IAnul IX Nr. 441 Duminic[ 19 iunie 2011

Olimpia \inte;te gloria de odinioar[ prin promovarea `n Liga a III-a

Inna sper[ s[ colaboreze cu cei de la Black Eyed Peas

Artista plastic[ Lola Scripor exploreaz[ infinitul

~n urm[ cu ceva vreme, c]nd proiectul “Olimpia” era doar `n faza incipient[ am `nt]lnit mul\i sceptici care nu d[deau doi bani pe ini\iativa unor persoane care doreau s[ pun[ um[rul la rena;terea fotbalului s[tm[rean. “Nu va fi nimic. Se va alege praful de proiect” au spus mul\i a;a zi;i “oameni de fotbal”. S-au `n;elat ;i iat[, de miercuri avem din nou o echip[ adev[rat[ a FC Olimpiei. N-a fost u;or pentru c[, p]n[ s[ ajung[ la acest ultim examen, au trebuit `nvinse c]teva etape birocratice. Apoi au trebuit adu;i juc[torii cei mai importan\i din fotbalul jude\ean, juc[tori risipi\i `n diverse locuri, unii blaza\i f[r[ g]ndul de a mai juca fotbal de performan\[. PAGINA 8

A înregistrat câteva succese notabile în Europa – piesele “Hot”, “Deja Vu” ;i “Sun Is Up” intrând în Top 10 din mai multe \ări europene, dar pentru viitor, artista din Rom]nia `;i dore;te să colaboreze cu trupa Black Eyed Peas, considerând că abordările lor muzicale prezintă multe asemănări. “Îmi doresc cu adevărat să încep câteva colaborări...”

Artista plastic[ Lola Gabriela Scripor s-a n[scut pe 7 decembrie 1980 `n Baia Mare. Este absolvent[ a Universit[\ii de Art[ ;i Design - Facultatea de Arte Plastice, Sec\ia Pedagogia Artei. De la 1 septembrie 2004, a lucrat la Liceul "Wadorf " din Cluj-Napoca, ca profesor suplinitor pe catedra de Educa\ie Plastic[. Mai t]rziu, `n perioada 2006-2009 a fost profesor titular la Liceul Economic "Gheorghe Drago;" din Satu Mare, pe catedra de Educa\ie Vizual[.

I

Anul IX Nr. 441

PAGINA 12

PAGINA 7

Duminic[ 19 iunie 2011

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

~n 1910 Comitatul S[tmar cuprindea ;i o mare parte din Ucraina ;i Ungaria

PAGINA 3

Cercet[torii avertizeaz[ c[ un tsunami uria; va lovi P[m]ntul Omenire, preg[te;te-te! Oamenii de ;tiin\[ englezi ;i americani anun\[ un eveniment apocaliptic de asemenea propor\ii `nc]t calamit[\ile care s-au ab[tut asupra Japoniei vor p[li `n compara\ie cu amploarea acestuia. Cercet[torii sus\in c[ P[mântul se va confrunta în curând cu un fenomen tsunami mai distrug[tor decât orice catastrof[ natural[ din timpurile moderne. "Armageddon-ul" va fi provocat de un val tsunami enorm cauzat de viitoarea erup\ie a vulcanului din La Palma din insulele Canare, ce va acoperi coasta de est a Statelor Unite ;i vestul Europei, înecând milioane de locuitori. Ochii geologilor din întreaga lume sunt a\inti\i `n aceast[ perioad[ asupra insulelor Canare din largul coastelor marocane. Aici se afl[ ceea ce savan\ii consider[ a fi cel mai mare pericol pentru omenire< vulcanul Cumbre Vieja, de pe La Palma, una din cele ;apte insule vulcanice care compun Canare. Dezastrul este prezis a se pretrece `n urm[toarele dou[ decenii.

De peste dou[ s[pt[m]ni, tema la ordinea de zi, fie `n mass media, fie `n r]ndul politicienilor, comentatorilor politici, cet[\enilor Rom]niei, este cea privind reorganizarea \[rii, sau “regionalizarea” cum mai este denumit[ ac\iunea. Pentru ca cititorii no;tri s[-;i poat[ face o idee privind aceat[ tem[, vorbim `n continuare despre istoria jude\elor - Transilvania a fost `mp[r\it[ `n "comitate", structuri oarecum asem[n[toare jude\elor -, istoria reorganiz[rilor \[rii ;i despre fostul comitat S[tmar. Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Județul își trage denumirea de la jude (din cuvântul latinesc judicium)< juzii erau numiți de voievozi. Județele sunt astăzi conduse de un Prefect asistat de un Consiliu județean.

Persoanele care folosesc re\elele de socializare sunt mai cheltuitoare Persoanele care folosesc reţelele de socializare sunt mai predispuse la cheltuieli mai mari comparativ cu cele care nu sunt interesate de astfel de site-uri, potrivit studiului "Integrated Social Media Sales Impact" realizat de companiile Ogilvy și Chatthreads. Potrivit studiului, persoanele care folosesc reţelele de socializare sunt de șapte ori mai predispuse la cheltuieli comparativ cu cele care nu folosesc astfel de platforme. Impactul reţelelor de socializare asupra consumatorilor crește dacă aceștia sunt expuși și la alte tipuri de media, precum OOH (out of home), PR și TV.Persoanele cu acces la social media și expuse mesajelor comerciale OOH sau TV sunt de două ori mai predispuse la cheltuieli comparativ cu cei care nu au fost expuși unor astfel de influenţe. Persoanele expuse la mesaje de pe reţelele de socializare care au și citit materiale de presă sau editoriale au cheltuit cu 17% mai mult comparativ cu celelalte care nu au avut astfel de activităţi. "Acest studiu încearcă să înţeleagă factorii complecși care influenţează schimbările consumatorilor în ceea ce privește consumul. Am aflat că expunerea la mesajele de pe reţelele de socializare și mai ales când este combinată cu expunerea la alte tipuri de media poate duce la o predispoziţie de două până la șapte ori mai mare la cheltuieli", a declarat Irfan Kamal, Senior VicePresident, Digital and Social, la Ogilvy.

Eclipsa de lun[ a scos milioane de oameni `n strad[ `n toat[ lumea Cea mai lungă eclipsă de lună din ultimii 11 ani a fost urmărită de către milioane de oameni la mijlocul acestei s[pt[m]ni. Luna s-a aflat în umbra pământului timp de 100 de minute, iar locuitori din toate colţurile pământului au ieșit pe străzi pentru a putea vedea spectacolul astronomic. Sute de oameni și-au petrecut noaptea în Piaţa Tahrir din Egipt pentru a putea urmări eclipsa de lună. “Piaţa Tahrir este foarte frumoasă, iar acesta este centrul revoluţiei noastre. Întreaga naţiune a venit atunci aici, iar noi am sosit ca să vedem eclipsa. Este prima dată în viaţa mea când văd o eclipsă de lună”, spunea unul dintre cei prezen\i. În Africa de Sud, oamenii au luat cu asalt observatorul astronomic din orașul Johannesburg pentru a putea urmări îndeaproape fenomenul astronomic. Nu foarte norocoși au fost locuitorii din Singapore. Peste 1.500 de entuziaști au ieșit pe străzi, iar mulţi alţii au urmărit cerul cu ajutorul telescopului, însă nu au putut vedea mare lucru pentru că a fost înnorat. Dup[ jum[tatea timpului eclipsei, Luna a c[p[tat o nuan\[ ro;iatic[, s]ngerie. Eclipsa vine dup[ eclipsa de Soare de la 1 iunie, ceea ce s-ar potrivi “semnelor vestitoare” Apocalipsei prorocite de Ioel ;i `n Cartea Revela\iei.

PAGINA 10

PAGINA 9

15 iunie 2011 – 122 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

Pre;colarii au marcat prin serb[ri sf]r;itul anului ;colar

Lirica unui poet de geniu poartă în sine combustia unei perpetue modernităţi, pe care agenţii perempţiunii nu o pot atinge. Ni-l amintim cum se cuvine pe Eminescu atât de ziua nașterii, cât și de ziua morţii doar citindu-l și lăsându-ne prinși în vraja liricii sale. Pentru că poezia lui este, cum zice Ioana Em. Petrescu un fragment din “cântecul neîntrerupt al lumilor”. Creaţiile unor mari scriitori depăşesc previziunile acestora. PAGINA 4 PAGINA 2

UDMR a obligat PDL s[ renun\e la regiuni

PAGINA 6

2 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII Luni

Joi Regionalizarea se `ntoarce `mpotriva lui B[sescu. Proiectul USL este mai realist

Uniunea Social Liberală (USL) şi-a prezentat sâmbătă, la Sala Palatului, în prezenţa a aproximativ 5.000 de membri PSD, PNL şi PC, viziunea privind administraţia publică şi dezvoltarea regională. În privinţa administraţiei publice centrale, USL are ca priorităţi depolitizarea, prin limitarea funcţiilor politice numai la nivel de miniştri, secretari de stat şi cei asimilaţi acestora. USL urmăreşte, totodată, profesionalizarea funcţionarilor publici prin impunerea principiului competenţei ca unic criteriu pentru accesul şi promovarea în funcţia publică. Un alt punct regăsit în viziunea USL îl reprezintă optimizarea agenţiilor guvernamentale prin introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal, redefinirea atribuţiilor prefecţilor şi eliminarea din Constituţie a prevederii privind suspendarea de drept a actului administrativ atacat în instanţă. Referitor la descentralizare, PSD, PNL şi PC îşi propun respectarea principiului consolidării autonomiei locale prin asigurarea integrală a

resurselor financiare suficiente, corespunzătoare competenţelor transferate, dar şi a principiului echităţii, al parteneriatului activ între autorităţile centrale şi locale, a principiului subsidiarităţii, al competenţelor exclusive pentru autorităţile locale. USL propune şi un calendar al descentralizării, astfel încât în prima lună de guvernare PSD, PNL şi PC să modifice şi completeze legea-cadru a descentralizării, în lunile 2-4 adoptarea

cadrului instituţional, normativelor de personal şi standardelor de cost. În lunile 5-7 ale guvernării, USL îşi propune adoptarea cadrului financiar, astfel încât resursele financiare necesare pentru fiecare autoritate centrală şi locală să fie în funcţie de competenţele transferate prin lege şi în acord cu principiul consolidării autonomiei locale, până la momentul elaborării bugetului de stat. Totodată, USL îşi propune ca suma alocată pentru dezvoltarea comunităţilor locale să reprezinte minim 2% din PIB pe an, prin legea bugetului de stat, pe toată durata mandatului de guvernare 2012-2016. Conform viziunii socialliberale, fondurile pentru dezvoltare vor fi repartizate pe regiuni şi judeţe, printro formulă ce va ţine cont de venitul mediu pe cap de locuitor, numărul de unităţi administrativ-teritoriale şi suprafaţa judeţului. La capitolul de dezvoltare a comunităţilor locale, USL propune ca din suma alocată regiunii 50% să se repartizeze direct la judeţe şi apoi către unităţile teritoriale, în funcţie de capacitatea financiară şi suprafaţă.

Mar\i

PDL nu renun\[ la reorganizarea administrativ[ Premierul Emil Boc a declarat, aseară, că PDL a decis să continue “dezbaterile la nivel politic” asupra reîmpărţirii administrative a ţării, în ciuda opoziţiei UDMR. “Punctul de vedere al PDL este că reorganizarea administrativă va rămâne în forma prezentată şi trebuie susţinută”, a spus Boc, într-o emisiune la TVR. Premierul a adăugat că se lucrează ''pentru faza a doua, la modificarea legii administraţiei publice''. ''Nu a fost o problemă de funcţionare a coaliţiei astăzi. Nu există un punct de vedere unitar, dar aşa cum am găsit o soluţie la toate legile, aşa putem face şi acum. Un risc va exista întotdeauna. Eu sunt dispus să stau la masă cu oricine şi să discutăm punct cu punct argumentele pro şi contra, dar vă asigur că argumentele pro sunt mai puternice'', a spus Boc. “Opoziţia propune ca reorganizarea să se amâne  pentru 2016. De ce Antonescu şi Ponta au abandonat proiectul lui Năstase? N-au reuşit să o facă pentru că asta înseamnă să distrugi structuri. Acum baronii PSD au venit şi

le-au spus lui Ponta şi Antonescu că acest lucru nu se poate”, a explicat Boc. Iat[ c]teva din declaraţiile premierului la TVR< Despre restructurarea Ministerului de Interne< Mai multe vă poate spune domnul Igaş. E un proiect pe care îl apreciez. Esenţa reformei este mai puţini oameni în birouri şi mai mulţi aproape de cetăţeni. Întrebat dacă ia în calcul o remaniere< Evaluările se fac în permanenţă, iar deciziile se iau şi se comunică după. Structura CSM trebuie completată cât mai urgent. Ministrul Justiţiei a prezentat astăzi două proiecte importante şi urmează ca procesele aflate pe rol să fie soluţionate repede. Asta ne cere şi UE. Despre aderarea la Schengen< Sunt optimist că în toamnă vom avea un răspuns pozitiv. Opţiunea noastră este pentru aderarea în octombrie, dar există şi opţiunea aderării pe etape. Despre revizuirea Constituţiei< Aici lucrurile sunt un pic mai avansate. Preşedintele are deja proiectul de revizuire la Curtea Constituţională şi urmează apoi să se dezbată la nivel parlamentar.

Vineri Oferta PDL pentru UDMR `n schimbul celor 8 superjude\e

Asumarea răspunderii guvernului pe noua hartă a României la pachet cu statutul minorităţilor, până cel târziu în toamnă, este oferta cu care PDL vrea să meargă marţi în Coaliţie pentru a convinge UDMR-ul să nu pună beţe în roate proiectului de reorganizare administrativă, au declarat surse democrat-liberale. Mai mult, cu liderii Uniunii susţinând public că nu acceptă nici în ruptul capului cele opt superjudeţe, democrat-liberalii ar mai lăsa de la ei numai ca să vadă legea trecută de parlament până în toamnă, chiar dacă, în final, o astfel de variantă ar încurca socotelile atât cu Uniunea Europeană, cât şi când vine vorba de angajarea altor proiecte finanţate din fonduri comunitare. Cu avantaje şi dezavantaje, PDL vrea să pună marţi pe masa Coaliţiei proiectul reorganizării, la care, ţin să sublinieze reprezentanţii democratliberali, s-a lucrat mai bine de un an şi care presupune înfiinţarea a opt superjudeţe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare.

Potrivit documentului, numărul Consiliilor Judeţene (CJ) va fi redus la opt, atribuţiile actualelor CJ-uri urmând a fi preluate de consiliile locale. Cele opt noi CJ-uri vor fi conduse în continuare de un preşedinte ales uninominal şi de un număr de consilieri stabilit, astfel încât fiecare dintre actualele judeţe să fie reprezentate. Atribuţiile noilor foruri vor fi în domeniul dezvoltării economice, acestea fiind responsabile de asigurarea cofinanţării necesare proiectelor regionale, în prezent "rupte" în funcţie de posibilităţile financiare ale judeţelor. Noile CJ-uri vor răspunde, totodată, de parcurile industriale, aeroporturi sau reţele de transport la nivel regional. Spre deosebire de actuala organizare, numărul serviciilor deconcentrate ale ministerelor va fi redus la 8, urmând ca în actualele judeţe acestea să fie reprezentate de oficii, fără personalitate juridică. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu prefecturile. Numărul prefecţilor va fi redus la opt, unul pentru fiecare structură regională, urmând ca în actualele judeţe să fie înfiinţate oficii

prefecturale. Potrivit analizelor făcute de PDL, o astfel de reorganizare ar duce la o reducere de personal a aparatului administrativ de aproape 6.000 de posturi, cu o economie de aproximativ 30 de milioane de euro pe an. Luaţi prin surprindere de anunţul făcut de Emil Boc şi susţinut de Traian Băsescu în şedinţa de guvern, liderii UDMR au respins din start, până acum, varianta reorganizării administrative cu opt judeţe. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor a susţinut că nu se pune problema aceptării acestei variante, cele opt regiuni de dezvoltare dovedindu-şi ineficienţa în timp. Mai mult, el a insistat pe proiectul politic al UDMR în privinţa reorganizării, care prevede înfiinţarea unei regiuni prin gruparea Harghitei, Covasnei şi Mureşului. Nici fostul preşedinte al UDMR, Marko Bela nu a fost prea încântat de propunerea PDL, sugerând, într-o declaraţie pentru Gândul, că Uniunea ar putea ieşi de la guvernare dacă democratliberalii nu fac un pas înapoi.

