëzênd că nu încetează această luptă, ci mal această afacere, că episcopul astfel de­ vîrtos se înăspreşte, m'am pus de m'am in­ mascat şi pedepsit să se retragă, să de­ format şi am studiat din isvoare autentice, pună demnitatea ce atât de strajnic o-a asupra cause! acesteia, şi e îngrozitor resul­ compromis. tatul studiilor mele. Nu mal este aici vorbă, Szabó nu numai că nu s'a retras cum zisei mal sug, de o luptă o a r e c a r e în­ după ruşinea primită, ci s'a pus din nou tre un supus pecătos sau nedisciplinat, şi pe lucru, şi a început un nou şir de perîntre un superior conştiu de demnitatea sa, secuţiunî îu contra preotului brav cu sco­ care, ca représentant al auctorităţiî şi al or­ pul pronunţat, că, dacă Pontificele Roman dine! publice, vrea să salveze interese marî l'a réhabilitât, el şi guvernul maghiar se ale bisericei şi ale societăţi! omeneşti. va rësbuna în contra Pontificelui, şi va Trebue să spun hotărît şi din capul arăta, că va face imposibilă viaţa şi activi­ locului, că aici e vorba de o prigonire tira­ tatea parochului Lucaciu în propria sa panică şi fără de seamă, e vorba de terori- rochie, în sinul bisericei şi naţiune! sale. sarea cleiului întreg în persoana celui mal Să ne aducem aminte de vorbele pro­ brav preot, e vorba de angajarea auctori- nunţate de rëposatul notar consistorial, tăţ ! episeopeşt! ln soldul guvernului duş­ Lazar Huza, care Înaintea lui George Pop, man biseric I şi naţiune! române, ca stea­ Andreiu Cosma, Dr. Mihali, G. Barbur etc. gul purtat cu atâta bărbăţie de un bărbat etc. 27 de fruntaşi Români din toate păr;

4 ţile diecesel coadunaţl In Gherla, cu la­ crimi In ochi au zis : ,Inzădar vë sunt toate . încercările, dlor ! aici e hotărîtă uciderea lui Lucaciu. Episcopul nostru nu mal trăeşte pentru alt scop, decât numai pentru acesta ; nu administrează diecesa, nu cugetă serios la nimic altceva, decât cum să-'şi ajungă acest scop. À organisât cu oamenii sël un sistem întreg de spionagiu şi o propagandă întreagă de discreditare tn contra părintelui Lucaciu. Ştie el foarte bine, că n'are drep­ tate, pentru aceea a fugit şi acum dinain­ tea d-voastre, pentru-că nu are ce să vë respundă spre justificarea sa. Când se scoală, de Şişestl Întreabă; In consistor numai de Lucaciu se ocupă, şi seara cu gânduri de

rësbunare asupra lui Lucaciu se culcă. Ştiţi că şi pe mine më ureşte, fără de vină, dar' nu pot suporta pe inima mea această prigonire dureroasă, de aceea vi-o desvëlesc, o r i ş i c e ar fi urmarea pentru mine." Ce a fost atunci, în mod potenţat se petrece acuma, şi fiindcă singur nu ajunge la toate, a organisât o comisiune secretă aici In Gherla, care să-'I fie de ajutor tn lupta sa de rösbunare în contra Curiei Ro­ mane şi în contra părintelui Lucaciu. Şi acum să vë spun faptele principale în această pornire diavolească. Primul paş, după ce a primit sentinţa de rehabilitare din Roma, ca spre uşurarea osândei sale, a fost. c ă : a presentat înaintea oamenilor

sël acea sentinţă sdrobitoare, tn mod cu totul necorëspunzëtor adevër ului real, şi ştiu delà unii dintre aceştr oameni, cum surideau In sine şi sudau din cap, vëzênd cum se nisueşte episcopul lor a Îndulci cu za­ hăr hapurile amare venite din Roma. După aceea îndată s'a pus pe lucru. Comisiunea secretă avea şi are or­ ganele sale externe: pe protopopul de BaieSprie, Stefan Pop şi pe capelanul din ŞişeştI Eugeniu Dredeann. Aceştia scriau tot felul de scornituri şi de minciuni la adresa părin­ telui Lucaciu; epiacopul, pe basa acestor denunţări perfide, tn deplină conţelegere cu denuncianţil, ordina investigaţiunl peste investigatiunl, făcend pe numitul protopop

PROMETEU. Prometeu (Prometheus, e un nume grecesc şi însemnează : preVëzëtorul) este o figură mitică din lumea veche a Grecilor şi unul din aşa numiţii titani. După spusele legendei, el a fost ţinut drept purtătorul de gri je al oamenilor, apărătorul şi povăţuitorul lor la toate lucrurile bune. In acest rol al sëu, Prometeu era un vrăşmaş al zeului Jupiter, care prigonla pe oamenii lui Prometeu. Pe Jupiter Га înşelat odată rëu; de aceea, drept pedeapsă, zëul 1-a ţintuit într'o stâncă, unde un vultur mereu venia şi muşca din ficatul lui, care din nou creştea. In această stare ni-'l arată ilustraţia noastră de mal sus.

comisar investigator, ear' pe Dredeanu de martor. Şi ca să reiase un ceva simulacru de procedură tn contra victimei lor, se în­ cercau a angaja de martori pe Înşişi poporenil lui Lucaciu. Şi când aceştia declarau, că el n'au nimic în contra parochulul lor, au fost siliţi prin gendarmi, cu citaţiunl pri­ mite delà solgăbiroul calvin să se presenteze înaintea protopopului Pop Ştefan, care pe contul lor făcea protocoale false. Poporenil, descoperind aceasta, au cerut e! investigaţiune In contra denuncianţilor şi fal­ sificatorilor. Dar' de unde să fio ascultaţi? Fiind­ că lucrul a fost pus la cale de episcop, el tşl apăra pe complicii веі, şi nu dădea

