Kelemen Hunor Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

A cincea ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar este deja o mică aniversare. Nu mai vorbim doar de instituirea unei tradiţii, ci (şi) de (re)construcţia unui spaţiu cultural activ, care are în vedere deopotrivă investigarea lucidă a trecutului şi dialogul pentru viitor. Este o ediţie ce debutează cu o peliculă laureată cu premiul Oscar, Mephisto, un film care a produs un imens impact la vremea sa şi care, nu mă îndoiesc, trăia în memoria multora dintre cei ce au participat la evenimentele anului 1989 din Estul Europei. Este o ediţie care aduce un minunat omagiu marelui regizor Jancsó Miklós, la aniversarea a 90 de ani de viaţă. Cele trei filme care vor fi proiectate – dificilă selecţie pentru organizatori! – sunt reprezentative atât pentru climatul artistic din Ungaria acelor ani, cât şi pentru evoluţia creaţiei patriarhului cineaştilor maghiari. Este o ediţie care, la fel ca şi în anii trecuţi, pe lângă cele mai recente producţii din Ungaria, ne propune o nouă coproducţie româno-maghiară de succes: Din dragoste cu cele mai bune intenţii. Iată un program extrem de atractiv, dar, mai mult decât atât, iată un spaţiu al dialogului şi un adevărat atelier de lucru. Kelemen Hunor Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Suntem la a V-a ediţie al Festivalului Filmului Maghiar – eu însumi particip la organizarea lui de trei ani. Până acum am încercat să prezentăm publicului român cele mai noi filme maghiare, care au conturat două preocupări aparent primordiale ale cineaştilor din Ungaria: abordarea problemelor sociale care au explodat cu furie după schimbările de regim de după 1989 şi – întrucâtva în contradicţie cu prima – realizarea de filme aşa-zis uşoare, delectante (chiar superficiale), fără încărcătură gravă, fără tendinţe moralizatoare sau ambiţii estetizante, ceea ce la rândul său constituind o ruptură cu tradiţia filmului maghiar consacrat de către Miklós Jancsó („filme narative”, cum de altfel le numeşte însuşi Jancsó într-un interviu publicat şi în catalogul de faţă.) Acum, în 2011, la ultima ediţie la care am prilejul să-mi mai aduc contribuţia, vom prezenta mai multe filme sumbre, care sunt menite să ne reamintească problemele vieţii de dinainte de 1989, precum şi lipsa de orientare de după. În condiţiile crizei economice mondiale se întrevede şi o criză a democraţiei, a valorilor libertăţii, iar temele pe care le-am crezut de mult uitate revin pe scena publică, iar noi le readucem şi pe ecrane. Tocmai de aceea revenim la creatorii clasici ai filmului maghiar, la Miklós Jancsó, István Szabó sau Béla Tarr. Nume grele, filme celebre şi cu o acuitate prezentă. Mulţumind tuturor miniştrilor, domniilor lor Adrian Iorgulescu, Theodor Paleologu şi Hunor Kelemen, cu care am avut onoarea să lucrez, mulţumind pentru sprijinul generos acordat festivalului, vă doresc vizionare plăcută şi, de ce nu, meditativă. Bretter Zoltán Directorul Centrului Cultural al Republicii Ungare

Lungmetraje: Mephisto Strada Verii, nu merge mai departe Fiul blând - Proiectul Frankenstein Copiii dragonului verde Apaşii Antigona Din dragoste cu cele mai bune intenții Calul din Torino

Luni, 14 noiembrie, ora 18.00

Mephisto

1981, 139 min., dramă, subtitrat în limba română, în prezenţa regizorului Szabó István Regia: Szabó István Scenariul: Klaus Mann, Dobai Péter, Szabó István Imaginea: Koltai Lajos Distribuţia: Klaus Maria Brandauer, Cserhalmi György, Krystyna Janda, Bánsági Ildikó, Rolf Hoppe, Andorai Péter, Karyn Boyd Mephisto este povestea unui actor de origine germană care descoperă succesul şi binecuvântarea în popularitatea prestaţiei sale într-o piesă de teatru, iar cu acest succes îşi începe o carieră de neoprit tocmai atunci când Partidul Naţional Socalist ajunge la putere. Nu mai are nevoie de vechii prieteni, pe drumul gloriei îşi neagă trecutul, îşi trădează prietenii şi încetul cu încetul se închină puterii naziste.

