UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE BIOLOGIE ŞI GEOLOGIE
Regulament de finalizare a studiilor Nr.____/_____________
Aprobat în sedinţa Consiliului Profesoral din data de 13.XII.2011
Facultatea de Biologie şi Geologie Str. Republicii nr.44,400015, Cluj-Napoca Tel: 0264 431858 Fax: 0264 431858 E-mail:
[email protected]
1. Examenele de finalizare a studiilor (de licenţă, de diplomă sau de disertaţie) la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca se desfăsoară pe baza Ordinului MECTS nr. 4033/12.04.2011, privind metodología-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior-examene de absolvire, licenţă, diplomă, disertaţie. 2. Examenul de licenţă constă în două probe: Proba 1: Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate - se desfăsoară sub forma unui examen oral, prin contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si în acelasi moment a comisiei de evaluare si a examinatului. Candidatul va fi examinat (oral) din tematica în care se încadrează subiectul lucrării de licenţă. Pentru sesiunea iunie 2012, tematica este anexata prezentului regulament. Proba 2: Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă - se desfăsoară sub formă orală, prin contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si în acelasi moment a comisiei de evaluare si a examinatului 3. Examenul de disertaţie constă dintr-o singură probă si anume prezentarea si sustinerea lucrării de disertaţie. Proba se desfăsoară sub formă orală, prin contact direct nemijlocit si prin prezenţa în acelasi loc si în acelasi moment a comisiei de evaluare si a examinatului. 4. La fiecare probă nota minimă de promovare este 5,00, iar nota de promovare a examenului de finalizare a studiilor trebuie să fie cel puţin 6,00. 5. Comisiile de licenţă şi disertaţie sunt alcătuite dintr-un presedinte, cel puţin doi membri si un secretar. Presedintele fiecărei comisii trebuie să fie cadru didactic titular cu gradul didactic de conferenţiar sau profesor universitar, iar membri trebuie să fie cadre didactice titulare cu titlul de doctor si cel puţin gradul didactic de lector universitar, iar secretarul comisiei trebuie să fie cadru didactic titular având cel puţin gradul didactic de asistent universitar. Secretarul comisiei are atribuţiuni de natură organizatorică, iar presedintele si cei doi membri ai comisiei evaluează si notează candidaţii. Notarea candidaţilor de către fiecare membru al comisiei se face cu note întregi de la 1 la 10, iar media unei probe este media aritmetică a notelor acodate de comisie. 6. Candidaţii la examenul de licenţă prezintă la înscriere un certificat de competenţă lingvistică într-o limba de circulaţie internaţională eliberat (sau recunoscut) de Universitatea Babes-Bolyai. 7. Nota la proba orală se comunică si motivează candidatului imediat sau la cel mult două ore după încheierea susţinerii lucrării. Comisiile vor anunţa la începutul sesiunii de prezentare modalitatea în care se va face anunţarea si motivarea notelor acordate. Nota acordată de comisie nu poate fi contestată. Parte integrantă din prezenta sunt: Anexa 1: Tematica examenului oral de Evaluarea cunostinţelor fundamentale si de specialitate Anexa 2: Cerinţele privind realizarea, redactarea si susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie pentru sesiunea iunie 2012.
Anexa 1 Tematica examenului oral de Evaluarea cunostinţelor fundamentale si de specialitate Departamentul de Biologie – linia română : Disciplina Citologie Biofizică Genetică Biochimie Biochimia proteinelor cu elemente de proteomică Microbiologie generală
Cadre didactice – îndr. teze licenţă Sef lucr. dr. Lucian BarbuTudoran Sef lucr. dr. Horia Banciu Conf. dr. Cornelia Craciunaş, asist dr. Iulia Lupan Sef lucr. dr. Manuela Banciu, dr. Alina Sesărman Sef lucr. dr. Manuela Banciu, dr. Alina Sesărman Conf. dr. Vasile Muntean
Subiecte pt. licenţă 1. Citoscheletul celulelor eucariote: structura şi funcţii 1. Apa şi soluţiile apoase 2. Biomembrane şi energetică celulară 1. Structura şi funcţiile materialului genetic: replicarea, transcrierea. 1. Niveluri de organizare ale proteinelor 1. Sinteza proteinelor la procarioteetapelele procesului de traducere; particularitati ale traducerii la eucariote, modificari postsintetice ale proteinelor. 1. Nutriţia bacteriilor: fototrofie şi chemotrofie
Biologie celulară şi moleculară
Prof. dr. Nicolae Dragoş
1. Organizarea celulară a ADN în celulele procariote şi eucariote. 2. Replicarea ADN la procariote şi eucariote
Fiziologia animalelor
Conf. dr. Corina Roşioru, sef lucr. dr. Camelia Lang
1. Fiziologia centrilor nervoşi 2. Sistemul nervos vegetativ.
Introducere în biotehnologii
Sef lucr. dr. Anca Keul
Imunologie
Sef lucr. dr. Mircea Chiriac
1. Totipotenţa celulară şi variabilitatea genetică a organismelor, consideraţii generale şi aplicabilitate pentru biotehnologii. 2. Transformarea genetică şi clonarea organismelor, consideraţii generale şi aplicabilitate pentru biotehnologii. 1. Toleranţa imună şi autoimunitatea
Fiziologia plantelor
Conf. dr. Cristina Dobrotă, asist. dr. Dorina Podar
1. Fotosinteza. Pigmenţi asimilatori, mecanisme, factori care influenţează fotosinteza
Educaţie pentru sănătate
Dr. Liana Monica Deac
1. Probioticele 2. Obezitatea
Evolutionism
Prof. dr. Elena RAKOSY
1.
Variabilitatea genetica, surse de variabilitate, importanta pentru evolutia organismelor
2.
Origine avietii si evolutia la nivel celular
1.
Culturi de organe, tesuturi si celule vegetale – totipotentialitatea celulei somatice in vitro
2.
Inginerie genetica vegetala, realizarile principalelor capitole ale ingineriei genetice
Biotehnologii vegetale
Prof. dr. Elena RAKOSY
Obs.
Disciplina Hidrobiologie
Cadre didactice – îndr. teze licenţă Conf.dr. Momeu Laura
Ecotoxicologie
Conf.dr. Momeu Laura
Subiecte pt. licenţă Ecosisteme acvatice continentale Ecosisteme cu ape curgătoare - mediul lotic 1. Principalele caracteristici ale apelor curgătoare 2. Structura bazinelor acvatice cu apă curgătoare 3. Concepţii modeme în ecologia râurilor 4. Comunităţi de plante şi animale din râuri: BENTOS Ecosisteme acvatice cu apă stătătoare – mediul lentic 1. Criterii de clasificare a lacurilor 2. Principalele caracteristici ale lacurilor 3. Comunităţi de plante şi animale din lacuri: PLANCTON Allan, J.D.,1995, Stream Ecology: structure and function of running waters, Chapman & Hall, London, 1-388; Cîmpean, M., Battes, K.P., Momeu, L., 2011, Hidrobiologie, ape continentale, Ghid de lucrări practice, Ed. Presa Universitară Clujeană, 1-109; Cole, G.A., 1983, Textbook of limnology, Ed. 3, The C.V. Mosby Company, St. Louis, 1-401; Momeu, L., Cîmpean, M., Battes, K.P., 2011, Hidrobiologie, Ed. Presa Universitară Clujeană,1132. Procesele de bioacumulare, bioconcentrare şi bioamplificare 1. Biodisponibilitate 2. Bioacumulare 3. Bioconcentrare 4. Bioamplificare Evaluarea toxicităţii poluanţilor 1. Teste de toxicitate 2. Doza şi concentraţia letală Efectele poluanţilor asupra populaţiilor, comunităţilor şi ecosistemelor 1. lmpactul poluanţilor asupra populaţiilor 2. lmpactul poluanţilor asupra structurii ş i dinamicii comunităţilor lmpactul poluanţilor asupra ecosistemelor Bibliografie Ecotoxicologie Costache, C., Modrogan, C., 2006, Ecotoxicologie şi evaluarea riscului, Ed. A.G.I.R., Bucureşti, 1-190; Postolache, C., Postolache, C., 2000, lntroducere în ecotoxcologie, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1- 234; Walker, C.H., Hopkin, S.P.,.Sibly, R.M, Peakall, D.B., 2001, Principles of Ecotoxicology, Ed a II-a, Taylor & Francis, 1-309.
Micologie
Conf.dr. Pârvu Marcel
1. Ciuperci Polyporales 2. Ciuperci Agaricales Bibliografie • Pârvu, M., 2007, Ghid practic de micologie, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro) pag. 252-257; 272-293 Precizare. La fiecare specie, trebuie cunoscute: valoarea alimentară (comestibilă, necomestibilă, otrăvitoare), valoarea medicinală, forma şi culoarea carpozomului, substratul pe care se dezvoltă (sol, lemn), nutriţia (saprofită şi sau parazită) şi perioada de fructificare (prmăvara până vara, vara până toamna, toamna, perenă). Informaţia poate fi gasită la adresa (de site) menţionată mai sus.