s nicï o a m a r e cererii poporului. Capelanul se landă tn public, că el nu e denumit la ŞişeştI ca Bă fle de ajutor parochuluî Lucaciu, ci ca e ă l ajute episcopului In lupta de sdrobire a parochuluî şi că pentru aceâte acte de trădare aşteaptă remuneraţiunea archlreulul sëu. Inzadar ori-ce reclamare In contra sacrilegiilor sevtrşite de Dredean, Inzadar orï-ce arëtare în contra agitaţi­ unilor lor anticanonice : toate crimele lor sunt acoperite de mantaua episcopului Szabó. Şi când v6d, că toate machinaţiunile lor se demaschează, când vëd că nu pot seduce pe credincioşi, că poporul credincios ţine morţiş la păstorul seu iubit, recurg la.armele gendarmilor şi ale miliţiei, Impedecă cu armele cultul public duranezeesc, asmuţă autorităţile administrative, ca să năvălească asupra credincioşilor din filiale, cari vin tn procesiuni evlavioase Ia biserica lor proprie parochială. Ii pedepsesc cu amenzi grele tn bani şi cu temniţe grele, şi II teronsează anume pentru alipirea lor cătră părintele lor sufletesc. Venind toate acestea la cunoştinţa sf. Scaun apostolic din Roma, a luat la desbatere causa Congregaţiunea supremă a cardinalilor şi episcopul de rou a fost osândit pentru procedurile sale tn contra bisericii. Această osândă Insă, tn loc de a-1 Îndupleca să respecteze sentenţa capului bisericii sau să abzieă, l'au îndârjit şi mal tare, şi nu numai n'a Încetat cu prigonirile, ci din contră s'a pus a cerca alte şi noue căi, cum Bă eludeze decisiunile sf. Scaun şi dorinţele lui de a curma odată această stare nesuferită de lucruri. Dacă i-ar sta In putere, l'ar suspenda şi pe Papa de la Roma şi pe toţi cardinalii lui, cum de nu se pleacă înaintea machinaţiunilor lui, atât de genial făurite, când cu guvernul francmason al lui Wekerle, când cu archicalvinul Bànfîy. Şi mi-s'a spus că In mod special tl critisează pe un anumit cardinal Ledóchowáki, pentru că şi el a fost tn luptă In contra guvernelor şi a suferit şi temniţă grea şi aşa avend acelaşi spirit cu parochul Lucaciu, simpatisează împreună, ear' el slugă plecată a guvernului, nu este bine vëzut. Şi ce e mal mult, ca să arete tn mod neîndoios, cât de adânc tşi ureşte bi­ serica şi poporul, a denegat chiar Învoirea sa, ca sf. Scaun din Roma să acordeze pentru credincioşii de sub păstorirea lui graţia duhovnicească pentru serbătorile iubilare de la biserica din ŞişeştI. 4

Am venit In posiţie, ca In aceste zile de aproape trecute să vëd, cum asudă comisiunea secretă, tn iscodirea motivelor ca Bă-1 asuprească pe Lucaciu şi pe cre­ dincioşii sei, şi bă se pună In contra dorinţelor sf. Scaun apostolic din Roma. Şi ee e mal reepingëtor în toată afacerea ? E, să vezi pe archiereul unei diecese mari, cum Îşi denunţă poporul şi clerul Înaintea autorităţilor supreme, că sunt superstiţioşi, că vreau să facă politică In biserică, că cu ocasiunea serbătorilor mănâncă, beu şi joacă şi că s'ar demite la tot felul de imorali­ tăţi. Ë bine, ce vor zice străinii, când vëd aceste denunciaţiunl reutăcioase propuse sub scutul autorităţii unul episcop ? 1 Şi, ca toate aceste să aibă şi un grad super­ lativ, episcopul s'a Înţeles cu guvernul, ca вревеіе mari pentru năvălirile gendarmilor, mii şi mii de fiorini, să Ie plătească pa­ rochul Lucaciu, avênd In vedere prigoni­ torii ruinarea totală materială a Iul. Tot­ odată m'am informat aici In Gherla din isvorul cel mal sigur, că tendenţă episcopului Siabó este, In conţelegere cu guvernul, ca să Impedece orï-сѳ activitate pe teren bisericesc sau naţional, din partea părintelui Lucaciu, ca nu cumva prin acţiunile sale pururea conglăsuitoare cu spiritul adevërat al Romei şi cu marile noastre interese naţionale-patriotice, să sporească laurii meritelor sale. Dacă i a r succedea'l isola, şi a-'l reduce la neactivitate, guvernul l'ar remunera cu tot ce are mal scump la disposiţiune. Şi ce m'a atins cu adâncă durere este: că pe lângă aceasta are de scop rëebunarea în contra scaunului Romei

şi a pontificelui; şl astfel discreditează Îna­ intea naţiunei române toată biserica ro­ mână unită cu Roma, dovedindu-o, că mal mult este o unealtă politică In mâna guvernelor, decât o institut iune spre per­ fecţionarea şi mântuirea credincioşilor sel. Mult më mir, că „Unirea" din Blaj, In loc să se ocupe cu alegerea episcopului din Arad, nu se ocupă cu chestiile interne ale bisericii sale proprii, cum este activitatea şi păstorirea episcopului Szabó. In cursul acestor informaţiunî, ce cu atâta greutate am putut afla tn Gherla, mi-a venit în minte, că astfel de lucruri nu se pot întêmpla In biserica ortodoxă a fraţilor noştri şi că trebue să ne ocupăm serios cu chesti­ unea, c m să ne mântuim biserica şi nea­ mul de umilirea şi de ruşinea ce II aduc zilnic episcopul Szabó şi complicii sel. Şi, ca să Vő spun şi aceea că ce ne-au das la cercarea acestor informaţiunî, Vë comunic că motivul principal a fost Întrebările şi şoaptele dese ce le auziam : Unde-I Lucaciu ? Ce face Lucaciu ? Pentru ce tace Lucaciu ? Am dorit, Onor. Redacţiune, să se ştie adevërul, că părintele Lucaciu dinaintea persecuţiunilor neomeneşti, tiranice, mal sus descrise s'a refugiat, aşa zicénd, sub scutul sf. Scaun apostolic, ca să ceară dreptate şi satisfacţiune, şi eu am firma convingere, că acel sf. Scaun, care se pro­ clamă isvor de adevër şi de dreptate, nu va lăsa biserica, noastră unită pradă ma­ chinaţiunilor unul episcop, care cutează a compromite biserica umilindu-o guvernului şi care cloceşte planuri de rësbunare tn contra capului suprem al bisericii şi tn contra Curiei Romane. Să I trimitem iubitului nostru părinte Lucaciu un salut frăţesc cu oftare de succes tu causa sa sfântă şi dreaptă, care nu e a lui personală, ci e a bisericii şi a neamului I

Teoior cavaler de Seracin. Unul dintre cel mal de valoare fii al poporului roman din Austro-Ungaria, fără în­ doială, este Locotenentul-Mareşal-Campeetru Teodor cavaler de Seracin. Esc. Sa este descendentul a doue vechi şi fruntaşe familii grăniţăreştî, din comuna Ruenl.

