ISTORIA ŞI TRADIŢIILE MINORITĂŢII MAGHIARE DIN ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE. Clasele a VI-a a VII-a

Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5097/09.09.2009

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

ISTORIA ŞI TRADIŢIILE MINORITĂŢII MAGHIARE DIN ROMÂNIA Clasele a VI-a – a VII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr. 5097/09.09.2009

Bucureşti, 2009

1

NOTĂ DE PREZENTARE Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării. Studiul istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare din România în gimnaziu se focalizează pe înţelegerea specificului şi a funcţionalităţii cunoaşterii de tip istoric. Cunoaşterea trecutului şi a specificului relaţiilor dintre români şi maghiari, de-a lungul timpului reprezintă un element cheie al programei. Pentru atingerea acestui scop programa propune conţinuturi menite să valorifice sursele documentare şi etnografice existente. Disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România îşi propune: să dezvăluie elevilor apartenenţa la un spaţiu istoric şi de cultură prin cunoaşterea istoriei comunităţii din care fac parte; să încadreze minoritatea maghiară în istoria României, precum şi în istoria universală; să realizeze o deschidere mai largă către viaţa culturală prin reliefarea aportului maghiarilor din România la cultura naţională maghiară. Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI, prezentul document prezintă programele şcolare de Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România pentru clasele a VI-a – a VII-a pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, care vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţelecheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie: Competenţe sociale şi civice, Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Opţiunea pentru un curriculum centrat pe competenţe, atitudini şi valori are în vedere accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării. Contribuţia disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie: • Competenţe sociale şi civice • Sensibilizare şi exprimare culturală • Comunicare în limba maternă • A învăţa să înveţi

În construirea modelului didactic s-au avut în vedere: Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

• • • • • •

contribuţia istoriei şi tradiţiilor minorităţii maghiare la finalităţile sistemului de învăţământ din România; contribuţia istoriei la formarea competenţelor cheie europene; identificarea acelor competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării învăţământului obligatoriu; identificarea unui număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea fiecărei competenţe; selectarea unui anumit decupaj de conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru elev şi reprezentative din perspectiva ştiinţei istorice şi a cerinţelor societăţii contemporane; contribuţia competenţelor cheie din aria curriculară Om şi societate la profilul de formare al absolventului învăţământului obligatoriu, în mod deosebit la competenţe care vizează: comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, învăţarea eficientă.

Programa şcolară are următoarea structură: • nota de prezentare; • competenţe generale; • valori şi atitudini; • competenţe specifice asociate cu conţinuturi; • conţinuturi ale învăţării; • sugestii metodologice. Competenţele generale reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin studierea istoriei la nivelul gimnaziului. Pentru fiecare an de studiu, programa propune competenţe specifice, deduse din competenţele generale; ele reprezintă achiziţii-cheie ale învăţării. Conţinuturile sunt organizate tematic. Ele prezintă istoria maghiarilor de la etnogeneză până în zilele noastre. Conţinuturile programei sunt structurate pe următoarele patru componente: termenicheie, concepte, probleme de atins; secvenţe tematice; studii de caz; lecţii de sinteză. Conţinuturile programei au grade diferite de complexitate. Profesorii vor acorda fiecărei teme, numărul de ore pe care îl consideră necesar, astfel încât să trateze în mod adecvat toate acele probleme, pe care le au în vedere în construirea lecţiilor. Un conţinut poate fi tratat în una sau mai multe lecţii, conform deciziei profesorului. Ordinea temelor poate fi schimbată în funcţie de nevoile concrete ale activităţii didactice, în măsura în care nu se modifică sensul programei. Elaborarea programei de Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România a pornit de la următoarele premise: dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective care favorizează formarea de competenţe şi atitudini specifice unui domeniu de cunoaştere; abordarea istoriei dintr-o perspectivă interetnică şi interculturală (este fundamentală în acest sens folosirea noţiunii de civilizaţie în diversitatea sa spaţio-temporală şi ca realitate complexă la nivelul unor comunităţi diferite); asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate (prin stabilirea de legături cu programele de Istorie, Geografie şi Cultură civică) şi între arii curriculare (prin realizarea conexiunilor cu programa de Limbă şi literatură maternă); proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru Istoria şi tradiţiile tuturor minorităţilor, în corelaţie cu competenţele chei ale programei generale de istorie. În acest context, structura programei de faţă cuprinde: competenţe generale, urmărite pe parcursul celor doi ani de studiu; competenţe specifice şi conţinuturi proiectate pentru fiecare dintre cele două clase. În actuala prezentare, programa de Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România apare ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar şi pentru colegii lor din aria curriculară Om şi societate care intră astfel în contact cu realităţi mai puţin abordate şi interesante prin încărcătura lor culturală. Programele şcolare se adresează atât profesorilor cât şi autorilor de manuale. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative. Conținuturile apar și în limba maghiară după tabel, acordând un ajutor profesorilor care predau această disciplină. Programele şcolare sunt în aşa fel concepute încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Profesorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. Programa este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Forma actuală a programei şcolare pentru disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România reprezintă o etapă tranzitorie către un demers viitor de proiectare unitară