Director general - D. P[curaru Director editor - Ilie S[lceanu Director revista Poesis - George Vulturescu Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia (Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF) Redac\ia Satu Mare< str. Mircea cel B[tr]n nr. 15 Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300 e-mail< [email protected] Redac\ia Baia Mare< Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare Telefon< 0262/212020. e-mail< [email protected]

www.informatia-zilei.ro

UDMR a obligat PDL s[ renun\e la regiuni Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că Uniunea nu poate accepta varianta transformării regiunilor de dezvoltare în opt “judeţe-mamut”, neexistând argumente suficiente pentru asta, şi avertizează că dacă PDL va insista pe acest proiect va exista o problemă în Parlament şi nu va mai fi majoritate. Kelemen a declarat, marţi că nicio organizaţie judeţeană sau teritorială a UDMR nu susţine o astfel de variantă, iar acest punct de vedere a fost transmis în şedinţa coaliţiei. "Noi am spus, marţi, în coaliţie că nu putem accepta varianta transformării celor opt regiuni de dezvoltare în opt

"Sunteți de acord cu intenția lui Traian Băsescu de a desființa județul dumneavoastră?". Așa sună întrebarea tip pregătită de PSD și PNL pentru referendumurile locale prin care vrea să blocheze proiectul guvernului privind reorganizarea administrativ-teritorială. Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea și vicepreședinte PSD este cel care a dat startul la consultări populare împotriva reorganizării. USL a pornit referendumurile locale pe tema reorganizării teritoriale. Victor Ponta și Crin Antonescu  au trimis adrese pre;edin\ilor de Consilii Județene de la PSD ;i PNL prin care le cer să  convoace referendumuri privind reorganizarea administrativ[. Întrebarea propusă de cei doi lideri ai opoziției este următoarea< "Sunte\i de acord cu inten\ia pre;edintelui Rom]niei, Traian B[sescu, de a desfiin\a jude\ul dumneavoastr[?". "Cu variantele de răspuns DA sau NU", a precizat senatorul Olguța Vasilescu, cea care a

anunțat întrebarea propusă de liderii opoziției. Președintele Traian Băsescu a fost cel care a susținut proiectul de reorganizare administartiv-teritorială în varianta cu desființarea celor 41 de județe și înlocuirea cu lor cu opt. Primul șef de Consiliu Judeţean care s-a conformat solicitării făcute de Victor Ponta de a demara procedurile privind referendumurile  este Marian Oprișan, vicepreședinte PSD și șeful CJ Vrancea. Înainte de a primi întrebarea concepută de conducerea USL, Oprișan a avansat propria sa întrebare pentru vrânceni. Aceștia vor fi chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU la întrebarea< "Sunteţi de acord cu desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Vrancea?". Banii necesari organizării referendumului ar urma să fie alocaţi din bugetul judeţului.  Potrivit proiectului care presupune împărţirea României în 8 judeţe, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa ar urma să fie cuprinse în acelaşi judeţ.

S]mb[t[

Miercuri ISSN 1222-4715

USL ini\iaz[ referendumuri contra regionaliz[rii

judeţe-mamut. Nicio organizaţie judeţeană sau teritorială a UDMR nu susţine o astfel de variantă. Din punctul nostru de vedere, nu este posibilă o susţinere faţă de un astfel de proiect. Noi am spus că pentru noi punctul de plecare este proiectul nostru de reorganizare cu 16 regiuni de dezvoltare şi că o reformă administrativă se poate construi pe 16 regiuni, nu pe opt. Nu avem cum să susţinem un astfel de demers, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere tehnic. Noi considerăm că nu există argumente suficiente pentru a crea opt judeţemamut", a declarat Kelemen Hunor.

Magistra\ii critic[ Proiectul de revizuire a Constitu\iei Asociaţia Magistraţilor spune că, deşi puterea judecătorească nu este indicată ca o componentă a puterilor în stat, proiectele Guvernului şi Preşedinţiei de revizuire a Constituţiei îi aduc grave îngrădiri, transformând independenţa într-un simplu termen sinonim cu subordonarea şi controlul politic. Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) explică derapajele de la normele constituţionale prin propunerile Preşedinţiei şi Executivului. De exemplu, AMR afirmă că propunerea unui număr atât de mare din rândul societăţii civile (şase faţă de doi n.r.) în structura Consiliului Superior al

Magistraturii reprezintă o diformitate de reglementare în privinţa puterii judecătoreşti, din moment ce nicio altă putere în stat nu include în structura ei reprezentanţi ai societăţii civile. Totodată, AMR subliniază că prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor este un efect logic şi un corolar al prezumţiei de nevinovăţie, consacrată tot printr-o normă de rang constituţional. Aşadar, modificarea preconizată relativizează prezumţia de nevinovăţie şi o goleşte de conţinut, relativizând în acelaşi timp şi principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate privată.

19 iunie 2011/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE ADMINISTRATIV~

~n 1910 Comitatul S[tmar se `nvecina la Est cu Cavnic (MM), la Nord cu Beregovo (Ucraina), la Sud cu Bobald (SJ), iar la Vest cu Nagydobos (Ungaria) ciale în latină saxones. Organizarea administrativă și ecleziastică a Transilvaniei a debutat probabil în secolul al XI-lea în teritoriile anexate de statul maghiar, situate în partea de vest a provinciei. Din primul pătrar al secolului al XI-lea datează prima biserică romano-catolică, cel mai vechi monument sacral maghiar din Transilvania, și anume catedrala catolică din Alba Iulia. Cele mai timpurii atestări documentare ale primelor comitate maghiare din Transilvania, cele cu sediul în cetățile regale Alba, Turda, Cluj și Dăbâca, datează însă abia din secolul al XII-lea.

De peste dou[ s[pt[m]ni, tema la ordinea de zi, fie `n mass media, fie `n r]ndul politicienilor, comentatorilor politici, cet[\enilor Rom]niei, este cea privind reorganizarea \[rii, sau “regionalizarea” cum mai este denumit[ ac\iunea. Proiecte privind regionalizarea au la aceast[ or[ PDL, cu desfiin\area actualelor jude\e ;i `nfiin\area a 8 megajude\e, Uniunea Social Liberal[ (USL) cu 8 regiuni de dezvoltare, f[r[ desfiin\area jude\elor ;i transformarea actualelor Agen\ii de Dezvoltare Regional[ `n institu\ii care s[ preia de la guvern toate atributele privind accesarea fondurilor europene, ;i UDMR. Proiectul UDMR a trecut de Senat `n 10 februarie prin procedura adoptării tacite ;i are în vedere reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România, mărind numărul acestora de la 8 la 16, grupate la rândul lor în 5 macroregiuni. USL ;i UDMR vor ca, `n preg[tirea reorganiz[rii ce se prevede a dura 3-4 ani (perioada 2013 - 2016), s[ se organizeze referendum `n care locuitorii jude\elor s[ fie `ntreba\i dac[ sunt de acord ;i s[ se elaboreze legile aferente unei asemenea ac\iuni foarte complexe. PDL nu este de acord cu consultarea cet[\enilor ;i vrea s[ treac[ legea de reorganziare `n 8 mega-jude\e prin asumarea r[spunderii `n cel mult o lun[, modalitate la care celelalte partide parlamentare, inclusiv din Coali\ie, se opun. Pentru ca cititorii no;tri s[-;i poat[ face o idee privind aceat[ tem[, vorbim `n continuare despre istoria jude\elor Transilvania a fost `mp[r\it[ `n "comitate", structuri oarecum asem[n[toare jude\elor -, istoria reorganiz[rilor \[rii ;i despre fostul comitat S[tmar. Toate textele privind istoria din acest material sunt preluate din op-ul de referin\[ al lui Constantin C. Giurescu, "Istoria Rom]nilor".

Primul jude\ din |ara Rom]neasc[ este atestat documentar `nc[ din 1392 Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Județul își trage denumirea de la jude (din cuvântul latinesc judicium)< juzii erau numiți de voievozi. Județele sunt astăzi conduse de un Prefect asistat de un Consiliu județean. Împărțirea teritoriului în județe este atestată documentar în Țara Românească încă din secolul al XV-lea. În Moldova, unitățile administrative erau ținuturile, iar în Transilvania și Banat diviziunea teritorială tradițională a fost megieșul. După unirea din 1918 împărțirea pe județe a fost extinsă la întreg teritoriul Regatului Român. ~n anul 1930 de exemplu, \ara era `mp[r\it[ `n 71 de jude\e, situa\ie ce sa men\inut p]n[ la venirea comuni;tilor la putere. Desigur, `ntre cele 71 se g[sesc ;i teritorii care azi apar\in Republicii Moldova, Bulgariei ;i Ucrainei.

Comuni;tii au desfiin\at jude\ele `n perioada 1948 - 1968 După instaurarea regimului comu-

Comitatul S[tmarului era cunoscut ;i ca “Varmeghia S[tmarului”

Cele 71 de jude\e consemnate `n 1930 erau< 1. Alba> 2. Arad> 3. Argeș> 4. Bacău> 5. Baia> 6. Bălți> 7. Bihor> 8. Botoșani> 9. Brașov> 10. Brăila> 11. Buzău> 12. Cahul> 13. Caliacra> 14. Caraș (Turnu Severin)> 15. Câmpulung> 16. Cernăuți> 17. Cetatea-Albă> 18. Ciuc> 19. Cluj> 20. Constanța> 21. Covurlui (Galați)> 22. Dâmbovița (Târgoviște)> 23. Dolj> 24. Dorohoi> 25. Durostor (Silistra)> 26. Făgăraș> 27. F[lciu (Hu;i)> 28. Gorj> 29. Hotin> 30. Hunedoara (Deva)> 31. Ialomița (Călărași)> 32. Iași> 33. Ilfov (București)> 34. Ismail> 35. Lăpușna (Chișinău)> 36. Maramureș (Sighet)> 37. Mehedinți> 38. Mureș (Târgu Mureș)> 39. Muscel (Câmpulung)> 40. Năsăud (Bistrița)> 41. Neamț (Piatra Neamț)> 42. Odorhei> 43. Olt (Slatina)> 44. Orhei> 45. Prahova (Ploești)> 46. Putna (Focșani)> 47. Rădăuți> 48. Râmnicu-Sărat> 49. Roman> 50. Romanați (Caracal)> 51. Satu-Mare> 52. Sălaj> 53. Severin (Lugoj)> 54. Sibiu> 55. Someș (Dej)> 56. Soroca> 57. Storojineț> 58. Suceava> 59. TârnavaMare (Sighișoara)> 60. Târnava-Mică (Diciosânmartin)> 61. Tecuci> 62. Teleorman> 63. Tighina> 64. Timiș-Torontal (Timișoara)> 65. Trei-Scaune (Sfântu Gheorghe)> 66. Tulcea> 67. Turda> 68. Tutova (Bârlad)> 69. Vaslui> 70. Vâlcea> 71. Vlașca (Giurgiu) nist în România Legea reformei administrative adoptate pe 6 septembrie 1950 după model sovietic a desființat județul ca unitate administrativ-teritorială. La următoarea reformă administrativă majoră, care a avut loc în anul 1968 (17 februarie), autoritățile comuniste au revenit la împărțirea pe județe, întinderea acestora fiind însă diferită față de cea din perioada interbelică. Legea a suferit unele modificări `n 19 decembrie 1968, 1 august 1979 și 23 ianuarie 1981. Constituţia Republicii Populare Rom]ne (RPR) publicat[ `n 13 aprilie 1948 prevede< "Art. 75. - Teritoriul Republicii Populare Rom]ne se `mparte din punct de vedere administrativ, `n< comune, pl[;i, jude\e ;i regiuni. Prin lege se pot aduce modificari acestor `mp[r\iri”. Doi ani mai t]rziu, Legea nr. 5 la 6 septembrie prevede desfiinţarea a 58 de judeţe, 424 plăși și 6276 de comune rurale și urbane ;i `nfiinţarea a 28 de regiuni cu 177 raioane, 148 de orașe și 4052 de comune. Cele 28 de regiuni erau< București, Ialomiţa, Constanţa, Galaţi, Teleorman, Argeș, Prahova, Buzău, Vâlcea, Dolj, Putna, Bârlad, Bacău, Iași, Botoșani, Suceava, Rodna, Baia Mare, Bihor, Cluj, Mureș, Sibiu, Stalin (Bra;ov), Arad, Hunedoara, Timișoara, Severin, Gorj. ~n 16 februarie 1968 este desfiinţată împărţirea în regiuni și raioane, iar Rom]nia se împarte în 39 judeţe plus municipiul București, orașele regionale devin municipii (nu toate), iar orașele raionale devin orașe. România are 188 orașe din care 45 municipii.~n 1 august 1968 sunt create alte 48 orașe și 2 municipii. Se ajunge la 236 orașe din care 47 municipii.

Este de me\ionat faptul c[, `nainte de a emite actul normativ de revenire la organizarea teritorial[ pe jude\e, Ceau;escu a dispus ca m[sura s[ fie discutat[ `n toate organiza\iile de baz[ ale PCR, `n toate institu\iile si `n sindicate, dezbateri ce au durat peste un an de zile.

Dup[ ocuparea Transilvaniei, au existat structuri administrative numite “\[ri” "Ocuparea Transilvaniei a fost inițiată spre mijlocul secolului X de două triburi maghiare conduse de lideri cu rangurile gyula și kende (sau kündü), care au avansat dinspre vest pe văile râurilor Mureș și Someș. Procesul ocupării integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia la sfârșitul secolului XIIlea, în timpul regatului lui Béla al IIIlea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpaților Meridionali. Cu toate acestea, mai ales în "țările" românilor, autoritatea regalității maghiare a început să fie resimțită abia după secolul XIV. Cucerirea s-a consumat în trei sau patru etape principale, prin avansarea treptată, dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei, a fortificațiilor de graniță. Aceste întărituri, datorate gepizilor, care au avut organizare statală bine configurată în Transilvania, întărituri menționate în izvoare ca indagines, gyepũ sau presaka (prisăci), erau zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri supravegheate de trecere, denumite porta, clusa sau kapu ("poartă" în maghiară și turcă), fiind apărate de grupuri militare, amintite în izvoarele ma-

ghiare timpurii redactate în latină sub denumirile speculatores, sagittarii și (în maghiară) örök ("străjeri"). Prin așezarea în mijlocul masei băștinașe, românești, a secuilor, cu organizarea lor administrativă și juridică pe "scaune" (sedes, în ungurește szek) diferită de aceea ungurească, pe comitate, apoi prin colonizarea sașilor, se sporește aspectul deosebit al Transilvaniei, se adaugă notele care fac din ea o individualitate distinctă. Nici impozitele pe care le plătesc românii și secuii nu sunt la fel cu impozitele din restul Ungariei> mai mult încă, documentele amintesc chiar de un impozit special al voievodului, tot o urmă -credem noi- a vechii situaţii cînd acest conducător era independent“ (Constantin Giurescu, Istoria românilor)

Organizarea administrativă a Transilvaniei a debutat probabil în secolul al XI-lea În paralel cu ocuparea, s-a desfășurat, între secolele XI-XIII, un amplu proces de colonizare. Dificultățile cuceririi au fost nenumărate, în principal din cauza împotrivirii românilor autohtoni (deci Transilvania era populată de români) și a lipsei oamenilor necesari administrației și armatei. Regii Ungariei s-au văzut nevoiți să invite coloniști din diverse popoare europene, precum sașii (populație mixtă germană și vallonă), secuii și Cavalerii teutoni. Alături de unguri, un rol important în ocuparea Transilvaniei l-au jucat așadar secuii și, începând cu mijlocul secolului XII-lea, în perioada domniei regelui Géza al IIlea al Ungariei (1141-1162), precum și sașii, supranumiți în documentele ofi-

Comitatul Sătmar, cunoscut și ca Varmeghia Sătmarului (în maghiară Szatmár vármegye, în germană Komitat Sathmar, în latină Comitatus Szathmariensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Carei (în maghiară Nagykároly, în germană Groß-Karol). Comitatul Sătmar se învecina la vest cu Comitatul Szabolcs, la nord cu comitatele Bereg și Ugocea (Ugocsa), la nord-est cu Comitatul Maramureș (Máramaros), la sud-est cu Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la sud cu Comitatul Sălaj (Szilágy) și la sudvest cu Comitatul Bihor (Bihar). El este situat la sud de râul Tisa (Tisza). Râul Someș (Szamos) curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 6.257 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Sătmar este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, cea mai mare parte a teritoriului său a revenit României. Partea nord-vestică a comitatului Sătmar a rămas în componența Ungariei și a format, împreună cu porțiuni din fostele comitate Bereg și Ugocea, un nou comitat denumit Szatmár-Ugocsa-Bereg. Capitala acestui nou comitat a fost orașul Mátészalka, care făcuse parte anterior din Comitatul Sătmar. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat Sătmar a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. După cel de-al doilea război mondial, comitatul SzatmárUgocsa-Bereg a fost unit cu comitatul Szabolcs și s-a format astfel județul Szabolcs-Szatmár. În anii '90 ai secolului al XX-lea, acest județ a fost redenumit Szabolcs-Szatmár-Bereg. Partea românească a fostului comitat Sătmar se regăsește azi în componența județului Satu Mare, cu excepția părții de est (cu orașul Baia Mare), care face parte din județul Maramureș. În 1910, populația comitatului era de 361.740 locuitori, dintre care< * maghiari< 235.291 (65,04%)> * români< 118.774 (32,83%)> * germani< 6.041 (1,67%)> * Slovaci< 398 (0,11%)> * Alții< 1.236. La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Sătmar erau următoarele< Districte (járás)< Carei, Nagykároly> Satu Mare, Szatmárnémeti> Csenger, Fehérgyarmat, Mátészalka, Seini, Szinérváralja, Baia Mare, :omcuta Mare, Nagysomkút, Ardud, Erdőd. Satu Mare a fost comitat urban (törvényhatósági jogú város), iar Carei, Baia Mare ;i Baia Sprie au fost districte urbane (rendezett tanácsú város). Mihai G.