Premii: Premiul Oscar pentru Cel mai bun film străin - Hollywood 1982 Premiul FIPRESCI - Cannes 1981 Premiul pentru Cel mai bun scenariu - Cannes 1981 Nominalizat la Premiul Palm d’Or - Cannes 1981 Premiu de creaţie pentru actorul Cserhalmi György - Budapesta 1982 Premiul pentru Cel mai bun regizor acordat de Asociaţia Criticilor de Film din Ungaria pentru Szabó István - Budapesta 1982 Premiul David Donatello pentru Cel mai bun film străin, pentru Cel mai bun regizor şi pentru Cel mai bun actor (Klaus-Maria Brandauer) - Roma 1982 Premiul Banda de Argint pentru Cel mai bun film străin în anului acordat de asociaţia ziariştilor italieni - Sorrento 1982 Premiul pentru cel mai bun film străin acordat de Asociaţia Criticilor de Film din Marea Britanie - Londra 1982

Marți, 15 noiembrie, ora 20.00

Strada Verii, nu merge mai departe / Nyár utca, nem megy tovább 2011, 72 min., tragicomedie, subtitrat în limba română

Regia: Vecsernyés János Scenariul: Egressy Zoltán Imaginea: Ragályi Márton Distribuţia: Kerekes Éva, Haumann Péter, Bartsch Kata, Sipos Vera, Keresztes Tamás, Lengyel Ferenc, Kovács Zsolt, Bajomi Nagy György, Gula Péter, Thuróczy Szabolcs, Endrődy Krisztián, Mészáros Máté, Czakó Klára

Acţiunea se desfăşoară într-o dimineaţă de duminică la Budapesta, în troleul 71. Totul se petrece în timp real, pe parcursul a şaptezeci şi ceva de minute, fără a trece peste timp. Esenţa poveştii este deturnarea unui troleibuz. Bărbatul care urcă în troleibuzul 74 încearcă să deturneze un vehicul cu rută fixă. Şi pe deasupra, este cunoscut de toţi călătorii aflaţi în troleu aproape gol. Se pare că absurdul este limbajul cel mai potrivit pentru a vorbi despre evenimentele inexplicabile logic din Ungaria de astăzi, absurdul caracterizează cel mai bine cotidianul. Însuşi absurdul este simbolul condiţiei noastre de astăzi.

Miercuri, 16 noiembrie, ora 20.00

Fiul blând - Proiectul Frankenstein / Szelíd teremtés – A Frankenstein-terv 2010, 105 min., dramă, subtitrat în limba română

Regia: Mundruczó Kornél Scenariul: Mundruczó Kornél, Bíró Yvette Imaginea: Erdély Mátyás Distribuţia: Frecska Rudolf, Csíkos Kitty, Mundruczó Kornél, Minori Lili, Székely B. Miklós Filmul bazat pe renumitul roman gotico-clasic Frankenstein sau un Prometheus modern, de Mary Shelley, este povestea creatorului şi a creaturii. Întâlnirea dintre tată şi fiu reînvie mitul omului dornic de iubire, dar marginalizat.

Premii: Premiul Cel mai bun regizor – Gala Filmului Maghiar, Budapesta 2011 Premiu pentru cea mai bună imagine – Gala Filmului Maghiar, Budapesta 2011 Menţiune specială – Festivalul de film München 2010 Menţiune specială pentru Erdély Mátyás pentru cea mai bună imagine – Festivalul Ostrava Kamera Oko 2010 Premiul special al juriului – Festivalul de Film Sevilla 2010 Premiu pentru pentru cea mai bună imagine pentru Erdély Mátyás – Festivalul de Film Sevilla 2010 Premiul special al juriului – Festivalul de Film Saraievo 2010

Joi, 17 noiembrie, ora 20.00

Copii dragonului verde / A zöld sárkány gyermekei 2011, 93 min., comedie, subtitrat în limba română

