Amtf
O r à ç t i e , ^ » aep^eţşw?!*, p . 1 9 0 2 .
Ш.
Mi»
.8
I
V
A
REVISTA PENTRU AGRICULTlJRAy INDUSTRIE Şl COMERCIU
Ш
„ А в д щ і Ь л Ш о е din Orăştifc'i şi „Вбоашші române dß agricnltată din comitatul S i b i i u l a i " .
'• •" ABONAMENTE: Pe an 4 coroane (2 fl.); jumítáté a» 2'cor. (1 fl.) Pentru R o m â n i a 16 franci pe an.
APA
r'E:
În Д е е а д е IJuminecă. Românii prea cerem multe delà preotul şi înveţătoru^ nostru. Delà preot ce rem să ne fie părintele sufletesc şi tot el să ne fie conduçëtorul, în cele ob şteşti, apoi medjcul, advocatul, profeso rul de agricultură, şfa^itojul în ale coftaerciului, industriei, ia, reuniunilor şi băncilor de înfiinţat etc. etc., Iţi gene ral cerem ca el să fie universal în ale ştiinţei. Aceasta nu merge. înainte de asta cu câţiva zeci de ani avea rostul seu pretenţia noastră, fiindcă putem zice că mai în toate satele preotul şi întru câtva înyeţăţorul егаді singurele per soane instruite, ear poporul ', era avisât :
n. A m amintit în nrul precedent, pă înveţămentul profesional preocupă pe toţi doritorii de progresul, neamului nosstru pe teren economic şi în special «Revista Economică» în nrii 3 3 , 3 4 şi 3 5 din a. c , consacră, trei articole sub titlul «Trebuinţa de a ne creşte spe cialişti pe terenul econpmic». Cu drept cuvent constată, că preoţimea şi înveţătorimea noastră nu ац făcut şi nu fac aproape nimic pentru propagarea cunoştinţelor economice în p o p o r şi atribue acest neajuns lipsei de pregătire în şcoalele teologice şi peda g o g i c e în ramura agriculturii, şi insufi cienţa şcoalelor de repetiţie econo mice, de care găsim prea puţine în re giunile locuite de români. Fie-ne permis a ne opri mai în tâi u asupra acestor trei puncte. Noi
F O I T Ä P e drum... Mai rar aşa păreche potrivită ca Mărio a r a şi bărbatul ei. Crescută în bine, în mij locul bucuriilor şi a veseliei d e tot felul, de prinsă să i-se îndeplinească t o a t e gândurile, şi nu fantastică, nici capriţioasă ca un copil nărăvit, căci era cuminte din născare şi mai c u m i n t e încă printr'o creştere simplă, o inimă c u r a t ă ca isvorul d e m u n t e , împrejurările vieţii Întocmiseră din ea un suflet rar d e blândeţă şi b u n ă t a t e . Cu toţii o iubeau ca p e o sfântă fe cioară şi în chip d e d e s m e r d a r e îi ziceau d u d u i a Mărioara pentru blftndeţa şi gingăşia ei; căci era şi frumoasă, dar mai presus de t o a t e dulce în purtări, mlădioasă şi cu nuri d e i-se resfrângea inima p r i n ochii sei m â n găioşi.