4 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

Ni-l amintim cum se cuvine pe Eminescu atât de ziua naşterii, cât şi de ziua morţii doar citindu-l şi lăsându-ne prinşi în vraja liricii sale. Pentru că poezia lui este, cum zice Ioana Em. Petrescu un fragment din “cântecul neîntrerupt al lumilor”.

CULTUR~

15 iunie 2011 – 122 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu Lirica unui poet de geniu poartă în sine combustia unei perpetue modernităţi, pe care agenţii perempţiunii nu o pot atinge. Aşa se face că paginile semnate de Eminescu dau mereu satisfacţie celor mai rafinate gusturi şi asta deoarece oferta sa lirică este copleşitoare prin varietate, de la sonorităţile antice ale unor versuri precum “Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...”, la scăpărările de facturi ultramoderne ale postumelor. Opera sa e o sinteză a formelor lirice, un tot unitar care a absorbit secole de lirism, fiind, miraculos, compatibilă cu tot ce s-a inovat în poezie după ce pana poetului a intrat în repaos.

Valoarea artistică a postumelor eminesciene Poezia lui Eminescu se comportă ca un diamant cu multiple feţe, care se complinesc în atributul acestuia de succedaneu solar< când una dintre ele adastă în umbră, cealaltă îşi înalţă strălucirea. Creaţiile unor mari scriitori depăşesc previziunile acestora. Destinatarul lor este, cu voie sau fără voie de la autor, cititorul viitorului cu gusturile sale în perpetuă evoluţie. Întrun asemenea climat de percepţie se situează postumele eminesciene. Dacă antumele ating perfecţiunea prin formă îndelung finisată şi demonstrează o tehnică unică de profesionist desăvârşit, postumele oferă în mai mare măsură întâlnirea cu fulgerul inspiraţiei, cu autenticitatea genuină a limbajului. Postumele sunt ca nişte sculpturi proaspăt ivite din blocul de marmură, neşlefuite îndeajuns, dar mai autentice, mirosind încă a arsură de daltă. De aceea ele sunt pe măsura tuturor gusturilor care au urmat după dispariţia fizică a poetului, până în prezent şi, e de presupus, vor fi şi în viitor, cu voia sau fără voia unor atitudini turbulente. Şi dacă unei bijuterii cum este Peste vârfuri, un cititor grăbit, citând versul “melancolic cornul sună”, i-ar putea aduce rezerve de genul “univers pastoral inactual”, întrebându-se câţi dintre contemporanii subjugaţi de Internet vibrează în faţa cornului premonitoriu, aflat, la o lectură profundă, nu atât pe buzele păstorului, cât pe cele ale morţii, acelaşi cititor va găsi la câteva stihuri distanţă, sonorităţi comparabile cu cele mai sofisticate sunete emise de o orchestră superelectronizată în versul< “Inima-mi spre tine-ntorn”, adevărată

~n 15 iunie, mai mul\i scriitori s[tm[reni au depus coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu din fa\a Colegiului catedrală sonoră în care fiecare vocală şi consoană evocă note muzicale. Iar o pagină mai departe va întâlni o memorabilă postumă, de-o acută modernitate. Versuri precum< “Toate trecură< / Viermele vremilor roade-n noi.” nu sună a secol XIX ci a secol XXI.

În van căta-vei... Poezia În van căta-vei..., din care este extras citatul anterior, este una dintre postumele eminesciene, un Memento mori extrem de concentrat. O lectură a ei este benefică iar interpretările sunt multiple. Tema este fortuna labilis, aceeaşi din S-a stins viaţa... Trecutul e văzut ca un depozit, ca o esenţă, şi pare creat pentru a oferi date cugetării. Reperele pe care le fixează în timp şi spaţiu (Roma, Tibrul) spre a ilustra tema norocului trecător sunt desprinse din mitologia greacă, din poemele homerice, sfârşind cu doi mari reprezentanţi ai artei, Michelangelo şi Rafael. Toate cele ce-au fost “Pulbere-s astăzi” – cugetă poetul. Toţi, Achile, Nestor, Ajax, cesarii, papii, au existat parcă spre a oferi argumente unei viziuni pesimiste. Dar chiar şi viii sunt în aceeaşi zodie a zădărniciei. Şi aceştia “Pulbere sunt chiar vii fiind”. Asemenea

atitudini pesimiste s-au născut din realitatea inconsecvenţei binelui şi a frumosului, nu din inexistenţa acestora. Dezamăgirea e o răbufnire de revoltă iscată dintr-o imensă iubire< “Căci nui iubire, ură d-asemeni nu-i / Şi ce rămase umbra simţirei e< / Murmura lumei / Netedă, palidă ca şi ea.”. Trecutul e depozit şubred, dar e şi comprimare de timp şi de spaţiu în semn. Zădărnicia cade ca o ghilotină, deziluzia e sfâşietoare, eul se află sub o lespede terifiantă a inutilităţii. Şi totuşi, sentimentul zădărnicie are fisuri. Apare o schijă de încredere în vitraliul sumbru, o fărâmă de transparenţă. Siliciul topit a antrenat o scoică purtătoare de viaţă, un mugure viu. Astfel, obsesiva repetiţie “în van” include o concluzie. Aceasta vizează căutarea, zădărnicia căutării. Dar nu glorifică noncăutarea, nici nu o limitează sau dezavuează. Cum ar suna, rostit într-un deşert, verdictul acesta< “Caută apa în van!”? Da, călătorul însetat o caută, probabil, degeaba, dar o caută. Iar căutarea e mai mult decât orice, e totul. Cât timp cauţi, chiar dacă o faci “în van” nu eşti încă pierdut. Să acceptăm că “iubesc zadarnic” e mai mult decât “nu iubesc nimic”. Poezia lui Eminescu este ziditoarea acestui

sentiment al căutării. Al tragicei căutări, în vanitas vanitatum şi nu în afară sau împotrivă. De aici trăsătura ei atât de pregnant umană. Arta este soluţia optimistă. Iar poezia În van cătavei...este o pledoarie pentru artă, pentru ochiul viu, creator. Cu adevărat, poetul deplânge< “Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i. / Nu-nvie dalta-n mâinile cele noi. / Moartă rămâne / Marmura grea sub ochiul mort.”. Involuţia este o ameninţare pentru fiinţa umană. Scena speranţelor lumii poate deveni scenă pentru saltimbanci. Dar, cum bine se poate şti, hohotul de râs şi hohotul de durere se sprijină pe aceleaşi interjecţii. Similar< orice deplângere poartă în sine un sâmbure al speranţei. Poezia În van căta-vei... are un ton elegiac, fiind expresia unei dureri terifiante care sfâşie sufletul creatorului şi gânditorului nevoit să constate că lupta sa încordată e prea rar încununată de succes. Poezia este o muzică împovărată de durere, de acea durere care în planul creaţiei devine fertilă. Versul “Viermele vremii roade-n noi”, e mai puţin celebru decât altele, dar poartă vibraţia aceleiaşi materii rare din care s-a turnat celebrul “Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”. Timpul, care pare a fi suveranul implacabil, are şi el

bolile lui. Viermele este îndoiala. Prin urmare, logica subscrisă poeziei poate fi rezumată astfel< în zadar veţi căta pentru că, dacă toate se prăbuşesc, acesta e semnul clar că un vierme s-a înşurubat înlăuntru şi demolează liniştea. Accentul e pus pe spirit şi pe artă. Aici, în aceste sfere, roade “viermele vremii”. Iar renunţarea la singularul “căta-vei” interpretabil în sensul unui alter-ego, actor şi el în “comedia minciunii”, cu pluralul “căta-veţi” implică o schimbare de destinaţie, ceea ce poate aduce în vizor poeţii, criticii. În dreptul pluralului, este prezent acel suflet care, deşi deziluzionat perpetuu, “mai speră în deşert” (Ce suflet trist!...). Poezia poate fi pusă în relaţie cu mentalităţile detractorilor. Poetul a răspuns în felul său, transferând în planul unei poezii şi-al unei filosofii tragice, pesimiste, gustul amar al unor lovituri otrăvite pe care le-a primit. Poetul constată că la răul din lume se adaugă cel al sufletelor mărunte< ingratitudinea, loviturile procustante împotriva celui ce face lucruri grandioase. În locul laurilor, i se oferă cupa amară< “În van căta-veţi foi de laur azi.”. De remarcat arhitectura perfectă a poeziei În van căta-vei..., metrul antic, precum şi limbajul de o impecabilă modernitate tocmai prin faptul că are reminiscenţele unei tonalităţi arhaice. Fără rimă, fără măsură şi ritm precis, doar cu reluarea simetrică, în final, a versurilor de la început, poezia nu e construită sistematic, ci este expresia inspiraţiei unui artist genial, posesor al tehnicii fără cusur. Poezie e o respiraţie, un oftat. E muntele născut brusc, după emisia aproape instantanee a vulcanului. Ca efect e mult mai naturală. Este ca un diamant smuls direct din presiunea plăcilor tectonice ale adâncului, diamant cu nimic mai puţin preţios decât cel şlefuit. Postumele lui M E sunt pe gustul cititorului contemporan, care, delectat de clasicismul acestuia, îşi ia răgazul de a degusta şi altceva< o poezie în stare nativă aflată dincolo de timp. Postumele sunt, e adevărat, mai puţin frecventate, dar, precum potecile mai rar străbătute şi inundate inevitabil de vegetaţie abundentă, au misterul lor incitant. Ni-l amintim cum se cuvine pe Eminescu atât de ziua naşterii, cât şi de ziua morţii doar citindu-l şi lăsându-ne prinşi în vraja liricii sale. Pentru că poezia lui este, cum zice Ioana Em. Petrescu un fragment din “cântecul neîntrerupt al lumilor”. Ioan Nistor

Dedica\ie marelui poet Mihai Eminescu ;i tuturor poe\ilor Un poet e un nume cu t]mple ca argintul cu fa\a br[zdat[, dar e poet ce vorbe;te frumos prin cuv]nt pus `n vers. Poetul mereu a pornit prin lume cu c]ntec vis]nd ;i chiar zbur]nd cu versul spre nori. Poetul timpul l-a adunat, a `ntrecut abisul ;i cu minunatul lui vers ;i-a `mplinit visul. Mereu c]nt[ iubirea, o pune `n vers, de;i e c[l[toare, ea mereu `nvie de;i uneori moare mai stoarce ;i lacrimi ;i suspine, dar ea se `ntoarce ;i mereu apare, poetul o `nal\[, o pune `n ghem, o z[vor[;te n-o las[. Dar e ;i chip de foc ce arde ca azurul, e un str[bun ce mu;c[ v]ntul dar e ;i calm[ ;i dulce ce poate despica p[m]ntul, e stea f[r[ nume, de multe ori de ne`n\eles de c[tre mul\i, dar

poetul o `n\elege ;i o pune `n vers. Renumele lui de poet e pus ;i el `n vers de el `n fermec[toare poezii, cu p]lp]ituri de inimi e citit, e c[utat chiar `n vis, c[ci e luceaf[r ce lumineaz[ ;i m[rile de cea\[. El tulbur[ copile ce caut[ iubirea, el scormone;te-n suflet ;i spune adev[ruri ce uneori dor, dar caut[ vers cu leacuri ;i s[ruri ;i vindec[ doruri. Nu e de prisos cuv]ntul lui cel pus `n vers, ne poart[ ;i prin v[zduh pe unde alearg[ v]ntul, cuv]ntul lui e lin, ne arat[ trandafirul, ni-l d[ruie;te, ne construie;te o nou[ lume, ne urc[ pe culmi s[ vedem umbra lunii, cheam[ iubi\ii, cheam[ ;i nuni s[ fie na;i la iubitul ce spune, te urc pe o treapt[ spre cer ;i de acolo te cer iubito, s[ mergem de m]n[

s[ facem din via\[ comun[. ~n vers mai pune flori frumoase ;i rotunde, cheam[ fl[c[i de la munte s[ le culeag[, s[ pun[ buchet dup[ buchet la fete la poart[, s[ afle de a lor soart[. Izvoarele via\a le-o hr[ne;te, le pune `n vers, c[ci susurul lor c[rare fac la omul pribeag, nici de el n-a uitat p[m]ntul e fr[m]ntat de truda lor. ~n urmele luminilor fugare, poetul alerg[ din zare `n zare, ajunge ;i la un p]lc de tei, vorbe;te cu ei, le spune triste\ea lui, se jur[ c[ ;i el sufer[ ca ei c]nd cea\a se pune pe florile lor. Atunci teii `l m]ng]ie u;or cu un c]ntec bl]nd ;i-l roag[ frumos ca prin cuv]nt s[-i pun[ ;i pe ei chiar ;i din mers `ntr-un mic vers. El vede mai apoi un apus `nc[rcat de flori,

alearg[ `n vers spre el, le spune ;i lor de triste\ea ce l-a n[p[dit ca un val, auzul `l treze;te ca dintr-un vis, degrab[ `;i d[ seama c[ e un c]nt de caval. E hor[ `n sat spune el, para;utele azurului `l poart[ prin v[zduh, aude ;i cioc]rlii zbur]nd, o frunz[ sup[rat[ se a;eaz[ pe fruntea lui frumoas[ ;i lat[ ;i uite a;a ajunge la hor[ `n sat c[zut din vers ;i `n\eles de fete ce `n hor[ l-au prins cu ele a jucat ;i din nou `n vers totul a a;ezat. Acesta e poetul ce a c[rat `n vers ;oapte ce curg `ntrist[ri ;i bucurii din amurg, c]mp `nflorit, fete juc]nd, cuget curat ;i sat `mbr[cat `n culori de curcubeu `n zi cu soare, iar iarna `n ninsoare. Poetul e inima ce zv]cne;te mereu, vorbe;te cu soarele ;i luna, `mparte stele

`n fa\a lui mun\ii se supun, el c[i neumblate deschide umbl]nd, spulber[ dureri, vindec[ inimi, e foc ce arde `n t[cere, el dezleag[ enigme, m]ng]ie iubite din `ntregul univers ;i uite a;a ca un semn de bucurie le pune `n vers. S[ m[ ier\i iubite poet, spa\iul e mic, iar despre tine se pot scrie multe lucruri frumoase, dar s[ fii sigur sim\irea ta e mare, e recunoscut[, v]ntul e iste\ o poart[ prin lume ca pe un simbol str[lucitor. Mai da\i-mi voie s[ mai adaug c[ poetul e ascuns de cursele minciunii, alin[ chinuri, ;terge lacrima din gean[, s[rut[ zorile din cer, se a;eaz[ la poala unui tei umbros, sl[ve;te vise ;i chiar din mers el pune `n vers `ntregul univers. Ana Vacarciuc

19 iunie 2011/Informa\ia de Duminic[ 5

Bacalaureatul `n limba francez[ s-a introdus la Colegiul Na\ional "Doamna Stanca", prin intermediul unui acord `ntre Guvernul Rom]niei, ;i Guvernul francez. Acesta este primul an `n care elevii claselor a XI-a au putut opta pentru bacalaureatul francofon, urm]nd ca `n 2012 s[ finalizeze ciclul de evalu[ri.

EDUCA}IE

La Colegiul Stanca s-a dat primul Bac din Ardeal `n limba francez[ Comisia de evaluare a test[rii din data de 27 mai a fost constituit[ din profesori de limba francez[ de la Colegiul Na\ional "Doamna Stanca", `ns[ la testarea final[ de anul viitor va fi prezent unul dintre ambasadorii Fran\ei.