calitatea aceasta ia parte tn rësboiul con­ tra Prusiei, şi pentru „curagioasele şiescelentele servicii' tn acest rësboiu primeşte „prea înalta recunoştinţă lăudătoare." După acest rësboiu este comandat la divisiunea de cavalerie din Pesta şi apoi la brigada de cavalerie din Cincl-bisericl. In anii 1867 şi 1868 e în despărţementul cartografic în Slavonia şi Croaţia, ear' în 1869 la comanda militară din Petrovaradin. Din anul 1869 până la 1872 a fost comandant de companie în regimentul român-banatic nr. 13 staţionat în OhabaBistra. După desfiinţarea acestui regiment de graniţă, a tntrat de noa In statul major şi din Noemvre 1872 până la finea Iul Aprilie 1873 a servit In despărţementul acestui stat major la comanda generală din Buda, ear din 1 Maiu până la finea lui Octomvre ca profesor de tactică la Academia mili­ tară-din Viena. De Ia 1 Noemvre 1873 a servit In biroul statului major pentru descrl rea mi­ litară a străinătăţii şi totodată a ţinut pre­ legeri de tactică Ia institutul geografic mi­ litar. De la 1 Maiu 1874 până la 1 Maiu 1876 a servit ca comandant de companie la regimentul de infanterie Baron Aleman nr. 43, parte în Petrovaradin, parte în Caransebeş. In 1 Maiu 1876 a avanjat la rangul de major şi a fost numit şef al statului major al divisiunel de Infanterie nr. 20, In care calitate a luat parte la ocupaţiunea Bosniei şi s'a luptat la Doboj, an. 1878. Drep recunoştinţă pentru curagioasele şi meri­ tuoasele servicii în luptele şi operaţiunile din Bosnia, a fost decorat cu crucea de ca­ valer al ordulul leopoldin cu decoraţiunea de resbel, — o distincţiune, tn urma căreia i-s'a conferit mal târziu titlul de cavaler.

sentulul nostru, au fost şi sunt cele mal curate. Nici când şi nici unde — de multe ori In mari ispite — n'a păşit decât ca Român verde, un fapt acesta, ce a Înălţat românismul în faţa străinilor şi a deşteptat şi întărit conştiinţa naţională a multor Ro­ mâni, cari şi-au uitat de poporul, din al cărui sin au e ş i t . . . Ese. Sa este şi aderent tnflăcat al bisericii sale. A ţinut tot-deauna şi ţine şi acuma foarte mult la biserica sa ortodoxă. Rar sunt astăzi familiile din starea mal înaltă, tn cari să se păstreze cu atâta elin­ tenie datinile şi obiceiurile bisericeştl-naţionale ca In familia sa. II cunoaştem din Cernăuţi, unde ţinea cu scumpătate la ser­ bătorile noastre, cerceta regalat ca familia Întreagă biserica, şi nu arare-orl l-am vëzut sărutând, ca general, mâna preotului liturgisitor, de la care primia anafora. Prânzul de toată ziua, precum şi prânzurile cele mal strălucite, la cari câte-odată participau nu­ mai străini, se începeau şi sforşiau ca — simplele, dar frumoasele noastre rugăciuni de masă, rostite, cu pietatea Romanului credincios, de drăgălaşele mlădiţe ale fa­ miliei. Sentimentele bisericeşti şi naţionale l-au făcut intim amic cu nemuritorul mitro­ polit al Bucovinei Silvestru Morariu şi Ia-u ridicat şi ridică tn ochii tuturor Românilor de bine. Tot pentru aceste sentimente, cre­ dincioşii diecesel de pe valea Bistrel l-au ales deputat tn congresul naţional, ear cer­ cul electoral al Lugojului deputat tn sinodul eparchial caransebeşan, unde représenta cu demnitate pe alegôtoril sel. La sinodnl epar­ chial din ăst-an, când s'a pertractat chestia întregire! salarelor preoţeşti, prin o vorbire convingëtoare şi deschisă a contribuit mult la lămurirea cestiunil şi la votul sinodala! pentru susţinerea intactă a autonomiei noa­ stre bisericeşti.

In Anul 1878 la 1 Septemvrie avan­ Dee Dumnezeu, ca Românii să aibă jază la rangul de vicecolonel, ear tn 1 No mulţi bărbaţi ca Locotenentul-mareşal-camemvrie 1882 la rangul de colonel. In acest pestru Teodor cavaler de Seracin, care să rang e numit la 20 Ianuarie 1883 coman­ ne trăiască tncă mulţi anii dant al regimentului de infanterie nr. 41 cu sediul în Cernăuţi, în care post a stat (.Familia*). până la 27 Iulie 1888, când a fost numit comandant al brigade! de infanterie nr. 59 Observăm aci că, In urma recunoştinţe excelentelor prestaţiunl ca comandant de regiment, a primit In 19 Martie 1887 cru cea de comtur a ordulul Francise Iosif.

S'a născut In Caransebeş la 5 Febru­ arie 1836 din părinţii Ioan Seracin, sublo­ La 1 Noemvrie 1888 a fost numit cotenent (f 1836), şi Maria, născută Pegeneral-maior, apoi la 24 Decemvrie 1892 traşcu. comandant al divisiunel de infanterie nr. Şcoala poporală şi cea civilă a făcut-o 24 In Przemysl, ear In 1 Maiu anul 1893 a tn oraşul sëu natal. In Septemvrie 1847 a fost înaintat la rangul de locotenent-mareşal Intrat tn Academia militară din Wiener- campestru. Neustadt, unde a studiat până tn anul In 1 Maiu 1894, după un serviciu de 1854. 40 de ani, a cerut transpunerea tn stare de După-ce a absolvat ca résultat stră­ repaus, ceea-ce a şi armat. lucit Academia militară, a fost împărţit la Din viaţa-I familiară notăm următoa­ al cincilea batalion de vonătorl, In care a rele : S'a căsătorit In Himburg la 11 Fe­ servit până In anul 1866. Din 1854 până bruarie 1870 cu Friderica Rathlef, descen­ tn 1859 a servit la companie; din 1859 denta unei familii imigrate tn Germania până In 1861 parte tn biroul pentru de­ din Rusia. Are doue fete şi un fecior. Fica scrierea ţeriî, parte In al cincilea despărţe- mal mare Elisabeta, astăzi veduvă, a fost mênt al ministerului de rësboiu; din anul măritată după căpitanul de geniu 1. Ko1861 pftnă In 1863 a fost elev al ezynski; fica a doua, Margareta, este că­ şcoalei de rësboiu. După terminarea sătorită cu majorul de stat-major baronul cu succes eminent a acestei scoale, a Lütgendorf, ear feciorul Alexandru e stu­ Intrat tn statal major şi a fost comandat dent de reale tn Viena, «învaţă foarte bine, tn institutul geografic, după aceea ca ofl- e Român mare şi ortodox bun* — după cer de statal major al brigádéi staţionate cum zice părintele seu, care a fost militar tn Hamburg şi apoi la al treilea corp de din creştet până In tălpi. In cariera sa 1-a armată, venită acolo la începutul anului caractérisât Împlinirea conştienţioasă a da1864. Cu ocasiunea rësboiulul In contra Da­ torinţelor impuse de chemare. In serviciu era nemarcei, la caie a luat parte activă, In strict. Afară de serviciu foarte afabil cu sub­ an. 1864 a fost îa calitate de oflcer de bri­ alternii, cari tocmai pentru aceasta 11 re­ gadă tn statul major unsprezece luni In spectau şi stimau foarte. Iubla mult feciorii cvartirul general al corpului de armată VI din armată şi le purta de grije ca un a tn Holstein; apoi opt luni la locotenenta döverat părinte. Dar şi feciorii cu purtarea ces. reg. pentru ducatul Holstein. Pentru lor reçunoscëtoare II făceau totdeauna fală. prestaţiunile din acest rësboiu a fost deco­ Faţă de conaţionali arăta un interes de­ osebit. rat cu crucea militară pentru merite.