Regia: Miklauzic Bence Scenariul: Miklauzic Bence, Németh Gábor, Maruszki Balázs Iamginea: Vecsernyés János Distribuţia: Rátóti Zoltán, Yu Debin, Bánfalvi Eszter, Lengyel Ferenc, Shan Yu Jie, Egyed Attila, Thuróczy Szabolcs, Uwe Lauer

Máté, un agent imobiliar divorţat şi singuratic, primeşte de la şeful său sarcina să vândă un depozit din suburbii. Depozitul este închiriat de un grup de chinezi care-şi ţine acolo bunurile mai mult sau mai puţin legale. Miile de cutii sunt păzite de un chinez, Wu, care şi trăieşte în depozit. Aproprierea forţată îi va face pe cei doi bărbaţi singuri pe lume să lege o surprinzătoare prietenie.

Vineri, 18 noiembrie, ora 16.00

Apaşii / Apacsok

2010, 80 min., dramă, subtitrat în limba română Regia: Török Ferenc Scenariul: Bereményi Géza, Kovács Krisztina Imaginea: Garas Dániel Sound design: Zányi Tamásn Distribuţia: Csányi Sándor, Szervét Tibor, Schneider Zoltán, Csomós Mari, Wéber Kata, Gazsó György, Marjai Virág, Vajdai Vilmos, Karalyos Gábor, Kocsó Gábor, Bálint András, Martin Márta, Horváth János, Adorjáni Bálint, Klem Viktor, Balla Eszter, Alexis Latham

La începutul anilor şaizeci numeroşi tineri au ales o formă pasivă bizară a rezistenţei de după `56. Fondează un trib de indieni, se încalţă în mocasini şi se retrag din societate. În atmosfera de represiune, indienii budapestani au atras atenţia puterii care i-a ţinut sub observaţie. Puterea a recrutat reprezentanţii grupării, creând un film tipic de spionaj, care tratează problema conducătorilor carismatici şi a trădării scuzabile. Premii: Premiul Cel mai bun film de televiziune – Gala Filmului Maghiar, Budapesta 2011


Antigona / Antigoné

2010, 152 min., dramă, subtitrat în limba română Regia şi scenariul: Dettre Gábor Imaginea: Tóth Zsolt Distribuţia: Fátyol Kamilla, Mucsi Zoltán, Fátyol Hermina, Kovács Krisztián, Keres Emil, Nyakó Júlia, Szarvas József, Csuja Imre, Ujlaki Dénes, Moldvai-Kiss Andrea, Szalay Marianna, Kopeczny Kata, Bakos Éva, Horváth Kristóf, Lukáts Andor

Confruntarea ordinii lumeşti cu ordinea cerească, a puterii şi a legii cu sentimentele umane. Lupta cu zeii a unui om care se crede dumnezeiesc. Lupta noului cu tradiţionalul. Dar în Antigona apar şi problemele veşnice ale interesului şi onestităţii. Filmul prezintă într-o viziune modernă şi puritană o poveste clasică bazată pe contradicţia dintre putere şi spirit, dintre tradiţie şi lumea nouă, crudă, analizând relaţionarea conţinutului psihologic complex al textului antic cu viaţa modernă. Premii: Menţiune specială – Gala Filmului Maghiar, Budapesta 2011

Sâmbătă, 19 noiembrie, ora 20.00

Din dragoste cu cele mai bune intenţii / Legjobb szándék 2011, 104 min., dramă, subtitrat în limba maghiară

Regia şi scenariul: Adrian Sitaru Imaginea: Adrian Silişteanu Sound design: Zányi Tamás Producător: Ada Solomon Co-producatori: Vágási Emőke, Monica Lăzurean-Gorgan Distribuţia: Bogdan Dumitrache, Nataşa Raab, Alina Grigore, Marian Râlea, Tóth Orsolya, Török-Illyés Orsolya, Adrian Titieni, Clara Vodă, Szikszai Rémusz, Gabriela Popescu Filmul spune povestea lui Alex, un personaj nevrotic. După ce mama lui este internată în spital în urma unui accident vascular cerebral, Alex se găseşte prins într-un spectacol burlesc plin de personaje neaşteptate şi evenimente surprinzătoare, Alex face o serie de greşeli şi totul din dragoste, cu cele mai bune intenţii.