~n 27 mai, 14 elevi din clasa a XI-a B de la Colegiul Na\ional “Doamna Stanca” au dat prima testare a bacalaureatului francofon. To\i cei 14 elevi `nscri;i au promovat testarea cu note bune ;i foarte bune, dep[;ind a;tept[rile cadrelor didactice. Bacalaureatul `n limba francez[ sa introdus la Colegiul Na\ional "Doamna Stanca", prin intermediul unui acord `ntre Guvernul Rom]niei, ;i Guvernul francez. Acesta este primul an `n care elevii claselor a XI-a au putut opta pentru bacalaureatul francofon, urm]nd ca `n 2012 s[ finalizeze ciclul de evalu[ri. Prin ob\inerea diplomelor care atest[ promovarea bacalaureatului francofon, absolven\ii c];tig[ dreptul de a studia `n orice facultate din Fran\a, f[r[ a sus\ine vreo prob[ de limb[ francez[. "Universitatea de Medicin[ ;i Farmacie "Iuliu Ha\ieganu" din Cluj are un proiect cu univesit[\ile de medicin[ din Marsilia ;i din Paris. Elevii no;tri, `n eventualitatea `n care vor opta pentru aceste specializ[ri, pot alege s[-;i continue sau s[-;i aprofundeze studiile `n aceste ora;e. Au posibilitatea ca, prin anumite burse pe care elevii le c];tig[ `n timpul anului f[r[ a fi supu;i vreunui fel de testare a limbii, s[ studieze `n str[in[tate. Bursele se ofer[ pentru 6 luni sau pentru un an, exist]nd posibilitatea de prelungire, pentru fiecare stagiu. Fiind vorba de burse, finan\area este asigurat[ integral", ne-a informat Gabriela Lupu\i, directoarea Colegiului.

Elevii care sus\in bacalaureatul francofon mai au de trecut dou[ probe

Doar `n 30 de licee din \ar[ se poate da bacalaureat francofon

Cei 14 elevi care au dat prima testare a bacalaureatului francofon Bacalaureatul propriu-zis are trei etape. Cei 14 elevi vor mai trece anul viitor prin dou[ probe scrise. Este vorba despre istoria rom]nilor `n limba francez[ (examen scris) ;i limba francez[ scris, oral, ascultat ;i citit. P]n[ `n prezent a avut loc o testare `n 27 mai, la care au participat elevii clasei a XI-a B. Examinarea a presupus ca fiecare elev s[ lucreze `n particular, pentru ca mai apoi s[ se prezinte `n fa\a comisiei de evaluare. ~n urma lucrului individual de cercetare a unor teme alese `n acord cu profesorii implica\i, elevii lucreaz[ independent, pentru a putea prezenta un

proiect `n fa\a comisiei de evaluare. "Pentru aceast[ prezentare s-a f[cut un proiect cu titlul "Mo;tenirea de civiliza\ie a evreilor s[tm[reni”, `n cadrul c[ruia s-a f[cut ;i un film. Elevii s-au `mp[r\it `n trei grupe. Una dintre ele a prezentat ;i a studiat arhitectura evreiasc[ din Satu Mare, o grup[ a prezentat buc[t[ria evreiasc[, cu produse ;i o alt[ grup[ a prezentat religia ;i tradi\iile poporului evreiesc. Au lucrat la Sinagog[ cu Nicoale Decsei, pre;edintele Comunit[\ii Evreie;ti din Satu Mare, iar cu Felicia Grigorescu, ;efa Sec\iei de Art[ a Muzeului Jude\ean Satu Mare au fost la cimitirul evreiesc. La aceast[

prim[ examinare, fiecare dintre elevi ;i-a prezentat munca pe grup[, iar dup[ aceea individual, `n cadrul acestui proiect, care s-a derulat din octombrie, p]n[ `n mai. Felicia Grigorescu a fost invitat[ de dou[ ori la clas[, pentru a discuta cu elevii despre istoria evreilor. Totodat[, al\i invita\i le-au vorbit despre obiceiuri de nunt[ ale evreilor", a explicat profesoara de istorie Gabriela Silaghi - coordonator de modul. Totodat[, elevele Monica Ghele ;i Simona Petrovan din clasa a XI-a B, au studiat individual la singura Bibiotec[ Francez[ din ora;, a Muzeului Jude\ean Satu Mare.

Colegiul Na\ional "Doamna Stanca" este singura institu\ie de `nv[\[m]nt din regiunea de nord-vest a \[rii care le ofer[ elevilor posibilitatea s[ dea bacalaureatul `n limba francez[. ~n total, `n \ar[ sunt aproximativ 30 de licee care beneficiaz[ de aceast[ form[ de testare. "Ne bucur[m foarte mult c[ beneficiem de cadre didactice foarte bine preg[tite, at]t la limba francez[, c]t ;i la disciplinele non lingvistice, care `i preg[tesc pe copii foarte bine. Cadrele didactice se instruiesc inclusiv la Sibiu, prin stagii de preg[tire, pentru acest bacalaureat francofon", a explicat directoarea Colegiului. Profesoara Mirela Rusu, dasc[l de limba francez[ ;i evaluator scris-oral DELF - atestat limb[ francez[ a declarat c[ rezultatele s-au ridicat la `n[l\imea a;tept[rilor, chiar dac[ elevii au avut emo\ii. Testarea s-a desf[;urat `ntocmai dup[ modelul evalu[rii atestatelor DELF - atestate de limba francez[, f[r[ nicio deosebire. ~n preg[tirea elevilor s-au implicat< profesoara de francez[ Adina Ciupac - responsabil de proiect, profesoara de istorie Gabriela Silaghi - responsabil de modul, Monica G[tin[ - dasc[l de matematic[ ;i Mirela Rusu - profesoar[ de francez[ ;i evaluator la testarea scris[ ;i oral[ DELF - atestat limb[ francez[. Mirela Filimon

Elevii vor fi supu;i la ;apte evalu[ri în 12 ani de ;coal[ Din clasa pregătitoare pân[ în clasa a XII-a, elevii vor trece prin ;apte etape de evalu[ri. În plus, se reintroduce admiterea la liceu. Noua lege a educa\iei aduce modificări semnificative în privin\a examenelor ;i evaluărilor prin care trec elevii. Reprezentan\i ai Ministerului Educa\iei spun că scopul este acela de a-i îndruma, pe baza evaluărilor, spre studiile care li se potrivesc.

Educa\ie individualizată Prima evaluare are loc la finalul clasei pregătitoare ;i constă într-un raport cu informa\ii despre dezvoltarea fizică ;i socio- emo\ională, cognitivă, de limbaj etc. La finalul clasei a II-a, se evaluează competen\ele fundamentale< scris-citit ;i matematică, iar pe baza rezultatelor se realizează un plan individualizat de învă\are. Rezultatele evaluării sunt comunicate doar părin\ilor. La finalul clasei a IV-a, are loc o evaluare na\ională a competen\elor dobândite în ciclul primar, la care participă doar un e;antion reprezentativ de elevi. Ei vor sus\ine o probă la limbă ;i comunicare, alta la matematică ;i ;tiin\e. :i aceste rezultate se comunică doar părinţilor. Următoarea evaluare are loc la finalul

clasei a VI-a, la limbă ;i comunicare, respectiv matematică ;i ;tiin\e. Prima probă va cuprinde limba română ;i limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorită\ilor va include ;i limba maternă. Finalul clasei a IX-a va presupune emo\ii duble pentru elevi. Ei vor sus\ine evaluarea na\ională în formă nouă, iar dacă vor să intre la un liceu unde există concuren\ă, vor da ;i examen de admitere, la o probă aleasă de liceu. Acest examen înseamnă 30% din media finală, restul fiind reprezentat de portofoliul educa\ional, media de absolvire ;i media de la evaluarea na\ională.

Examen oral la două limbi străine în cadrul bacalaureatului Începând cu anul ;colar 2015-2016, examenul de bacalaureat va cuprinde următoarele probe< Proba A, orală, de evaluare a competen\elor lingvistice de comunicare în limba română> Proba B, orală, de evaluare a competen\elor lingvistice de comunicare în limba maternă> Proba C, orală, de evaluare a competen\ei lingvistice la două limbi străine> Proba D, orală - de evaluare a competen\elor digitale> Proba E, scrisă, de evaluare a com-

peten\elor la limba ;i literatura română, limba ;i literatura maternă ;i alte două probe diferen\iate în func\ie de profil. La profilul real se dă examen din matematică ;i, la alegere - fizică, chimie sau biologie, iar la uman< o limbă străină ;i, la alegere - geografie, istorie sau ;tiin\e socio-umane.

~ndoielile liceenilor P]n[ `n prezent, liceenii au `ndoieli c[ ;coala le-a dezvoltat competen\ele necesare `n via\a de adult. acest lucru rezult[ ;i din studiul intitulat Op\iunile ;colare ;i profesionale ale elevilor claselor a XIIa, realizat de Centrul Jude\ean de Resurse ;i Asisten\[ Educa\ional[ (CJRAE) Satu Mare. E;antionul pe care s-a efectuat studiul se cifreaz[ la 412 elevi din clasele a XIIa de la 24 de licee ;i grupuri ;colare din jude\. Ca instrument de cercetare, autoarele au elaborat un chestionar cu 13 itemi, instrument cu care au sondat op\iunile ;colare ;i profesionale ale absolven\ilor. ~ntre concluziile studiului figureaz[ ;i faptul c[ ipoteza potrivit c[reia "filiera absolvit[, mediul de reziden\[ ;i genul influen\eaz[ op\iunile educa\ionale sau de munc[" se confirm[ par\ial. Astfel, doar jum[tate din cei chestiona\i opi-

neaz[ c[ ;coala le-a dezvoltat competen\ele necesare `n via\a de adult. Legea educa\iei a introdus portofoliul educa\ional - document de o importan\[ deosebit[ pentru elevi, deoarece va at]rna greu la admiterea `n liceu. Aceast[ m[sur[ a atras `nc[ de la `nceput numeroase comentarii din partea cadrelor didactice ;i a p[rin\ilor. Pe de o parte, p[rin\ii se tem c[ acest portofoliu este supus `n mare m[sur[ subiectivit[\ii cadrelor didactice, iar pe de alt[ parte profesorii consider[ c[ portofoliul pe care `l va primi fiecare elev la `ncheierea ciclului gimnazial ;i intrarea `n liceu este o idee inspirat[. Portofoliul activizeaz[ elevii, `i ajut[ s[ devin[ mai responsabili ;i totodat[ va rezolva ;i problemele de disciplin[ de la clas[, con\in]nd un capitol de "purtare", consider[ un profesor. Al\ii sunt `ns[ mai circumspec\i, apreciind c[ e vorba de o activitate birocratic[ `n plus pentru profesori.

Opinia unui director de ;coal[ "Cum vede\i dvs. rolul ;i efectele acestei m[suri?", l-am `ntrebat pe Francisc Csaki, directorul :colii din Livada. Iat[ r[spunsul s[u. "După cum se ;tie, noua Lege a edu-

ca\iei na\ionale reglementează portofoliul educa\ional al elevilor, care se va întocmi la finalul< clasei preg[titoare> clasei a IIa> clasei a IV-a> clasei a VI-a> clasei a IXa. Cum legea se aplic[ ;i nu se discut[, vom avea foarte mult de lucru, mai ales într-o unitate ;colar[ mare. Noi, la :coala din Livada, avem în jur de 900 de elevi, ceea ce va însemna c[ vom avea la un moment dat 900 de portofolii puse `n tot atâtea dosare. Nu m[ g]ndesc aici la materialele necesare pentru întocmirea acestor portofolii< dosare, hârtie xerox, toner, …, etc., pe care conducerea ;colii va trebui s[ le pun[ la dispozi\ia cadrelor didactice. Se va ridica ;i problema p[str[rii acestor documente/dosare, de o mare importan\[, într-o sal[ securizat[, pân[ c]nd elevii se vor prezenta cu ele la admitere în liceu. În lege este prezentat felul `n care se va lua `n considerare portofoliul educa\ional la admitere. Aceast[ sarcin[ le revine colegilor de la licee, care ;i ei vor avea mult de lucru. Fiecare portofoliu/dosar va trebui evaluat ;i mai mult ca sigur notat/punctat, ca s[ se poat[ face diferen\iere `ntre elevi. Ar fi bine `n acest sens s[ existe un centralizator scurt al celor cinci evalu[ri, unde s-ar putea acorda nota/punctajul. V. Nechita

6 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

~n gr[dini\ele din jude\ serb[rile s-au \inut lan\ dou[ s[pt[m]ni la r]nd, pre;colarii lu]ndu-;i r[mas bun de la gr[dini\a care le e precum o cas[ plin[ de juc[rii sau spun]ndu-i chiar "Adio!" dac[ merg la ;coal[.

EVENIMENT

Pre;colarii din `ntreg jude\ul au marcat prin serb[ri sf]r;itul anului ;colar

S[pt[m]na pe care ast[zi o `ncheiem a fost ;i ultima din anul ;colar 2010/2011. Pe copiii de toate v]rstele `i a;teapt[ trei luni minunate de vacan\[. ~nainte de a se bucura de timpul liber, de soare ;i de joac[, al[turi de cadrele lor didactice, au concentrat `ntr-o serbare ceea ce au `nv[\at de-a lungul anului ;colar. ~n gr[dini\ele din jude\ serb[rile s-au \inut lan\ dou[ s[pt[m]ni la r]nd, pre;colarii lu]ndu-;i r[mas bun de la gr[dini\a care le e precum o cas[ plin[ de juc[rii sau spun]ndu-i chiar "Adio!" dac[ merg la ;coal[.

Pre;colarii grupei preg[titoare de la Gr[dini\a 1 au spus “Adio, gr[dini\[!” Joi, 9 iunie 2011, pre;colarii grupei preg[titoare de la Gr[dini\a cu Program Prelungit nr. 1 Satu Mare au spus `n cor "Adio, gr[din\[!". Finalul ciclului pre;colar a fost marcat printr-un minunat spectacol pe care "Iste\ii" lau sus\inut `n fa\a p[rin\ilor, bunicilor, fr[\iorilor ;i surioarelor ;i a altor invita\i la Muzeul Jude\ean. Serbarea a fost `nc[rcat[ de emo\ii, c[ doar desp[r\irea de gr[dini\[, de juc[riile din ea, de educatoarele care

le-au fost al[turi ani la r]nd nu e u;oar[. Din ochii micilor absolven\i au curs chiar lacrimi, mai ales la rostirea unor poezioare specifice momentului marcat. ~ntr-un glas, copiii au m[rturisit c[ le va fi dor de gr[dini\[, de grupa mic[, de grupa mare mai apoi, de educatoare, transmi\]ndu-le cadrelor didactice Melania Andreica ;i Rodica Moga mult spor la munc[, noroc ;i genera\ii de copii cel pu\in la fel de cumin\i ;i iste\i ca ei. :i-au adus aminte ;i de cea care le-a fost educatoare `n primii doi ani de pre;colaritate, Carmen M[d[ras, pe care au promis c[ nu o vor uita nicioadat[. Prin c]ntecele ;i versurile lor, copiii au reu;it s[ marcheze cea mai frumoas[ etap[ a copil[riei, anii de gr[dini\[, ani `n care au `nv[\at totul prin joac[. Directoarea institu\iei de `nv[\[m]nt pre;colar, Diana Marina, le-a mul\umit prichindeilor c[ au venit zi de zi la gr[dini\[, c[ au avut r[bdare c]nd a fost nevoie, c[ au fost aten\i, iar educatoarelor pentru c[ i-au `ndrumat `n via\[ pentru ca acum s[ `;i poat[ lua zborul spre ;coal[. De la toamn[, copiii sunt boboceii clasei I. Unii dintre ei se re`nt]lnesc `n b[ncile ;colii, al\ii poate `n alt ciclu de `nv[\[m]nt sau poate doar `n spa\iile de joac[. Dup[ serbare, copiii s-au mai distrat pu\in `mpreun[, iar anul

;colar 2010/2011 l-au `ncheiat printro excursie la Zal[u, la Muzeul de Art[, ;i `n Gr[dina Botanic[ de la Jibou.

28 de absolven\i costuma\i `n robe la Gr[dini\a 5 Mare serbare, mare, ;i la Gr[dini\a cu Program Prelungit nr. 5 din Satu Mare. Copila;ii grupei preg[titoare A merg de la toamn[ la ;coal[. ~nainte de a fi bobocei silitori, prichindeii au \inut s[ le mul\umeasc[ tuturor celor care i-au `ndrumat `n primii ani de via\[ `n sistemul pre;colar< educatoarelor Laura Pop, Manuela Sima, Lucica Antonescu, directoarei Zorica :chiopu, `ngrijitoarelor Ecaterina Suceveanu ;i Mariana Gati, buc[t[reselor care le-au g[tit pe plac Florica Tempe ;i Mihaela Pop, ;i nu `n ultimul r]nd Veronei |ura. Cei 28 de absolven\i au prezentat sceneta "Magazinul Alfabet", au c]ntat ;i au recitat, iar `n final, costuma\i `n robe ;i cu toc[ pe cap, au lansat baloane.