Rësunet. (Din Alba-Julia )

Aceasta nu însumează câtuşi de pu­ ţină activitate?? Dar s'au mai adunat şi bani, şi tncă frumoşi, până la 100 — 150 fl, cu care ocasiune s'a rul

a

jertfi

nale. S'au

instruat

popo­

pe altariul culturei împărţit între popor

naţio­ broşuri,

s'a dat representaţie teatrală p. e. tn Ighiu, şi ce frumos popor şi inteligenţă 'şl-a dat mâna In serile după şedinţe, avênd adună­ rile şi partea lor socială ! Nu vezi Dta aci nicl-decât atinse scopurile asociaţiunei ? Ce scop ar avè mai sublim, decât a apropia şi a ridica ţorănimea română la inteliginţa sa,

care la rend apoi are chemarea de a

îndemna la îmbrăţişarea binelui şi a frumo­ sului ? Sau doară ce alte scopuri ar avè de­ cât cultura neamului românesc? Şi acceste succese înşirate, oare nu contribue absolut ca nimica la apropierea cătră idealul cul­ turii ? Absolut cu nimica ? Vezi D-ta cu o sin­ gură trăsătură de condeiu aceste succese voeşti a ni-le reduce la neînsemnatul

zero.

Ne acuzi pe nedreptul, că numai svon şi tncă malt s'a făcut tn jurnalistică, scriinduѳе

despre aceste

succese rapoarte numai

La 1 Maiu anul 1866 avanjază Ia rangul Sentimentele sale naţionale isvorite fidele, pe cari D-ta nu vrei a le recunoaşte. de căpitan în statul major, şi este coman­ din o adeverată iubire de neam şi basate Nu din reclam s'a scris, un svon s'a făcut dat la al III corp al armatei de nord. In pe conştiinţa temeinică a trecutului şi pre- şi sincer s'a scris ce s'a scris, numai ca să

arătăm publicului mare, că însufleţire e la noi acum. Inse D-ta, cum vei şti de toate acestea, când ocupat fiind cu alte chestii economo-financiare ţi-a lipsit timpul de a te présenta în mijlocul nostru! Ad, 2. Te plângi şi te vaeri, că în 1897, fiind ales de director al acestui desp. — nu ştiu de câţi membri presenţi—nu ţi-a mai ascultat nimeni glasul, măcar că ai fi făcut destule convocatorii. Iţ röspund : Apoi a cui e vina, dacă D-ta nu vei fi avênd destulă trecere şi în­ credere morală la oamenii de bine? Şi te­ stimoniul acesta D ta ţi'l dail Ad. 3. Şi apoi aci să şti, că comiţi o inconvenienţă nejustificabilă faţă de comi­ tetul central — faţă de care şi D-îa iufalibilul, trebue să te porţi cu o veneraţiune deamnă de o astfel de înllă corporaţiune — când arunci aspră învinuire asupra acestui onorat comitet, ca causatoriul stagnării despărţercântuîui nostru, í ind-că s'a demis în cale privată la corespondenţă cu renitentul eassar. Iţi rëspund: Acest onorat comitet cen­ tral, cu u r m ă pentru interesele mari ale asociaţiunei, totdeauna 'şi-a făcut datorinţa faţă de toate despărţemintele, aşa şi faţă de al nostru, în calitate de suprem controlor, i-a aprobat hotărîrile, i-a dat tot-deauna inviaţiunile de lipsă şi numai bucura se putea, când lua la cunoştinţă că, desp. no­ stru e activ. Te întreb, e lucru onest şi leal a arunca astfel de învinuiri fără pic de temeiu? Ad 4. Constaţi că pe la anul 1890 au sosit oamenii de reclamă şi fără pic de rod, cari au plantat în centrul nostru A.-Iulia materialismul şi intrigile. Şi ca pe capul acestor oameni de reclamă vrei a scoate pe părintele asesor Ivan, care mai are şi greul pëcat de a fi nimicit bibliotecile desp. şi şcoalei. Candin D. Suciu. (Va urma).

Vë justificaţii Dovediţi, că alte motive au aruncat poporul în braţele nazarenismulul pecătos şi au causât scăderea moralităţii, decât nepăsarea D-Voastră! Atrag şi atenţiunea Ven. Consistoriu diecesan din Caransebeş asupra celor mal de sus şi rog pe d-nul administrator protopresbiteral competent să binevoiască a in­ terveni. 8ân-Mihaiu, în 19 Iunie n. 1899.

— In 10 Iunie st. n. s'a ţinut exa­ menul final în comuna Simand, la ambele scoale. înainte de ameazî s'a ţinut la şcoala d-lui înv. Pavel Stana, ear după ameazî la şcoala d-lui înv. Iaan Volentir. Bucuria părinţilor era mare, vëzênd cum băeţiî şi fetiţele ştiu să dea cele mal bune şi mal frumoase rëspunsurl Întrebă­ rilor puse atât de Inveţătorli c â t şi de pă­ rintele protopop şi inspector şcol. Dr. Ioan Trăilescu, precum şi de ceilalţi oaspeţi. Emilian Scumpea, comerciant. Cu deosebire au escelat înveţăceil In rëspunsuri la studiile geografie şi istorie. Pentru hărnicia şi sporul îmbucurător, ce d nil înveţător! au arëtat şi de astădată MercurI în 26 Maiu a. c. s'a ţinut în la examenul final, sunt vrednici de laudă comuna Belinţulul examenul public anual şi de recunoştinţa tuturor părinţilor din al şcoalei gr. or. confesionale de fetiţe. Cam cătră noue oare veni în comuna comună. noastră şi simpaticul domn administrator protopresbiteral al tractulul Belinţ, Lucian Şepeţeanu ca în calitate de inspector şco­ lar së presideze Ia examenul delà şcoala de fetiţe, concrezute spre educare domni­ A V I S I şoarei Sofia H. Florescu.