Obs.
Ecosisteme: structura şi functii
Prof. Laszlo Rakoy
Ecosisteme: structura şi functii Linia germana
Prof. Laszlo Rakoy
Zoologia nevertebratelor
conf.dr. Alexandru Crişan
Fitosociologie
Şef lucr.dr. Irina Goia
Legislatia mediului
Lector dr. Veronica Rebreanu
1. Structura, functiile si dinamica landschaftului cultural din Transilvania 2. Structura, functiile si dinamica padurilor de fag 3. Structura, functiile si dinamica pajistilor xerice din Transilvania (Suatu, Fanatele Clujului, Dealul cu fluturi de la Viisoara) Bibliografie 1. Suportul de curs 2. Botnariuc N., Vadineanu A. 1982. Ecologie. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 3. Vadineanu A. 1995. Dezvoltarea durabila vol. 1. Teorie si practica. Ed. Univ. Bucuresti 1. Erfassung der Biodiversität auf Trocken- und Halbtrockenwiesen 2. Hotspots der Biodiversität Rumäniens 3. Struktur und Dynamik der Buchenwälder in Siebenbürgen 4. Enstehung der Kulturlandschaft in Siebenbürgen 5. Das Wert der Kulturlandschaft Siebenbürgens 6. Die Lebensräume der Donaudelta und dessen Biodiversität 7. Schutzmaßnahmen für gefährdete Feuchtwiesen der Kulturlandschaft Literatur 1. Presentationen in Rahmen der Vorlesungen und Seminare 2. Begon M., Mortimer M. & Thompson D.J. 1996. Population Ecology. Therd Edition. Blackwell Scientific Publications Limited. Oxford. 3. Campbell N.A. & Reece B.J. 2002. Biology 6/e. Pearson Education, Inc./Benjamin Cummings. 4. Krebs Ch., J.1995. Ecology 5 Edition, Pearson International Edition. London. 5. Stugren B. 1986. Grundlagen der Allgemeinen Oekologie. Gustav Fischer, Jena Clasele Rotifere (Nematelminte) şi Crustacee (Artropoda, Mandibulata) Bibliografie: A. Crisan, Zoologia nevertebratelor, Presa Univ. Clujeana, 2004., E. Chiriac, M. Udrescu, Ghidul naturalistului în lumea apelor dulci, Ed. şt. Bucuresti, 1965. Structura, nomenclatura şi dinamica comunităţilor de vegetaţie Bibliografie: Cristea, V., Gafta, D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Presa Universitară Clujeană, cap 4 & 5, p 62-210; 211-227 1. Principiile dreptului mediului - internaţionale, comunitare (unionale), naţionale. 2. Protecţia principalelor elemente de mediu potrivit legii–cadru de protecţia mediului. 3. Conceptul de dezvoltare durabilă privind protecţia naturii reflectat în legislaţia românească. 4. Protecţia juridică a ariilor naturale 5. Autorităţi care au atribuţii în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului; Agenţia Regională de Protecţia Mediului; Garda de Mediu. Bibliografie: -
Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrată, vol. I-II, Editura „Economică”, Bucureşti, 2003.
-
Mircea DUŢU, Dreptul internaţional al mediului, Editura „Economică”, Bucureşti, 2004.
-
Mircea DUŢU, Principii şi instituţii fundamentale de drept comunitar al mediului, Editura „Economică”, Bucureşti, 2005.
-
Mircea DUŢU, Tratat de dreptul mediului, Editura „C.H.Beck” , Bucureşti, 2007.
-
Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Editura „C.H. Beck”, Bucureşti, 2007.
-
Marinela GHEREȘ, Mihai ȘERBAN, REBREANU, Economia mediului, ”Risoprint”, Cluj-Napoca, 2010.
Veronica Editura
-
Ludwig KRÄMER, EC Environmental Law, fourth edition, Sweet&Maxwell, London, 2000.
-
Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura “Universul Juridic”, Bucureşti, 2007.
-
Veronica REBREANU, Dreptul mediului, format electronic – toţi studenţii au acces la el.
-
Veronica REBREANU, Conceptul de dezvoltare durabilă, în vol. „Sustainable Development: Utopia or Reality?”, Editura „Sfera Juridică”, Cluj-Napoca, 2010.
-
Philippe SANDS, Principles of International Environmental Law, Second edition, Cambridge University Press, Marea Britanie, 2004.
-
Maurice SUNKIN, David M. ONG, Robert WIGHT, Sourcebook on Environmental Law, Cavendish Sourcebook Series, Second edition, Cavendish Publishing Limited, London, 2002.
Legislaţie: OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă Legea apelor nr. 107/1996 OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Zoologia vertebratelor
Conf.dr. Ioan Coroiu
Biogeografie
Asist.dr.Alin David
Botanică
Şef lucr. Florin Crişan
Entomologie
Şef lucr. dr. Teodor Lucian Alexandru
1. Clasa Mamifere (Mammalia). Caractere generale : Ordinul Insectivora, Ordinul Rodentia. Ordinul Chiroptera 2. Clasa Aves. Caractere generale. Biologia reproducerii 3. Peştii. Caractere generale. Supraordinul Teleostei 1. Istoria evolutivă a omului. Impact asupra biodiversităţii Licheni 1. Morfologia şi structura talului. Înmulţirea. 2. Ecologie. Originea şi evoluţia lichenilor. 3. Sistematica. 4. Utilizări ale lichenilor în alimentaţie, medicină şi industrie. 5. Importanţa lichenilor ca bioindicatori. Bibliografie 1. CIURCHEA, M., 1998, Lichenii din România, I, Ascomycotina:Pyrenocarpi, Presa Universitară Clujană, cap. I.1, p. 11 – 30, cap. I.3, p. 56 – 61. 2. DRĂGULESCU, C., BARTOK, K., CRIŞAN, F., 2005, Lichenoflora judeţului Sibiu, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu,cap. I, p. 7 – 51. 3. PÂRVU, M., 2003, Botanică sistematică I, Ed. Gloria, Cluj-Napoca, cap. 3.6.2, p.159 – 181. 1. Clasa Insecta: carcaterizare generală morfologică, anatomică, structurală şi funcţională. 2. Reproducerea şi dezvoltarea insectelor. 3. Biologia şi ecologia insectelor. Bibliografie CRIŞAN A., MUREŞAN D. (1999). Clasa Insecte. Manual de Entomologie generală, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. ELZINGA R. J. (2000). Fundamentals of Entomology, Prentice Hall, New Jersey. KIS B., TOMESCU N. (1984) Lucrări practice de Zoologia nevertebratelor. Univ. “Babeş-Bolyai”, ClujNapoca.
Parazitologie
Şef lucr. dr. Teodor Lucian Alexandru
- bibliografia se poate accesa la Biblioteca de Zoologie, str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca. 4. Categoriile şi formele de parazitism. 5. Adaptări morfo-anatomo-fiziologice ale paraziţilor
6. 7.
la viaţa parazitară. Cicluri biologice ale paraziţilor. Acţiunea paraziţilor asupra gazdei şi reacţia gazdei faţă de parazit.
Bibliografie CHIRIAC E. (1975). Parazitologie generală, Ed. Did. Ped., Bucureşti. CRIŞAN A. (2004). Zoologia nevertebratelor. Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca. GHERMAN I. (1990). Dicţionar de parazitologie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti. KIS B., TOMESCU N. (1984) Lucrări practice de Zoologia nevertebratelor. Univ. “Babeş-Bolyai”, ClujNapoca. - bibliografia se poate accesa la Biblioteca de Zoologie, str. Clinicilor, nr. 5-7, Cluj-Napoca.