şi coerentă pe parcursul întregului învăţământ preuniversitar, care va avea la bază definirea profilului de formare al absolventului şi elaborarea unui nou cadru de referinţă unitar al curriculum-ului şcolar românesc.

Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor şi tradiţiilor maghiare 2. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri 3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre celălalt 4. Participarea la activităţi de interes local care să valorizeze pozitiv relaţiile dintre minoritatea maghiară şi populaţia majoritară 5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei şi etnografiei pentru rezolvarea de probleme

VALORI ŞI ATITUDINI Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: • • • • • • • • •

Asumarea identităţii în condiţiile respectului pentru diversitate Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune Respectarea drepturilor fundamentale ale omului Manifestarea unei atitudini pro-active în viaţa personală şi cea socială Disponibilitate pentru interacţiune socială eficientă Manifestare a respectului pentru ceilalţi Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale Disponibilitate pentru gândire critică şi flexibilă


Clasa a VI-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice Conţinuturi 1. 1. Recunoaşterea termenilor specifici istoriei şi civilizaţiei maghiare 1. 2. Identificarea de toponime din zonă 5. 1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul şi prezentul comunităţii maghiare 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 3.1. Recunoaşterea virtuţilor de sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5. 2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 5. 3. Precizarea cadrului geografic şi contextul socialpolitic corespunzător fiecărei perioade din istoria comunităţii maghiare

ETNOGENEZA MAGHIARILOR

1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise

DE LA DESTRĂMAREA SOCIETĂŢII GENTILICE LA FORMAREA STATULUI FEUDAL (895-1301)

5. 4. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 2 .1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5. 4. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate 5. 5. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală 2. 2. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 4. 1. Participarea constructivă la activităţi locale prin valorificarea propriilor aptitudini 1.4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 2. 3. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3.2. Utilizarea dialogului intercultural 3.3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4. 2. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte personale şi de grup 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice

•

Formarea poporului şi a limbii

•

Migraţia triburilor maghiare înainte de 895

•

Modul de viaţă materială şi spirituală înainte de descălecat

•

Descălecarea ungurilor

•

Formarea statului feudal maghiar

•

Voievodatul Transilvaniei

FEUDALISMUL DEZVOLTAT (13011541) • • •

Dezvoltarea economică în feudalism Schimbări şi frământări sociale Dinastia Angevinilor

•

Lupta comună antiotomană

•

Cultura medievală


Competenţe specifice 1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 5. 6. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 3. 4. Observarea stereotipurilor reciproce manifestate în cadrul relaţiilor dintre etnia maghiară şi alte etnii

Conţinuturi FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PRINCIPATULUI TRANSULVANIEI (1541-1699) • •

Bătălia de la Mohács şi urmările ei Formarea principatului

•

Unificarea politică din 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazul şi Structuri economice, sociale şi politice în perioada principatului Cultura maghiarilor, reforma religioasă

5. 7. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3. 5. Exprimarea acordului / dezacordului în raport cu un context social 5. 8. Identificarea din surse diferite a informaţiilor despre schimbările din domeniul vieţii cotidiene

•

4. 3. Elaborarea unor instrumente de lucru (expoziţii, fişe de observaţie, ghid de interviu)