Conferinţele înveţatoreştî, este titlul uneî cărţi de 212 pagini apărută In tipogra­ fia archidiecesană din Sibiiu. Conferinţele Inveţătoreştî din archidiecesa ortodoxă ro­ mână a Transilvaniei ţinute In 18/30 şi 19/31 August 1898 sunt publicate de comisarii consistoriali. La sftrşit se află trei lucruri mal bune şi anume : .Istoricul treptelor formale, respective metodice, ale învăţă­ mântului.* .Istoria naturală în şcoala poporală" şi „Remuneraţiunile şi pedepsele în şcoală ! *

A apărut „LITURGIA sfântului I o i a Crisostom" de Nicolae Ştef, înv. în Arul, ediţia II. pentru cor mixt, cu mal mu .te pricesne, irmoase, şi un adaus de c â n t ! naţionale. — Preţul imul exempl. 4 fl pentiu preparanzî 2 fl 50 cr. plus 10 cr. porto postai, ear' legat cn firme 50 cr. niof mult; se află de vânzare la administraţia ,Tr. Pop". 4

De oare-ce pună de présent nu S'au adunat honoraţioril comunei noa­ s'au adresat înveţătoril în numër de stre în numër îndestulitor, dar din neferi­ „Taina celor 12 Vineri mari de cire chiar numai dl Petru Caprariu director ajuns pentru a primi unul din cele local lipsi delà examen, petrecând timpul 33 exemplare ale „Foii Pedago­ peste an şi rugăciune pentru vre­ învăţă­ în localul rëcoros din nemijlocita apropiere gice", abonate de „Reuniunea muri grele" este titlul unei broşuri, torilor gr.-ort. români din districtul Si­ de sfinta biserică pe lâflgă o cincizacă de ra­ şi menite a se distribui gra­ ce a apărut la institutul tip. „Mi­ chiu, unde se exercia tn improvisarea ţine­ biiu" re! cuvântului festiv al examenului, ca o tuit înveţătorilor lipsiţi, dar' doritori nerva" din Oreştie, edată de d-nii : unealtă veche a sistemului, de pe când se de a o avè, ne luăm voe a pofti losif Tăbăcariu şi llie Turdăşan. vindeau parochiile pe banii socrilor îngi- din nou pe acel înveţător!, cari nu sunt In stare a abona numita foaie neriţl ! Preţul 1 0 cr. Doritorii a o avea, Din conspectul presentat on. public despre obiectele de înveţ imént propuse în şcoala română gr. or. confesională din co­ muna Belinţ în decursul anului 1898/9. aflam că cam 65 de fetiţe au cercetat regulat şcoala. Obiectele de înveţăment s'au propus strict după planul de înveţăment în aşa mod exemplar, cât poate servi de model. Resultatul examenului a fost preste fot eminent. ft

din al sëu, a se adresa comitetului să grăbească cu procurarea. central, al „Reuniune! înveţătorilor * gr..ort. români din districtul Sibiiu­ lui", pentru a primi un exemplar A apărut „Aritmetica generală şi gratuit pe anul curent 1 8 9 9 . specială" de Teodor Ceontea prof. Cel cari vor primi foaia, sunt preparandial. Aritmetica menită pre­ obligaţi, ca numeri! să-I păstreze şi parandiilor (şcoalelor normale), şcoa­ la finea anului să-I doneze bibliote- lelor comerciale şi medii, cum şi al tuturor privaţilor, costă 2 fl. cel şcolare din comună. » Totodată cel cari se vor adresa comitetului central în acest scop, să Cartea plugarilor de Ioan Georalăture cererii o adeverinţă de la gescu costă 2 5 cr. comitetul parochial despre starea Cea dintâiu se poate procura delà Tipografia Diecesană, din Arad, cea materială, în care se află. Sibiiu, din şedinţa comitetului de a doua delà Tipografia „Aurora" central al „Reuniune! înveţătorilor din Gherla. gr.-ort. români din districtul Sibiiu­ lui", ţinută la 2 3 Maiu v. 1 8 9 9 .

Cu deosebire am fost Încântaţi vëzênd esposiţia lucrurilor de mână, lucrate de mi­ cile fetiţe. După finirea examenului cu o melo­ dioasă cântare bisericească : „Doamne, unde vei se fug*, şi a Imnului şcolar, o şcolăriţă ţinu o cuvântare cătră domnul Inspector şcolar Lucian Sepeţean şi cătră on. puclic C. Popa, Dr. D. P. Barcianu, Vineri şi Sâmbătă înaintea Rosaliilor présent la examen cu o dibăcie şi exacti­ secretar I I . président. s'a ţinut examenul Ia şcoalele noastre co­ tate, care au pëtruns inimile tuturor. munale. Un participant. Ce priveşte sporiul dovedit, — exame­ nul dlui înv. dir. George Olariu (clasa mixtă Proverbe. V. şi VI.) a fost într'adevër strălucit şi Nobleţă rădecinil pomului numai — In 26 Maiu şt. V. s'au ţinut exa­ atât cunoştinţele largi,— maî cu seamă în fructul aceluia o ştie spune. menele la şcoalele noastre din Beba vechie, comput şi istorie precum şi frumoasele cân­ * tări, au încântat pe ascultători. La exame­ sub conducerea părintelui protopop Paul nul clasei II. mixte, condus de d-şoara Miulescu, însoţit de comisarul didactic Iuliu Aceluia ce sparge nuca, i-se cade şi Amália M. Pop, am admirat potrivitul me­ Vuia. sâmburele. Prin trecerea înveţătorulul Stanciu la * tod de propunere. — Examenele d nilor înv. Pantelimon Dajdea şi Stefan Qăvrilă (clasa şcoalele de stat, ambele clase au fost proPoa na, care cade mal de sus, aceea IUI—IV şi I) încă au succes destut de bine. visor concrezute înveţătorulul Joachim Mun­ e mal sdruncinată. După mărturisirea tuturor ascultători­ tean, care a dovedit un progres şi spor lor, examenul simpaticului nostru înveţător destul de îmbucurător. Frica e frică, pe-acl încolo, dar' bă­ şi director George Olariu a succes mal bine, taia e mal rea. după-cum ne şi aşteptasem, cunoscând ze — Tot în 26 Maiu V. s'au ţinut exa­ * Iul şi pacienta f straordinară a D-Sale, do­ menele şi în Boroşineu, mal mainte cu ele­ Pielea taurului împuugacïu mal îna­ vedită şi la instruarea corului ţerănesc în­ vii înveţătorulul Pavel Dîrlea nainte de ainte de vreme ajunge In mâna argăsitofiinţat de D-Sa, care numai din rea vo­ meazl, şi cu elevii înveţătorulul Pavel Duma rulul. inţa şi slăbiciunea oamenilor nu poate merge după ameazî, sub conducerea părintelui * înainte. protopop Cotist. Gurban. Se spera, ca pă­ Omul bătut îşi perde toată frica. Servească-I aceste şiruri drept recu­ rinţii şcolarilor să fie de faţă la aceste * examene, unde să se convingă despre spo­ noştinţă. Nu te bucura tare, când al, şi nu Am simţit însă lipsa bazei religioase, rul copiilor lor în decursul unul an de te supăra tare, când n'ai. carea tot-dtauna a caractérisât şcoalele noa- şcoală. S'a întâmplat însă tocmai contra­ * rul. Afară de dol-trei dintre părinţi, ceiaetre confesionale. Mai mult să priveşti la fapte, decât Insă preoţii noştri încredinţaţi cu pro­ lalţi n'au manifestat interes faţă de înve­ la vorbirile dintr'o noapte întreagă. ţăment şi de resultatul lui final. Dar' nici punerea religiunel, nu 'şl împlinesc dato­ nu e mirare, căci resultatul » ' examenelor, rinţa. — Anul trecut nicï nu s ' a , ţinut exa­ Cel-ce miroasă urzica, i-se roşeşte men din religiune, de oarece ambii preoţi mal ales în şcoala bëtrânuluï înveţător P. nasul. erau morboşî. Anul acesta băeţiî abia au Duma, a fost slab, ceea-ce este cu atât ştiut un .Tatăl nostru şi poruncile învë- mal trist şi mal îngrijitor, cu cât streinii Pe lângă o bucurie, supărări o mie. ţate de acasă şi din bunăvoinţa dlui Olariu. din loc au scoale cu înveţător! harnici, cari Constantin Giurgescu. au început deja a atrage la dînşiî pe mulţi D-le părinte, Petru Popovici şi George Cartarescuî Aici, înaintea publicităţii, înain­ dintre elevii şcoalelor româneşti.