la sfaturile lor şi : п і й й й і ia *L4or, Azi
stau lucrurile altfel. Instrucţiunea a deş teptat poporul şi sfaturile preotului, care era privit ca un atotştiutor, — acuma au devenit insuficiente. Preotul să fie în primul rînd adevărat părinte sufle tesc al poporului seu şi aceasta să-ifie prima preocupaţiune, apoi este bine ca el să cunoască cât de multe ştiinţe prac tice, prin care să ajute pe poporenii A c u m se şi măritase; i-se dăduse băr bat- după dor, un voinic şi isteţ tovareş, tinër potrivit ca ea şi vesel şi pretinos. Cine-i vedea se bucura ca d e un semn bun. Noro cul, se întemplă câte-odată, face asemenea minuni. D e câteva zile se aflau Ia moşia Vîşcanii, veniţi ca să petreacă zilele primăverii de curênd, reîntoarsă p e plaiurile terii, şi fe ricirea lor împodobea încă şi mai mult lumi noasa vale a locuinţei lor încunjurată cu gră dini înverzite, d e ţi-se părea că e un colţ d e raiu. Intr'un cuvent şi lumea şi oamenii le erau cu prinţă! Cobora scârţiind carul Încărcat cu şindilă pentru acoperemêntul bisericii din satul Vîşcanii. încet, domol opinteau boii, oprind din când în când pe loc şi spriginind în vênjoasa lor ceaft jugul d e . l e m n ros şi luciu, care le prindea capetele ca într'un. privaz. Clina dealului cam repede şi carul îngreuiat se Jăţsa cu putere peste ei, mai-mai să-i do-
I N S E R Ţ i y NI; se socotesc după. tarifa,"cu p r e ţ u r i
moderate
Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
sei cu fapta şi cu sfatul în rhuítéle' ne voi ale sale, dar ca el să fie şi propa gatorul direct al ştiinţelor economice poporului seu, este prea mult cerut. Seminarele noastre se ocupă, cu drept cuvent, în prima linie*cu învăţarea ce lor bisericeşti şi numai în möd infinit de restrîns de ştiinţele positive, cum sunt şi cele economice. S ă se consacreze şi acestor studii cel puţin a pa tra, parte din timpul studiilor acestor ramuri ale ştiinţelor, atunci vom fi în drept a, pretinde delà preoţii noştri.să fie adeveraţi apostoli ai ştiinţelor eco nomice. Până atunci să ne mulţumim când vedem, că preotul, pe basa cunoş tinţelor sale generale şi cu puţinul c e învaţă în seminarii din ştiinţele econo mice, este şi un econom stăruitor şi doritor de progres, ca să servească de exemplu pentru poporenii sei şi , demn de imitat. într'un articol viitor vom continua.
boare. R ă b d ă t o r i , muţi, cu ochii ţintiţi în vëzduh, curgêndu-le sudoarea 'n s p u m e peste scobitura şalelor păşeau cu sfieală, dar n e clintiţi înţepenindu-se în copite, îndârjiţi sub povara covîrşitoare. Era cald. Luna lui Matu. Zi de lerbinţeală isvorîtă ca din vr'un cuptor. Un câne miţos suriu se tîra ostenit după car, cu limba scoasă. — A h o ! Aho... ho... domol... Joiane... ţine 'n loc Plăvan... domol, tătucă... Ceai Ceai hăis!... striga prelungind cuvêntul Moş Ioan Torna, un bëtrân frumos, cu barba albă şi creaţă, ţinendu-se p e lângă boi când dina inte, când aproape d e ei, tot vorbihdu-le şi atingêndu-i uşor cu o creangă d e copac. 4
•— Ce mai p ë c a t e ! D o a r de-a nebunit vătavul de-a turnat atâta amar d e scândură... zicea Moşneagul. Şi tot aşa se chinuia el şi c u cele d o u e dobitoace, lăsându-se Încet spre cale p e urma drumului şânţuit d e - a m ê n d o u ë laturile. D e o d a t ă se stîrpi. din,, depărtate nişte
v
• "'
Rachiuî de f|ucte.
AVIS. noştinţă pubAcă. următoarele: Têrgul de ţeară pentru vite, care se
ţine obicinuit în Orăştie la 1 — 3 din causa bbàhi
de gură
Oct,
şi de
unghii
ivite în comitatul şi cercul nostru, ceeace priveşte vitele rumegătoare
de încuviinţare se va publica
furi
cas
ulterior.
de cai se va ţinea în zi Octomvrie,
în 4 Octomvrie,
borhotul lor rachiu de cireşe îl fabrică.
d e tructe,
cunoscut
căci numai prin
ear cel de măr
adecă
în
Moldova
pe
timpul
Magistratul Fridrich
N r
2 2 Sept. 1 9 0 2 .
Acker,
-
з а б 2 | 9 0 >
-
sëptëmâni vor da acestuia destul parfum.
întocmai
ca
cum
Pentru së
la fabricarea
o
a fa
Operaţiunea (lucrarea) aceasta ter minată se mai adaogă şi zahăr pentru a-'l
dilua (subţia) şi a
înlesni fermentaţiunea şi pentru ca
obţină un vin avênd 5 — 6 la sută (grade)
cu
alcool.
se îngrijească cultivatorul mai mult
borhotul fiind destul
(miros) d e
de
cât de aci
ditate.