Premii: Premiul pentru Cea mai bună regie – Festivalul Internaţional de Film, Locarno 2011 Premiul pentru Cel mai bun actor pentru Bogdan Dumitrache: Festivalul Internaţional de Film, Locarno 2011 Premiul Film New Europe pentru cea mai bună coproducţie: CINEFEST Festivalul Internaţional de Film, Miskolc 2011, Ungaria

Duminică, 20 noiembrie, ora 19.30

Calul din Torino / A torinói ló

2011, 146 min., dramă, subtitrat în limba română

Regia: Tarr Béla Scenariul: Krasznahorkai László, Tarr Béla Imaginea: Fred Kelemen Distribuţia: Bók Erika, Derzsi János, Kormos Mihály, Ricsi Calul din Torino este inspirat de o întâmplare adevărată din viaţa filozofului german din secolul XIX Friedriech Nietzsche, care a protejat la un moment dat un cal de biciul stăpânului său. Filmul explorează viaţa stăpânului, a fiicei sale şi chiar a calului.

Premii: Marele premiu al juriului, Premiul FIPRESCI: Berlin 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Dubrovnik LIBERTAS 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Festivalul Internaţional de Film Istambul 2011 Premiu special – Ivanovo Zerkalo 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Festivalul Internaţional de Film Yerevan Golden Apricot 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Festivalul Internaţional de Film Ierusalim 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Festivalul Internaţional de Film Reykjavik 2011 Premiu pentru întreaga activitate: Festivalul Internaţional de Film Novi Sad 2011

Scurtmetraje Fiara Minute infinite Înaltă tensiune Retrospectiva BuSho 2010


Fiara / Csicska


Regia şi scenariul: Till Attila Imaginea: Juhász Imre Distribuţia: Thuróczy Szabolcs, Szitás Balázs, Balsai Mónika, Lakatos Laura, Törköly Levente Un fermier nu prea bogat, domneşte asupra soţiei, copiilor şi a sclavului său „angajat”. Izolat de lume într-o fermă din câmpie, încearcă să se ţină la înălţimea unor standarde familiale bazate pe tradiţii rigide. Relaţiile strânse şi extreme dintre personaje le vor împinge pe acestea spre tragedie. Filmul este inspirat din articole de ziar, ştiri, precum şi mărturiile unor oameni care au trăit acest fenomen tabu al societăţii, cel al sclavismului modern.

Premii: Premiul Cel mai bun scurtmetraj – Gala Filmului Maghiar, Budapesta 2011 Premiul Cel mai bun scurtmetraj – Festivalul Internaţional de Film Mobile SIFF, Shanghai 2011


Minute infinite / Végtelen percek

2011, 18 min., ficţiune, subtitrat în limba română

Regia şi scenariul: Felméri Cecília Imaginea: Réder György Distribuţia: Bíró József, Honti György, Lass Bea, Tamási Zoltán, Varga Csilla, Losonczy Kata

Într-o după-amiază de vară cineva se pătează cu cafea, cineva hrăneşte porumbei, cineva stârpeşte o viespe, cineva moare, cineva evadează, cineva copiază, cineva ascultă radioul, cineva vorbeşte la telefon, cineva… Şi poate există o legătură între toate acestea.


Duminică, 20 noiembrie, ora 17.00

Înaltă tensiune / Magasfeszültség

Scurtmetraje BuSho / BuSho rövidfilmek

Regia şi scenariul: Erdélyi Dániel Imaginea: Pohárnok Gergely Distribuţia: Fátyol Hermina, Bogdán Árpád, Róbert Gábor

Festivalul internaţional de scurtmetraje din Budapesta a fost înfiinţat în 2004 de un grup de tineri cineaşti. Numele festivalului provine din prescurtarea Budapest Short, dar în acelaşi timp se referă şi la un obicei popular maghiar prin care se alungă iarna, pelerinajul cu măşti specifice denumite „busó”. Festivalul a devenit un fenomen internaţional în scurt timp, dovedind astfel necesitatea genului. Prin calupul oferit de acest festival, va prezentăm scurtmetraje maghiare din 2010 prezentate la acest festival.