Departamentul de Biologie – linia maghiară : Disciplina Növényélettan / A növények ökofiziológiája Fiziologia plantelor / Ecofiziologie vegetală
Humán- és állatélettan tételek Fiziologie umană şi animală
Szövettan és humánanatómia tételek Histologie şi anatomie umană
Cadrul didactic conf. univ. dr. Fodorpataki László docens
lector univ. dr. Kis Erika adjunktus
lector univ. dr. Kis Erika adjunktus
Subiecte pt. licenţă Tételek – Tematică 1. A növények ásványi táplálkozása: az ásványi tápelemek élettani szerepei / Nutriţia minerală a plantelor: rolul fiziologic al elementelor nutritive 2. A növények nitrogén-autotrófiájának és nitrogénmixotrófiájának élettani alapjai / Bazele fiziologice ale autotrofiei şi mixotrofiei azotului la plante 3. A gyökér és a faedények szerkezetének alkalmazkodása a tápanyagszállításhoz / Adaptarea structurii rădăcinii şi a vaselor lemnoase la transportul substanţelor nutritive Ajánlott irodalom – Bibliografie Fodorpataki L., Szigyártó L. (2009): A növények ökofiziológiájának alapjai, Kriterion Kiadó, 149-172 old. Fodorpataki L., Szigyártó L., Bartha Cs. (2011): Növénytani ismeretek, Scientia Kiadó, 74-83, 92-104 old Tételek – Tematică 1. A hipotalamusz endokrin működése. / Funcţia endocrină a hipotalamusului 2. A pajzsmirigyhormonok hatásai. / Rolul fiziologic al hormonilor tiroidieni 3. A mellékvesekéreg hormonjai. / Hormonii corticosuprarenalieni. Ajánlott irodalom – Bibliografie Fonyó Attila, Ligeti Erzsébet (2008) Az orvosi élettan tankönyve. Medicina, Budapest, pp. 473-520 Tételek – Tematică 1. Hámszövetek / Ţesuturi epiteliale 2. A belső elválasztású mirigyek szerkezete. / Structura glandelor endocrine. Ajánlott irodalom – Bibliografie Kessler Jenő, Kis Erika (2000) Az emberi test anatómiája. Erdélyi Tankönyvtanács, Ábel kiadó, Kolozsvár, pp. 37-41. Kis Erika (2006) Általános állatszövettan. Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, pp. 7-30.
Gerinces állatrendszertan Zoologia vertebratelor
Mikrobiológia Microbiologie
lector univ. dr. Pap Péter László adjunktus
lector univ. dr. Papp Judit adjunktus
Növényrendszertan Botanică sistematică
lector univ. dr. Ruprecht Eszter adjunktus
Genetika Genetică
lector univ. dr. Székely Gyöngyi adjunktus
Tételek – Tematică 1. A tetrapodák kialakulása és korai fejlődése a Devonban. / Dezvoltarea tetrapodelor în perioada Devon. 2. A madarak kialakulása és mezozoikumi fejlődése. / Evoluția păsărilor în Mezozoic. 3. A szinapzsidák és a korai emlősök megjelenése és fejlődése. / Apariţia şi evoluţia synapsidelor și mamiferelor primitive. Ajánlott irodalom – Bibliografie Pough, F. H., Janis, C. M., Heiser, J. B. (2002). Vertebrate life. 6th ed. Prentice Hall, New Yersey. Ridley, M., Jones, D. (2003). Evolution. Blackwell Tételek – Tematică 1. A bakteriális sejtfal szerkezete / Structura peretelui bacterian 2. A baktériumok közötti kommunikáció / Comunicarea între bacterii 3. A baktériumok szaporodásának típusai / Tipuri de multiplicare la bacterii Ajánlott irodalom – Bibliografie Papp Judit (2009) Általános mikrobiológia I., Kriterion Könyvkiadó, Kolozsvár Tételek – Tematică A zárvatermők korszerű osztályozása: nagyobb rendek és családok / Clasificarea modernă a Angiospermelor: marile ordine și familii. Ajánlott irodalom – Bibliografie Tételek – Tematică 1. A DNS szerkezete és replikációja / ADN: structură şi replicare 2. A gének átírásának szabályozása / Transcripţia. 3. A fehérjék szintézise és transzportja. / Translaţia Ajánlott irodalom – Bibliografie A.F. Griffiths, J.H. Miller, D.T. Suzuki, R.C. Lewontin, G.M. William (2004): Introduction to Genetic Analysis, New York, W.H.Freeman & Co.
Biofizika Biofizică
Sejtbiológia Biologie celulară
asistent univ. dr. Jakab Endre tanársegéd
lector univ. dr. Kósa Ferenc adjunktus
Tételek – Tematică 1. A látási ingerület kialakulása a retinában. Fotokémiai folyamatok a receptorsejetekben. / Formarea stimulului vizual în retină. Reacţii fotochimice în celulele receptoare. 2. Membránpotenciálok eredete. A nyugalmi membrán potenciál. Az akciós membránpotenciál keletkezése és az ingerület terjedésének mechanizmusa. / Originea potenţialelor de membrană. Potenţialul de repaus. Generarea potenţialului de acţiune şi mecanismul propagării impulsului neuronal. 3. A kemiozmotikus elmélet. Az oxidatív foszforiláció és az elektron transzport lánc kapcsolata. / Teoria chemiosmotică. Relaţia între fosforilarea oxidativă şi lanţul transportori de electroni. Ajánlott irodalom – Bibliografie Rontó Gy, Tarján I: A biofizika alapjai, Medicina, Budapest, 1991. Damjanovich S, Fidy J, Szöllősi J: Orvosi biofizika, Medicina, Budapest, 2007. Tarba C, Banciu H L: Biofizică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2010 Tételek – Tematică 1. A sejtek közötti kommunikáció / Comunicarea celulară 2. A jelátvitel (szignáltranszdukció) molekuláris alapjai / Bazele moleculare ale semnalizării celulare Ajánlott irodalom – Bibliografie Kósa Ferenc (2009) Sejtbiológia II. Kolozsvári Egyetemi Kiadó – Presa Universitară Clujeană, pp. 43-114
Populációbiológia Populaţii: structură şi funcţii
Gerinctelen állattan Zoologia nevertebratelor
lector univ. dr. Markó Bálint adjunktus
lector univ. dr. Ujvárosi Lujza adjunktus
Tételek – Tematică 1. Populációk térbeli eloszlás / Dispersia populaţiilor în spaţiu 2. Populációk közötti interakciók: Mutualizmus és parazitizmus / Interacţiuni: mutualism şi parazitism 3. Szociobiológiai alapok / Introducere în sociobiologie Ajánlott irodalom – Bibliografie Begon, M., Harper, J.L., Towsend, C.R. (1990). Ecology: nd individual, populations and communities. 2 ed. Blackwell Science, Oxford. Szentesi, Á., Török, J. (1997): Állatökológia. egyemeti jegyzet. – Kovásznai Kiadó, Budapest, pp. 364. Wilson, E. O., Bossert, W. H. (1981): Bevezetés a populációbiológiába. – Gondolat Kiadó, Budapest Tételek – Tematică 1. A gerinctelen állatcsoportok alapvető szerveződési szintjei / Nivelele de organizare in sistematica animalelor nevertebrate 2. Az ízeltlábúak testájai és azok függelékei, a kitinkutikula sajátos vonásai / Morfologia externă şi organizarea cuticulei la arthropode 3. Egyes ízeltlábú csoportok táplálkozásának és szaporodásának sajátos jellemzői / Caractere specifice ale digestiei şi reproducerii la arthropode
Entomológia Entomologie
lector univ. dr. László Zoltán adjunktus
Ajánlott irodalom – Bibliografie Ujvárosi L., Markó B., 2007. Gerinctelen Állattan I. Apáthy Könyvek. Kolozsvári Egyetemi Kiadó. Presa Universitară Clujeană Markó B., Ujvárosi L., László Z., 2010. Gerinctelen állatismeret I. Kolozsvári Egyetemi Kiadó. Presa Universitară Clujeană Brusca R.C., Brusca G. J., 2003. Invertebrates. 2nd edition. Sinauer Associate, Inc., Sunderland, Massachusets, USA Tételek – Tematică 1. A rovarok metamorfózisa és evolúciós előnyei / Metamorfoza la insecte şi avantajele ei evoluţionare 2. A fitofágia és a rovarok elleni kémiai védekezés / Fitofagia la insecte şi mijloace chimice de apărare ale plantelor
Hidrobiológia Hidrobiologie
asistent univ. Macalik Kunigunda tanársegéd
Ajánlott irodalom – Bibliografie Gillot, C. 2005 Entomology. Third edition. Springer. 831 pp. Gullan, P. and Cranston P. 2005 The insects. An outline in entomology. Third edition. Blackwell Publishing. 505 pp. Szentesi, Á., Török, J. 1997 Állatökológia. Egyetemi jegyzet. Kovásznai Kiadó, Budapest Tételek – Tematică 1. Vízi élettájak és közösségek jellemzése / Caracterizarea comunităţilor acvatice 2. Vízi makrofiták / Macrofite acvatice 3. A metafiton és a rizomenon / Metafitonul şi rizomenonul Ajánlott irodalom – Bibliografie Cronk, J.K, Fennessy, S., 2001,Wetland Plants: Biology and Ecology, CRC Press, Boca Raton, Florida Felföldy, L., 1981, A vizek környezettana. Általános hidrobiológia. Mezőgazd. Kiadó, Budapest Lampert, K., 1904, Az édesvizek élete. K. M. Természettud. Társ. Kiadása, Budapest Moss, B., 1998, Ecology of Freshwaters – Man and Medium, Past to Future. Blackwell Science Ltd., London Sebestyén, O., 1963, Bevezetés a limnológiába. A belvizek életéről. Akad. Kiadó, Budapest Wetzel, R.G. 2001. Limnology: Lake and River Ecosystems, 3rd ed. Academic Press