EXAMENE.

BIBLIOGRAFIE

Invitare ia abonament Deschidem

prin

aceasta abonament

1

p-

Quart. IFI respective semestrul II. 1899 la

„TRIBUNA POPORULUICondiţiunile

de abonament,

şi în fruntea

foii,

însemnaţi

sunt cele următoare :

t n Monarchie : Pe un an

II. 10.

P e Vi an P e V* a

11

. . . . . . .

P e o lună

„

2.5(!

.

1.

Pentru România şi străinătate. Pe un an

. . . . . .

. franci 40.

NIMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi popor,

cu

o întindere ale foii de 4

2

deosebit, fl.

pe

de 8 pagine:

de ei, plus

ca foaie

pentru

un

având

an,

cele 4 pagin*

un adaus

poporal

pagine.

1

tea acestui for fără apelată, Vë provoc să

Administraţia „TRIBUNA POPORULUI.*

T

NOUTĂŢI

vezi de tot tngreunătoare pentru acusaţl.— Pertractarea se continuă.

*

Generalul italian Guetta, despre care am spus că a fost deţinut de Francezi sub Arad, 23 lume n. 1899 pretext, că e spion, va fl dus Înaintea tri­ Corpurile legiuitoare române vor fl bunalului din Nizza. Pertractarea vafiLudeschise la 24 Iunie prin mesaj regal. Re­ nia viitoare. gele Carol, care de doue" zile se află la Si­ naia, va sosi In aceet scop încă tn 23 Iu­ Ocnerl bravi. Ni-se scrie : Sâmbătă nie la Bucureşti. dimineaţa la 3 oare, tn 8 Aprilie n. 1899 tn mina de cărbuni nr. VIII din Anina Pentru tricolor. Din Hâlmagiu s'a surpat o stâncă pe doi lucrători oc­ primim ştirea, cä tutorul orfanal Ká­ nerl, şi prin astfel de surpătură, unul dindár Gyuri, care trăeşte din banii plă­ tr'tnşil şi-a aflat şi stfrşitul acolo, dar utiţi de Români, cu prilegiul serbăto- nul ca prin minune a scăpat teafăr, şi a rilor Rusaliilor vëzênd fetele române stat acolo prins sub stâncă de dimineaaţa Imbrâcate In alb şi cu panglici trico­ delà 3 oare, până după ameazi pela oarele lore împodobite, le-a denunţat flbi- 4. Şi pentru fapta rară tn felul sëu rftuiui Lengyel Sándor. Curênd s'a şi respective pentru bravură, onoratului dat aj oi poruncă delà casa satului, ca domn obrsteiger, Silviu Radu şi acelor doi ţeranil sä nu mai folosească mândrul steiget! dimpreună cu cel 9 lucrători, cari nostru tricolor, câ vor fl pedepsiţi. stăruiră cu toţii, până scoaseră cu viaţă, pe acel lujrâtor zio p e n t r u amantă bravură, Noi ÎI vestim Insă, că nimeni n'are Joi tn 1 Iunie n. fură dlnşil distinşi din par dreptul — şi nu opreşte nici legea — tea d-lul căpitan montanistic, şi delà stimata ca cine-va să se împodobească cu ori direcţiune a Societăţii căilor ferate austroce panglică, de ori şi care coloare! ungare, cu diplome de onore şi cu bani au fost distinşi in următorul mod : Frotopaşa Siriei, flsolg&birăul Paris, Dl Obersteiger Silviu Radu cu doi cu data de 12 Iunie înştiinţează pe d. Bussu galbeni, d-nii steigeri Iosef Schön şi Anton Şirianu, că alegerea lui de membru tn con­ Schpiaer, ambii cu câte doi galbeni unul gregaţia comitatului Arad a iost nimicită şi cel 9 ocnerl cu câte un galben fiecare. Nu-i nimic : a doua oară da-vor Sirienii o şi mal mare dovadă, că fruntaşa lor comună nu e moşia Iui Bohus baronul 1

Doritorii

să se

adreseze

la sub

Grâne.

scrisul : Bătrîn Flore, în O. Fazekas

22 Iunie.

Vărsând, p. u. Uj Szt-Anna.

Reprivirî economice.

-**îij**,ijî*.-tffe.Jft.Ä.^Ä.^Äijfife.^Ä.la

Preţuri. 8 Iunie.

« - ^ j Contra durerii de c a p i ^ CEL MAI BUJÍ

MEDICAMENT

este

CAPTOLIN-"!

Grâu: s'a vôndut cu fl. Secară: . . . . Orz: „ Ovës: . , „ . Cucuruz (porumb) banat. . . „ alt soiu

apotecele

Se poate capota In toate

şi drogăriile.

Cursul pieţiî din Arad.

Depositul principal garia-sudică se află la

pentru Un-

^ VOJTEK şi WEISZ în Arad. ^g- -^У

-^У -^»

9 80-10.15 9.30-9.50 5.85-6.60 5.65-5.90 .4.40—4.45 5. 5.25

-^У

-3>У

-^Г -Şr Щ&

Din 19 l u a i e n. 1 8 9 8 . Hartie-moneta română Lire turceşti Imperiali (15 R. aur) Ruble ruseşti 100 à Galbeni Napoleon-d'ori 100 Maree germane Livre sterling

„Revista ilustrată", în nrul 1 din anul al doilea are următorul bogat sumar :

Cump. fl. 9-47 vônd 18.90 126.— 5.58 9.48 58.50 11.90

Porcî : (Piaţa Steinbrach) Ungare; greutate: bătrâne 3 2 0 - 3 8 0 kg. 42 42.5 cr. tinere 320—390 „ 44 44.5 , 250—390 „ 44 45 . . până 250 „ 45 46 . mijlocie 2 4 0 - 2 6 0 , 4 7 . 5 . - 4 8 „ Române — — , —. » sorbeştî , 44. 46

bur, nici maşină de treerat.