În marginea unui sat lucrătorii unei fabrici high-tech şi locuitorii cocioabelor din apropiere trăiesc alături de parcă nu s-ar cunoaşte. Ambele comunităţi se ocupă de electricitate. O activitate necesită furnizare permanentă de curent, cealaltă, pene de curent temporare. Scurtmetrajul Înaltă tensiune este o parabolă socială bazată pe o ştire frecventă în ziarele de provincie, potrivit căreia oameni foarte săraci fură metale şi cabluri electrice pentru a supravieţui.

120 min., subtitrate în limba engleză

Documentare Retrospectiva Film.dok 2011 Vânt din Est



Retrospectiva Film.dok 2011

Vânt din est / Keleti szél

Ideea festivalului de film documentar român-maghiar s-a născut în anul 2004 şi de atunci acest eveniment cinematografic anual s-a bucurat de un succes tot mai mare. La ediţia din acest an a festivalului au participat creaţii din întreg spaţiul Bazinului Carpatic. Scopul enunţat de organizatori este acela ca festivalul să devină în viitor o trambulină a filmelor documentare sosite din est, către Europa. Selecţia cuprinde filme prezentate la ediţia din 2011 a festivalului.

Regia şi scenariul: Szomjas György Imaginea: Dénes Zoltán, Grunwalsky Ferenc Muzica: Miqueu Montanaro Distribuţia: Miqueu Montanaro, Baltazar Montanaro, Buják Andor, Pukkai Attila, Écsi Gyöngyi, Kobozos Kiss Tamás, Nagy Niké, Sebestyén Márta, Porteleki László, Ökrös Csaba, Salamon Bea, Sebő Ferenc

documentare, subtitrate în limba română

2010, 80 min., documentar, subtitrat în limba română

O călătorie în spaţiu, timp şi suflet. Un tânăr îşi caută rădăcinile, iar un om mai în vârstă, prietenii vechi... Aşa cum ne căutăm cu toţii locul în tradiţie, în Europa. Filmul este povestea unor persoane reale, culminând cu un concert cu prieteni vechi şi noi. La melodiile franceze, spaniole, cei din Ungaria răspund cu câte-o melodie proprie, şi aşa se naşte un dialog memorabil purtat în limbajul muzicii.

Retrospectiva JANCSÓ la 90 Linişte şi strigăt Confruntarea Inima tiranului

Fragmente din interviuri După părerea dumneavoastră, în 2011 cinematografia mai este o formă valabilă de exprimare? Cred că nu. Filmele s-au creat ca să umple sălile de 300 de locuri. Acum că în săli sunt cam 3 oameni, nu mai putem vorbi de cinematograf. Atunci când noi am început, cinematograful era ceva special, erau puţini care făceau filme artistice. Astăzi cu o camera mică de filmat poţi face orice. Înregistrezi ceea ce se întâmplă. Acesta este deja film. Astruc spunea că filmul va deveni artă atunci când camera de filmat va deveni un stilou. Şi a devenit. Tarantino şi-a propus ca la 60 de ani să renunţe la filmat. Este greu de evitat ca regizorii, pe măsură de îmbătrânesc, să piardă firul? E o profesie nasoală. Pictorul e pictor şi la 100 de ani. Poetul atunci scrie despre frumoasele orizonturi ale pământului natal. Să faci filme inseamnă şi muncă fizică. Să spunem că azi e totuşi mai uşor, în trecut trebuia să fiu în permanenţă lângă camera de filmat, azi stau în cort, privesc imaginea şi de acolo dictez ce şi cum să fie. Pe de o parte e vorba de efort fizic, pe de alta trebuie să fii mereu proaspăt, nou. Cel puţin în genul de film pe care noi le preferăm aici în Europa. Să le numim filme de regizor. Dacă eşti un regizor care produce şabloane, atunci e mai simplu. Dar dacă mereu vrei să inventezi ceva interesant şi nou, atunci e mai greu. Béla Tarr spune că nu mai vrea să mai facă filme. Calul din Torino este la limita a ceea ce până acum a făcut. De aici e greu sa păşească mai departe, trebuie să schimbe. Asta s-a întâmplat şi cu mine de mai multe ori, a trebuit să schimb. Am făcut aşa numitele filme clasice, cu şnituri lungi, cu mulţi figuranţi, apoi în anii ‘80 altfel de filme, apoi filmele Kapa-Pepe de parcă nici nu eu le-aş fi făcut. Nu ştiu cum ar putea un american să prelucreze toate astea. Tarantino e un geniu. Să creezi ceva ca Pulp fiction e imposibil. Cât de des urmăriţi noutăţile? Nu prea merg la cinema. Filmele maghiare îmi sunt aduse de prieteni pe DVD. Pe mine de fapt mă enervează fimele narative. Spun o poveste. Ei, şi? Ai spus o poveste şi gata. Mie îmi plac filmele deosebite care depăşesc un hotar, două.