Általános ökológia Ecologie generală
-asistent univ. dr. Szabó D. Zoltán tanársegéd - asistent univ. Macalik Kunigunda tanársegéd -
Tételek – Tematică 1. Populációs kölcsönhatások / Interacţiuni populaţionale 2. A közösségek jellemzése / Caracterizarea comunităţilor 3. Intraspecifikus kompetíció / Competiţia intraspecifică Ajánlott irodalom – Bibliografie Begon, M., Townsend, C.R., Harper, J.L., 2006: Ecology from Individuals to Ecosystems, Blackwell Publishing Hortobágyi, T., Simon, T., 2000: Növényföldrajz, társulástan és ökológia, Tankönyvkiadó, Budapest Szentesi, Á., Török, J., 1997: Állatökológia, Kovásznai Kiadó, Budapest Pásztor, E., Oborny, B. (szerk.), 2007, Ökológia, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest
TEMATICA EXAMENULUI DE LICENTA – Departamentul de Geologie : (se opteaza pentru tematica in care se incadreaza subiectul lucrarii de licenta) Analiza de facies: Sistemul fluvial; calcare lacutre/palustre; tarmuri siliciclastice Bibliografie: Walker R.G., James N.P., 1992. Facies Models. Response to Sea Level Change. Geol. Assoc. Canada, 410p. Tucke, E.M., Wright V.P., 1990. Carbonate Sedimentology. Blackwell Scientific Publications, 482p. Carstologie: Speleogeneza (teorii privind formarea pesterilor) Bibliografie: Onac B.P., 2000. Geologia regiunilor carstice. Ed. Didactica si pedagogica, București. Ford D.C. & Williams P., 2007. Karst geomorphology and hydrology. Wiley & so., London Combustibili fosili: Principalele tipuri de carbuni Bibliografie: Petrescu I. et al., 1986. Geologia zacamintelor de carbuni, vol.1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 314p. Cristalografie: Examinarea optica a cristalelor Bibliografie: Imreh I. 1966. Cristalografie. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Onac B.P., 2001. Principii de cristalografie, Ed. Presa Universitara Clujeana. Foraje si lucrari miniere: Forajul hidrogeologic. Bibliografie: Georgescu G., 1983. Tehnologia forarii sondelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Iordache Gh., 1972. Forarea si exploatarea sondelor de apa, Ed.Tehnica, Bucuresti. Gemologie: Gradarea diamantelor Bibliografie: Ionescu C., 2001. Expertiza gemologica. 342 p. Geochimie: Principiile si procesele care controleaza compozitia apelor naturale Bibliografie: Hem, J. D., 1989. Study and Interpretation of the Chemical Characteristics of Natural Waters. U.S. Geological Survey Water-Supply Paper 2254, p. 10-42. Geologia Cuaternarului: Mamifere cuaternare Bibliografie: Codrea V., 1997. Geologia Cuaternarului. Noţiuni de bază. Universitatea Babeş-Bolyai. Geologia petrolului: Rezervoare Bibliografie: Gluyas J., Swarbrick R., 2004. Petroleum Geoscience, Blackwell Publishing, 359p. Geologia Romaniei: Bazine post-tectonice din Carpaţii Meridionali şi Occidentali: Haţeg, Petroşani, Bozovici. Bibliografie: Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 293 (2010). Întregul volum. Pop E. I., 1993. Monografia geologică a Bazinului Petroşani. Ed. Academiei Române, Bucureşti. Givulescu R., 1996. Flora oligocenă superioară din Bazinul Petroşani. Casa Cărţii De Ştiinţă. Codrea A.V., 2002. Badenian Insectivores from Bozovici Basin (Southern Carpathians, Caraş-Severin District). Acta Paleontologica Romaniae, 3 (2001): 67-75, Iaşi. Mutihac V. et al., 2004. Geologia României. Ed. Didactică şi Pedagogică. Geologia solurilor: Formarea si compozitia partii minerale a solului, proprietatile fizice, fizico-mecanice si chimice ale solului. Profilul de sol: realizarea morfologica a solului, formarea, nomenclatura si sistematica orizonturilor de sol. Bibliografie: Blaga, G., Rusu, I., Udrescu, S., Vasile, D. 1996, Pedologie. Ed. Didac. si Pedag., Buc., 296 p. Chirita C.D., Paunescu C., Teaci D., Solurile Romaniei (cu determinator in culori), 179p. Edit. Agro-Silvica, Bucuresti. Geologia zacamitelor de carbuni: Zacaminte de carbuni din Romania Bibliografie: Petrescu I. et al., 1987. Geologia zacamintelor de carbuni, vol.2, Ed. Tehnica, Bucuresti, 386p.
Geologie economica: Metalogenia Romaniei: subductia Neogena din Carpatii Orientali. Bibliografie: Borcoş M., Krautner H.G., Udubasa G., Sandulescu M., Nastaseanu S., Bitoianu C., 1984. Map of the mineral resources. 2nd edition. Explanatory note. Institute of Geology and Geophysics, Bucharest, 237 p. Marza I., 1999. Geneza zacamintelor de origine magmatica, 4, Metalogenia Hidrotermala, Presa Univ. Clujeana, 516 p. Geologie fizica: Vulcanismul si produsele activitatii vulcanice. Bibliografie: Lazarescu V., 1980. Geologie fizica, Ed.Tehnica, Bucuresti. Marshak S., 2005. Earth: portrait of a planet, Second edition, 748 p., Norton & Company Understanding Earth/ Frank Press, Raymond Siever, John Grotzinger, Thomas H. Jordan, 4th edition, Freeman and Company, New York. Geologie structurala si Cartografie geologica: Structuri secundare: Cute, structuri secundare disjunctive, panze de sariaj. Bibliografie: Grasu C., 1997, Geologie structurală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 244p. Hobbs B.E., Means W.D., Williams P.F., 1988. Principii de geologie structurala, 477p., Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. Geotectonica: Tectonica plăcilor; rifturi oceanice, contacte divergente intracontinentale; aulacogene şi impactogene, Ciclul Wilson; mişcări verticale (epirogenetice) asociate tectonicii plăcilor; contacte convergente între plăci: zonele de subducţie Bibliografie: Kearey and Vine, 1990. Global tectonics. Blackwell Science. Bleahu M., 1985, 1989. Tectonica globala (vol. I si II). Hazarduri geologice: Alunecările de teren (clasificare, mecanism de producere, detectarea şi controlul alunecărilor de teren, combatere, răspândire, exemple); subsidenţa (clasificare, cauze, detectare, control, combatere). Bibliografie: Duma, S., 1998. Studiul geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a M-ţilor Apuseni, Poiana Ruscă şi M-ţii Sebeşului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca. Florea M. N., 1979. Alunecări de teren şi taluze. Ed. Tehn. Buc. Kusky T.M., 2002. Geological Hazards. A sourcebook., Greenwood Press, London, 297p. Hidrogeologie: Caractere chimice ale apelor subterane. Bibliografie: Baciu C., 2004. Hidrogeologie. Ed. Casa carţii de ştiinţa, Cluj-Napoca, 151 p. (p. 99-119) Identificarea si evaluarea resurselor geologice: Probarea zacamintelor. Principii generale. Metodologia de probare chimica si fizico-mecanica a zacamintelor de substante minerale utile solide. Bibliografie: Clichici O., Stoici S., 1986, Cercetarea geologica a substantelor minerale solide. Editura Tehnica, 477 p., Bucuresti. Popa A., 1976, Prospectiuni si explorari miniere, Editura didactica si pedagogica, 533 p., Bucuresti. Metode de extracţie a minereurilor: Metode de exploatare cu inmagazinarea minereului. Bibliografie: Covaci Ş., 1983. Exploatari miniere subterane. Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 424 p. Popa A., 1996. Metode şi tehnici de exploatare a zacamintelor de substanţe minerale utile. Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti. Metode fizice de analiza: Metode de analiza cu raze X Bibliografie: Onac B.P., 2001. Principii de cristalografie. Ed. Presa Universitara Clujeana. Microfaciesuri carbonatice La alegere, unul dintre urmatoarele capitole: Sisteme de clasificare a rocilor carbonatice; Diagnoza factorilor de mediu; Zone de facies Bibliografie: Bucur I.I., 1996. Microfaciesuri şi microfosile in roci carbonatice (curs multiplicat). 175 p., Cluj-Napoca Fluegel E., 2004. Microfacies of carbonate rocks. 976 p. Springer, Berlin Heidelberg New York.