Prăvălie şi cârciumă, Într'o comună românească de sub podgorie, se dă In arendă. Doritorii să s e adreseze administraţiunel ziarului „Tribuna Cea mai mare pocătoasă, Maria Nico­ Poporului". dim, e de vr'o 40 de ani, o femeie tncă frumoasă şi tn deplină putere. întreagă În­ Se află de închiriat un local po­ făţişarea ei trădează un temperament păti­ maş şi pecătos. Toate faptele, cu cari e trivit pentru prăvălie in mijlocul sa­ Învinuită, le tăgădueşte cu tndërëtnicie. Tot tului, constatator din 2 chilii pentru asem nea şi apotecarul Korin, care, între­ şezut cu toate apartamentelor lor; obat de preşedintele, rëspunde, că nici nu sebit de acestea o odae mare pentru cunoaşte arzenicul. In aceeaşi zi după ameazi au fost as­ prăvălie (dughian) care are Intrarea cultaţi şi câţî-va martori, cari au spus do­ pe din afară.

p. , , , „

kg. „ „ , „

»

И

p i r t :

E C O N O M I E ,

fapte. Astfel, tn ziua dintâiu au stat in faţa tribunalului numai doi dintre acusaţl: acusata principală Maria Nicodim, care in anul 1887 'şl-a otrăvit pe întâiul bărbat, ear iu 1896 pe al doilea ; apoi Korin György, apotecar, delà care femeile 'şi-au cumpërat arzenicul (otrava) şi care tn 12 caşuri de otrăvire este învinuit ca complice.

19 — 12".5.63 9.55 58.92 12.50

19 Iunie. După legea cea mai înaltă. O is­ torie de C. E. Franzos, Cântec. Poe­ sie de G. Coşbuc. Ornatele (Odajdele) preoţilor idolatri. Tipuri de S. P. Simonu. Când te vöd. P o e s i e de Niţu Din propria ei putere. Novelă de G. Simu.

Mal cu haz este pricina, pentru care Poşta redacţiunel. a fost nimicită alegerea d-lui Russu Şirianu : Din causa lipsei, de loc, a tre­ c i c ă d-sa n'ar locui In Aradl Dar unde? buit să amânăm publicarea mai multor In lună? corespondenţe. Coştdu. Am citit manuscrisul In ches­ Constatăm, că nici până azi organul tia prot. Versetului. Deoare-ce afacerea s'a „autorisat' delà Sibiiu nu publică numele mal discutat insă, la nici un cas nu-I mal celor cari au luat parte la conferenţă (?) putem da atâta loc. Ş'apoi după ce odată din 14 c. ţinută acolo, ci In loc de a arăta s'a atras atenţia consistorului, e cuviincios O söptömftnä, cel mult zece zile că Inadevör mulţi, din toate părţile terii, au să se aştepte resultatul, trebuind să avem luat parte la conferenţă, după-cum afirma­ cu toţii încredere In consistor. ne despart încă de ziua, când se va se, ne acuză tot pe noi. Zice anume, că începe secerişul tn părţile de meazăzi, una a fost conferenţă (?) delà 14 şi alta ale Ungariei. Cu toate stricăciunile adunarea generală delà 15 c. a acţionarilor ce li-au căşunat holdelor vremea averii naţionale. Poarte bine. Vorba e, că nepotrivită şi neprincioasă cu ger, dinafară au luat parte aceleaşi persoane tn ploile şi grindina la olaltă, ştirile ce numër de patru. Este ori nu adevërat aceasta? Eată întrebarea la care nu va Rugăm pe toţi abonenţii foii sosesc din diferite locuri spun, că rëspunde organul .autorisât*. rodul va fi ëst-an mal bun şi mal noastre, cari sunt în restanţă ori îmbelşugat de cât In anul trecut. Pentru-că a recunoaşte câ inadëvor aşa a lost şi totuşi să zici despre patru nu şi-au reînoit abonamentul să Nu tot aşa se arată că va fi tn oameni că-s mulţi, din toate părţile terii, grăbească a-şî achita datoria. In alte ţerî, mal ales în acele, care fac când el erau numai din BâseştI, Dej şi giur este o tndrăsneală care numai de ris te cas contrar Ii-se va întrerupe concurenţă grânelor noastre. faceIn A m e r i c a , precum se vesteşte trimiterea pe mai departe a zia­ de acolo, rodul va fi cu 3 0 % până rului. Tovărăşia otrăvitoare din Jebel. Pilda la 35°/o mal slab de cât anul trecut. diavohască a otrăvitoarelor din Hódmező­ ADMINISTRAŢIA. In România aşa de rëu stau vásárhely, cari ani de-a rlndul au să-'şl sömenäturile, încât se zice, că gu­ ispăşească acum negrul pëcat Intre zidu­ vernul român va scoate opreliştea, rile temniţei, — a fost urmată in comuna Jebel (comit. Timişului) de câţî-va oameni Un loc de 3 0 0 0 stângenl patiaţi ca grâul să nu fie dus afară din nimic fără suflet, ajunşi tocmai acum înaintea ju­ Intre comuna Mftndruloc şi Cicir se ţeară, adecă să nu se vendă în străinătate. Chiar şi dacă nu se decăţii. Pertractarea finală In pricina acestora află de vlnzare. E lângă drumul de va adeveri această veste, destul e s'a început MercurI, In 21 1. c. n., la tri­ ţeară, aproape de Mureş, şi se poate bunalul regesc din Timişoara şi va ţine vr'o folosi ca loc de lemne ori de moară că s'a putut ivi, pentru a învedera, 8 zii". Pertractarea e condusă de judele şi treerat (şi călcat). Doritorii să se că din România anul acesta nu prea Joanovics, ca preşedinte. Materialul proce­ adreseze în Mândniloc (Mondorlaty vor vöni grâne la noi, ear' mal ales sului e împărţit aşa, că c u fiecarea acusat la Paşcu Nădăban, n. 4 3 . S e vesteşte grâul nu va face concurenţă grâului deosebit se vor pertracta singuratic le că tn comună nu ѳ nici moară de a- nostru.

AVISÎ

9.51

19 Iunie. Spirt » > .

rafinat; cu toptanu . c u micu brut cu toptanu . cu mic

55.50 56.50 54.50 Ó5 50

Păstăioase : Fasole boabe mari albe şi rot. . cenuşii . , colorate . Linte Mazere pentru fert . . . , ăurăţită . . Macu

я

fl. 6.50—7,— , 7.25 7.75 , 5.75 6.— io._ i e . . Ц. ._ , 17. .— з і . _ 33 _

Fasole albă s'a vônd. cu fl. 6.50—7.—100 kl. , boabe rot. . . 7.25—7.75 , , Linte fără gărgăriţe „ , 10.—16.— , , ™ 31.-33.- , . Mazere , 11.-17.- . . Semănţă de cânepă , , —.—Ц.50 Chim —.—28.— Unsoare de porc . „ „ 52. .— " " Slănina 43.50—46.— ,. „ Prune 80/85 bucăţi bosniece fl. 12 75 M

я

"

1

2

^ i 80/85

0

95/100

» „

» sorbeşti

» 9.50 „12.50

„ 9.V. Seminţe :