Care v-a atras atenţia din aceste punct de vedere în ultimul timp? Ceea e mă impresionează până în ziua de azi este filmul lui Béla Tarr. L-am văzut de două ori la cinema. Vă plac fileme 3D? Îmi plac, dar nu mă pot bucura de ele pentru că de câţiva ani văd numai cu un ochi, deci nu pot vedea în 3D. Pe care l-aţi văzut? Am văzut porcăria aia de poveste, Avatar. Cum vă simţiţi în ultimul timp? Nu ştiu care este structura lumii de azi. Lumea avea o strcutura uşor de înţeles, stăteau în faţa ta cu mitralierele, iar tu erai de partea cealaltă. Dar acum? Nu numai la noi, ci în toată lumea. Cum se poate ajunge până acolo încăt omul să decidă ca prostul împotriva lui însuşi? Care-i trucul? Nu mai ştiu în care ţară africană s-a întâmplat. A fost un dictator şi au venit alegerile democratice. Îmi aduc aminte ce era pe afişul pe care adepţii dictatorului l-au lipit. Mi-a ucis tatăl, mi-a ucis şi mama, iar eu totuşi am să-l votez. Cum vine asta? Omul întotdeauna a fost tâmpit, ştiu asta. Cum de în jurul dumneavostră se întâmplă întotdeauna ceva? Da, la asta m-am gândit şi eu de-a lungul anilor. De ce sunt acolo unde sunt, nu pot explica altfel decât prin faptul că aşa a fost familia mea. Suntem ardeleni, tata a fost maghiar, iar mama provenea dintr-o veche familie de români urmaşi ai lui Vlad Ţepeş. Dar erau în familie şi alte naţionalităţi, saşi, şvabi, armeni, iubite evreice, o adunatură ciudată, fete românce superbe, una dintre ele trăia împreună cu doi bărbaţi. Închipuie-ţi un sătuc român în care mama mea, dintr-o familie burgheză, a fost model nud. No, de aici provine acest sentiment că de câte ori este atacat cineva, eu mă simt implicat, fie că e vorba de un evreu, ţigan, drogat sau fumător. Mie toţi îmi sunt dragi, numai cu Puterea nu mă pot împăca.

Marți, 15 noiembrie, ora 18.00

Linişte şi strigăt / Csend és kiáltás


Regia: Jancsó Miklós Scenariul: Hernádi Gyula, Jancsó Miklós Imaginea: Kende János Distribuţia: Kozák András, Drahota Andrea, Latinovits Zoltán, Törőcsik Mari, Madaras József, Bujtor István, Siménfalvy Ida, Koltai János, Siménfalvy Sándor Premii: Marele premiu al juriului, Festivalul Internaţional de Film: Avellino 1968 Marele premiu acordat de Criticii de Film din Ungaria, Premiul pentru Cea mai bună imagine pentru Kende János, acordat de Criticii de Film din Ungaria – Budapesta, 1969 Premiul pentru Cea mai bună actriţă pentru Törőcsik Mari, acordat de Criticii de Film din Ungaria – Budapesta, 1969