Această
operaţiune
se aerească şi apoi se pune într'un l o
nu împedecă
sau
aciditate
cal avênd temperatura de 2 0 — 2 5 ° .
fermeritaţiunea (ferberea),
Dacă este destul d e cald
Aurel
rëu.
cu
această
de vite este şi
Astfel
de
parfum
vinul
smeură esté aşa
de
de
nêndu'l d'adreptul
In timpul fer-
în
mentaţiunei trebue së avem grija d e a
sau
de
ţine totdeauna borhotul afundat înăun
fragi
parfumat,
së se
fermen
devine
că pu-
destileze, ra
chiul ce résulta e prea bogat în
tru, astfel ca së nu în contact
par
amânare
fum şi consumatorul adeseori nu-'l poate
Exposiţia
gusta.
v
Tocmai pentru aceasta, s e obicî-
stea
multă
cu aerul, căci
se
Pentru acest scop se poate la butoiul d e fermentaţiune (coperiş) d e
gratie, care
ţine
p e ziua d e 3 0 Sept., care deasemenea
dilueze (subţieze) într'o mare
nu se poate
nu se va putea ţinea.
de apă zaharisită, la care së întrebuin
în descreştere, în cursul lunei {Octomvrie) se va putea
fiind
viitoare
deschide
posiţia spre satisfacerea noastră
ex-
a tu
dare) este acela al destilatorilor. procedeu constă
în a adăoga
turora şi în special a proprietarilor din
de fructe fermentat
c o m u n e l e designate a expune vitele lor.
cantitate oare-care d e
Despre ori-ce disposiţiuni în vinţa
aceasta
vom
avisa
imediat
pri pe
-cei interesaţi.
de
(spirt curăţit).
proce Acest vinului
(fert) complect alcool
o
rectificat
Acest spirt în atingere
cu vinul de tructe ia
foarte repede
o
parte din parfumul acestuia.
Caii cu trăsura veniau grabnic şi măcar că era pe deal, vizitiul îi tot îndemna din hă ţuri. Moşneagul vëzêndu-i aproape cât colea, sări din liniştea cu care îşi mâna boii, prinse a-i lovi într'una cârmindu-i spre stânga, împingêndu-i unul într'altul, trăgendu-i de funia din coarne şi hăţuindu-i să facă loc, ear boii împunseră cu iuţeală într'o clipă spre cea laltă parte a drumului, d ă d u r ă în şanţul plini d e burueni şi tragend şubredul car d u p ă ei, o roată se prăbuşi plesnind şi se sfărîmă bucăţi. O m a r e parte din şindilă se risipi p e jos, remăsese btrîmb p e trei roate cu vîriul osiei înfipt în şanţ. Joian, sërmanul, atât d e Vizitiul, vëzênd carul plin ce c o b o r a rëu scăpătase în şanţ, încât îşi frânsese unul clătinindu-se şi sgâriind drumul, şi ori d e din picioarele dinainte şi acum rësturnat la t e a m ă să nu i-se sperie caii, ori îndrăsneţ şi pâment gemea dureros lângă tovareşul seu, prea falnic d e stăpânii ce purta în trăsură,, care rëmase d e cealaltă parte a crucii caru d e departe plesni din biciu şi strigă puternic: lui. Din doi fraţi nedeslipiţi şi împărechiaţi — In laturi, moşnege... fă p e margine 1 sub acelaşi jug, unul acum era stingher.
Dacă
pune acest capac, atunci
trebue amestecat borhotul des.
ţează 1 0 0 gr. zahăr la un litru de apă. U n alt procedeu (mod
capac boştina
tot mereu în licuid (fluiditate).
dejde, că boala c e bântue vitele
pune
un
nueşte ca parfumul acestor fructe s ë s e cantitate
vreme
oţeteşte.
de vite" proectată de reuniunea noastră A v e m însë nă
şi
d e bogat în zahăr
taţiunea începe singură.
Jfurefşan,
făcută
së
şi liquid (fluid) se amestecă bine, ca s ë
fumate, excesul
protonotar.
apă
vinului,
deosebire numai că la tructe trebue së zahăr şi parfum
borhotului
procedează
orăşenesc.
Delà „Renninnea economică din Orăştie". a têrgului
Aceştia şezend laolaltă cu borhotul 2 — 3
ici-eoiea
pe
din contra când fructele sunt prea par
primar.
legătură
cu u n j h a i u , fără a s e sparge s â m b u p .
