HUNGAROLINGUA DE BAZĂ NIVEL 1 Gabriella Marschalkó Debrecen 2011
HUNGAROLINGUA DE BAZĂ CURS DE LIMBĂ MAGHIARĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Autor Gabriella Marschalkó Corectura: Dr. Pál Csontos și Philip M. Inman Tehnoredactare: Judit T. Nagy Tradus și adaptat în limba română: Attila Gyula Kiss Nyomdai munkálatok: Litográfia Nyomda Kft. Borítóterv: Szabó Monika ISBN 9789638952202 © Felelős kiadó: dr. Szaffkó Péter igazgató Debreceni Nyári Egyetem, 2011 2
3
Mulțumiri Mulțumim numeroaselor persoane pentru remarcele inspirate făcute pe marginea manuscrisului și pentru sugestiile care au îmbunătățit prezenta lucrare. Mulțumirile noastre se adresează lui Dr. Pál Csontos, Philip M. Inman, Edit Hlavacska, Irén Kónya, Éva Kovács, Dr. Gyula Sankó, András Veréb precum lui Novicov Ramona și Călin Talhoș pentru lectorarea versiunii în limba română.
4
TARTALOMJEGYZÉK (Conținut) INTRODUCERE 6 ARMONIA VOCALICĂ 7 A MAGYAR ABC – ALFABETUL LIMBII MAGHIARE 8 CÂTEVA REGULI DE FONETICĂ 8 1. KI VAGY? (Cine ești?), MILYEN NYELVEN BESZÉLSZ? (Ce limbă vorbești?) 10 NYELVTAN (Gramatică – Pronumele personal – Conjugarea verbului lenni – Alcătuirea de cuvinte cu ul , ül ) 11 2. KÖSZÖNÉSEK (Saluturi) 12 3. SZÁMOK (Numere) 14 4. MAGYAR PÉNZ (Moneda din Ungaria) 16 NYELVTAN (Gramatică – Câți? Câte? – Numeralul ordinal) 17 5. HOGY VAGY? (Cum ești?), MI A BAJ? (Care este problema?) 18 NYELVTAN (Gramatică – Adverbe de timp) 19 6. MIT CSINÁLSZ? (Ce faci?) 20 NYELVTAN (Gramatică – Terminațiile verbului la timpul prezent – Adverbe de timp on , en , ön , n ) 21 7. HOVÁ MÉSZ MA ESTE? (Unde mergi în seara aceasta?) 22 NYELVTAN (Gramatică – lenni la trecut și viitor – Adverbe de loc ba , be ) 23 8. MIT KÉRSZ? (Ce dorești?) 24 NYELVTAN (Gramatică – Pronumele personal informal și de politețe ön/maga – Obiectul propoziției) 25 9. KÉRSZ EGY KÁVÉT? (Vrei o cafea?) 26 NYELVTAN (Gramatică – Derivarea cu os , as , es , ös , s – Semnul pluralului) 27 10. TUD/AKAR/SZERET/SZERETNE GITÁROZNI (știe/vrea/îi place/iar plăcea să cânte la chitară) 28 NYELVTAN (Gramatica – Infinitive – Derivarea cu zni ) 29 11. MILYEN IDŐ VAN MA? (Cum este vremea azi?) 30 NYELVTAN (Gramatică – grupul verbelor ik – Verbe neregulate la timpul prezent) 31 12. POSTÁN (La poștă) 32 NYELVTAN (Gramatică – ez , az – Cuvinte de origine străină) 33 13. MIT ESZÜNK MA ESTE? (Ce mâncăm în seara aceasta?) 34 NYELVTAN (Gramatică – Dubla negație – Negative pentru van , vannak ) 35 14. TETSZIK A RUHÁD (Îmi place haina ta) 36 NYELVTAN (Gramatică – Forma posesivă – Nekem tetszik ) 37 15. AZ EMBERI TEST (Corpul uman) 38 NYELVTAN (Gramatică – Nekem van ) 39 16. MILYEN SZEME VAN? (Cum sunt ochii lui/ei?) 40 NYELVTAN (Gramatică – Absența lui van , vannak – Comparativul) 41 GYAKORLATOK (Exerciții) 42 ARMONIA VOCALICĂ 42 1. KI VAGY? 43 2. KÖSZÖNÉSEK 45 3. SZÁMOK 46
5
4. MAGYAR PÉNZ 5. HOGY VAGY? 6. MIT CSINÁLSZ? 7. HOVÁ MÉSZ MA ESTE? 8. MIT KÉRSZ? 9. KÉRSZ EGY KÁVÉT? 10. TUD/AKAR/SZERET/SZERETNE GITÁROZNI 11. MILYEN IDŐ VAN MA? 12. POSTÁN 13. MIT ESZÜNK MA ESTE? 14. TETSZIK A RUHÁD 15. AZ EMBERI TEST 16. MILYEN SZEME VAN? BAZELE GRAMATICII LIMBII MAGHIARE SZAVAK CUVINTE ANEXĂ
6
48 49 50 52 54 56 58 60 61 63 65 66 67 68 73 87 101
INTRODUCERE VOCALELE LIMBII MAGHIARE 1. Vocale (de poziție) posterioare a á o ó u ú
táska
ablak
autó
hal
2. Vocale (de poziție) anterioare e é i í ö ő ü ű
toll
kártya
ház
olló
fagylalt
pohár
szandál
rózsa
bicikli
tévé
esernyő
fésű
dzsem
üveg
tej
csirke
szekrény
gyűrű
meggy
könyv
Cuvinte cu vocale mixte
7
tányér
kávé
taxi
ceruza