TARTALMAK

I. Bevezetés a romániai magyar kisebbség történelmének és hagyományainak a tanulmányozásába Történelmi fogalmak: kisebbség, történelmi forrás, kronológia, nemzet, nemzeti Tartalom:a történelem meghatározása, az írott és íratlan források sajátosságai, történelmi dokumentumok, helytörténet, a történelem tanulmányozásának célja és fontossága II. Őstörténet (Kr.e 3000 – 895 ) Történelmi fogalmak: nomád népesség, törzs, törzsszövetség, őshaza, kaganátus,lovas temetkezés Tartalom: • A magyar nép és nyelv kialakulása Eredetmítoszok és legendák Tudomány és hagyomány a magyar nép és nyelv eredetéről A kialakulás terei és ideje

• A magyar törzsek vándorlása 895 előtt A vándorlás fontosabb állomásai Rokonnépek és kapcsolat a szomszédos népekkel

• Az ősmagyarság életmódja és hitvilága Nomád és letelepedett életmód. Települések és temetők Hitvilág: totemizmus, sámánizmus, animizmus

Esettanulmány (ajánlott): Élet a jurtában; Harcosok temetkezési szokásai III. A törzsi társadalom felbomlásától a feudális állam kialakulásáig (895-1301) Történelmi fogalmak: Pannónia, honfoglalás, őslakos, kenézség, vajdaság, kalandozások, nyugati és keleti kereszténység, pogány, egyház, püspökség, államszervezet, vármegye, szék, körzet, autonómia, egyházi iskolák, nyelvemlékek Tartalom:

• A honfoglalás A magyarok letelepedése Pannóniába és a Kárpát-medencébe Kalandozások

• A középkori magyar állam kialakulása A törzsi társadalom felbomlásától a feudális állam kialakuláig: Géza és I. István szerepe az állam megszervezésében Az új rend megszilárdulása A nyugati kereszténység elterjedése

• Az erdélyi vajdaság Társadalmi és politikai helyzet a XI–XIII. században A vajdaság kialakulása és megszervezése a XII. században Életmód és együttélés A tatárjárás és következményei Kultúra a korai feudalizmusban Helytörténeti sajátosságok (Árpád-kor)

Esettanulmány: István Intelmei; Szent Gellért legendája; Anonymus: Gesta Hungaronum IV. Az érett feudalizmus (1301-1541) Történelmi fogalmak: céh, faluközösség, feudum, nemesség, feudális hierarchia, jobbágy, zsellér, városlakó, városi tanács, dézsma, felkelés, Tripartitum, oszmán veszély, törökellenes harcok, kereszténység szerepe, kézirat, krónikák, romanika, gótika, reneszánsz, Bibliotheca Corviniana. Tartalom: Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

• Társadalmi és gazdasági fejlődés a feudalizmusban Falusi és városi élet A céhrendszer – nyugati hatás A társadalom felépítése: nemesek, jobbágyok •

Az Anjou-dinasztia

A magyar királyság központosítása

• Törökellenes harcok Az oszmán veszély Fontosabb csaták és következményeik: Hunyadi János és Mátyás.

• A mohácsi csata és következményei A magyar királyság válsága Magyarország bukása Az ország három részre szakadása

• A középkori műveltség Latin- és magyar nyelvű írásbeliség A kultúra központjai. A krónikások Középkori művészet: építészet, romanika, gótika, reneszánsz, festészet, freskó, szobrászat Helytörténeti vonatkozások

Esettanulmány – (ajánlott): A bécsi Képes Krónika; A középkori város, vár és templom; A vártemplom; Kolozsvári Tamás; Kolozsvári Márton és György


Clasa a VII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice Conţinuturi 1. 1. Recunoaşterea termenilor specifici istoriei şi civilizaţiei maghiare 1. 2. Identificarea de toponime din zonă 5. 1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul şi prezentul comunităţii maghiare 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3.2. Utilizarea dialogului intercultural 3.3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului 5. 2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 5. 3. Precizarea cadrului geografic şi contextul social-politic corespunzător fiecărei perioade din istoria comunităţii maghiar