Micropaleontologie: Foraminiferele: caractere morfologice; natura si structura testului; cresterea si arhitectura generala a testului; forma si modul de dispunere a lojelor; terminologie, orientare, dimensiuni Bibliografie: Bucur I, Filipescu S., 1999. Micropaleontologia foraminiferelor. Editura Presa Universitară Clujeană, 174 p. Mineralogie: Formarea mineralelor din topituri magmatice (faza magmatica, faza pegmatiticapneumatolitica, faza hidrotermala). Bibliografie: Muresan I., 1997. Mineralogie. Partea I. Univ.”Babes-Bolyai” Cluj-Napoca; 258-277. Mastacan Gh., Mastacan I., 1975. Mineralogie. Ed. Tehnica; Bucuresti; Vol. I , 189-192. Mineralogie aplicata: Lianti minerali Bibliografie: Mercus A., 1981. Mineralogie tehnica Nannoplancton: Nannoplanctonul calcaros si nannofosilele calcaroase: utilitatea în biostratigrafie; Importanţa ştiinţifică şi practică – aplicatii in industria petroliferă. Criteriile pentru biozonări pe bază de nannoplancton calcaros si corelarea cu alte grupe de organisme. Bibliografie: Mészáros, N. et al., 1991: Curs de nannoplancton. Univ. Babeş-Bolyai, 138 p., Cluj-Napoca. Paleobotanica si Palinologie: 1. Florele fosile de-a lungul timpurilor geologice si rolul lor litogenetic. (pentru teme de licenta in domeniul Palinologia Neogenului); 2. Istoria padurilor din Romania. (pentru teme de licenta in domeniul Palinologia Cuaternarului) Bibliografie: Petrescu I., Dragastan O., 1981. Plante fosile. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 471 p. (p. 453-463) Farcaş S., Popescu F., Tanţau I., 2006. Dinamica spaţiala si temporala a stejarului, frasinului si carpenului in timpul Tardi- si Postglaciarului pe teritoriul Romaniei. Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 214 p. (p. 13-27) Paleoecologie: Informaţii paleoecologice furnizate de fosile: adaptarea organismelor la mediu şi la modul de viaţă. Modalităţile de viaţă: mobilitatea, nutriţia, reproducerea, creşterea, comportamentul. Reconstituiri de paleomediu. Zăcămintele fosilifere: caracterele zăcămintelor fosilifere: zăcăminte prin concentrare; zăcăminte prin conservare. Bibliografie: Gall J-C., 1995. Paléoécologie. 239 p., Masson, Paris. Rado G., 1974. Paleoecologie. 414 p., Univ. Bucuresti. Paleontologie: La algere unul dintre urmatoarele capitole: Clasa Anthozoa, subclasa Zoantharia (coralii); Phyllum Mollusca, Clasa Gastropoda; Originea tetrapodelor terestre: peştii crossopterigieni şi amfibienii labirintodonţi Bibliografie: Bucur I.I., Chira C. & Tanţau I. (2001) – Paleontologie I – Sistematica nevertebratelor. 128 p., Multipl. Lit. Univ. Babeş-Bolyai, , Cluj-Napoca Nistor-Hanganu E., Şuraru N., Grigorescu D.I., 1983. Paleontologie. 496 p., Ed. Did. şi Ped. , Bucureşti. Şuraru Maria, 1975. Paleontologie, Stomochordata şi Vertebrata. 366 p., Multipl. Lit. Univ. Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca. Şuraru N., 1977. Paleontologie, Nevertebrate. 508 p., Multipl. Lit. Univ. Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca. Petrologie magmatica: Magma. Definiţie, caracteristici chimice şi fizice. Tipuri fundamentale de magme. Bibliografie: Har N., 2005. Petrologie magmatica. Elemente de petrogeneza şi prodisele magmatismului. Casa Carţii de Ştiinţa. Cluj Napoca. 195p. Radulescu D., 1981. Petrologie magmatica şi metamorfica. Editura Didactica şi Pedagogica. Bucureşti. 366p. Wilson M., 1997. Igenous petrogenesis. A global tectonic approach. Chapman & Hall, London. Petrologie metamorfica: Factorii fundamentali ai metamorfismului. Tipuri fundamentale de metamorfism. Bibliografie: Bucher K., Frey M, 1994. Petrogenesis of Metamorphic Rocks. Springer – Verlag. 318 p. Miyashiro A., 1994. Metamorphic petrology. UCL Press. Radulescu D., 1981. Petrologie magmatica şi metamorfica. Editura Didactica şi Pedagogica. Bucureşti. 366p.
Petrologie sedimentara: Roci siliciclastice Bibliografie: Tucker M.E., 2001. Sedimentary Petrology. An Introduction to the Origin of Sedimentary Rocks Blackwell Science, Oxford, 262p. Resurse minerale: Zacaminte hidrotermale (hipotermale, mezotermale, epitermale şi hidrometasomatice). Bibliografie: Marza I., 1999. Geneza zacamintelor de origine magmatica, 4, Metalogenia Hidrotermala, Presa Universitara Clujeana, 516 p. Vlad Ş-N., 2005. Tipologia şi gestiunea resurselor minerale metalifere. Casa Carţii de Ştiinţa, 204 p. Rezistenta materialelor si mecanica rocilor: Proprietati fizice si mecanice ale rocilor Bibliografie: Florea M., 1983. Mecanica rocilor. Editura Tehnica, Bucureşti. 332 p. Jaeger J.C., Cook N.G.W., Zimmerman R.W., 2007. Fundamentals of Rock Mechanics. Blackwell Publishing. 475 p. Todorescu A, 1984. Proprietaţile rocilor. Metodologii şi rezultate. Editura Tehnica, Bucureşti. 676 p. Stratigrafie: Cronostratigrafie: definiţii, tipuri, proceduri de stabilire a unităţilor şi stratotipurilor unităţilor cronostratigrafice; scări cronostratigrafice, metode de cronocorelare Bibliografie: Filipescu S., 2002. Stratigrafie. 277 p. Presa Universitara Clujeana.
TEMATICĂ ALTERNATIVĂ PENTRU LINIA MAGHIARĂ Geologie structurala si cartografie geologica: Deformari rupturale; deformari plastice Bibliografie: McClay K.R., 1987. The Mapping of Geological Structures, Open University Press Milton Keynes and Halsted Press,161p. Csontos L., 1996. Szerkezeti földtan , ELTE egyetemi jegyzet, Budapest Geotectonica: Zone de convergenta a placilor si structuri asociate; zone de divergenta a placilor si structuri asociate Bibliografie: Mosonyi E., 1998. Globáltektonika, Egyetemi jegyzet, Kearey and Vine, 1990. Global tectonics. Blackwell Science. Micropaleontologie: Foraminiferele: caractere morfologice; natura si structura testului; cresterea si arhitectura generala a testului; forma si modul de dispunere a lojelor; terminologie, orientare, dimensiuni Bibliografie: Majzon, L., 1966. Foraminifera-vizsgálatok, Akadémiai Kiadó, Budapest, 940 p. Boda, J., Monostori M, 1991. Mikropaleontologiai gyakorlatok : kézirat. Tankönyvkiadó, Budapest, 332 p. Petrologie sedimentara: Asociatii de roci sedimentare din zone orogene: preflis, flis, molasa; analiza granulometrica a rocilor epiclastice Bibliografie: Anastasiu N., 1998. Sedimentologie şi petrologie sedimentară. Ed. Universităţii Bucureşti. Jipa D., 1987. Analiza granulometricä a sedimentelor Szakmány G., 2001. Mikromineralógia. Oktatási segédanyag Petrologie magmatica: Procese de diferentiere a magmelor; clasificarea rocilor magmatice Bibliografie: Best, MG 2003. Igneous and metamorphic petrology. Blackwell Science Ltd Kiss J., 1996. Àsvàny-kőzettani alapismeretek, 380 pg. (Jegyzet) Nemzeti Tankönyvkiadó. Petrologie metamorfica: Roci ale metamorfismului orogenic; rocile metamorfismului de contact Bibliografie: Mosonyi E., 2008. Metamorf kőzettan jegyzet (elektronikus formátum) Vernon. R H., 2004. A practical guide to rock microstructures. Cambridge University Press
Anexa 2: Cerinţele privind realizarea, redactarea si susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie pentru sesiunea iunie 2012. GHID PRACTIC de realizare şi evaluare a lucrării de licenţă la Facultatea de Biologie şi Geologie/Departamentul Biologie – linia română 1. Teme pentru lucrarea de licenţă : Pentru orientarea şi îndrumarea studenţilor, în condiţii corespunzătoare, trebuie respectate câteva reguli. • Afişarea temelor (pentru lucrarea de licenţă) se face la fiecare colectiv din facultate, până la începerea celui de-al doilea semestru al anului universitar. • Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă, de către studenţii sistem Bologna, se realizează până la sfârşitul anului II de studiu, sub îndrumarea tutorelui (îndrumătorului) de an. • Tutorele de an prezintă secretariatului facultăţii (în prima decadă a lunii mai, pentru anul II de studiu nivel licenţă, sistem Bologna) Tabel nominal cu studenţii, titlul lucrării de licenţă şi îndrumătorul lucrării de licenţă, pentru avizare de către Consiliul profesoral. • Tematica lucrării de licenţă poate fi cu caracter experimental, practic, aplicativ şi/sau teoretic. • În alegerea temei, studenţii sunt orientaţi de către tutorele de an, prin prezentarea de aspecte de cercetare din facultate, în funcţie de aptitudinile individuale, nivelul de cunoştinţe, perspective continuării cercetării la nivel masterat şi doctorat etc. • Un cadru didactic poate îndruma cel mult 5 lucrări de licenţă/promoţie, la toate specializările din facultate, pentru o implicare cât mai eficientă în activitatea de îndrumare. • Fiecare cadru didactic titular de curs trebuie să coordoneze cel puţin o lucrare de licenţă/promoţie, la orice specializare existentă în facultate. • Fiecare cadru didactic oferă mai multe teme pentru lucrare de licenţă, în fiecare an. Temele care nu au fost alese de studenţi, pot fi oferite anul următor. • Titlul lucrării de licenţă este stabilit de cadru didactic şi/sau poate fi sugerat de student. • Acceptarea coordonării lucrării de licenţă a unui student, obligă cadrul didactic să supravegheze procesul de realizare a lucrării, iar pe student să fie receptiv la toate sugestiile şi sfaturile profesionale primite. 