Din contră cirschul este
Prea multă acreală
Orăştie,
(rachiul România,
beutură cunoscută în strëiriâtate),
obicinuit.
In
este
brica rachiu d e frăcte
Data târgului suplimentar, în
lele de / — j
pentri^destiMt
apoi pu£e Hntr'ô tocitoare sau. îritr||i É t r e alte nloduri dj£ a întrebuinţat butoiu èiunujdinfuáduri scoase. F n i $ fructele este şi acela d e j » fabrica din tele s ë zdrobesc' bine fie cu mână, ne
este şi ţuica de prune.
n u se v a ţinea.
Têrgul
frf^ls
^ b u e ^ ş u l p s e când *sunt bine ^ a p t e f j f i
Magistratul orăşenesc aduce là cu
"
Fructele destinate
y
Aceste
precauţiuni sunt
necesare
de luat, mai cu seamă când începe se
mai
micşora
ferberea
şi
când
a se
vëd d'asupra butoiului sburând muştele, care ne arată apropierea oţeţirei. Odată fermentaţiunea terminată s e poate începe destilarea la cazan. tru acest sfîişit doue moduri:
se
poate
Pen
proceda
sau se "pune
în
în
cazan
-vînghenit d e clopoţei, care pare-că se a p r o pia săltând, dar se apropia lămurindu-se din c e în ce mai bine. Sunetul venia dinspre valea u n d e reînverzise acum rediul tiner d e stejari şi ecoul îl resfrângea clocotind. E a t ă lunecă în fugă, pe dunga dreaptă a d r u m u lui din jos, o călească cu patru cai înaintaşi împodobiţi cu cordele şi p u r t â n d zurgălăi ; s e 'ndreaptă spre deal ca 'n sbor. U n fecior stetea p e capră. Ajunşi la poala dealului înălţat din loc, deodată cam drept, sirepii harmăsari, mesurându-şi javêntul, începură a sui la pas.
boul căzut şi smulgendu-şi perul porni a plânge strigând: — Vai d e mine şi de mine! nu m ë lă saţi, săriţi oameni buni... nu m ë lăsaţi... chema el cu glas tare, desnădejduit înspre trăsura boerească, c e în duruit sonor trecuse fugind pe lângă carul rësturnat. L a strigătele sfăşiitoare ale bëtrânului cărăuş, tinëra femee, care din g o a n a trăsurii vëzuse toată întêmplarea, p o r u n d vizitiului să oprească, sări vioae în d r u m şi par'că nici n'ar fi atins pămentul, alergă spre carul stri cat urmată d e bărbatul ei.
Un nor s'a aşternut pe ochii - lui biet M o ş T o r n a ; i-se făcu negru înainte. Dar deş t e p t şi încă voinic nu-şi p e r d u curripëtul.
Era bogată şi drăguţă stăpâna Vîscanilor, duduia Mărioara, după-cum îi ziceau toţi cei-ce-o cunoşteau încă din copilărie, ear acum împreună cu soţul ei, de c u r ê n d luaţi, porniseră să se ducă în apropiere, să vadă nişte prieteni delà moşia învecinată. — Ce-ai păţit, Moşule? întrebă ea în grijită, învîrtindu-se în jurul carului d ă r î m a t ; apoi p u n ê n d u - s e în genunchi, aşeză manile pe capul boului ologit, care hîrcăia.
Moş Torna vëzênd neaşteptata pacoste, d e o d a t ă stătu ca înlemnit, galben-negru la taţă. Apoi, revenindu-şi în fire, se aruncă spre
Nr. 3 8
.