ARMONIA VOCALICĂ În limba maghiară cele mai multe terminații armonizează cu cuvântul la care sunt atașate. Terminațiile verbale au de obicei două sau trei forme alternative care diferă numai printro vocală. Vocala respectivă este determinată de categoria vocalelor din cuvântul respectiv. Terminațiile ban și ben , de exemplu corespund cu prepoziția în din limba română. Cuvinte care conțin numai vocale posterioare vor primi alternativa vocalică posterioară a terminației: London ban (în Londra). Cuvinte care conțin numai vocale anterioare vor primi alternativa vocalică anterioară a terminației: Debrecen ben (în Debrecen). Cuvinte care conțin și vocale posterioare și vocale anterioare vor primi alternativa vocalică posterioară a terminației: Madrid ban (în Madrid). 1. Limba maghiară nu folosesc prepoziții. În locul lor sunt terminații care sunt atașate cuvintelor la care se referă. Umbrela este în dulap. Az esernyő a szekrény ben van. 2. Articolul definit în limba maghiară este a , dar când cuvântul începe cu o vocală este folosit az : a szekrény az esernyő 3. Scrieți propoziții despre locul unde se află obiectele. táska
szekrény
A táska a szekrény ben van. (Geanta este în dulap.) _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________
tej pohár esernyő autó bicikli ház váza ablak dzsem üveg (Cuvântul üveg poate să însemne și borcan.) 4. Exersați cu partenerul Dv. A: Hol van a táska? (Unde este/se află geanta?) B: A táska a szekrényben van. (Geanta este/se află în dulap.) A: Hol van a tej? B: _____________________. A: Hol van az esernyő? B: _____________________. A: Hol van a bicikli? B: _____________________. A: Hol van a váza?
8
B: _____________________. A: Hol van a dzsem? B: _____________________.
A MAGYAR ABC (Alfabetul limbii maghiare) a a bl a k o românesc deschis m o re, c o să dialectul transilvănean sau similar cu h o t din engleză á h á z a rom. foarte lung aa! b a b lak b românesc b âtă c bi c ikli ț românesc ț ară cs cs irke similar cu ci sau ce românesc adu ci, ce apă d hí d d românesc d ar dz e dz t românesc urmat de b ca în mul ți b ăieți, to ți b anii dzs dzs em ge, gi românesc ge am e t e j mult mai deschisă decât rom. e . Dialectul transilvănean din m e re, p e re, sau b e t din engleză é t é v é similar cu e românesc din t e i, i e i, ch e i f f ésű f românesc f ată g üve g g românesc g ard gy gy űrű similar dialect transilvănean d ’ din d’ inte, d’ eparte nu gh românesc h h al h românesc h alat i cs i rke i românesc f i lm í v í z i românesc lung ii! , i e j te j i românesc din diftongi i ar, no i , engleză y es k tás k a c românesc c ovrig l ha l l românesc ace l ly fo ly ó i românesc din diftongi i ar, no i , engleză y es m m eggy m românesc m are n pé n z n românesc n u
CÂTEVA REGULI DE FONETICĂ 1. Vocale 9
ny kö ny v ni românesc, sau similar n ew în engleză, se n or în spaniolă o o lló o românesc t o bă ó r ó zsa o lung românesc interjecția o! t a ll în engleză ö k ö nyv eu din franceză bl eu marin ő eserny ő oeur din franceză c oeu r, sau bl eu în română p p énz p românesc p ământ q I Q engleză coo l, în cuvinte de origine străină r gyű r ű r românesc r a r , r âde s e s ernyő ș românesc ș anț sz sz ekrény s românesc s are t ú t t românesc t are ty kár ty a similar românesc dialectal t ’ ină, este un sunet simplu nu t+i u a u tó u românesc u nt ú ú t u românesc lung uu! ü ü veg ü din germană f ü nf sau din franceză t u , u ne ű t ű z similar Ü bung din germană, sau p u r din franceză v v íz v românesc v ale w W C v românesc în cuvinte de origine străină x ta x i apare în cuvinte de origine străină y Y ork apare în cuvinte de origine străină z ví z z românesc ma z ăre zs ró zs a j românesc co j oc, j ar
a. Pronunția O vocală poate fi scurtă sau lungă. În cazul lui i , o , u , ö , ü vocalele lungi ( í , ó , ú , ő , ű ) se pronunță de două ori mai lung decât vocalele scurte fără schimbare calitativă. În cazul lui a și e vocalele ( á și é ) diferă nu numai în lungime dar și calitativ. Vezi alfabetul.