2. Structura lucrării de licenţă În ceea ce priveşte structura lucrării de licenţă, nu există o reţetă universal valabilă. La facultatea noastră, cele mai multe lucrări de licenţă au o parte teoretică şi una practică. Numărul de pagini al unei lucrări de licenţă diferă şi în funcţie de subiectul abordat. O lucrare cu parte teoretică şi parte practică are număr variabil de pagini în funcţie de domeniul şi tema abordată, iar bibliografia trebuie să cuprindă mai multe titluri, în limba română şi străină. Din totalul de pagini, partea teoretică reprezintă circa 30%, iar partea practică (material şi metodă de lucru, rezultate obţinute şi discuţii) 60%. Concluziile, bibliografia şi eventual anexele reprezintă până la 10%. La o lucrare teoretică, continutul va fi organizat în capitole şi subcapitole care să reflecte stadiul actual al cunoaşterii, structurat logic, evitându-se alăturarea de texte disparate. În lucrarea de licenţă se folosesc informaţii din toată bibliografia menţionată. Deosebit de important este ca informaţiile din lucrare să fie clare, concise, la subiect şi scrise corect gramatical. Trebuie evitată informaţia de prisos, care îngreunează înţelegerea textului.
Coperta lucrării de licenţă are format A4 şi corespunde coperţii unei cărţi. Lucrarea de licenţă poate fi legată prin compactare la un atelier de legătorie şi/sau spiralare.Pagina de titlu repetă informaţii de pe copertă şi conţine titlul propriu-zis al lucrării (Fig. 1).
Fig. 1 Model pentru copertă a unei lucrări de licenţă la Biologie: UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA Facultatea de Biologie şi Geologie Specializarea Biologie LUCRARE DE LICENŢĂ Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. CLAPA Ioan Absolvent: ISTRATE Nicolae Cluj-Napoca Iunie 2008 Model pentru pagină de titlu: UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA Facultatea de Biologie şi Geologie Specializarea Biologie Acţiunea antifungică a extractului vegetal de Allium cepa Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. CLAPA Ioan Absolvent:
ISTRATE Nicolae Cluj-Napoca, Iunie 2008 Cuprinsul (conţinutul) lucrării de licenţă este structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe, în funcţie de specificul textului. Model orientativ de cuprins al lucrării de licenţă la Biologie: CUPRINS Introducere................................................................................................................................................3 I. Caractere morfologice, nutritive şi medicinale al speciei Allium cepa....................................................5 1. Morfologie..............................................................................................................................................5 2. Incadrare sistematică.............................................................................................................................7 3. Compoziţie chimică................................................................................................................................9 4. Caracteristici nutitive............................................................................................................................11 5. Caracteristici medicinale.................................... .................................................................................12 II. Acţiunea antifungică a extractului vegetal de Allium cepa...................................................................17 1. Material şi metodă de lucru..................................................................................................................17 1.1. Medii nutritive pentru cultivarea ciupercilor.......................................................................................19 1.2. Obţinerea extractului vegetal.............................................................................................................20 1.3. Obţinerea de colonii fungice pe mediu nutritiv...................................................................................21 2. Rezultate şi discuţii...............................................................................................................................25 2.1. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Botrytis cinerea.........................25 2.1.1. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu extract vegetal.................................................................25 2.1.2. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu allicină.............................................................................27 2.1.3. Cultivarea ciupercii pe mediu nutritiv cu Fluconazol.................................. ....................................29 2.2. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Fusarium oxysporum…….........31 2.3. Acţiunea extractului vegetal asupra germinării şi creşterii ciupercii Sclerotinia sclerotioru………....33 Concluzii...................................................................................................................................................35 Bibliografie................................................................................................................................................37 Precizări În Introducere se prezintă motivaţia alegerii temei, gradul de noutate, importanţa etc. Toate titlurile bibliografice menţionate la Bibliografie, trebuie să fie indicate în lucrare. Cel mai frecvent, titlurile bibliografice se scriu în ordine alfabetică. Indicarea bibliografiei în lucrarea de licenţă se face în funcţie de numărul de autori. Model orientativ, pentru scierea bibliografiei, la o lucrare de licenţă. Bibliografie 1. Duke, J.A., Bogenschutz-Godwin, M.J., duCellier, J., Duke, P-A.K., 2002, Handbook of Medicinal Herbs, CRC Press. 2. Hughes, B.G., Lawson, L.D., 1991, Antimicrobial effects of Allium sativum L. (garlic), Allium ampeloprasum L. (elephant garlic), and Allium cepa L. (onion), garlic compounds and commercial garlic supplement products, Phytotherapy Research, 5(4): 154-158. 3. Josling, P., 2003, Allicin. The heart of garlic, NWI Publishing Callahan, Florida. 4. Lemar, K.M., Passa, O., Aon, M.A., Cortassa, S., Müller, C.T., Plummer, S., O’Rourke, B., Lloyd, D., 2005, Allyl alcohol and garlic (Allium sativum) extract produce oxidative stress in Candida albicans, Microbiology, 151(10): 3257-3265. Dacă este un singur autor (Pct. 3), se indică în paranteză (Josling, 2003), dacă sunt 2 autori (Pct.2) se notează (Hughes şi Lawson, 1991), iar dacă sunt mai mulţi autori (Pct. 1 şi 4) se scrie (Duke şi colab., 4 2002). De asemenea, la Bibliografie se notează referinţele bibliografice de pe Internet, cu precizarea adresei site-lui. 3. Redactarea lucrării de licenţă Lucrarea de licenţă se elaborează în 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva instituţiei, 1 exemplar pentru conducătorul ştiinţific şi 1 exemplar pentru candidat. Formatul lucrării de licenţă este A4. Tehnoredactarea se realizează la calculator, pe format A4, cu oglinda paginii de 2,5 cm stanga (pentru compactare) şi câte 2,0 cm în dreapta, sus şi jos. Textul imprimat are o spaţiere de 1,5 linii între rânduri şi este redactat cu Times New Roman, font de 12, cu utilizarea diacriticelor caracteristice. La redactare, paragraful se aliniază prin justified, iar alineatul se marchează spre interior. Numerotarea paginilor începe cu pagina de titlu, care este pagina 1 şi se continuă, până la ultima pagină. 4. Susţinerea lucrării de licenţă Susţinerea lucrării de licenţă se face în faţa unei comisii alcătuită din 3 cadre didactice din Facultatea de Biologie şi Geologie (specialişti în domeniul în care se încadrează tema lucrării sau în domenii conexe, care au cel puţin gradul didactic de şef de lucrări şi titlul de doctor) şi un secretar. În calitate de secretar al comisiei de licenţă pot fi numiţi şi asistenţi universitari din facultate.