t o t borhotul fermentat, procedură c e e s t e c e a mai, d e s întrebuinţată, sau în |ine borhotul s e poate niai întâiu presa (tescul) spre a scoate din el tot vinul, care s e trece printr'un filtru de paie sau d e pânză şi d e aci la, cazan. Procedeul din urmă s e întrebuin ţează mai c u seamă când voim s ë o b ţinem rachiuri fine. In acest cas b o ş tina remasă trebue bine spălată c u apă pentru a-'i scoate tot alcoolul c e conţine ; ear apa s e amestecă la un loc cu vinul spre a fi destilată. Spălatul s e face în modul următor: boştina se pune în partea de sus a unui butoi cu 2 funduri, unul jos, altul la mijloc găurit A p o i se stropeşte boştina încet cu apă. Aceasta mergênd în jos împinge vinul care ar mai fi rëmas în boştina, care vin se strînge în partea de jos a butoiului. Vinul acesta ca şi cel delà presă e s t e în adevër puţin tulbure, însë se poate destila în alambicuri (căldări pen tru iert rachiu) fără së n e temem, că s e va arde pe cazan. D e cele mai multe-ori se destilează borhotul tot la un loc şi atunci e bine a se lua unele mësuri mái cu seamă când se întrebuinţează cazanele ordinare. Sunt alambicuri perfecţio nate care destilează fără ca borhotul s ë s e lipească. Unele aparate ordinare au aproape d e fundul cazanului, un fund găurit sau o gratie. P e această gratie se pun paie, se toarnă apă până la gratie şi apoi s e pune borhotul în cantitate egală c u apa pusă, gratia şi paele opresc ma— Serăcuţul d e el... serăcuţul d e el... par'că plânge... zicea ea netezindu-1 cu dege tele ei subţiri şi căutând a d â n c în ochii mari, neînţeles d e îndureraţi ai lui Joian.
Pag 3.
BUNUL ŞCONOM
teria groasă a s e lipi p e fundul caza nului. S e recomandă ca încălzitul s ë se facă încet.
mai invita notabili şi représentant! ai comunelor, al căror numër s e fixase la í20jbf. $іфі manlvre r|u s e vor face în S e mai recomandă adesea-ori c a ' faţa oaspeţilor ruşi. *foată serbarea va în cazan să s e atîrne un c o ş metalic ţinea numai o zi. Presa bulgară insultă in care se toarnă borhotul şi care re tripla alianţă zicênd, că ea caută să ţine părţile groase. 'ii f? : suprime slavismul în Jîalcarti. • In fine s e mai poate întrebuinţa următorul procedeu: se pune în cazan o cantitate îndestulătoare d e apă, care s e încălzeşte până la 6 0 — 7 0 ° , când se a d a o g ă o cantitate de borhot care amestecându-se bine să fie destul de o m o g e n (de-opotrivă) şi fluid. După aceasta se încălzeşte până, aproape d e punctul d e ferbere amestecându-şe bine s ë fie destul de omogen şi .fluid. In acest moment se pune capacul cazanu lui şi s e continuă a s e încălzi uşor. Prin acest procedeu së pierde în tim pul primei operaţiuni o parte, din al cool, dar destilarea se va face mai bine. ;
(După *Rev.
viticolă*)
DIN LUME S e r b ă r i l e delà Şipka. Din sor ginte streină se vesteşte, că Austria, Germania, Italia şi Anglia au trimis o notă comună guvernului bulgar, cerênd ca să schimbe programul serbărilor delà Şipka. Marele duce Nicoiae Nicolaevici nu va participa la serbare. Ceialalţi oaspeţi ruşi vor merge direct delà Bur gas la Şipka. După-ce vor asista la ser viciul divin, se vor reîntoarce îndată, fără să se oprească nicăiri. N u se vor