Petrecere de adio la “Dumbrava Minunat[“ 60 de pre;colari de la Gr[dini\a "Dumbrava minunat[" din Satu Mare ;i-au luat adio prin ultima serbare de la gr[dini\[ ;i de la dragile lor educatoare.

Grupa "Micul Prin\" a educatoarelor Petru\a Gnadt, Gabriela Mihalca ;i Magda Tipu; ;i "Bun[ Diminea\a" `ndrumate de Nicolata Gale ;i Florica Dobran, au avut s[pt[m]na aceasta ultima serbare `mpreun[ cu micu\ii pe care i-au `ndrumat timp de patru ani. Ajun;i la v]rsta c]nd vor `ncepe s[ p[trund[ tainele abecedarului, ei spun c[ sunt preg[ti\i ;i ner[bd[tori s[ `nceap[ ;coala. Cu regrete ;i cu petreceri de adio copiii au promis c[ vor `nv[\a bine ;i c[ se vor `ntoarce la gr[dini\[ ori de c]te ori vor avea ocazia. Ca ni;te absolven\i bucuro;i, copiii de la grupa "Micul Prin\" ;i-au azv]rlit `n aer toca neagr[ l[s]nd `n urm[ poate cea mai fericit[ perioad[ a copil[riei lor. Au urmat flori ;i lacrimi, ale educatoarelor ;i p[rin\ilor deopotriv[, dar ;i a copiilor. Surprizele s-au \inut lan\, de la cadouri simbolice care s[ le aduc[ aminte de minunatele momente petrecute, la tort ;i petrecere cu clovn ;i baloane. Totul a fost g]ndit ;i preg[tit pentru a face din aceast[ zi una special[, de care s[-;i aminteasc[ peste ani.

Voiniceii ;i-au luat Adio de la educatoare Zilele trecute, prichindeii din grupa preg[titoare de la Gr[dini\a Voinicelul din Micro 16, Corp C, au participat la

serbarea “Adio Gr[dini\[“. Prin vocile lor cristaline, au impresionat p[rin\ii ;i bunicii prezen\i `n sal[. Timp de aproximativ dou[ ore, le-au demonstrat celor prezen\i c]t de iste\i sunt ;i c]t de multe au `nv[\at cu ajutorul educatoarelor Lucia Curelaru (Doamna Dina) ;i Alexandra Maxim. Au c]ntat ;i c]teva melodii `nv[\ate `mpreun[ cu profesoara Gabriela Ilea, dar au ;i dansat al[turi de profesoara de gimnastic[ Alina Mure;an. Au recitat poezii despre alfabet ;i au c]ntat `ntr-un glas “Pe vaporul clasei `nt]ia”. :i-au luat “adio” de la educatoare ;i gr[dini\[ C[t[lina, George, Vivien, Raluca, Henrietta, Patrik, Antonia, Sebastian, Izabela, Daniel, Armina, Bogdan, Renata, Raul, Vanessa, Darius, Patricia, Krisztian, Stephanie, Dominik, Donatela, Patrick, Andrea, Mark, Simona, Emanuela, Alexandru ;i Maia. La final au avut parte ;i de un mic banchet, preg[tit de p[rin\i ;i gr[dini\[, cu suc, pizza ;i pr[jituri. Bine`n\eles, nu au lipsit muzica ;i dansul, o petrecere `n toat[ regula. Ca amintire despre gr[dini\[, fiecare absolvent a primit un catalog ilustrat cu pozele celor 30 de colegi, `mbarca\i `n trenul care merge spre ;coal[. ~n poze, to\i prichindeii au fost `mbr[ca\i `n robe galbene, pentru a ar[ta c[ sunt cu adev[rat absolven\i. Ioana Pop Vladimirescu, V. Shibata , Mihai S.

19 iunie 2011/Informa\ia de Duminic[ 7

De-a lungul istoriei artei peisajul a fost pentru numero;i arti;ti una din temele cele mai fascinante, datorită procesului de continuă schimbare care îl caracterizează, lăsând impresia că se dezvoltă odată cu societatea umană.

ART~

Artista plastic[ Lola Scripor exploreaz[ infinitul ticii peisajului. Structura de baz[ a acestui demers con\ine numeroase relicve ale limbajului romantic, at]t `n ceea ce prive;te subiectul picturii, c]t ;i `n plan conceptual. Absen\a omului din peisaj sau propor\iile infime ale figurii acestuia sunt simboluri ale incapacit[\ii de a `nţelege lumea din care facem parte ;i sensul existen\ei noastre. Lucr[rile se constituie ca r[spunsuri posibile la `ntreb[rile lui Gauguin< De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndrept[m? Peisaje din expozi\ie p[streaz[ ambi\ia romantic[ de-a surprinde infinitul `ns[ gradul lor de abstractizare este mult mai accentuat.

Artista plastic[ Lola Gabriela Scripor s-a n[scut pe 7 decembrie 1980 `n Baia Mare. Este absolvent[ a Universit[\ii de Art[ ;i Design Facultatea de Arte Plastice, Sec\ia Pedagogia Artei. De la 1 septembrie 2004, a lucrat la Liceul "Wadorf " din Cluj-Napoca, ca profesor suplinitor pe catedra de Educa\ie Plastic[. Mai t]rziu, `n perioada 20062009 a fost profesor titular la Liecul Economic "Gheorghe Drago;" din Satu Mare, pe catedra de Educa\ie Vizual[, iar din anul 2009 a devenit profesor de pictur[ de ;evalet la Liceul de Art[ "Aurel Popp" din Satu Mare. ~n perioada 2003- 2005 a urmat studiile superioare la Universitatea de Art[ ;i Design, Cluj Napoca, Facultatea de Arte Plastice. A devenit masterand `n Explorări `n artele plastice ;i decorative, Secţia - Pictur[. Din anul 2006-până `n prezent< Universitatea de Art[ ;i Design, Cluj Napoca, Studii universitare de doctorat, Programul de preg[tire universitar[ avansat[. Este doctorand, Specializarea Arte plastice și decorative. ~n anul 2010 a urmat la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte Vizuale specializare `n domeniul Istoria ;i teoria artei.

Raportul dintre lumin[ ;i umbr[

Zeci de expozi\ii personale ;i de grup `n \ar[ ;i str[in[tate V[ prezent[m `n ordinea invers[ particip[rile artistei la o serie de evenimente expozi\ionale< 2011 - Art Eveniment Eclectique Transfer (deschis[ recent la Muzeul de Arte Satu Mare) - Dorel Găină ;i invitaţii s[i, Expoziţia de grup "Micul Prin\", Ediţia a XVI, Muzeul de Artă, Satu Mare> Expoziţie personală "Peisajul ;i infinitul", Galeria de Art[> Fehergyarmat, Ungaria> Bienala interna\ională "AlbNegr", edi\a a II-a - Muzeul de Artă, Satu Mare. Deosebit de bogat s-a dovedit `n expozi\ii `n care a expus ;i Lola Scripor ;i anul 2010< Expoziţie de grup, Prim[ria Nyiregyhaza - Ungaria> Expoziţie de grup „Oldalvagany”, Fehergyarmat, Ungaria> Expoziţie de grup “Satu Mare, România la Rzeszow”, Polonia> Expoziţia de grup "Reflecţie/Reflexie", Stedelijk Museum Zutphen, Olanda> Expoziţia de grup "Micul Prin\", Ediţia a XV, Muzeul de Artă,

Satu Mare> Peisajul - stare de suflet, Expoziţie de grup a membrilor UAP, Galeria de Artă Contemporană, Satu Mare> Expoziţia de grup a membrilor UAP, Galeria de Artă Contemporană, Satu Mare. Lista particip[rilor artistei la expozi\ii individuale ;i de gurp este cuprinz[toare ;i se `ntinde din anul 1999 p]n[ la secven\ele prezentate mai sus. În cadrul expozi\iei „Explorări ale infinitului” sunt reunite lucrări realizate în ultimii patru ani. Anterior acestei perioade tema principală a lucrărilor artistei a fost visul. Începând cu 2007 a dedicat din ce în ce mai multă aten\ie temei peisajului, în consecin\ă, a adoptat o paletă mai puţin stridentă pentru a mima aspectul armonios al naturii.

De-a lungul istoriei artei peisajul a fost pentru numero;i arti;ti una din temele cele mai fascinante, datorită procesului de continuă schimbare care îl caracterizează, lăsând impresia că se dezvoltă odată cu societatea umană. Prăpastia dintre om ;i natur[ s-a accentuat `ntr-un ritm alert pe fondul aservirii acestuia produselor create de propria sa ingeniozitate, produse care au devenit indispensabile pentru integarea în societatea contemporană. În acest context, peisajul r[m]ne o tem[ de actualitate `n panorama artelor plastice contemporane. Imaginea plastic[ a acestuia `nsă este profund diferit[ de cea specific[ perioadei premoderne. Omul `nstr[inat de natur[ nu mai este capabil

de comuniune cu aceasta, peisajul picturii contemporane devenind astfel o `ncercare chinuit[ de a reda ceva ce scap[ comprehensiunii noastre. Peisajul pictat difer[ astfel `ntr-o mare m[sur[ de modelul s[u iniţial, fiind expresia unei p[reri pe care o are artistul fa\[ de acest subiect ;i nu o realitate `n sine. Acest dificil demers care are ca scop restabilirea sensurilor naturii, este prin esen\[ romantic corespunz]nd la fel ca romantismul unei perioade de criz[, care `n secolul al XIX-lea se extindea doar `n dimensiunea spiritual[, dar dup[ dou[ secole a reu;it s[ `nglobeze ;i domeniul material. Aceasta este direc\ia în care se `ncadreaz[ explorările artistei plastice `n domeniul reprezent[rii plastice a problema-

Raportul dintre lumin[ ;i umbr[ confer[ o mi;care interioar[ lucr[rilor, petele întunecate sugerând p[m]ntul pân[ atunci când, asemenea norilor copil[riei, preiau `nf[\i;area m[rii, a muntelui sau a unei c]mpii f[r[ sf]r;it, dar ;i cerul profilat `n spatele peisajelor glaciare. Z[pada ;i ghea\a, atunci c]nd sunt prezente, nu desemneaz[ un anotimp trec[tor, ci devin semnele unei st[ri permanente, arctice. Frecvent lucrările sunt inspirate de fotografii ale unor peisaje pe care se găsesc pe internet sau în diferite reviste, îns[ atunci când sunt puse pe p]nz[ elementul realist nu mai contează numai sentimentul pe care îl degajă aceste imagini. Ceaţa este un element aproape omniprezent `n lucrările reunite sub denumirea de Peisaj interior. Aceast[ serie se distinge datorită paletei alcătuită din tonuri de gri, rafinate, ceea ce determină treceri mai pu\in „abrupte” între zonele de umbră ;i lumină. De;i textura este rareori prezentă ;i pensula\ia este calmă, atmosfera acestor lucrări evocă frecvent peisaje sumbre, uneori chiar cu accente apocaliptice, imagini ale unei naturi decadente ;i sterile. Unul dintre elementele simbolice folosite în cadrul acestei serii este fumul, mai exact coloana de fum. Peisajul nu mai este o imagine a naturii, fiind direc\ionat spre interior ;i nu spre exterior, este o ilustrare a contrastului etern dintre lumină ;i întuneric, dintre bine ;i rău, aspect sus\inut de caracterul mereu tensionat al spa\iului său. A consemnat I. Banu

Jenica Chereji - Chiuzb[ian pune pe p]nz[ explozia sufletului desc[tu;at Jenica Chereji - Chiuzb[ian s-a n[scut pe 8 februarie 1962, la Baia Mare. Ea a absolvit Liceul de Construc\ii ;i Arhitectur[ din Baia Mare, clasa de desenator tehnic `n arhitectur[. Pasionat[ de sport, la momentul maturit[\ii se afla `n dilem[. N-ar fi abandonat sportul de perfoman\[, dar nici nu era decis[ a `mbr[\i;a o carier[ tehnic[. Jenica a jucat handbal de performan\[ la Satu Mare `n perioada anilor 1981- 1995. Ca urmare a acestei situa\ii a pornit pe un alt drum care i-a asigurat traiul de zi cu zi. :i totu;i, `n ciuda problemelor puse de munca de zi cu zi, Jenica ;i-a g[sit timp pentru a vizita ca simplu privitor unele expozi\ii de pictur[. Sim\ea ceva aparte `ntrun asemenea mediu. Nu de pu\ine ori avea senza\ia c[ florile de pe simeze, culorile, `i trag cu ochiul. Pentru moment tr[ia clipe parc[ decupate dintr-o alt[ lume dup[ care se trezea din frumoasa visare ;i `;i vedea de treburile cotidiene pentru a-;i asigura cele necesare traiului. Vreme de ani mul\i nici m[car nu ;i-a pus problema de a lua `n m]n[ penelul ;i de a se a;eza `n fa\a ;evaletului. Timpul trecea, problemele de zi cu zi

se aglomerau ;i deveneau tot mai evidente. Sim\ea o anume ap[sare. ~;i dorea ;i altceva, dar nu g[sea calea spre clipele de relaxare. A `ncercat s[ cocheteze cu diverse domenii `n care sim\ul estetic era absolut necesar, dar c[ile pe care ;i-a purtat pa;ii ajungea `n fund[tur[. Citea, se g]ndea c[ ar putea face ;i alte lucruri mai relaxante. R[bdarea `i f[cea probleme. Contem-

pla ;i adesea privea unele tablouri semnate de pictori mai mult sau mai pu\in cunoscu\i. Ambi\ioas[ din fire ;i gata permanent s[ se expun[ `n lupta cu ea ;i cu tot ceea ce este `nconjur[tor, la c]teva zile dup[ intrarea `n anul 2011, un impuls interior `i sugera s[ fac[ un pas decisiv `n lumea culorilor. A cuprins-o o anume team[. Sim\ul

estetic ;i imagina\ia bogat[ p[reau s[ nui fie suficiente argumente pentru a porni s[ alunece pe p]nz[ `ntr-o lume fascinant[. :i-a cump[rat un ;evalet neprofesional, c]teva p]nze mai mici ;i culori. ~ncepea `n fapt o alt[ pagin[ a existen\ei sale, dar ;i `n lupta cu timpul. S-a apucat s[ studieze, dar `n acela;i timp `nmuia penelul `n vopsea ;i sim\ea c[ acesta `;i urmeaz[ un curs firesc, de parc[ ar fi f[cut ceva similar `ntro via\[ anterioar[. S-a aplecat mai ales asupra florilor. ~i erau `n suflet ;i `n mediul imediat. Ea, Jenica, de\ine ;i o flor[rie. A avut timp s[ studieze cu ochiul nespecialistului petalele florilor ;i toate nervurile care le dau prestan\[ ;i elegan\[. Ca ;i orice `nceput a fost mai greu. Ie;ea `n lume, se expunea prin picturile ei, dar se a;tepta ;i la critici vehemente. Tr[ia `ntre agonie ;i extaz. Se bucura c[ are lucr[ri care-i plac, dar nu era sigur[ de reac\ia publicului. Primele lucr[ri le-a expus `n flor[ria sa. Spunea c[ au fost aduse pentru prezentare ;i eventual v]nzare. Lucrurile p[reau c[ merg spre bine. V]nzarea primei lucr[ri a speriat-o. Tr[ia o doz[ de bucurie, dar ;i de team[. Trebuia s[ se au-

todep[;easc[. A `nvins teama ;i a mers mai departe. De atunci tr[ie;te o multitudine de sentimente pl[cute. Are o lume special[ `n care se poate refugia ;i acolo s[ se simt[ `n largul s[u. Nu de pu\ine ori o prinde noaptea `n fa\a ;evaletului, iar culorile folosite i se citesc uneori ;i pe fa\[. :i totu;i se simte bine a;a. Zilele trecute, Jenica, la sugestia unor prieteni ;i-a luat inima-n din\i ;i a expus 45 de lucr[ri de dimensiuni modeste. Multe dintre picturi con\in flori, natur[ moart[ ;i mai pu\in peisaje. A exersat ;i pe dou[ nuduri, dar cu ochii acoperi\i. Mai are de studiat pentru a da la lumin[ ochii. Miniexpozi\ia a fost dedicat[ prietenilor care au felicitat-o ;i i-au dat `ncredere c[ prin voin\[ poate dep[;i aceast[ etap[. Jenica nu se consider[ artist plastic nici m[car amator. Se declar[ o `mp[timit[ a penelului ;i a culorilor ;i `;i dore;te s[ `;i poat[ exprima pe mai departe g]ndurile necenzurate `ntr-o lume care `\i poate face surprize. Simte doza sporit[ de libertate `n fa\a ;evaletului. Ioan Ani\a;

8 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

De miercuri avem din nou o echip[ adev[rat[ a FC Olimpiei. O echip[ care, dup[ o trud[ de un an, ;i-a v[zut visul `mplinit ;i a promovat `n Liga III-a. Nu a fost u;or cu toate c[, dup[ meciul care a decis campioana jude\ului, 4-0 cu Some;ul Oar ;i cel de baraj, pentru promovarea `n Liga III-a, 6-0 cu Mese;ul Treznea, mul\i sunt tenta\i s[ cread[ contrariul.