Trifoiuroşu: „ „ 98 „ „ 37. 43.Lucerna: ung. „ „ „ 40. 43.— ital. „ „ 98 „ „ 45. 47.— In, după calitate . . „ „ 10.50—11.— gg Uleiu de napi Petroleu american rafinat" fl! 22І50 100 kl , rusesc . . 20.. de Orşova „ , 1 9 . - J» a de Braşov Spvrt grob pentru rafinat fl! 16.50—16.75* Lână : de vară fl. 90. 92 n vonătă go.' 93

In ce priveşte Rusia, ea încă în anul trecut nu prea a avut ce vinde străinătăţii; în părţile (gu­ vernamentale) el din resărit bântuie foametea, astfel In cât oamenii mor în mod Inspăimentător de tifosul foa­ metei şi de scrofule, de cari sunt » »ibă ioa-114 năpăstuiţi tn urma hranei proaste ori netndestulitoare. Pei lucrate: In urma tuturor acestora la prima Einsatz-Terzen 10—13 Kl fl. 138 —142 14-20 , , 143.-148 bursa din Budapesta de vr'o patru 20-22 , . 133.-135 Zweisatz zile se urcă preţul grânelor cu câte 22-24 . „ 140.-142 Dreisatz 2 0 până la 3 0 crucerl la maja me­ 25-26 . . 143.-145 trică. Sëcara s'a scumpit şi mal 26-30 , , 145.-146 tare, tn urma ştirilor sosite, că ru­ de bivol 28-32 . . 142.-144 gina a nimicit holdele de secară din mai multe părţi ale Bănatului: E de prevözut, că preţurile se vor urca Editor: Aurel Popoviei-Bareianu. şi mal mult. Redactor responsabil ioan Russu Siriana

8

Nr. 113

2241 gz. 1899 tkvi

Póthirdetmény.

•4fi

A borosjenöi kir. járásbíróság mint telekkönyvi hatóság közhírré teszi, miszerint a Pless Sámuel, Bodorló Antal, Pankotai népbank, Kauffmann Ignàcz, Curtuţiu Mozès è s Pinta János végrehajtatóknak. Bulz Todor gyarmatai lakos végrehajtást szenvedő eleni 26 frt 74 kr, 100 frt 09 kr, 100 frt Í 7 5 frt 50 kr. é s 30 frt s jár. iránti vég­ rehajtási ügyében 3337/898 tkv. sz. kibocsátt árverési hirdetményben a gyarmatai 57 számú telekjkönyvben. A I. (107 108) 248. 268. (577. 578) hrsz. alatt foglalt beltelkes ház é s három darab szántóból, álló in­ gatlan 6-24 frt kikiáltási árban Gyarmata községházánál az 1999 évi jú­ lius hó 1-sö napjának délelőtti 10 órájára kitűzött árverés az 1881. LX. t.-cz. 167 §-a alapján az aradi „Victoria" t-ikarék é s hitelintézet végre­ hajtató érdekében is 400 frt tökevövete.ése s járulékai kielégítése v é ­ gett meg taitatni fog. Kelt Borosjenön 1899 évi Iunius hó 16-ik napján a kir. Járásbíróság tkvi hatósága.

Bittó 34Ő l - l

kir. járasbiró.

m

m

Salon de friserie român Mihail Milos

Trei tineri români

în piaţa Tököly alături cu seminarul rom. Recomand Onoratului public român salonul meu de friserie, ras, tuns etc.. Serviciu prompt şi de o absolută curăţenie. Rog pe Onor. puolic român din loc şi giur a mă încuragia, ca pe un începëtoriu, cu visitele sale. Abonamente încă primesc cu luna sau cu carta de abonament.

doi înveţăcei şi un sodal, care posed şi limba maghiară şi germană s e primesc momentan în prăvălia mixtă a subscrisului

Dintre înveţăcei vor fl preferiţi Zam,

(comitatul

cei cu 1—2 clase

gymnasiale.

Hunedoarei.

Preţuri foarte moderate. Cu stimă

Mihail Milos

Banca generală de asigurare mutuală.

„TRANSILVANIA" (33) 9 0 -

Ilentist şi atelier technic pentru dantnră. Am onoarea a aduce la cunoştinţa

asigurează pe lângă cele mai 1. î n eontra primejdiei de foc mărfuri, producte de câmp, mobile 2. p e viaţa omului în toate capitaluri în caşul morţii şi pentru Bichiş,

se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele: Bihor,

Ciănad,

în etagiu I. al casei de chiria delà teatru

favorabile condiţiuni :

şi de explosiuni; clădiri de o r i c e fel, ş. a. ; combinaţiunile, precum: asigurări de terminuri fixate, de zestre şi de rente.

Caras-Severin,

Timiş

şi

Torontal

Agentura principală din Arad. Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II.) precum şi prin agenturile cercuale şi speciale.

am deschis

un atelier technic pentru dantură care corespunde în toată privinţa tuturor cerinţelor moderne. Am funcţionat timp mai îndelungat la renumita clinică de dantură din Berlin însuşindu-mi cele mai noue şi practice tra­ tamente aplicate acolo şi provëzut pe deplin cu materialul şi toate recuisitele technice më recomand (oier) a plumbui măse­ lele cu ori c e material îndatinat, sau metal cum s e va afla mai avantagios pentru bolnav. Pentru curăţirea dinţilor şi conservarea lor în stare bună şi pe lângă onorariu prealabil fixat. Tragerea de măsele o sëvôrsesc ori pe lângă amorţirea durerilor (amnesticum) ori cu gaz de voluptate sau chiar şi fără de acestea

Pun coroane de măsele din aur.

Cumpăraţi şi cetiţi!

„Din v r e m u r i

apuse"

amintiri din vremurile eroice ale vieţii noastre naţionale de

Iudita Seeula născută Truţa. Preţul 1 coroană.

Se poate comanda prin Administraţiunea ziarului „Tribuna Poporului"

p. t. public, c ă In

Arad, piaţa iertaţii (Szabadság-tér) s á Hr. 22.

ÎN SIBIIU.

Desluşiri

comerciant.

friseur.

339 3 - 2

Arad,

ALEXANDRU PETROVIOIU, 338 3 - 1

Aşez statornic dinţi singuratici Pe lângă plătire chiar şi în rate pun dantură artificială întreagă, deplin acomodată, pentru sdrumicarea bucatelor, fără a îndepărta rădăcinile dinţilor, sau numai câte o parte a danturei sevîrşesc cu multă îngrigire, tot asemenea prelucru dinţi artificiali neconvenabili n réparez părţile rupte din ei. Scot dinţi delà sëi îi gratuit. Ordinez delà S—9 ore. Membrilor delà саьяа pentru ajutorarea bolnavilor Insă pentru preţuri foarte moderate. Ordinez înainte de ameazi delà 9—12 ore după ameazi delà 2—6 ore. Arad 1899 Iunie. Cu deoatbită stimă:

331 2 0 - 9 .fi Фіѵнмкмія Tr***»* $%&»тЫ" à r s e l P * © « v i s i,-B s* c i a n u m 4rad.

VAJDA BENEDICT medic-dentist.

*