10
b.
Ortografia Dacă vocala este scurtă, nu are accent ( a , e , i , o , u ) sau în cazul lui ö și ü sunt două puncte deasupra vocalei. Dacă vocala este lungă, are un accent acut deasupra ei ( á , é , í , ó , ú ), sau două accente acute în cazul lui ő și ű . Cunoașterea acestor deosebiri de durată este foarte importantă, doarece caracterul lung sau scurt al vocalelor modifică sensul gramatical sau lexical al cuvintelor. De exemplu: ver (bate) – vér (sânge); hat (șase) – hát (spate); öt (cinci) – őt (pe el).
2. Fiecare consoană poate să fie scurtă sau lungă. Consoanele lungi se pronunță de două ori mai lung decât cele scurte. Lungimea este marcată de dublarea consoanei în scris. În cazul consoanelor compuse din două litere dublăm numai prima literă. hal (pește) – l scurt szép (frumos) – sz scurt olló (foarfecă) – l lung vissza (înapoi) – sz lung Sunt consoane compuse din două litere pentru care se scriu două litere, dar se pronunță numai un singur sunet. szandál (sandale) – sz notează un singur sunet Ázsia (Asia) – zs notează un singur sunet 3. Lungirea vocalei. Dacă ultima literă din cuvânt este a sau e , se va produce lungirea ei dacă este urmată de o terminație (afix). tásk a (geantă) – tásk á ban (în geantă) pinc e (pivniță) – pinc é ben (în pivniță) 4. În limba maghiară accentul întotdeauna se găsește pe prima silabă a cuvântului. El este dinamic și puțin mai puternic decât accentul din limba română. olló (foarfecă) – o este accentuat dar scurt, al doilea ó este lung dar neaccentuat. Semnele grafice nu indică accentul ci durata lungă a vocalei respective. 5. Încearcați să citiți înscripțiile pe care le puteți întâlni în Ungaria. tolni = împinge kijárat = ieșire nők = femei (a împinge) vészkijárat = ieșire de urgență férfiak = bărbați húzni = trage (a trage) indulás = plecări (plecarea) kiadó = de închiriat nyitva = deschis nyitva tartás = orar eladó = de vânzare zárva = închis (orele de deschidere) bejárat = intrare érkezés = sosiri (sosirea) HASZNOS KIFEJEZÉSEK (Expresii folositoare) Bocsánat! Nem értem. Scuze! Nu înțeleg. Nem beszélek magyarul. Nu vorbesc maghiara. Tessék! Poftim/ Poftiți. 11
Köszönöm. Szívesen.
Mulțumesc. Cu plăcere.
1. KI VAGY?
A: B: A: B: A: B: A: B: A:
(Cine ești?)