MAGHIARII DIN TRANSILVANIA ÎN CADRUL IMPERIULUI HABSBURGIC (1699-1867)

1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise

POPULAŢIA MAGHIARĂ TRANSILVĂNEANĂ ÎN IMPERIUL AUSTRO-UNGAR (1867-1914)

•

Consecinţele dominaţiei habsburgice asupra societăţii maghiare

•

Modul de viaţă în sec. al XVIII-lea

•

Absolutismul luminat şi urmările lui

•

Era reformelor şi influenţa lor asupra întregii societăţi

•

Revoluţia din 1848-1849 şi consecinţele ei asupra populaţiei maghiare

•

Neoabsolutismul habsburgic şi liberalismul

5. 4. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj

•

Dezvoltarea capitalistă a societăţii şi efectele ei

2 .1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri

•

Cultura maghiară

5. 5. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate 5. 6. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală 2. 2. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 4. 1. Participarea constructivă la activităţi locale prin valorificarea propriilor aptitudini 4. 2. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte personale şi de grup 4. 3. Elaborarea unor instrumente de lucru (expoziţii, fişe de observaţie, ghid de interviu)


Competenţe specifice 1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 1. 3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric 2. 3. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 3. 1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3. 2. Utilizarea dialogului intercultural 5. 2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii relative la sursele istorice 1. 4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 5. 7. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 3. 5. Observarea stereotipurilor reciproce manifestate în cadrul relaţiilor dintre etnia maghiară şi alte etnii

Conţinuturi PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI CONSECINŢELE LUI (1914-1918) • Primul război mondial • Marea Unire a românilor • Importanţa Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Adunarea de la Cluj, pacea de la Trianon şi consecinţele sale

MAGHIARII ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (1919-1939) • Noul cadru politico-administrativ • Sistemul de pace • Reforma agrară şi societatea maghiară • Învăţământul şi viaţa bisericească

5. 8. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 3. 4. Exprimarea acordului / dezacordului în raport cu un context social 5. 9. Identificarea din surse diferite a informaţiilor despre schimbările din domeniul vieţii cotidiene 3. 3. Autoevaluarea raportată la valorile grupului 4. 2. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte personale şi de grup 5. 8. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 5. 6. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 2. 3. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi a diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 3.2. Utilizarea dialogului intercultural 4. 3. Elaborarea unor instrumente de lucru (expoziţii, fişe de observaţie, ghid de interviu)

PERIOADA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1939-1945) • Politica externă a României • Dictatul de la Viena şi consecinţele ei, participarea la război şi consecinţele ei • Actul de la 23 August 1944 şi urmările lui. Reintegrarea nord-vestului Transilvaniei în hotarele României MAGHIARII DUPĂ CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1945 – PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE) • Maghiarii în perioada 1945-1989 •

Comunitatea maghiară din România în perioada postcomunistă


TARTALMAK I. Bevezetés Periodizálás 1541-től napjainkig Az ország és lakói II. Az Erdélyi Fejedelemség kialakulása és fejlődése (1541-1690) Fogalmak: nemzetközi kereskedelem, fejedelem, fejedelemség, diéta, kiváltságos nemzetek, székely felkelések, reneszánsz, reformáció és vallásszabadság, anyanyelvű művelődés Tartalom:

• Az Erdélyi Fejedelemség Európai viszonyok A fejedelemség politikai rendszere Állami intézmények Nagy fejedelmek: Báthori István, Bethlen Gábor, I. Rákóczi György A fejedelemség vége

• A fejedelemségkori gazdaság és társadalom Gazdasági fejlődés a XVII. században: városi és falusi élet A székely társadalom fejlődése

• Művelődés és reformáció Erdélyi humanizmus és reneszánsz A reformáció és ellenreformáció főbb eseményei és következményei Erdély az európai tolerancia példája Szokások és hagyományok Erdély a helyi művelődésben Jelentős személyiségek - esettanulmány (ajánlott): Nicolaus Olahus, Szamosközi István, Heltai Gáspár, Johannes Honterus, Dávid Ferenc, Borsos Tamás, Szenczi Molnár Albert, Apáczai Csere János, Bethlen Miklós, Kájoni János, Árva Bethlen Kata Esettanulmány (ajánlott): Heltai Gáspár krónikája, Apáczai művei; a tordai országgyűlési határozat, A reneszánsz hatása az erdélyi népi művészetre, Nagy fejedelemasszonyok.