Comisia de organizare a examenului de licenţă are obligaţia de a anunţa data şi locul susţinerii lucrării de licenţă şi de a intocmi planificarea intrării candidaţilor. La susţinerea lucrării, candidaţii se prezintă cu cel puţin o jumătate de oră, înaintea orei programate. Coordonatorul lucrării de licenţă întocmeşte un referat de evaluare pe care îl depune la secretariatul facultăţii, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea susţinerii. Cadrele didactice cu grad de asistent şi/sau şef de lucrări fără titlul de doctor nu pot coordona lucrări de licenţă decât împreună cu un alt cadru didactic, specialist în acelaşi domeniu şi care are cel puţin gradul de şef de lucrări şi titlul de doctor. În acest caz, referatul de evaluare este semnat de ambii coordonatori. În situaţia în care conducătorul ştiinţific nu face parte din Comisia de licenţă, el poate participa la susţinerea lucrării în calitate de invitat. 5. Prezentarea lucrării Susţinerea lucrării de către candidat durează circa 10 minute şi cuprinde principalele idei din conţinutul lucrării, elementele de contribuţie personală obţinute în cercetarea temei abordate etc. După terminarea prezentării, membrii comisiei adresează întrebări pentru verificarea modului în care candidatul cunoaşte problematica abordată în lucrare, pentru verificarea modului în care s-a făcut valorificarea bibliografiei citate etc. Discuţiile membrilor comisiei de licenţă cu candidatul durează circa 5 minute. 6. Sugestii orientative Pentru o prezentare in Power Point, sunt necesare circa 10-15 slide-uri, cu titlul lucrării (1 slide), cuprinsul (1 slide), material şi metodă de lucru (1 slide), rezultate obţinute (8-10 slide-uri), concluzii (1 slide) şi bibliografie selectivă (1 slide). La prezentare, nu se citeşte numai informaţia de pe slide. 7. Notarea lucrării de licenţă Nota acordată pentru lucrare va reflecta conţinutul informaţional al acesteia, modul de prezentare, precum şi răspunsurile candidatului la întrebările adresate de membrii comisiei. Nota se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de cei 3 membri ai comisiei, fără rotunjire. Nota propusă de conducătorul ştiinţific este orientativă, iar secretarul comisiei de licenţă nu acordă note. Media minimă de promovare a examenului de licenţă este 6,00. Dacă nota acordată pentru lucrarea de licenţă este mai mică de 6,00, membrii Comisiei de licenţă notează pe coperta 3, o apreciere scurtă (maxim 10 rânduri) şi semnată privind lucrarea. 8. Concluzii finale Pentru candidaţii care au promovat examenul de licenţă se eliberează o adeverinţă provizorie, care este valabilă până în momentul eliberării diplomelor de licenţă. Facultatea de Biologie şi Geologie a UBB organizează o bază de date cu lucrările de licenţă susţinute, prin grija secretarilor de catedră şi a secretariatului facultăţii. Ghidul practic a fost aprobat de Consiliul profesoral al Facultăţii de Biologie şi Geologie şi se aplică pentru toţi candidaţii, indiferent de promoţie, care se prezintă la examenul de licenţă, în sesiunea iunie-iulie 2009 şi ianuarie-februarie 2010. Bibliografie 1. Ghid practic de redactare a tezei de licenţă, Învăţământul Jurnalistic clujean , anul II, nr. 12, octombrie 2007; 2. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de licenţă la Facultatea de Drept a UBB, law.ubbcluj.ro/secretare/regulament_admitere_2006_lic_master.pdf Cluj-Napoca,
Anexa 2: Cerinţele privind realizarea, redactarea si susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie pentru sesiunea iunie 2012.
STRUCTURA PROPUSĂ1 pentru lucrarea de licenţă a absolvenţilor Departamentului de Geologie Cap. I. Introducere. Se precizează localizarea arealului studiat şi obiectivele propuse pentru realizarea lucrării de licenţă. Cap. II. Metode de studiu. Se descriu metodele aplicate în vederea atingerii obiectivelor propuse: în teren (cartare, localizare, ridicare de profile, metoda de probare, localizarea probelor, imagini foto etc.) şi în laborator (confecţionarea secţiunilor subţiri, prelucrarea materialului paleontologic, granulometrie, analize specifice macroscopice si microscopice, difracţie de raze X, metode spectroscopice, analize termice, microsondă electronică etc. – după caz); Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Sinteză privind cadrul geologic-structural în contextul evolutiv al unei regiuni mai largi (ex: Carpaţii Orientali, Meridionali, Munţii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Bazinul Pannonic etc.). Se pune accent pe contextul structural-tectonic si stratigrafic (în concordantă cu obiectivele lucrării). Se menţionează contribuţiile ştiinţifice anterioare publicate în literatura de specialitate, cu citarea corectă si completă a autorilor. Se va evita simpla preluare de citări din alte lucrări de specialitate si se va pune accent pe examinarea tuturor resurselor bibliografice disponibile. Zona care intră în obiectivul studiului va fi prezentată într-un subcapitol, respectând acelasi mod de structurare a informatiei. Se prezintă contextul în care urmează să se pună în aplicare metodologia de studiu propusă si modul în care obiectivele propuse vin să completeze informaţia ştiinţifică existentă. Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Sunt detaliate într-o succesiune logică a rezultatele obtinute prin metodele utilizate si interpretarea acestora (acesta fiind capitolul esenţial al lucrării, comisia de evaluare va aprecia modul de însusire a metodologiei de lucru). Capitolul trebuie să contină, după caz, principalele caracteristici mineralogice, petrografice, de facies, micro- si macropaleontologice, stuctural-texturale etc. identificate în materialul studiat. Textul trebuie ilustrat cu material grafic reprezentativ (schiţe de încadrare geologică, diagrame, coloane litologice, secţiuni transversale, fotografii ale mineralelor, rocilor, fosilelor, structurilor, aflorimentelor etc.). Datele obtinute trebuie interpretate în contextul obiectivelor lucrării, făcându-se comparatii cu rezultatele existente în literatura de specialitate si subliniindu-se eventualele noutăti aduse de lucrare. Citarea autorilor în text se face astfel: - un singur autor: (Ilie, 1954) sau Ilie (1954), după caz; - doi autori: (Chira & Bălc, 2001) sau Chira & Bălc (2001), după caz ; - trei sau mai mulţi autori: (Johnson et al., 2006) sau Johnson et al. (2006), după caz. Cap. V. Concluzii. Se sintetizează toate rezultatele obţinute şi se încadrează în contextul cunoasterii subiectului luat în studiu. Se menţionează clar contributia autorului la studiul realizat. Cap. VI. Bibliografie. Se prezintă în ordine alfabetică toate lucrările citate în text, mentionând toţi autorii. Modul de redactare a listei de lucrări trebuie să urmărească următoarele reguli: a. Cărţi: Balintoni, I. (1997). Geotectonica terenurilor metamorfice din România. Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 176 p. b. Articole, studii etc. publicate în reviste de specialitate: Amelin, Y., (2004). Sm–Nd systematics of zircon. Chemical Geology 211, 375-387. Cawood, P.A., Buchan, C., (2007). Linking accretionary orogenesis with supercontinent assembly. Earth Science Reviews 82, 217-256. Nance, R.D., Murphy, J.B., Strachan, R.A., D'Lemos, R.S., Taylor, G.K., (1991). Late Proterozoic tectonostratigraphic evolution of the Avalonian and Cadomian terranes. Precambrian Research 53, 41-78.
1
În funcţie de particularităţile temei studiate, coordonatorul ştiinţific poate aduce modificări prezentei structuri.