Szervusz! (Salut/Servus.) Szia! (Salut.) Mi a neved? (Cum te numești?) Renee vagyok. És te ki (Sunt Renee. Și tu cine ești?) vagy? Én Kati vagyok. (Eu sunt Kate.) Én amerikai vagyok. És te? (Eu sunt americancă. Și tu?) Én magyar vagyok. Renee, (Eu sunt unguroaică. Renee tu te beszélsz németül? vorbești germana?) Nem. Csak angolul és (Nu. Vorbesc engleza și limba spanyolul beszélek és egy spaniolă și puțin maghiara. Și tu?) kicsit magyarul. És te? Én is beszélek angolul, (Și eu vorbesc engleza, firește természetesen magyarul és maghiara și puțin germana.) egy kicsit németül. SZAVAK (Cuvinte) Szia! = Salut/Ciao! magyar = maghiar angolul = engleza/în limba engleză Szervusz! = Salut/Servus! német = german spanyol = spaniol mi? = ce? németül = germana/în limba spanyolul = spaniola/în limba germană spaniolă név = nume beszélsz = vorbești egy kicsit = puțin neved = numele tău beszél/beszélni = vorbește/a is = și vorbi és = și nem = nu természetesen = firește ki? = cine? csak = numai magyarul = maghiara/în limba maghiară amerikai = american angol =englez én = eu te = tu
MILYEN NYELVEN BESZÉLSZ? (Ce limbă vorbești?) A: Milyen nyelven beszélsz? (Ce limbă vorbești?) B: Jól beszélek románul és franciául. És (Vorbesc bine româna și franceza. Și puțin egy kicsit németül. germana.) SZAVAK (Cuvinte) milyen? = ce fel de? nyelv = limbă jól = bine 12
EGYÉB NEMZETISÉGEK (Alte naționalități ) román = român orosz = rus japán = japonez
szerb = sârb lengyel = polonez kínai = chinez
olasz = italian osztrák = austriac indiai = indian
NYELVTAN (Gramatică) 1. Pronumele personal. én = eu mi = noi te = tu ti = voi ő = el/ea ők = ei/ele 2. Forma la prezent a verbului lenni (a fi). (én) vagyok = eu sunt (mi) vagyunk = noi suntem (te) vagy = tu ești (ti) vagytok = voi sunteți (ő) van = el/ea este (ők) vannak = ei/ele sunt 3. În maghiară, ca și în limba română, de cele mai multe ori se omite pronumele personal în propoziții. Se păstrează în cazul în care este accentuat. Terminațiile verbelor indică clar persoana: (Én) Alex vagyok. = (Eu) Sunt Alex. 4. Adjectivele ce desemnează naționalitatea, la fel ca și în română, se scriu cu litere mici.. angol = englez 5. Pentru a preciza limba în care se vorbește, de exemplu: „în română”, „în maghiară” folosim terminația ul , ül . Să nu uitați de regula armoniei vocalice. Cuvinte cu vocale posterioare sau mixte Cuvinte cu vocale anterioare magyar ul (maghiara) svéd ül (suedeza) román ul (româna) német ül (germana) spanyol ul (spaniola) lengyel ül (poloneza) olasz ul (italiana) franciá ul (franceza) japán ul (japoneza) norvég ul (norvegiana) HASZNOS KIFEJEZÉSEK (Expresii folositoare) Még egyszer, légy szíves! Incă o dată te rog. (Egy) kicsit lassabban, légy szíves! Un pic mai încet, te rog. Nem tudom. Nu știu. (Egy) pillanat. O clipă. Hogy mondják magyarul „table”? Cum se spune în maghiară „masă”? 13
Bocsánat a késésért. Semmi baj. Kimehetek a mosdóba?
14
Scuze pentru întârziere. Nici o problemă. Pot să ies la toaleta?
2. KÖSZÖNÉSEK (Saluturi)
HIVATALOS (formal)
KÖZVETLEN (colocvial)
între străini
prieteni, membrii de familie și tineri care nu
TALÁLKOZÁS (Saluturi la întâlnire)
se cunosc, adulți către copii
TALÁLKOZÁS
7:00 – 10:00 Jó reggelt kívánok! (Îți/Vă doresc o dimineață bună.) Jó reggelt! (Bună dimineața.) 10:00 – 18:00 Jó napot kívánok! (Vă/îți doresc o zi bună.) Jó napot! (Bună ziua.) 18:00 – 24:00 Jó estét kívánok! (Îți/Vă urez o seara bună) Jó estét! (Bună seara.)
BÚCSÚZÁS (Saluturi la despărțire)
Szervusz! Szevasz! Szia! Helló! BÚCSÚZÁS
(Servus.)
(Salut.)
(Salut.)
(Ciao.)
HIVATALOS (formal) Viszontlátásra! Viszlát!
15
(La revedere.) (Pe curând.)
KÖZVETLEN (colocvial) Szevasz! (Salut.) Szervusz! (Salut.) Szia! (Salut.) Helló! (Ciao.)