să se reîntoarcă la trăsusă, să n u stea în bătaia soarelui. •— Hai cu noi... Moş Torna, vino... zise ea apucând înainte cu bărbatul seu... CosMoş Torna începu a povesti tânguitor tache, feciorul, va rëmânea cu boii... cum voind să facă loc trăsurii şi-a înteţit Bëtrânul o u r m ă ca d u s d e o putere p r e a tare boii şi i-a împins singur el n e s o ascunsă. Ajunşi la trăsura bogat îmbrăcată cotitul în şanţ. Ce să se facă ? A c u m se pră cu metasă, se sul grăbită şi strigă bëtrânul ui : p ă d e ş t e un bou... r ë m â n e n u m a i cu unul... — Sui, moşule... colea lângă mine... El îi avea de demult... cu dînşii trăia şi se hră-i tot cu căciula în mână, făcu un p a s inapoi, nea. Mai astă-earnă ii murise baba... a c u m scărpinându-se în c a p , riepricepênd, umilit, boul... S e vede că a căzut vre-un blăstem p e sfiicios... capul lui... D'apoi vatavul, ce are să zică? — Haide... Haide... n u perde vremea... I-a p u n e în socoteală şindilele... sue-te, a d ă u g ă e a cu glas mai poruncitor. Aşa se jeluia bëtrânul ţeran, cu căciula Bëtrânul veştejit şi plin d e colb se aIn mână, plecat înaintea duduei Mărioară, căţă d e aripa trăsurii şi se aşeză ruşinos lângă privind în j o s , înlemnit, destăinuindu-şi p ë - gingaşa şi frageda stăpână. catele ca la o icoană. Bărbatu-seu rîzênd cu plăcere se puse F ă c e a u o privelişte frumoasă cele trei p e scaunul d i n a i n t e : fiinţe a d u n a t e lângă boul rănit; bëtrânul c u S e reîntoarserà într'o clipă la curte. fruntea încovoiată s p r e pâment, drăgălaşa feAjunşi aici, ; duduia Mărioară tragend p e m e e ca o floare resărită p e grunzişul d r u .moşneag d u p ă ea, trimise îndată să vie, v e m u l u i , şi bărbatul ei, îngrijit, care o îndemna | chilul delà m o a r ă şi-i o r d o n ă să aleagă d i n
Ovreii
din R o m â n i a ş i S t a -
tele-Unite. Statele-Unite ale Americei de Nord adresaseră o notă cătră R o mânia şi altă circulară cătră puterile Signatare ale congresului din Berlin, unde a cerut tratarea Ovreilor în R o mânia conform decisiunilor acelui con gres. Până acum singură Anglia
a res-
püns la nota Americei d e Nord privi toare la C^vreii din România.
D i n Rusia. Sultanul a primit zi lele acestea în audienţă pe ambasado rul rus, care i-a comunicat dorinţa Ţ a rului pentru susţinerea statul ui-quo în Balcani. Sultanul à prorois a asigura li niştea în Macedonia şi a declarat, că chestia trecerii torpilorilor ruseşti prin Dardanele a fost resolvată într'un s e n s favorabil pentru Rusia.
Ministrul francez d e marină a adresat, cu ocasia
unui
banchet
nişte
cuvinte, de care Italia s'a ţinut atinsă. Guvernul
francez
a
intervenit
oficial
pentru împăcare.
cireada doi boi voinici, sà-i p u n ă la un car nou şi împreună cu nişte argaţi së trimită cu bëtrânul să ridice şindilele şi boul cu picio rul frânt. Bëtrânul auzind hotărîrile ce s e luau pentru binele seu, se îndreptă cătră bineiăcetoare şi aplecându-se să-i ia manile să i-le sărute, ea-l întimpină bătendu-1 p e umeri : — Să fie ai d-tale boii cei tineri şi ca rul cel nou... să trăeşti şi să n e ierţi, m o şule, că te-am necăjit... — D u d u e Mărioară, zise el făcendu-şi cruce, încotro te-ai întoarce cu faţa numai n o r o c să-ţi trimită D-zeu. Şi porni. D o u e lacrimi înecară ochii mari ai Mărioarei. •' N. Volenti. O causa. — Die doctor, femeile d e c e n ü au mustăţi î —• D o c t o r u l : F i i n d c ă buzele femeilor sunt în mişcare continuă.
Pag. 4 .
tir. 3 8
Umflarea guşeî poàtë fi W dduè Ш\т: tiîrtoasă şi moaie. Umflarea vírtbásá a gaşei 'se iveşte când paserile mânâricu prea multe grăunţe uscate, oare prin apa beütä së umflă în urmă foarte tare, apoi când e l e înghit lucruri cari nu s e pót mistui, c u m sunt: pene, bucăţi mari de oase, petricele şi cari apoi împedecă golirea guşei. D a c ă paserea mănâncă mâncaţi, ce au trecut deja în putrejune, 'sau dacă li-se îmbolnăveşte peliţa care căptuşeşte g u ş a p è din lăuntru focă li-se umflă gusàj însë e moale la pipăit In ambele caşuri vom căuta să golim guşa, frămâhtându-d cu grije cu mâna udă şi ' anume : la guşa învîrtoşată în jos spre intestine, ear la guşa moale în sus. 1
Boalele mai obicinuite ale găinilor. (Reproducerea interztcS).
(Urmare.)