III. Az erdélyi magyarok a Habsburg Birodalomban (1690-1867) Fogalmak: kapitalizmus, manufaktúra, ipar, dunai hajózás, Habsburg Birodalom, Lipót féle hitlevél (Diploma Leopoldinum), kuruc mozgalom, határőrezredek, emigráció, Udvari Kancellária, Királyi Tábla, felvilágosult abszolutizmus, dualizmus, liberalizmus, reformkor, nemzeti felemelkedés, nemzeti irodalom Tartalom: • A Habsburg uralom következményei a magyar társadalomra nézve A Lipót féle hitlevél és Erdély új politikai-jogi helyzete A kuruc mozgalom és leverése

• A felvilágosult abszolutizmus és következményei Mária Terézia és II. József főbb reformjai Gazdasági, társadalmi és művelődési politika

• A reformkor és hatása a magyar társadalomra A reformkor főbb eszméi A liberalizmus és a nemesi ellenállás főbb személyiségei A felvilágosodás és a reformkor műveltsége A magyar művelődés és tudomány főbb személyiségei. Esettanulmány (ajánlott): Bolyai Farkas, Bolyai János, Mikes Kelemen, Aranka György, Bölöni Farkas Sándor, Brassai Sámuel, Benkö József, Gyarmathi Sámuel, Körösi Csoma Sándor, Kövári László, Jakab Elek, Wesselényi Miklós, Mikó Imre Esettanulmány (ajánlott): Nagy erdélyi könyvtárak

• Az 1848-1849-es forradalom A forradalom okai és kitörése


A magyar forradalom megvalósításai A magyar forradalom és nemzetiségi kérdés Társadalmi és nemzetiségi feszültségek A forradalom leverése A forradalom helyi vonatkozásai Esettanulmány (ajánlott): Batthyány Lajos, Bem József, Gábor Áron, Gál Sándor; Petőfi Sándor és a magyar forradalom, Az agyagfalvi székely nemzetgyűlés, A 13 aradi vértanú..

• A forradalomtól a kiegyezésig (1849-1867) A magyar emigráció Az önkényuralommal szembeni ellenállás Az osztrák-magyar kiegyezés

IV. Erdély az Osztrák-Magyar Monarchiában (1867-1914) Fogalmak: emigráció, politikai párt, parlamentarizmus, nemzetiségi politika, nacionalizmus, nemzetállam, szuveranitás, nemzeti szinház és opera, művészeti akadémia. Tartalom: • Társadalmi és politikai élet Erdély önállóságának felszámolása Parlamentarizmus Életmód a századfordulón • A magyar kultúra Művelődési és oktatási intézmények A magyar kultúra és európai kultúra Sajtó, tudomány, irodalom jelentős személyiségei: esettanulmány (ajánlott): Brassai Sámuel, Kriza János; irodalom : Kemény Zsigmond, Jósika Miklós, Arany János, Szigligeti Ede, Ady Endre, Csíky Gergely; művészet: Barabás Miklós, Szatmáry Papp Károly, Hollósy Simon Helyi vonatkozások Esettanulmány (ajánlott): Orbán Balázs: Székelyföld leírása. Magyar nyelvű oktatás.

V. Az első világháború és következményei (1914-1918) Fogalmak: világháború, hadszíntér, hadjárat, nemzeti önrendelkezés, modern nemzetállam Tartalom: A háború kitörése, erdélyiek a világháborúban A háború következményei, forradalmi helyzet kialakulása Erdélyben Feszültségek a nemzetiségi kérdésben Trianoni békeszerződés és következményei Esettanulmány (ajánlott): Első világháborús emlékművek VI. Az erdélyi magyarok a két világháború között (1919-1939) Fogalmak: demokratikus rendszer, nemzeti kisebbség, transszilvanizmus. Tartalom: Gazdasági-társadalmi viszonyok, magyar politikai pártok tevékenysége A földreform és a magyar társadalom Oktatás és egyházi élet Kulturális és társadalmi szervezetek. Magyar nyelvű sajtó. Jelentős személyiségek – esettanulmány (ajánlott): Bartók Béla, Kós Károly, Bánffy Miklós, Kemény János VII. A második világháború (1939-1945) Fogalmak: antiszemitizmus, szélsőbaloldal, szélsőjobboldal, holokauszt, koncentrációs táborok, deportálás, internálás, háborús bűnök Tartalom: Az 1940-es év A háborús részvétel és következményei Esettanulmány (ajánlott): Világháború és helytörténet. Találkozó egy háborús veteránnal. Holokauszt Erdélyben. Márton Áron személyisége. VIII. Az erdélyi magyarok 1945-1989 között Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

