UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE CATEDRA DE ŞTIINŢE POLITICE ANUL UNIVERSITAR 2008 - 2009 SEMESTRUL II
UPS2224
TEORIA DEMOCRAŢIEI Silabus I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND CURSUL ŞI SEMINARUL Titlul cursului: Teoria democraţiei Curs obligatoriu Numărul de credite: 5 Codul cursului: UPS2227 Locul de desfăşurare: conform orarului afişat Programarea în orar a activităţilor: conform orarului afişat II. TITULARUL DE CURS, SEMINAR Curs: Dr. Bakk Miklós, conf. univ. Seminar: drd. Szász Alpár Zoltán, as.univ. E-mail:
[email protected] [email protected] Contact, audienţe: prin e-mail, la camera I/8 la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Adm. III. DESCRIEREA CURSULUI: Cursul prezintă studenţilor problematica de bază tratată de teoria democraţiei. Prezentarea înglobează atât istoria ideii de democraţie, cât şi abordările normative şi empiric-comparatiste, întrucât există în teoria democraţiei un trunchi comun de probleme care unifică aceste abordări diferite. Cursul, astfel, este şi o încercare de a contura clar această problematică comună, acest trunchi de bază a temelor şi conceptelor aferente. Legătura dintre problematizările cu caracter teoretic şi realitatea democraţiilor existente sau funcţionale se va ilustra mai ales prin cazuistica central-est-europeană a tranziţiei şi a democratizării din anii ’90. Analizele comparatiste vor oferi, totodată, şi o perspectivă pentru reformularea problematicii clasice a teoriei democraţiei. Concepte de bază: democraţia antică, politeia, republica antică, republicanism, oraşul stat, statul teritorial, egalitatea, conceptul raţionalist de democraţie, conceptul realist de democraţie, pluralism, elite, democraţia competitivă, poliarhia, democraţia liberală, democraţia consociativă, democraţia consensuală, democraţia majoritaristă, democraţia locală, opinia publică, limbajul politic, policentrismul mediei, democraţia mediatizată, autoritatea în democraţie, egalitatea şanselor. IV. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE Dahl, Robert A.: Poliarhiile. Participare şi opoziţie. Institutul European, Iaşi, 2000. [BFSPA, BCU] Hermet, Guy: Poporul contra democraţiei. Institutul European, Iaşi, 1998. Lijphart, Arend: Modele ale democraţiei. Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi
şase de ţări. Polirom, Iaşi, 2000. Lijphart, Arend: Democraţia în societăţile plurale. Polirom, Iaşi, 2002. Putnam, R.D.: Cum funcţionează democraţia? Polirom, Iaşi, 2001. Rose, R. – Mishler, W. – Haerpfer, Chr.: Democratia si alternativele ei. Institutul European, Iasi, 2003. Sartori, Giovanni: Demokrácia. Osiris, Bp., 1999. [JEA] V. MATERIALE FOLOSITE ÎN CADRUL PROCESULUI EDUCAŢIONAL SPECIFIC DISCIPLINEI: In mod uzual, nu sunt utilizate materiale didactice. Pentru câteva situaţii/teme specifice se va putea folosi videoproiector, respectiv tabele preconfecţionate. VI. TEMATICĂ: VI.1. Democraţia ca proces istoric 1. Ce este democraţia? Abordarea etimologică a termenului. Democraţia ca problemă politică. Aspecte duale ale definiţiilor sau interpretărilor ale termenului de democraţie. Definiţii istorice şi descriptive, abordarea normativă şi empirică, concepţia raţionalistă şi realistă. Multitudinea teoriilor despre democraţie. Bibliografie: Giovanni Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999, 13-28. 34-38; Whitehead, L: Demokratizálódás: elmélet és tapasztalat. XXI.Század Intézet, 2001. 7-23; Brunner – Conze – Koselleck: A demokrácia. Jószöveg Műhely Kiadó, Budapest, 1999. 109-157. 2. Democraţia antică. Concepte şi idealuri istorice. Moştenirea aristotelică. Bibliografie: G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999. 115-122; Németh György: Utószó. --- Államéletrajzok. Osiris – Századvég K., 1994. 