Această parabolă realizată din câteva situaţii, este structurată pe coregrafia fricii şi a subjugării, respectiv pe alegoria epocii lui Kadar, epoca de consolidare. Mediul în care se desfăşoară întâmplarea – chiar dacă este vorba de începutul anilor douăzeci –, ne sugerează permanent că ne aflăm într-o perioadă imediat următoare unui adevărat, dar ascuns moment al terorii şi al represiunii. Este suficient ca unui individ simplu, care a trăit istoria, să-i aducem aminte de existenţa unei situaţii faţă de care prezentul este suportabil, ca acel individ simplu să devină de bunăvoie partener cooperant al acestui prezent. În interpretarea filmului Linişte şi strigăt autoumilirea constituie esenţa consolidării, deci şi motorul noii dictaturi contemporane. Aşadar nu este nevoie de violenţă, nici măcar de ameninţare, ci pur şi simplu de atitudinea de supravieţuire a omului de rând, memoria şi speranţa: a fost şi mai rău, şi poate fi chiar şi mai rău. (Hirsch Tibor)

Miercuri, 16 noiembrie, ora 18.00

Confruntarea / Fényes szelek


Regia: Jancsó Miklós Scenariul: Hernádi Gyula, Jancsó Miklós Muzica: Vass Lajos Imaginea: Somló Tamás Distribuţia: Balázsovits Lajos, Drahota Andrea, Kovács Kati, Kozák András, Bálint András, Juhász Jácint, Madaras József, Szombathy Gyula, Tóth Benedek

În acest film, Miklós Jancsó modelează relaţia dintre violenţa puterii şi subordonarea umană în epoca „brizei luminoase”. Pelicula lui Jancsó comprimă anatomia revoluţiei într-o poveste despre ocuparea unui colegiu şi atrage atenţia asupra pericolelor revoluţiei care se aplanează datorită impersonalităţii maselor şi, prin urmare, se lasă loc violenţei puterii. Premii: Premiul pentru Cel mai bun actor pentru Balázsovits Lajo Gala Filmului Maghiar, Pécs 1969 Marele premiu acordat de Criticii de Film din Ungaria Budapesta 1970 Premiul „Crucea Sudului” pentru Cel mai bun film, Festivalul Internaţional de Film – Adelaide 1970

Joi, 17 noiembrie, ora 18.00

Inima tiranului, sau Boccacio în Ungaria / A zsarnok szíve, avagy Boccacio Magyarországon 1981, 96 min., dramă, subtitrat în limba română

Regia: Jancsó Miklós Scenariul: Giovanna Gagliardo, Hernádi Gyula, Jancsó Miklós Imaginea: Kende János Scenografia şi costume: Banovich Tamás, Danda Ortona Muzica: Cseh Tamás Distribuţia: Teresa Ann Savoy (Frajt Edit), Gálffy László, Ninetto Davoli (Szakácsi Sándor), Madaras József, Márkus László, Cserhalmi György, Papp Zoltán, Hegedűs D. Géza, Sáfár Anikó, Cserhalmi Erzsi

Pelicula constituie o sinteză a ceea ce ne-a prezentat Jancsó în fimele anterioare - prin intermediul unor parabole istorice - despre tiranie şi evident, despre libertate şi asuprire. Acest film însă nu mai este o parabolă istorică în sensul că regizorul ar face o demonstraţie pe marginea unui eveniment din trecut sau a unei povestiri mitologice: de această dată vedem „inima tiranului” de aproape, în intimitatea sa sinistră. Premii: Premiul pentru întreaga activitate şi în special pentru scenografia din filmul Inima tiranului acordat de Asociaţia Criticilor de Film din Ungaria pentru Banovich Tamás - Budapesta 1982 Premiul pentru cel mai bun actor pentru Cserhalmi György Gala Filmului Maghiar, Budapesta 1982

Program

Șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea prin strada Monetăriei nr. 3, www.muzeultaranuluiroman.ro, www.ccu.ro, www.ncrr.ro

Kelemen Hunor Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Recommend Documents