Anexa 2: Cerinţele privind realizarea, redactarea si susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie pentru sesiunea iunie 2012. BABEŞ-BOLYAI TUDOMÁNYEGYETEM BIOLÓGIA ÉS GEOLÓGIA KAR Biológia és Ökológia alapképzések Magyar nyelvű magiszteri képzés GHID de redactare a lucrărilor de licenţă şi masterat - Departamentul de Biologie – linia maghiară Az államvizsga és magiszteri szakdolgozatok szerkezeti és formai követelményei 1. A címlapon román nyelven szerepeljen: az egyetem neve, a kar neve, a dolgozat típusának megnevezése (Államvizsga dolgozat - Lucrare de licenţă, illetve Magiszteri dolgozat - Disertaţie de masterat), majd a dolgozat címe, a végzős hallgató neve, a szak, ahol végez, a témavezető (Conducător ştiinţific), esetleg még a konzulens (Consultant ştiinţific) neve, ha a témavezetőn kívül más személy is vezette a dolgozatot, Kolozsvár, évszám. 2. A második lapon magyar nyelven szerepeljen: az egyetem neve, a kar neve, a dolgozat típusának megnevezése (Államvizsga dolgozat, illetve Magiszteri dolgozat), majd a dolgozat címe, a végzős hallgató neve, a szak, ahol végez, a témavezető, esetleg még a konzulens (ha a témavezetőn kívül más személy is vezette a dolgozatot) neve, Kolozsvár, évszám. 3. Tartalomjegyzék oldalszámokkal. 4. 1.) Bevezetés – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében – a szakdolgozat témájának szakirodalmi alapon történő részletes áttekintése, elméleti rész; – a témaválasztás megindokolása, egy tágabb tudományterületbe való behelyezése; – célkitűzések és kérdések (vagy hipotézisek) megfogalmazása. 2.) Bevezetés (ekkor a fejezet címe: Szakirodalmi áttekintés) – a nem saját eredményeken alapuló, szakirodalmi összegzést végző szakdolgozatok esetében – a témaválasztás megindokolása, egy tágabb tudományterületbe való behelyezése; – célkitűzések és kérdések; – a szakdolgozat témájának szakirodalmi alapon történő részletes áttekintése, elméleti rész. 5. Anyag és módszer – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében – a vizsgálat tárgyának bemutatása (pl. egy faj, egy nemzetség, egy populáció, egy növény- v. állatközösség, egy terület) - erre, a szakvezető útmutatása alapján, a bevezetésben is sor kerülhet, amennyiben a témaválasztás ezt indokolja; – a vizsgálat körülményeinek bemutatása; – a vizsgálat módszertani leírása (pl. gyűjtés, megfigyelés, mérés módszerei), felhasznált eszközök (pl. mérőműszer), mért változók; – az adatfeldolgozás módszerei. 6. Eredmények és kiértékelésük – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében – az eredmények közlése (itt lehetnek táblázatok, ábrák, saját feldolgozású térképek, saját rajzok) és ezek értelmezése, kiértékelése, magyarázata. A kiértékelés támaszkodjon az eddig tanult vagy olvasott ismeretekre; – az eredmények összevetése más, hasonló témakörben született tanulmányok eredményeivel; – jövőbeni kutatási irányzatok lehetőségei (kimaradt kérdések felsorolása, milyen tanulmányt lenne érdemes elvégezni, amely sokkal inkább választ adna a dolgozatban feltett kérdésekre vagy kiegészítené azokat). 7. 1.) Következtetések levonása – a saját eredményeken alapuló szakdolgozat esetében 2.) Összegzés – a nem saját eredményeken alapuló, szakirodalmi összegzést végző szakdolgozatok esetében A dolgozat lényegének megfogalmazása. – a legérdekesebb következtetések megfogalmazása röviden, esetleg pontokba szedve (3-5 pont).
8. Köszönetnyilvánítás – segítőknek, anyagi támogatónak (ha volt). 9. Irodalomjegyzék Az irodalomjegyzék összeállítását a Functional Ecology c. nemzetközi szaklap követelményei szerint kell összeállítani (http://www.functionalecology.org/view/0/authorGuideline.html; References). Cikkek esetében: Resmeriţă, I. (1967) Fitocenoze din Câmpia Transilvaniei cu relictul xerotermic Nepeta ucranica. Studii şi cercetări de biologie, Seria Botanică, 19, 53-60. Magyarázat: Resmeriţă = a szerző vezetékneve, I. = a szerző keresztnevének kezdőbetűje, 1967 = az idézett cikk megjelenésének éve, „Fitocenoze din Câmpia Transilvaniei cu relictul xerotermic Nepeta ucranica.” = a cikk címe, „Studii şi cercetări de biologie, Seria Botanică” = a folyóirat neve, 19 a folyóirat kötetszáma, 53-60 a cikk oldalszámai. Könyv, tanulmány esetében: Baskin, C.C. & Baskin, J.M. (2001) Seeds. Ecology, biogeography, and evolution of dormancy and germination. Academic Press, San Diego, CA, US. Magyarázat: ebben az esetben a könyvnek két szerzője van, a könyv címe „Seeds. Ecology, biogeography, and evolution of dormancy and germination”, ezt követi a kiadó „Academic Press” és a kiadás helyszíne „San Diego, CA, US”. Könyvfejezet esetében: Bartha S., Rédei T., Szollát Gy., Bódis J. & Mucina, L. (1998) Északi és déli kitettségű dolomitsziklagyepek térbeli mintázatainak összehasonlítása. Sziklagyepek szünbotanikai kutatása. Zólyomi Bálint professzor emlékének (szerk P. Csontos), , pp. 159-182. Scientia Kiadó, Budapest. Magyarázat: „Északi és déli kitettségű dolomitsziklagyepek térbeli mintázatainak összehasonlítása” a könyvfejezet címe, amely a Csontos Péter által szerkesztett „Sziklagyepek szünbotanikai kutatása. Zólyomi Bálint professzor emlékének” c. könyvben jelent meg a Scientia Kiadó gondozásában, Budapesten. A könyvfejezet oldalszámai: 159-182. Az irodalomjegyzékben szereplő tanulmányokat, könyveket, stb. a szerzők vezetékneve szerint betűrendi sorrendben kell felsorolni, számozás nélkül. Ha ugyanaz a szerző több tanulmánnyal is szerepel, akkor az évszám szerint kell rendezni, ha pedig az egyik tanulmányban egyedüli szerző (ez kerül előre), a többiben kettő vagy több szerző van, akkor a második szerző neve szerint kell rendezni a többi tanulmányt. 10. Függelék (fakultatív) A nyers, általában alapadatokat közlő, terjedelmesebb táblázatok (pl. cönológiai felvételek, mérési eredmények) vagy térképelemzések (ábra) ide kerülnek. A függelékben külön számozzuk az ábrákat és táblázatokat, és ugyanúgy címmel látjuk el, mint azokat, amelyek a szövegtestbe kerülnek. A szövegben pedig pl. (Függelék 1. táblázat)- ként kell rá utalni. 11. Kivonat Magyar nyelvű maximum egy oldalas kivonat. 12. Rezumat Román nyelvű maximum egy oldalas kivonat. Egyéb formai követelmények Irodalmi források idézése Szövegben idézni kell azt a szerzőt (szerzőket) – csak a vezetéknevet! – tanulmányuk megjelenésének dátumával együtt, akinek az adata, véleménye, az általa leírt ismeretek bekerültek a dolgozatba. Pl. „A földtörténet harmadkorában az Erdélyi-medence a Parathetys egyik beltengere volt (Juhász 1987)” itt Juhász a tanulmány egyetlen szerzője. „Az északi és déli kitettségű sziklagyepek fajösszetétele is különböző (Bartha és mtsai 1998)” az utóbbi esetben kettőnél több szerző volt.
Ha két szerző van akkor a szövegkörnyezetben (Bartha és Kun 2001). Vagy: „Bartha és Kun (2001) szerint a gyepek nem mindig fajgazdagok. Azonban Gál és munkatársai (1985) kimutatták, hogy ez az összefüggés ....” A nagyon alapvető, széles körben ismert információkat, tényeket már nem szükséges alátámasztani, vagyis ebben az esetben nem szükséges idézni azt, aki ezt először leírta, igazolta. Pl. „A hím erdei pinty tollazatának színe eltér a nőstényétől.” Azok a szakirodalmi források, amelyekre a dolgozat szövegében történik hivatkozás legyenek benne az irodalomjegyzékben, és fordítva, minden irodalmi forrásra, amely az irodalomjegyzékben szerepel, hivatkozni kell a szövegben. Formai követelmények A dolgozatot A4-es formátumban, 12-es betűmérettel, másfeles sorközzel, akár mindkét oldalra nyomtatva (javasolt), egy példányban kell elkészíteni. Fajneveket dőlt betűvel kell írni a szövegben. Faunisztikai vagy florisztikai témájú dolgozatoknál az auctor (a faj leírója) nevének és a leírás évének a kiírása kötelező a faj első (!) említésénél. Ábrák és táblázatok Az ábra címe mindig az ábra alá, táblázat esetében fordítva, a táblázat fölé kerül. Pl. „1. ábra. A kezelés hatása az állományok diverzitására.”, majd folytatólagosan az ábramagyarázatok. Pl. „Az ábrán található rövidítések: K = kaszálás, L = legeltetés.” „1. táblázat. A kezelés hatása az állományok diverzitására.” Az ábrákra, táblázatokra utalni kell a szövegben. Pl. „A legeltetett állományok diverzebbek voltak, mint a nem kezelt állományok (1. táblázat).” Ha fényképek, térképek kerülnek a szövegbe, azokat is számozni kell, ábrafelirattal kell ellátni és ugyanúgy ábraként utalni rájuk a szövegben (4. ábra). A dolgozatot az államvizsga bizottság titkárának kell leadni a védés előtt egy héttel. Az erre vonatkozó információkat a leadás előtt tesszük közzé e-mail körlevélben és/vagy plakátokon, de az egyetem titkárságán is felvilágosítást nyújtanak. A dolgozat magyar és román nyelvű, maximum egy oldalas kivonatát a védés előtt két héttel e-mailen kell eljuttatni Markó Bálinthoz (
[email protected]).
Cluj-Napoca, 25.11.2011