3. Democraţia în epoca modernă I. Democraţia oraşelor-stat. Machiavelli. Concepţia lui Harrington. Democraţia şi republica. Rousseau şi concepţia de democraţie în revoluţia franceză. Bibliografie: G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999, 30-31. 115-144.; Brunner – Conze – Koselleck: A demokrácia. Jószöveg Műhely Kiadó, Budapest, 1999. 61-86. 4. Democraţia în epoca modernă II. Emergenţa democraţiei în America. Tocqueville despre democraţia egalitariană americană. Ideile republicane şi constituţia americană. Democraţia jeffersoniană şi jacksoniană. Relaţia dintre interesul privat şi cel general în democraţia americană. Bibliografie: G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999. VI.2. Problematica democraţiei 5. Democraţia şi pluralismul. Democraţia şi libertatea. Democraţia liberală. Bibliografie: G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999. 115-125. 159-172; Kiss János: Alkotmányos demokrácia. Három tanulmány. Indok, Budapest, 2000.57-106. 6. Democraţia şi opinia publică. Sfera publică şi treburile publice. Opinia publică. Mass-media. Public informat. Democraţia şi limbajul politic. Populismul. Bibliografie:
G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999, 51-65; Körösényi András: A vezérdemokrácia és az antik orátorok. Visszatérés az antik demokrácia politikafogalmához. In: Szabó Máté (szerk.): Demokrácia és politikatudomány a 21.században. Rejtjel Kiadó, Budapest, 2002, pp.54-76. 7. Democraţia şi participarea, democraţia şi guvernarea. Democraţia directă. Plebiscitul. Demos-ul şi guvernarea. Bibliografie: R.D. Putnam: Cum funcţionează democraţia? Polirom, Iaşi, 2001, 98-137.; G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999, 66-75. VI.3. Tipuri de democraţie 8. Democraţia şi elitele – Modelul lui Schumpeter. Puterea elitelor. Despotismul ales. Selecţia, contraselecţia. Modelul Schumpeter al democraţiei competitive; elitism competitiv. Bibliografie: G. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999, 76-96., Osiris, Bpest, 1996, 92-118., R.A.Dahl: Poliarhiile, Institutul European, 2000, 42-56. 9. Bazele morale ale democraţiei. Legitimitatea, conceptul lui Habermas despre democraţia pe principiul legitimităţii. Mentalitatea democratică. Egalitatea participării şi legitimitatea. Bibliografie: Lánczi András: Demokrácia és politikatudomány, Aula, Bp., 2000. 10. Modelul lui Dahl privind democraţia. Grupe de elite. Poliarhii. Bibliografie: Sartori: Demokrácia. Osiris, Bp., 1999, 97-114.; R.A. Dahl: A pluralista demokrácia dilemmái; Guy Hermet: Poporul contra democraţiei, Institutul European, Iaşi, 1998.128-169., 11. Modelul lui Sartori privind democraţia. Conexarea abordării normative şi empirice în studiul democraţiei. Bibliografie: Sartori: Demokrácia, Osiris, Bpest, 1999. 12. Modelele lui Lijphart ale democraţiei. Democraţia consociativă. Democraţia consensuală şi majoritaristă. Bibliografie: Lijphart, Arend: Modele ale democraţiei. Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări. Polirom, Iaşi, 2000, 79103. 13. Modelele lui Körösényi ale democraţiei. Bibliografie: Körösényi András: A vezérdemokrácia és az antik orátorok. Visszatérés az antik demokrácia politikafogalmához. In: Szabó Máté (szerk.): Demokrácia és politikatudomány a 21.században. Rejtjel Kiadó, Budapest, 2002, pp.54-76. 14. Definiţii şi interpretări noi privind democraţie. Democraţia şi comunităţile moderne/postmoderne. Democraţia iliberală. Democraţia şi tranziţia. Bibliografie: Putnam et alia: Cum functioneaza democratia? Polirom, Iasi, 2001, 30-76; 98-180; Zakaria, Fareed: The Rise of Illiberal Democracy. Foreign Affairs, 1997 November; Grugel, Jean: Democratizarea. O introducere critică. Polirom, Iaşi, 2008, VII. SEMINARII