Fogalmak: kommunista diktatúra, kollektivizálás, szocialista iparosítás, deportálás, személyi kultusz, sztálinista modell Tartalom: Gazdasági, társadalmi és politikai átalakulások Magyar Autonóm Tartomány Az 1956-os magyar forradalom és hatása a romániai társadalomra Művelődési és oktatási intézmények Helyi vonatkozások Esettanulmány (ajánlott): Kollektivizálás. Erőltetett városiasítás. Falurombolás. IX. A romániai magyarság a kommunizmus bukása után. Fogalmak: kommunista ellenes forradalom, integráció, piacgazdaság, helyi autonómia, szenátor, képviselő, szabad választások, választási kampány, politikai pluralizmus, magyar nyelvű oktatás Tartalom : 1989 december. Etnikai és társadalmi feszültségek. 1990-es márciusi események. A magyarság főbb szervezetei, a romániai közéletben való részvétel. Politikai, gazdasági, társadalmi és kulturális célkitűzések. Esettanulmány (ajánlott): A helyi önkormányzatok működése


SUGESTII METODOLOGICE Modul în care este concepută programa răspunde unei duble exigenţe: de a fi un punct de plecare comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a-i incita în interpretarea şi adecvarea acesteia la condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea. În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare. Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare. Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi: -

alcătuirea de liste de cuvinte pe o temă indicată; alcătuire de familii de cuvinte, liste de sinonime şi de antonime; comparare de termeni folosind surse diferite de informare; alcătuirea unei expoziţii cu obiecte vechi; descrierea unei surse istorice folosind un plan dat; descrierea unor sărbători şi obiceiuri locale; proiectarea itinerarului unei excursii tematice; alcătuirea unui inventar de obiecte vechi pe o temă indicată; conversaţie dirijată pe o temă indicată; vizitarea unor organizaţii cetăţeneşti şi instituţii ale statului în scopul cunoaşterii activităţii acestora;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi: -

căutarea explicaţiilor în dicţionare şi alte surse de informare; exerciţii de formulare de texte diferite; alcătuirea unei lucrări scrise despre vestigii istorice din localitate; dezbatere pe baza surselor indicate; exerciţii de comparare a surselor istorice; familiarizare cu metoda interviului; comentarea obiectivităţii/ subiectivităţii surselor istorice studiate; alcătuirea unui ghid turistic al localităţii; exerciţii care solicită exprimarea opiniilor; alcătuirea de biografii ale personalităţilor studiate; discutarea unor cazuri reale sau imaginare de evenimente care implică stereotipii; realizarea de proiecte finalizate cu elaborarea de portofolii.

Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istorică este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilitatea sursei în atingerea obiectivelor de predare. Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip de gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea raţionamentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii, recenzii, referate, eseuri), folosirea de metode grafice. Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează: exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarele istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare, învăţarea etapelor proiectării unei investigaţii istorice (Ghid de evaluare, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare din România, clasele a VI-a – a VII-a

1996). Etapele parcurse de un demers investigativ includ: identificarea temei, formularea întrebărilor referitoare la domeniul de interes, stabilirea obiectivelor investigaţiei, identificarea surselor de informare, realizarea unui plan, colectarea informaţiilor/datelor, analiza şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe: - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; - valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev, - recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale; - utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.


ISTORIA ŞI TRADIŢIILE MINORITĂŢII MAGHIARE DIN ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE. Clasele a VI-a a VII-a

Recommend Documents