Dintre boale amintim: Ţâfna (germ. Pips) n u este altceva d e c â t un guturaiu (catar) al paserilor, cu deosebire acelor, cari se nutresc cu grăunţe (granivore). Nările s e astupă cu mucosităţi, aşa, că paserea ţine gura deschisă,, tuşeşte, horcăe şi cáde d e multe-ori obosită la păment. Dacă boala s e prelungeşte peliţa c e îmbracă limba şi gâtlejul s e învîrtoşeâză şi pa serea capetă şi friguri. Căuşele acestei boale, c e o capetă cu deosebire găinile tinere, este rëceala, când e l ê sunt e x puse vêntufilor reci şi umede şi h u au un adăpost uscat şi bine închis. Când boala este mai uşoară, ajunge a ţinea câteva zile găina bolnavă într'un l o c mai călduros, însë bine aerisaţ, fără curent şi c u mult soare. Dacă inflamaţia (aprinderea) este mai gravă, atunci p e lângă ţinerea găinii la un loc călduros, trebue së punem în mâncare şi în apa d e beut a ei amoniac, tanin (ambele din spiţerie), ceva vin roşu şi grăsime. Ca mâncare îi dăm mâncare bună moale şi verdeaţă. Narile le spălăm cu apă puţin sărată şi apoi le ungem cu untdelemn. Putem pensula părţile bol nave cu tanin disolvat (topit) în apă sau cu acid carbolic 3 la sută (ambele din spiţerie). A scoate d e p e limbă cu ajutorul unui ac peliţa învîrtoşată nu are nici o influenţă asupra boalei. Durerea sau inflamaţia de ochi sau numai a unei părţi a lui se vindecă în cele mai multe caşuri dacă ţinem găina mai multe zile la un loc întunecos, spălând ochiul mai d e s cu apă curată. Mult grăbeşte vindecarea dacă d ă m găinei bolnave ca mâncare făină sau pâne în ames t e c cu untdelemn, grăsime sau unt proaspët, care pro duce o uşoară eşire afară. Constipaţia (încuierea) se iveşte cu deosebire când găinile închise în coteţe sunt nutrite numai cu grăunţe. L e putem vindeca uşor dându-le d e câteva-ori câte o lin gură d e untdelemn, unt (uleiu) d e ricină, untură d e porc sau unt proaspët sau adăugăm la mâncarea lor moale pu cioasă pulverisată sau floare d e pucioasă ca o linguriţă d e cafea pentru zece găini. L a găini c e sufere d e această boală d e multe-ori se impun spălaturi cu apă căldicică pe la şezut, ungeri cu uleiu sau chiar şi clistire. Otrăviri încă se ivesc adesea între găini, producênd inflamaţiuni în stomac şi intestine (maţe) şi cari p o t fi chiar omorîtoare. Ca otrăvitoare putem aminti neghina, migdale amare, fosfor delà capetele chibriturilor, drojdii delà cafea etc., care în cele mai multe caşuri s e iau d e găini fiind amestecate în mâncarea lor. Când observăm otrăviri la găini este bine a l e da un purgativ (curăţenie) puternic, ca : zamă delà seminţe d e in ferte, uleiu, äpoi udându-le, d e repeţite-ori, cu apă p e cap, g â t şi spinare.
Diarea (urdinarea, cufureala) provine la paseri diri hrănire neregulată şi rëceli şi mai cu seamă din causa unei mâncări rele, stricate, prăfuite sau mucezite. Putem scăpa uşor găinile d e această boală, dându-le regulat o hrană bună, apă curată şi ţinendu-le într'un coteţ curat, călduros şi bine aerisat. Holera este o boală molipsitoare (contagioasă) şi la început s e aseamënà cu diarea. Excrementele (găinaţul) lor devin albicioase sau sângeroase, şi foarte reu mirosir toare. Găinile bolnave trebue s ë le separăm îndată d e celelalte şi la început nu le dăm nimica d e mâncare, în schimb însë le turnăm p e g â t vin roşu sau rachiu, ear ca beutură le punem înainte lapte dulce căldicel. Deoare-ce boala aceasta s e întinde foarte repede şi la celelalte pa seri, este mai bine ca cele îmbolnăvite să le omorîm ime diat, ear corpul lor îl vom îngropa adânc în păment şi vom