SPORT

Olimpia \inte;te gloria de odinioar[ prin promovarea `n Liga a III-a ~n urm[ cu ceva vreme, c]nd proiectul “Olimpia” era doar `n faza incipient[ am `nt]lnit mul\i sceptici care nu d[deau doi bani pe ini\iativa unor persoane care doreau s[ pun[ um[rul la rena;terea fotbalului s[tm[rean. “Nu va fi nimic. Se va alege praful de proiect” au spus mul\i a;a zi;i “oameni de fotbal”.

rul S[tmarului. ~n 1926 `ns[, Olimpia câștigă campionatul zonal și se califică în sferturile de finală ale campionatului naţional de fotbal. Opt ani mai t]rziu, `n 1934 Olimpia se califică în sferturile de finală ale primei ediţii a Cupei României, iar în 1936, `n urma reorganizării fotbalului românesc, Olimpia ajunge în divizia "A", dar dup[ numai un sezon retrogradează. După al doilea război urmează o perioadă tulbure, marcată de fuziuni, reorganizări, scandaluri și participări la diviziile inferioare. Dar `n anul 1968, dup[ ce a purtat diverse nume, inclusiv ASMD (ceva legat de Dinamo), Olimpia promoveaz[ `n Divizia B de atunci sub conducerea antrenorului Alexandru Pop. ~n anul 1974 ;i cu sprijinul conducerii de atunci, cu fostul prim secretar Iosif Uglar `n postura de prim suporter, Olimpia promovează în divizia "A", unde un an mai târziu obţine cea mai bună performanţă a sa din perioada divizionară a campionatului naţional, locul 9. După o retrogradare și o altă promovare în divizia de elită, Olimpia ajunge în 1978 în finala Cupei României, unde este învinsă cu 3-1 de Universitatea Craiova. Urmeaz[ apoi o nou[ sincop[ ;i în 1993 retrogradează în divizia "C". Vine dup[ doi ani o nou[ promovare `n B, iar `n 1998 Olimpia promovează din nou `n Divizia "A", dar retrogradează imediat. Dup[ un sezon excelent 2003/2004, Olimpia rateaz[ de pu\in promovarea `n Divizia A dup[ care `ncepe declinul `ncheiat cu acea ciudad[ mutare la :imleu petrecut[ `n 2008. Dar a venit campionatul 2010/2011, s-a n[scut proiectul Olimpia finalizat cu promovarea `n Liga III-a. S[ sper[m c[ e vorba de un nou `nceput al Olimpiei. Clasament "all-time" divizia A 37.FC Olimpia SM (7 edi\ii) 222 69 40 113 223-363 181p

S-au `n;elat ;i iat[, de miercuri avem din nou o echip[ adev[rat[ a FC Olimpiei. O echip[ care, dup[ o trud[ de un an, ;i-a v[zut visul `mplinit ;i a promovat `n Liga III-a. Nu a fost u;or cu toate c[, dup[ meciul care a decis campioana jude\ului, 4-0 cu Some;ul Oar ;i cel de baraj, pentru promovarea `n Liga III-a, 60 cu Mese;ul Treznea, mul\i sunt tenta\i s[ cread[ contrariul.

Au venit cei mai valoro;i juc[tori ai jude\ului N-a fost u;or pentru c[, p]n[ s[ ajung[ la acest ultim examen, au trebuit `nvinse c]teva etape birocratice. Apoi au trebuit adu;i juc[torii cei mai importan\i din fotbalul jude\ean, juc[tori risipi\i `n diverse locuri, unii blaza\i f[r[ g]ndul de a mai juca fotbal de performan\[. Odat[ adu;i juc[torii, trebuia construit[ o echip[, lucru aproape imposibil `ntrun r[gaz foarte scurt. Dar priceperea ;i tactul celor doi antrenori, Tiberiu Csik ;i Ioan Lulu Dragomir, a dus la scurt timp la apari\ia unei echipe competitive pe plan jude\ean. A;a se face c[ juc[torii Olimpiei au parcurs, cu succes, un sezon lung `n Liga a IV-a, unde au reu;it din 30 de meciuri s[ c];tige 29 ;i s[ remizeze doar unul, la Micula. ~n finala campionatului au `nt]lnit c];tig[toarea seriei B, Some;ul Oar, o echip[ de nerecunoscut `n acest ultim act. ~n fine, ca s[ nu lungim prea mult, la Olimpia Satu Mare s-a format un nucleu omogen, din cei mai valoro;i juc[tori ai jude\ului, chiar dac[ unii mai comenteaz[ r[ut[cio;i, sau invidio;i, pe la col\uri. Cuplul de antrenori Tiberiu Csik - Ioan Dragomir completat ulterior cu Paul Levente, a reu;it s[ `nchege o echip[ de temut. Cu multe sacrificii, antrenamente ;i cantonamente s-a ajuns la aceast[ performan\[. Olimpia are `n lot o mul\ime de juc[tori care au evoluat pe la echipe din ligile superioare, aici `i amintim pe cei mai cunoscu\i, Dan Gavrilescu, Adrian Mica;, Lucian Homorozan, Mihai Pop, Marius :uta, C[lin V[dan, Florin Mure;an, Manuel Mure;an, ce mai, aproape tot lotul, chiar ;i rezervele Alin Lung, Fahdi Shannat, Daniel Feier, au jucat cel pu\in `n Liga a III-a. Pentru cei care `nc[ nu `i cunosc, v[ prezent[m `n cele ce urmeaz[ `ntreg lotul echipei s[tm[rene< Marius :uta, Walter Heil, Florin Mure;an, Flaviu Mo;, C[lin V[dan, Adrian Mica;, Manuel Mure;an, Lucian Homorozan, Adrian Marina;, Mihai Pop, Daniel Gavrilescu, Vl[du\ Olaru, C]mpan Stelian, Andrei Glodean, Daniel Feier, Alin Lung, Vl[du\ Chendere;, Vasilic[ Batin, Fahdi Shannat, Ciprian Buzg[u, Kristian Tout ;i Petru Hanus - antrenori Tiberiu Csik, Ioan Dragomir ;i Paul Levente.

Mult[ lume important[ a venit la meci Dup[ cum era normal, la meciul de la Oradea au fost prezente o mul\ime de oficialit[\i ;i de oameni de fotbal. Din partea conducerii jude\ului ;i a ora;ului nostru nu au lipsit pre;edintele Consi-

Oficialit[\i la meciul de la Oradea

Gabi Both ;i Didi Prodan, vedetele fotbalului s[tm[rean

Bucuria promov[rii `n Liga a III-a liului Jude\ean, Arpad Csehi, vicepre;edintele Consiliului Jude\ean Mircea Govor, vice-primarul Gabor Kereskenyi, subprefectul Csaba Pataki, consilierii Iosif Pinter, Mate Kovacs sau Roland Magyar, iar dac[ am omis pe cineva ne cerem scuze. E bine c[ aceste personalit[\i ale vie\ii publice s[tm[rene au ajuns `n tribunele stadionului din Oradea. S[ sper[m c[ dragostea de fotbal, de Olimpia, g]ndul la dezvoltarea sportului s[tm[rean i-a adus pe cei enumera\i mai sus `n tribune ;i nu niscaiva motive electorale. Ar fi p[cat. Al[turi de cei mai sus enumera\i, am v[zut `n tribune ;i mul\i fo;ti colegi ai celor de la Olimpia, pe Cosmin Iuhas, care s-a sim\it ca ;i acas[ la Oradea, fiind componentul celor de la FC Bihor, dar ;i Florin Gardo;, juc[torul Stelei, care a fost asaltat de fani. Nu a lipsit nici Emeric Ienei, fostul selec\ioner al na\ionalei, care nu este str[in de plaiurile s[tm[rene, fiind o perioad[ antrenorul Olimpiei, `n anii '70. :i Aurel Buza;, omul care a fost pentru mul\i ani suporterul num[rul unu

al Olimpiei, cu ceva timp `n urm[, s-a bucurat pentru aceast[ promovare. Iat[ c[ toat[ floarea s[tm[rean[ a venit s[ asiste la promovarea Olimpiei `n e;alonul al treilea. Nu au lipsit bine`n\eles puzderia de suporteri ai Olimpiei, c]teva sute, care au c]ntat ;i au strigat numele echipei favorite tot meciul, iar la final sau bucurat al[turi de juc[tori ;i staff-ul tehnic.

Greul abia acum urmeaz[ P]n[ aici toate bune ;i frumoase. Olimpia Satu Mare a promovat `n Liga III-a ;i toat[ lumea este fericit[. Dar, a;a cum se ;tie, greul abia acum urmeaz[. Liga III-a nu seam[n[ cu Liga IV-a, echipele sunt mai puternice iar problemele cu care se confrunt[ echipele participante la acest campionat sunt mai numeroase. Ne referim mai ales la partea financiar[, cheltuielile fiind considerabil mai mari `n acest e;alon. C]t prive;te latura uman[, ;i aici ne referim la lotul de juc[tori, la tehnicieni, nu credem c[ tre-

buie umblat prea mult. Majoritatea juc[torilor din lotul Olimpiei, chiar dac[ sunt foarte tineri, cu v]rste cuprinse `ntre 18 ;i 25 de ani, au experien\a jocurilor `n Divizia B sau C. Oricum, dac[ se vor aduce juc[tori, ace;tia vor fi doar din jude\ul nostru. Dealtfel `ntreg lotul actual este alc[tuit doar din juc[tori s[tm[reni. C]t prive;te antrenorii, cuplul Tiberiu Csik/Ioan Dragomir ;i-a dovedit eficien\a iar aici crede, c[ nu trebuie umblat. Se poate merge `n continuare pe m]na lor.

Olimpia are `n spate o istorie de 90 de ani Acum, dup[ ce bucuria provocat[ de promovarea Olimpiei a fost `n parte consumat[, consider[m c[ este nevoie s[ facem ;i un scurt istoric al fotbalului s[tm[rean, a Olimpiei `n special. Clubul Olimpia, ca ;i societate sportiv[ a luat fiin\[ `n luna mai a anului 1921. P]n[ `n 1926 Olimpia a luat parte la c]teva competi\ii locale sau a disputat meciuri amicale cu c]teva echipe din ju-

Nume importante de fotbaliști au purtat tricoul Olimpiei. Unul este al lui Gabi Both, f[r[ `ndoial[, p[rerea este cvasiunanim[, cel mai bun fotbalist din istoria s[tm[rean[. Tehnic, fin dribleur, inteligent `n joc, Gabi Both a jucat de-a lungul timpului la Steaua, Dinamo, UTA ;i, marea lui dragoste, Olimpia. A fost omul care a scos zece mii de s[tm[reni `n strad[ atunci c]nd Gigi Staicu a vrut s[-l dea afar[ din lotul Olimpiei. :i, \ine\i minte, era pe vremea lui Ceau;escu. A fost apoi Didi Prodan, s[tm[reanul care a ajuns cel mai departe, component al "genera\iei de aur", fost juc[tor la Steaua, Rocar, FC Na\ional, Atletico Madrid, Rangers etc. Dar lista este lung[, iar noi nu putem prezenta dec]t c]teva nume< Lajos Keizer, Zoltan Ritli, Mircea Bolba (medaliat cu bronz cu echipa Rom]niei la CM de juniori din 1981), Ovidiu Suciu, Fehér, Martin Tudor, Pinter, Bocșa, Smarandache, Matei, Mihai Paul, Bathory II, Nicolae Marcu, Gabor Gerstenmajer, Ioan Dragomir, Paul Levente, Ioan Helvei, Zoltan Pataki, Viorel Haţieganu, V.Mureșan, Ciprian Prodan, Florin Fabian, Tiberiu Csik, Zsolt Csik. Din genera\ia actual[ de fotbali;ti putem aminti numele lui Florin Gardo;, proasp[t interna\ional al Rom]niei. Dintre antrenori, nu putem să nu-i menţionăm pe Traian Ionescu, Emerich Jenei, Iosif Vigu și Gheorghe Staicu, Joszef Kiprich, Gigi Ola etc. Deocamdat[, actuala echip[ nu are juc[tori care s[ se fi afirmat pe plan na\ional. Dar timpul nu este pierdut. Juc[torii sunt tineri ;i se pot afirma. Daniel C., Constantin D.

19 iunie 2011/Informa\ia de Duminic[ 9

"Armageddon-ul" va fi provocat de un val tsunami enorm cauzat de viitoarea erup\ie a vulcanului din La Palma din insulele Canare, ce va acoperi coasta de est a Statelor Unite ;i vestul Europei, înecând milioane de locuitori.

DEZASTRE

Cercet[torii avertizeaz[ c[ un tsunami uria; va lovi P[m]ntul Omenire, preg[te;te-te! Oamenii de ;tiin\[ englezi ;i americani anun\[ un eveniment apocaliptic de asemenea propor\ii `nc]t calamit[\ile care s-au ab[tut asupra Japoniei vor p[li `n compara\ie cu amploarea acestuia. Cercet[torii sus\in c[ P[mântul se va confrunta în curând cu un fenomen tsunami mai distrug[tor decât orice catastrof[ natural[ din timpurile moderne. "Armageddon-ul" va fi provocat de un val tsunami enorm cauzat de viitoarea erup\ie a vulcanului din La Palma din insulele Canare, ce va acoperi coasta de est a Statelor Unite ;i vestul Europei, înecând milioane de locuitori. Ochii geologilor din întreaga lume sunt a\inti\i `n aceast[ perioad[ asupra insulelor Canare din largul coastelor marocane. Aici se afl[ ceea ce savan\ii consider[ a fi cel mai mare pericol pentru omenire< vulcanul Cumbre Vieja, de pe La Palma, una din cele ;apte insule vulcanice care compun Canare. Dezastrul este prezis a se pretrece `n urm[toarele dou[ decenii. Vulcanul Cumbre Viejo din La Palma a intrat în aten\ia geologilor la mijlocul secolului trecut. În anul 1949, erup\ia lui a provocat o cr[p[tura imens[ în partea vestic[ a versantului vulcanului. Peretele de roc[ a alunecat patru metri spre mare, dup[ care s-a oprit brusc. Pe atunci nimeni nu a realizat gradul mare de periculozitate pe care `l prezint[ fenomenul. Abia în anii '90, cercet[torii ;i-au dat seama c]t de aproape a fost pr[p[dul.   Conform datelor adunate, urm[toarea erup\ie a vulcanului va provoca pr[bu;irea în ocean a unei mase de roc[ de 500 de kilometri cubi, cânt[rind 500 de miliarde de tone. Acest fenomen va provoca un tsunami de propor\ii gigantice. Potrivit lui Bill McGuire, directorul Centrului de Cercet[ri Benfield Grieg Hazard de la Universitatea din Londra, valul va avea câteva sute de metri în[l\ime ;i o vitez[ de 800 de kilometri pe or[. Cercet[torul spune c[ va fi afectat `ntreg Oceanul Atlantic ;i c[ insulele din `mprejurimi vor fi devastate. Dezastrul nu se va opri `ns[ aici, mega-tsunami-ul ating]nd `ntr-o or[ coasta de vest a Africii, iar `n În opt-nou[ ore, valuri cuprinse între 20 si 50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri si se vor n[pusti asupra Insulelor Caraibe ;i coastelor estice ale Statelor Unite ;i Canadei. Primul mare ora; lovit va fi Boston, urmat de New York ;i de restul ora;elor de pe \[rm, pân[ la Miami.

pierde via\a în zona porturilor ;i estuarelor.

Avertismentul Krakatau

Când sose;te, un astfel de val \ine timp de 10-15 minute. Este ca un val uria; de ap[, care tot vine ;i nu se mai termin[. Nimic nu-i poate sta în cale

Haosul si panica vor afecta cumplit popula\ia Cercet[torul britanic este de p[rere c[ ;ocul va fi amplificat de particularit[\ile fenomenului tsunami< "Când sose;te, un astfel de val \ine timp de 10-15 minute. Este ca un val uria; de ap[, care tot vine ;i nu se mai termin[. Nimic nu-i poate sta în cale. Chiar dac[ popula\ia va fi avertizat[ din timp, panica ;i aglomera\ia de pe autostr[zi vor împiedica milioane de locuitori din marile ora;e s[ se pun[ la ad[post. Cu câteva minute înainte de producerea cataclismului lichid, oamenii vor vedea cum apa din apropierea \[rmului se va retrage, absorbit[ de valul care se apropie. Localnicii vor putea z[ri fundul m[rii pe o distan\[ de sute de metri. Apoi, uria;ul val de ap[ va izbi regiunile de coast[. Distrugerile vor fi inimaginabile".