1. Noţiuni legate de conceptul de democraţie: pluralism, partide, linii de clivaj, reprezentare, alegeri, legitimitate. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bp., 1999. 2. Definiţia etimologică a democraţiei conform Sartori. ’Puterea poporului’. Evoluţia istorică a conceptelor ’popor’ şi ’putere’. Sartori: Demokrácia, Osiris, Bp., 1999.20-29. 3. Problematica democraţiei antice. --- Államéletrajzok. Osiris K., Bp., 4. Democraţia maselor. Întrebări, interpretări, evoluţii. Sartori: Demokrácia. i.k., 7683, Tocqueville: Amerikai demokrácia. 5. Democraţia verticală. Statul, reprezentarea, procedurile democratice. Sartori, i.k.76-96. 6. Democraţia locală, autoguvernarea. Principiul subsidiarităţii şi democraţia. 7. Aspecte ale participării politice şi democraţia. 8. Noţiunea de opinie publică. Sartori, i.k. 51-73. 9. Problema elitelor şi democraţia. Sartori, i.k. 80-93; 10. Democraţia liberală. Probleme şi concepte. 11. Democraţia şi naţiunea. Vezi Kymlicka, Will – Straehle, C: Kozmopolitanizmus, nemzetállamok, kisebbségi nacionalizmus: a legújabb irodalom kritikai áttekintése. 12. Democraţia reală în câteva ţări. Exemple: Statele Unite, Marea Britanie, Germania. – teme de casă, întocmirea unor bibliografii. 13. Studiul empiric al democraţiilor. Tranziţia est-europeană şi democraţia. Rose, R. – Mishler, W. – Haerpfer, Chr.: Democratia si alternativele ei. Institutul European, Iasi, 2003, 146-206.; Lijphart, Arend: Democratia in societatile plurale. Polirom, 2002. 14. Perspectivele democraţiei. Democraţia iliberală. Sartori, i.k. 159-170, Fareed Zakaria: The Rise of Illiberal Democracy, Foreign Affairs November, 1997.Sartori, i.k. 215-250. VIII. CERINŢE, MOD DE EVALUARE: Performanţele studenţilor vor fi evaluate în mod regulat după participarea şi activitaţile de la fiecare seminar. Conform regulamentelor universitare (statutul studenţilor, articol 29., alin.2.) prezenţa la seminar este obligatorie la minim 75% din orele de seminar. Nota finală se compune în modul următor: – ponderea activităţii de seminar în nota finală este de 40%. – examen scris: 60% Participanţii la acest curs vor redacta o lucrare de seminar pe 3-5 pagini. Tema lucrărilor/conspectelor va fi oferit, în principiu, de profesor, dar şi studenţii pot propune teme pe care vor să elaboreze. Nota pentru activitatea de seminar se compune în felul următor: lucrarea de 3-5 pagini (4 puncte) + prezentarea lucrării (3 puncte) + participarea activă la seminar (3 puncte). Studentii care nu vor sustine lucrările de seminar nu se vor putea califica pentru examinarea finală. IX. BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ Brunner, O. – Conze, W. – Koselleck, R.: A demokrácia. Jószöveg K., Bp., 1999. Fareed Zakaria: The Rise of Illiberal Democracy, Foreign Affairs November, 1997. Kymlicka, Will – Straehle, C: Kozmopolitanizmus, nemzetállamok, kisebbségi nacionalizmus: a legújabb irodalom kritikai áttekintése. Kellék. Lánczi András: Demokrácia és politikatudomány. Aula, Bp., 2000. Linz, Juan J. – Stepan, Alfred: Problems of Democratic Transition and Consolidation. Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 1996. [BFSPA, SC]
Lipset, S.Martin: Homo politicus. Osiris, Budapest, 1995. Revel, J.-F.: Revirimentul democraţiei. Humanitas, Bucureşti, 1995. Schumpeter, Joseph A.: Capitalism, socialism, and democracy, London & New York: Routledge, 1996. [BFSPA, SC] X. GESTIONAREA SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE. PLAGIATUL În situaţii de excepţie orele pot fi reprogramate. În acest sens sunt valabile anunţurile titularului de curs sau seminar, respectiv înţelegerile realizate cu studenţii prin lista de corespondenţă (mailing list) al anului. Frauda la examen se sancţionează cu nota 1 şi alte sancţiuni (de excludere), propuse spre aprobare conducerii facultăţii. Notiunea de plagiat se defineste în conformitate cu normele Catedrei de Stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai. Vezi: http://www.polito.ubbcluj.ro/polito/documente/reguli_plagiat.pdf respectiv, în limba maghiară: http://www.bbte-politologia.ro/letoltesek.php