Imagini apocaliptice

Directorul Centrului de Cercet[ri Benfield Grieg Hazard de la Universitatea din Londra ne descrie un peisaj apocaliptic. Valul tsunami va m[tura totul în cale, pe o adâncime de 20 de kilometri. Zgârie-norii se vor pr[bu;i, podurile vor fi rupte în buc[\i, p[durile ;i micile localit[\i vor fi zdrobite de valuri. Dup[ ce întregul val va sp[la \[rmul, tsunami se va retrage, tr[gând dup[ el oameni ;i ruine, ca un aspirator. Cei care vor avea norocul s[ supravie\uiasc[ impactului, se vor trezi în largul oceanului. Milioane de oameni vor muri, nemaivorbind despre efectul pe care-l va avea asupra lumii dispari\ia inimii urbane a Americii." Sumbrul scenariu a fost confirmat ;i de simul[rile efectuate de cercet[torii americani de la Universitatea din California ;i de savan\ii Institutului Federal Elvetian de Tehnologie din Zurich. Conform doctorului Stephen Ward, n[ruirea versantului vestic al muntelui va avea drept rezultat formarea unei coloane de ap[ de aproape 900 de metri în[l\ime.

Energia eliberat[ de colapsul insulei va fi egal[ cu electricitatea consumat[ de Statele Unite într-o jum[tate de an. ~n 10 minute, valul distrug[tor va parcurge o distan\[ de aproape 300 de kilometri. Coasta marocan[ va fi lovit[ de un zid de ap[ de 100 de metri. În momentul în care se va n[pusti asupra Insulelor Caraibe ;i Floridei, valul va avea 50 de metri de la baz[ la creast[. Coasta Braziliei va înfrunta un val de 40 de metri, care va p[trunde 10 kilometri în interiorul uscatului. :i oamenii de ;tiin\[ elve\ieni au ajuns la concluzia c[ pr[bu;irea vulcanului Cumbre Vieja, va da na;tere unui val de 650 de metri în[l\ime. Conform acestora, nu numai Africa ;i America vor avea de suferit, ci ;i Marea Britanie, Spania, Portugalia ;i Fran\a. La patru ore de la colapsul insulei la Palma, valurile de p]n[ la 10 metri vor lovi coastele \[rilor mai sus men\ionate. Partea de sud a Angliei va fi inundat[, iar zonele joase din Olanda vor fi potopite. Zeci de mii de europeni î;i vor

Ultimul mega-tsunami a avut loc în urma cu 4000 de ani. Un fenomen asem[n[tor celui care se va înregistra pe La Palma s-a produs în 1883, când vulcanul din insula Krakatau, situat între Sumatra ;i Java, în arcul indonezian, a erupt cu o violen\[ nemaint`lnit[ în istoria modern[. Dimensiunile reduse ale insulei au limitat `ns[ amploarea distrugerilor. Chiar ;i a;a, efectele pr[bu;irii vulcanului au fost impresionante. Când erup\ia a luat sfâr;it, doar o treime din insula Krakatau, de 5x9 km, a r[mas deasupra nivelului m[rii. Dup[ erup\ie s-a produs un val înalt de 40 de metri, care a distrus 165 de sate, omorând 36.417 de persoane. Valul de ap[ a atins portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflat[ la o distan\[ de peste 6000 de kilometri, în 12 ore. Praful vulcanic trimis în atmosfer[ a filtrat radia\iile solare, sc[zând temperatura globului cu 1,2 grade Celsius în anul care a urmat erup\iei. Savan\ii din întreaga lume sunt nemul\umi\i `ns[ de lipsa de preocupare a autorit[\ilor fa\[ de acest fenomen amenin\[tor, mai ales acum, dup[ ce dezastrul din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami. Profesorul Bill McGuire spune c[ exist[ doar câteva seismometre pe partea vestic[ a muntelui, dar aparatele nu ofer[ suficiente informa\ii, pentru a putea prevedea momentul urm[toarei erup\ii ;i c[ este nevoie de un efort interna\ional pentru a instala senzori mai sofistica\i pe insul[, sistem care ar costa c]teva sute de mii de dolari. Chiar ;i în ipoteza instal[rii unui sistem de avertizare performant, omul de ;tiin\[ britanic r[mâne sceptic în privin\a efectelor acestuia< "La un moment dat, pre;edintele SUA va trebui s[ ia o decizie. Ce va face când La Palma va erupe? Va evacua toate ora;ele mari de pe coasta de est? Golirea ora;elor ar avea un impact financiar imens, ar putea provoca mari nemul\umiri în cazul în care totul se va dovedi o alarm[ fals[. În plus, dac[ nu va avea dreptate, pre;edintele risc[ s[ nu mai fie b[gat în seam[ data viitoare. O gre;eal[ de asemenea propor\ii îl poate costa slujba. Este pu\in probabil ca oamenii politici s[ evacueze zone întregi din SUA ;i Europa, urmând sfatul unui mic grup de oameni de ;tiin\[". A consemnat Laura Micovschi

Un mesaj postat pe site-ul NASA produce panic[ `n r]ndul omenirii Alarm[ fals[ sau nu, NASA a postat pe site-ul s[u oficial un mesaj care pune pe g]nduri `ntreaga omenire. Pentru mul\i, filmule\ul `n care vorbe;te Charles F. Bolden Jr., administratorul Agen\iei Spa\iale a devenit semnalul de alarm[ c[ lumea se apropie de o catastrof[. Filmule\ul de 2 minute ;i 36 de secunde este destinat angaja\ilor ;i familiilor NASA, cu scopul de a-i preg[ti pentru o eventual[ catastrof[. ~nregistrarea video a fost postată pe site-ul NASA, iar angajaţii ar fi fost înștiinţaţi prin e-mail de existenţa ei. Un alt filmuleţ le explică angajaţilor ce trebuie să facă. "Programul pentru preg[tirea Per-

Filmule\ul `n care vorbe;te Charles F. Bolden Jr., administratorul NASA a devenit semnalul de alarm[ c[ lumea se apropie de o catastrof[

sonalului/Familiilor NASA a fost conceput pentru a con;tientiza, a furniza resurse ;i instrumente pentru familiile NASA (civili ;i contractori) `n vederea unei situa\ii de urgen\[. Cele mai importante bunuri `n completarea cu succes a misiunii NASA sunt angaja\ii no;tri ;i familiile lor. Facem demersuri pentru a ne preg[ti for\a de munc[, dar este obliga\ia voastr[ personal[ s[ v[ preg[ti\i pe voi ;i pe familiile voastre pentru situa\ii de urgen\[", se specific[ `n scris pe site-ul NASA. Mesajul transmis prin filmule\ este `ns[ mai complex. Ordinul șefului de la NASA e pe cât de limpede, pe atât de înspăimântător< "Gândiţi-vă la dezastrele naturale care s-ar putea produce în zonele voastre. Gândiţi-vă la atacuri, precum cel de la 11 septembrie

2001. Puneţi la punct un plan de pregătire a familiei în casă. Pregătiţi o trusă de salvare! Acasă, să aveţi rezerve pentru ;apte zile de apă îmbuteliată, mâncare ușor de preparat și alte lucruri esenţiale ce pot fi folosite în timpul unor întreruperi prelungite a utilităţilor și serviciilor."

Mul\i cred c[ `n 1 august va avea loc un cutremur devastator Cei de la NASA au explicat că au luat această decizie după ce, luna trecută, un exerciţiu la scară naţională a arătat că Agenţia nu e pregătită pentru dezastre. Pe internet însă, mulţi îmbrăţișează teoria că NASA ascunde venirea unei

catastrofe, chiar pe 1 august. Un cutremur devastator s-ar produce atunci. "Mașina dumneavoastră trebuie să aibă în permanenţă combustibil minimum jumătate din rezervor. Trusa de urgenţă portabilă trebuie să conţină pături, jucării pentru copil, multă apă îmbuteliată și hrană rece". Alţii vorbesc despre un dezastru la 29 septembrie, când o aliniere a planetelor ar putea produce un cataclism. Mai rămâne și varianta ca un asteroid cu diametrul de 500 de metri să lovească pământul, la 8 noiembrie. Vizionarii apocalipsei cred astfel că mesajul intern de la NASA e și pentru ei un semn că trebuie să fie pregătiţi. "Dacă ești aici, la NASA, acasă sau pe drum, fă-ţi rezerve pentru situaţii de urgenţă!". Nicole Teodorescu

10 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

DIN LUMEA LARG~ Berlusconi face mi;to de arta clasic[ Premierul italian Silvio Berlusconi a glumit în legătură cu scandalurile sexuale în care este implicat, explicându-i omologului său israelian Benjamin Netanyahu că un tablou cu Apollo înconjurat de muze reprezintă "bunga bunga din 1811". Netanyahu l-a întrebat pe Berlusconi ce reprezintă tabloul din spate. "Este de Andrea Appiani şi reprezintă (muntele n.r.) Parnassus, adică bunga bunga din 1811, iar (...) cel de acolo sunt eu", a declarat liderul de la Roma, arătând o figură din tablou. "Niciodată nu trebuie să ai încredere în cine se ia întotdeauna prea în serios", a adăugat premierul. Berlusconi este acuzat că ar fi organizat orgii sexuale la vilele sale din Sicilia şi Milano. El este vizat, de asemenea, de un proces pentru că ar fi întreţinut scandaluri sexuale cu o prostituată minoră şi pentru abuz de putere. Italia nu interzice plata relaţiilor sexuale, dar aceasta devine infracţiune dacă prostituată este minoră. Dacă va fi găsit vinovat de abuz în funcţie, Berlusconi riscă până la 12 ani de închisoare, iar pentru că a plătit o prostituată minoră riscă până la trei ani de detenţie.

Eclipsa de lun[ s]ngerie a scos milioane de oameni `n strad[ `n toat[ lumea

Pe Internet se liciteaz[ un pr]nz cu Assange Site-ul WikiLeaks, specializat în publicarea de documente secrete, ajuns `n ultimul timp `n aten\ia `ntregii lumi prin rolul s[u `n declan;area revoltelor din \[rile arabe, a scos la licitaţie un prânz cu fondatorul său, Julian Assange, în scopul de a strânge fonduri pentru activitatea sa pe Internet, potrivit Mediafax. Opt locuri sunt în joc `ncep]nd de luni pentru acest prânz într-unul dintre "cele mai bune restaurante din Londra" cu fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, potrivit site-ului american eBay. Miercuri după-amiază, principala licitaţie era de 700 de euro (1.000 de dolari), eBay promiţând că suma totală din vânzare va reveni WikiLeaks. Prânzul va avea loc de la 12.00 la 15.00 (ora Londrei, sâmbătă 2 iulie, şi va fi urmat de o discuţie publică între Assange şi filosoful sloven Slavoj Zizek pe tema impactului WikiLeaks. Interesul uriaş pentru WikiLeaks şi Julian Assange este confirmat de marile trusturi de presă care s-au întrecut în a scoate pe piaţă cărţi despre fenomenul WikiLeaks.

Cuba a publicat jurnalul lui Ernesto "Che" Guevara, scris în timpul luptei alături de Fidel Castro, începută în munţii Sierra Maestra. “Jurnalul unui combatant" prezintă experienţele trăite de Guevara după sosirea în Cuba la 2 decembrie 1956 şi până cu puţin înainte de declararea victoriei de către rebeli la 1 ianuarie 1959. Potrivit văduvei lui Guevara, Aleida March, scopul publicării jurnalului este "ca poporul cubanez şi întreaga lume să ajungă să îl cunoască pe Che şi să nu mai distorsioneze lucrurile". Experţii spun că jurnalul a fost publicat cu o asemenea întârziere pentru că era vorba despre mai multe caiete, dintre care unele lipsesc. March a spus că totuşi mare parte a materialului a fost inclus în "Episoadele războiului revoluţionar cubanez", carte publicată de Guevara în 1963. Guevara s-a născut în Argentina în 1928 şi l-a întâlnit pe Castro în 1955 în Mexic, unde acesta îşi plănuia revenirea în Cuba pentru răsturnarea regimului lui Fulgencio Batista. Guevara a fost primul promovat la rang de "comandante".

De;i pare s[ piard[ r[zboiul, Muammar Gaddafi joac[ ;ah

Sute de poli\i;ti au murit `n r[zboiul drogurilor din Mexic Cartelurile de droguri au ucis cel puţin 161 de poliţişti mexicani care colaborau cu Agenţia Antidrog din Statele Unite (DEA) sau FBI, între 2007 şi 2009, potrivit unei telegrame diplomatice americane, obţinută de WikiLeaks şi dezvăluită marţi de un cotidian mexican. Cartelurile "nu îşi îndreaptă, încă, în mod direct, atacurile împotriva noastră, dar nu le este frică să îi atace pe anumiţi parteneri ai noştri, cei mai fiabili, din cadrul forţelor de poliţie mexicane", declară un consilier din cadrul Ambasadei Statelor Unite la Ciudad de Mexico, Charles Barclay, într-o telegramă datată la 23 ianuarie 2009, publicată marţi de cotidianul La Jornada. În telegramă, diplomatul mai menţionează, între altele, asasinarea, în 2007 şi 2008, a 51 dintre "contactele apropiate" ale poliţiei federale americane, FBI, şi a 60 "dintre cei mai buni poliţişti" mexicani, supuşi de Statele Unite unor "controale de încredere şi, în numeroase cazuri, antrenaţi prin grija" Statelor Unite.

Jurnalul lui Che Guevara a fost publicat `n Cuba

Cea mai lungă eclipsă de lună din ultimii 11 ani a fost urmărită de către milioane de oameni la mijlocul acestei s[pt[m]ni. Luna s-a aflat în umbra pământului timp de 100 de minute, iar locuitori din toate colţurile pământului au ieşit pe străzi pentru a putea vedea spectacolul astronomic. Sute de oameni şi-au petrecut noaptea în Piaţa Tahrir din Egipt pentru a putea urmări eclipsa de lună. “Piaţa Tahrir este foarte frumoasă, iar acesta este centrul revoluţiei noastre. Întreaga naţiune a venit atunci aici, iar noi am sosit ca să vedem eclipsa. Este prima dată în viaţa mea când văd o eclipsă de lună”, spunea unul dintre cei prezen\i. În Africa de Sud, oamenii au luat

cu asalt observatorul astronomic din oraşul Johannesburg pentru a putea urmări îndeaproape fenomenul astronomic. Nu foarte norocoşi au fost locuitorii din Singapore. Peste 1.500 de entuziaşti au ieşit pe străzi, iar mulţi alţii au urmărit cerul cu ajutorul telescopului, însă nu au putut vedea mare lucru pentru că a fost înnorat.

:i rom]nii s-au bucurat de eclips[ Zeci de dâmboviţeni au mers la punctul de observaţie organizat de Membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori. "Este o eclipsă a cărei durată a totalităţii este foarte mare, de o oră şi 40 de minute, ceea ce o situează printre cele mai lungi eclipse totale din secolul 21, vizibilă din

România", a explicat preşedintele SARM, Valentin Grigore. Următoarea eclipsă totală de lună va fi vizibilă din România abia în anul 2015.

Luna ro;ie, semn r[u? Dup[ jum[tatea timpului eclipsei, Luna a c[p[tat o nuan\[ ro;iatic[, s]ngerie. Eclipsa vine dup[ eclipsa de Soare de la 1 iunie, ceea ce s-ar potrivi “semnelor vestitoare” Apocalipsei prorocite de Ioel ;i `n Cartea Revela\iei. “Soarele se va cufunda `n `ntuneric, iar Luna `n s]nge `nainte de a veni marea zi a Domnului”, spunea profetul evreu Ioel, momentul corespunz]nd deschiderii celui de-al ;aselea sigiliu din Apocalips[. Evenimentele par s[ se fi `mplinit< un cutremur puternic (Fukushima), `ntunecarera Soarelui (1 iunie), `ns]ngerarea Lunii (15 iunie) ;i o ploaie de meteori\i.

Femeile din Arabia Saudit[ ini\iaz[ proteste pentru a putea primi permis de conducere Manal al-Charif, o femeie de 32 de ani din Arabia Saudită, a fost arestată în oraşul Khobar, după ce a postat pe YouTube un clip în care era prezentată conducând un autoturism. Autorităţile saudite au decis să o pună sub acuzare pentru că ar fi incitat şi alte femei să-i urmeze exemplul. Interdicţia şofatului pentru femei unică în lume - poate fi ridicată doar de către guvern după o consultare cu clericii. Ca şi în alte ţări unde funcţionează sharia, sauditele au un "protector" - în persoana soţului sau a unui bărbat din familie.

Niciun pas fără voia “protectorului” Practic, fără permisiunea acestui protector, femeile nu pot face mai nimic< nu se pot angaja, nu pot deschide un cont bancar, nu pot călători dacă au sub 45 de ani şi nu pot să-şi facă anumite operaţii.

Segregarea sexuală este atât de mare încât pe străzi patrulează poliţia religioasă, atentă ca femeile să fie acoperite şi să nu se urce în mijloacele de transport în comun neînsoţite de un bărbat din familie. Grupul "Revolu\ia Femeilor Saudite", conceput pentru a lupta `mpotriva legilor discriminatorii din Arabia Saudit[, a cerut autorit[\ilor s[ confere drepturi femeilor.

Femeile saudite au pornit discu\iile pe Facebook ;i Twitter, grupul ajung]nd rapid s[ aib[ mii de simpatizan\i. O membr[ a grupului spune c[ mi;carea se vrea una corect[< "Nu vrem probleme cu Guvernul, vrem doar s[ trimitem un mesaj c[ nu vom suporta `n t[cere discriminarea. Nu suntem jum[tate de oameni, suntem oameni".

Muammar Gaddafi a fost prezentat de televiziune jucând şah cu Kirsan Iliumjinov, şeful rus al Federaţiei internaţionale de şah, în timp ce Tripoli este vizat de raiduri. Gaddafi i-ar fi spus lui Kirsan Iliumjinov că nu are nicio intenţie să plece din ţară. Potrivit lui Iliumjinov, el a venit în Libia la invitaţia fiului lui Gaddafi, care conduce Comitetul Olimpic al Libiei. Între timp, luptele dintre forţele lui Gaddafi şi rebeli continuă. În plus, Al Arabiya a informat că Emiratele au recunoscut Consiliul rebelilor ca unic reprezentant al poporului libian. Pe de altă parte, rebelii libieni trimit arme prin Tunisia în vestul Libiei, pentru a se lupta cu forţele colonelului Muammar Gaddafi, relatează BBC News. Un traficant libian a declarat pentru BBC că puşti AK47 şi lansatoare de grenade sunt transportate peste graniţă. Între timp, forţele lui Gaddafi se află la graniţa cu Tunisia şi trag în persoanele suspecte. Guvernul interimar tunisian, instalat de puţin timp la putere, se teme să ofere prea multă susţinere rebelilor, iar grănicerii au ordine să verifice fiecare maşină care intră în Libia.

Un nou cutremur `n Cercul de Foc din Pacific Un cutremur cu magnitudinea de 6,6 Richter s-a produs, joi, în Papua Noua Guinee, însă nu au fost semnalate pagube sau victime, a anunţat Institutul american de Geofizică (USGS). Nicio alertă de tsunami nu a fost declanşată în urma seismului. Potrivit USGS şi Agenţiei Geoscience Australia, cutremurul s-a produs la o adâncime de 21, respectiv 37 de kilometri. Epicentrul seismului a fost localizat la 175 de kilometri est de Kandrian, pe insula New Britain, şi la 577 de kilometri nord-est de capitala Port Moresby, informează MEDIAFAX. Papua Noua Guinee se află pe Cercul de Foc al Pacificului, unde se întâlnesc mai multe plăci tectonice, provocând frecvent cutremure de pământ. În 1997, un tsunami declanşat de un seism produs în mare a cauzat moartea a 3.500 de persoane în apropierea oraşului Aitape, pe coasta de nord-vest a ţării.

19 iunie 2011/Informa\ia de Duminic[ 11

Beyoncé, fostul lider din 2010 al acestui clasament, a coborât pe pozi\ia a opta, cu 35 de milioane de dolari. Artista în vârstă de 29 de ani nu a mai sus\inut turnee ;i nici nu a lansat un album nou în 2010. Următorul ei material de studio, intitulat “4”, va fi lansat pe pia\ă la sfâr;itul lunii iunie.

VEDETE

Topul Forbes al celor mai bine pl[tite celebrit[\i sub 30 de ani Cântărea\a Lady Gaga s-a situat pe prima pozi\ie a topului din 2011 al celor mai bine plătite celebrită\i care nu au împlinit încă vârsta de 30 de ani, realizat de revista “Forbes”. Potrivit bbc.co.uk, citat de mediafax.ro, artista în vârstă de 25 de ani a c];tigat 90 de milioane de dolari în 2010, ea sus\in]nd 137 de concerte în 22 de \ări. La doar 17 ani, cântăre\ul canadian Justin Bieber este cel mai tânăr star din Top 10, clasându-se pe pozi\ia a doua, cu venituri de 53 de milioane de dolari în 2010. El a sus\inut un turneu mondial, a lansat un film care îi prezintă concertele, dar ;i albumul de studio “My World 2.0”. LeBron James (26 de ani), jucătorul echipei de baschet Miami Heat, ocupă pozi\ia a treia. Sportivul American a ob\inut în 2010 venituri de 48 de milioane de dolari. Jucătorul elve\ian de tenis Roger Federer (29 de ani) s-a clasat pe locul al patrulea, încasând 47 de milioane de dolari în 2010, după ce a semnat 10 contracte de sponsorizare cu companii renumite, precum Nike, Rolex ;i Wilson. Cântărea\a americană de muzică country Taylor Swift (21 de ani) se află pe locul al cincilea, cu venituri de 45 de milioane de dolari, gra\ie unui turneu profitabil ;i vânzărilor spectaculoase înregistrate de albumul ei “Speak Now”, de trei ori premiat cu discul de platină de la lansarea sa în octombrie 2010. Artista Katy Perry (26 de ani) ocupă locul al ;aselea, cu 44 de milioane de dolari, gra\ie albumului ei intitulat “Teenage Dream”, care s-a clasat în fruntea topurilor muzicale americane, unor contracte de publicitate ;i a unui parfum. Cristiano Ronaldo, atacantul echipei Real Madrid, se află pe locul al ;aptelea. Fotbalistul în vârstă de 26 de ani a încasat 38 de milioane de dolari anul trecut, din salarii, prime ;i contracte de sponsorizare, inclusiv cel cu brandul Nike. Beyoncé, fostul lider din 2010 al acestui clasament, a coborât pe pozi\ia a opta, cu 35 de milioane de dolari. Artista în vârstă de 29 de ani nu a mai sus\inut turnee ;i nici nu a lansat un album nou în 2010. Următorul ei material de studio,

Victoria Beckham neag[ c[ i-ar fi cerut Evei Longoria s[ fie na;a feti\ei ei Interpreta Gabriellei Solis din serialul „Neveste disperate” este o bună prietenă a Victoriei, iar so\ii Beckham au sprijinit-o foarte mult pe actri\[ după divor\ul acesteia de jucătorul de baschet Tony Parker, pronun\at în ianuarie, informează thesun.co.uk. Printre celebrită\ile la care so\ii Beckham s-au gândit să le ofere rolul de na;i ai viitorului lor bebelu; se num[r[ maestrul bucătar Gordon Ramsay ;i so\ia lui Tana, modelul Heidi Klum ;i soţul ei Seal sau chiar prin\ul William ;i so\ia lui Catherine. Elton John ;i Liz Hurley sunt na;ii de botez ai primilor doi fii ai cuplului Beckham - Brooklyn, în vârstă de 12 ani, ;i Romeo, în vârstă de opt ani. Potrivit tabloidului britanic „The Sun”, Victoria Beckham (37 de ani) va na;te prin cezariană, pe 4 iulie, într-o clinică din Los Angeles. So\ii Beckham locuiesc `n Los Angeles din iulie 2007, c]nd celebrul fotbalist englez a semnat pentru clubul de fotbal din acest ora;, LA Galaxy.

Hugh Hefner, p[r[sit cu câteva zile înainte de nunt[ Fondatorul imperiului Playboy a anun\at mar\i că apropiata lui căsătorie cu starleta Crystal Harris, în vârstă de 25 de ani, prevăzută a avea loc sâmbătă, a fost anulată. “Căsătoria a fost anulată. Crystal s-a răzgândit”, a declarat Hefner (85 de ani) într-un mesaj postat pe Twitter. Acesta a cerut-o în căsătorie pe Crystal în decembrie 2010, în seara de Crăciun. C[s[toria era programată pentru 18 iunie, în cadrul unei ceremonii romantice ce urma să aibă loc la celebrul conac Playboy, un luxos castel în stil gotic construit pe dealurile din cartierul Beverly Hills. Acesta ar fi fost al treilea mariaj pentru patronul revistei “Playboy”. Harris a confirmat pe Twitter anularea căsătoriei. “După ce am reflectat îndelung, am decis să rup logodna”, a declarat, mar\i, starleta. “Îl respect foarte mult pe Hef ;i îi doresc tot binele din lume pe viitor. Sper că mass-media va respecta via\a noastră privată”, a adăugat ea. Luni, Crystal Harris postase pe Twitter un alt mesaj, considerat la vremea respectivă misterios< “Există două gre;eli pe care le po\i face pe calea adevărului. Să nu mergi până la capăt ;i să nu p[;e;ti pe acest drum”. Potrivit site-ului tmz.com, care citează surse anonime de la conacul Playboy, Hugh Hefner ;i Crystal Harris s-au certat la telefon la sfâr;itul săptămânii trecute, iar starleta a părăsit imediat după aceea re;edin\a Playboy.

Amanta care i-a d[ruit un copil lui Arnold Schwarzenegger rupe t[cerea

intitulat “4”, va fi lansat pe pia\ă la sfâr;itul lunii iunie. Fotbalistul argentinian Lionel Messi, jucătorul echipei F.C. Barcelona, ocupă locul al nouălea, cu venituri de 32 de milioane de dolari ob\inute în 2010. Starul în vârstă de 23 de ani a fost desemnat, în

2010, cel mai bun fotbalist al anului ;i a încheiat contracte de sponsorizare extrem de profitabile. Jucătorul spaniol de tenis Rafael Nadal încheie topul 10 al celor mai bine plătite celebrită\i care nu au împlinit încă 30 de ani, cu venituri de 31 de milioane

de dolari ob\inute în 2010. Din această sumă, 10,5 milioane de dolari reprezintă premiile c];tigate doar din tenis. Jucătorul spaniol în vârstă de 25 de ani a încheiat ;i contracte publicitare cu câteva branduri de renume, precum Bacardi ;i Giorgio Armani.

Pamela Anderson, cu masc[ la o petrecere din Buenos Aires

Dup[ s[pt[m]ni `n care presa interna\ional[ a publicat fotografii de familie mai mult sau mai pu\in clare, publicul are ocazia s[-l cunoasc[ pe copilul nelegitim al lui Schwarzenegger. Fosta menajeră a familiei actorului, vinovată pentru destrămarea căsniciei Mariei Shriver cu Arnold Schwarzenegger, a acceptat să acorde un interviu în exclusivitate revistei „Hello”. Mildred Baena a făcut dezvăluiri despre scurta ei rela\ie cu fostul guvernator al Californiei, precum ;i din via\a ei ;i a fiului conceput cu acesta, Joseph (13 ani). Ea a povestit că, la aflarea secretului, so\ia actorului a plâns al[turi de ea. Se pare c[ Joseph a descoperit că Arnold Schwarzenegger e tatăl lui în urmă cu un an. El a primit vestea foarte bine ;i dore;te să-;i petreacă mai mult timp împreună cu el.

Ultimul album semnat de John Lennon, v]ndut cu 23.750 lire sterline

Un personaj aparte a fost surprins de fotografi la o petrecere din Argentina, când o vedetă foarte cunoscută ;i-a pus pe cap o masc[. Pamela Anderson a folosit masca dintr-un costum al unui soldat din armata împăratului Palpatine din “Războiul stelelor. Îmbrăcată într-o ro-

chie albă scurtă, actri\a în vârstă de 43 de ani a dansat, a băut ;ampanie ;i a pozat în cadrul petrecerii ce a avut loc la un hotel din Buenos Aires, scrie dailymail.co.uk. Pamela Anderson a fost înso\ită de iubitul ei, surferul Jon Rose, cu care are o rela\ie de câteva luni.

Discul, un exemplar al edi\iei „Double Fantasy”semnat de legendarul artist `n decembrie 1980 cu c]teva ore `nainte s[ fie `mpu;cat mortal, a fost doar unul din numeroasele obiecte cu fo;ti posesori faimo;i adjudecate `n schimbul unei sume totale de 500.000 de lire sterline, mar\i la Londra, conform contactmusic.com. Printre lucrurile licitate s-au num[rat chitara lui Pete Townshend din trupa The Who, v]ndut[ cu 31.250 lire sau o tob[ distrus[ de Kurt Cobain la sf]r;itul unui concert al trupei Nirvana din anul 1991, adjudecat[ pentru 8125 lire. Pantofii albi tip platform[ purta\i de fosta component[ a trupei Spice Girl, Geri Halliwell, `n filmul „Spiceworld” din 1997, au fost v]ndu\i cu 500 lire, `n timp ce o pereche de cizme de piele ce au apar\inut chitaristului Jimi Hendrix au ob\inut 9375 lire.

12 Informa\ia de Duminic[/19 iunie 2011

Inna sper[ s[ colaboreze cu cei de la Black Eyed Peas

A înregistrat câteva succese notabile în Europa – piesele “Hot”, “Deja Vu” ;i “Sun Is Up” intrând în Top 10 din mai multe \ări europene, dar pentru viitor, artista din Rom]nia `;i dore;te să colaboreze cu trupa Black Eyed Peas, considerând că abordările lor muzicale prezintă multe ase-

mănări. “Îmi doresc cu adevărat să încep câteva colaborări. Este un lucru important pentru mine să mă dezvolt ca artist ;i sunt mul\i cu care a; vrea să colaborez. Cu siguran\ă vreau să colaborez cu Black Eyed Peas, cred că avem câteva lucruri în comun, mai ales sound-ul ;i genul de muzică

pe care îl facem, dar ;i cu Afrojack”, a declarat Inna pentru BANG Showbiz. “A; putea aduce un rapper să cânte o piesă cu mine, deoarece îmi plac piesele dance cu secven\e rap în ele. Cred că ar merge foarte bine ;i sper ca aceste lucruri să se realizeze în viitor”, a mai ad[ugat ar-

Selena Gomez se simte mult mai bine dup[ externarea din spital

Artista de 18 ani a urcat pe scen[ luni, prima dat[ dup[ internarea ei `n spital de săptămâna trecută. După interviul din emisiunea “The Tonight Show with Jay Leno” din 9 iunie, Selena s-a plâns de o senza\ie de greaţă ;i durere de cap. Imediat ce presa mondenă a aflat că nu se

sim\ea bine, s-au făcut tot felul de specula\ii cu privire la o eventuală sarcină, având în vedere vacan\a pe care cântărea\a ;i-a petrecut-o recent cu prietenul ei, Justin Bieber. Selena a rămas internată în spital până a doua zi, pentru a i se face analizele necesare detectării problemei sale medicale. Concluzia medicilor a fost că vedeta era

subnutrit[ ;i extenuat[, conform datelor relatate de site-ul dailymail.co.uk. Recitalul am]nat de vinerea trecut[ a avut loc la Santa Monica Mall pe 13 iunie, ocazie cu care vedeta a interpretat dou[ dintre hiturile sale. “Vreau s[ v[ mul\umesc c[ a\i venit. Pentru cei care au fost aici vineri, `mi cer scuze c[ nu am putut fi prezent[ … v[ iubesc foarte mult.”

tista. Inna, care a studiat ;tiin\ele politice înainte de a deveni un star pop, apare deseori în \inute sumare în videoclipurile pieselor sale, dar consideră că inteligen\a este la fel de importantă ca aspectul exterior. “Acord multă importan\ă felului în care

Al Pacino, z]mbitor al[turi de iubita sa cu 40 de ani mai tân[r[ Actorul `n v]rst[ de 71 de ani a ap[rut al[turi de iubita sa de origine argentinian[ Lucila Sola, la gala premiilor teatrale Tony Awards. Aceasta a jucat în mai multe filme spaniole ;i l-a cunoscut pe actor pe platourile produc\iei “Wilde Salome”, regizat de acesta. Sola vorbe;te patru limbi str[ine ;i locuie;te `mpreun[ cu fiica ei Camilla ;i Pacino `n Los Angeles. Cei doi ;i-au f[cut public[ rela\ia `n luna aprilie a anului trecut. De;i nu a fost niciodat[ c[s[torit, actorul american are trei copii, Julie Marie, în vârstă de 22 de ani, (cu profesoara de actorie Jan Tarrant) ;i gemenii Anton James ;i Olivia Rose, în vârstă de 10 ani (cu actri\a Beverly D’Angelo).

arăt ;i apar `n public - este important pentru mine să arăt bine în fa\a fanilor. Însă cu adevărat grozav este s[ fii sexy, interesant[ ;i inteligent[ în acela;i timp. Nu vreau ca oamenii să creadă despre mine că sunt doar sexy ;i at]t”, a adăugat cântărea\a.