proceda la o desinfectare radicală, cum am spus mai sus. Celor rëmase sănetoase le v o m adăuga, câtăva vreme la mâncarea lor moale şi la apa d e beut — vin roşu, rachiu sau sulfat d e fer (calaican), tanin sau acid salicilic ( 1 0 — 1 5 grame la un litru d e apă). Difteria (ciuma găinilor) încă este o boală molipsi toare şi e cel mai mare inimic al paserilor. E a atacă n u numai găinile, dar şi toate felurile d e paseri, ba chiar şi pe oameni. Boala se arată în următorul m o d : creasta şi bărbiile sunt uscate, când reci, când calde; penele sbîrlite; găina bolnavă stă somnoroasă şi la o parte d e celelalte; din nări şi ochi s e scurge un puroi, care uscându-se în chide nările şi paserea respiră cu anevoinţă, ear pleoapele se lipesc unele d e altele. Inlăuntrul gurii şi gâtlejului s e formează un strat albicios, care împedecă respirarea (rësuflatul) şi înghiţirea. U n leac contra boalei nu se cu noaşte. De aceea cele îmbolnăvite s e vor omorî imediat şi se vor îngropa adânc, ear coteţul şi .curtea paserilor s e va desinfecta temeinic. <
Tuberculosa (oftica, tusa saca, găinarea) este ca şi holera şi difteria, o boală molipsitoare. Găinile atacate de aceasta boală, c a şi la o m şi alte animale, tuşesc şi^ slă besc din zi în zi, până-ce mor. Plumânii lor sunt nimiciţi (stricaţi) cu desevîrşire. Găinile capetă aceasta boală s a u delà altele bolnave, cu care convieţuesc sau şi delà o a meni tuberculoşi, al căror scuipat îl mânâncă. Leac contra tuberculose! nu există, Paserile bolnave se vor omorî cu cât mai curând, cu atât ruai bine şi s e îngroapă adânciri păment, ear coteţele şi vasele din ele vor fi desinfectatel
ftr.
Pag* 5
эа
ReuntatisiHul (podugrd, guta), &è iveşte Câmf gàiniïè
pier, fn cas, că' nd îngrijiri 'Ш$рЩрз&}
s u n t ţinute în curţi şi coteţe umede, reci şi expuse la cu;
r e n ţ j à e aer.
У я І і г п г > | Л ^ 0 8 ş i , rece Încă
această boală. umflă.
poţ
p e ţ i neplăcut.
provoca
Picioarele şi degetele ior şuqt reci şi mai
poate
ide, acestç
ţ>âcă nu sunt mulţi ajută dacă le s
se
păduchi, cu untdelemn d e .mai m u l t e ori. curăţit în m o d temeinic.
loeş-
ungem
p e cap, urechf 'şi p ç , sub arffiV 494$ > ţ' «ttrîng mai
Mersul e nesigur, degetele se contrag (se strâng
laolaltă) şi în sflrşit găina nu
1
mulţi
Coteţul trebue
'Toată lemnăria şi cu
deosebire
umbla.
.Când . , crepătorilft Іе^ У0Р ünge cu zamă d e tutun (tăbae) său reumatismul zace în gât, el se îndoae înspre spate. Contra petroleu, ear după aceea votri spói cu läpte d e var lri acestei boale foloseşte în prima linie: căldură uscată.' I?ä- T îhnestèc cu acid carbolic,, cum am yëzut mai sus. serile bolnave se pun în un c o ş sau cutie cu fên moale sau Năpârlirea adecă schimbarea^ penelor, ea se iveşte; t
p e t e c e d e lână, care se aşează la căldura lângă sobă (cuptor) sau î n fine la
pe
soare
şi
vatră
li-se
sau
dâ
de
mâncare pâne muiată în vin (mai bine în vin roşu). g e t e l e şi picioarele se ung cu untdelemn.
în fiecare an la p a s e r i l e noastre şi în special cade toamna târziu, adecă într'un
De
deja mai rece.
Dacă nu folo
nile totdeauna
timp
la găini,
când
aerul
Năpârlirea însăşi nü este boală, tînjesc p e această
vreme.
Prin
perderea
penelor celor vechi corpul (trupul) lor este mai rëu
d i c e l e de apă, în care s'au fert floare de fên sau flori d e
rat d e irig şi umezeală, cari uşor. pot provoca
romoniţă (muşeţel), apoi se şterg bine şi se pun la căldură.
penele cele noue,
lipsitor şi de aceea găinile îmbolnăvite
de
versat
s ë le îndepărtăm imediat de cele sànëtoase.
Versatul
a picioarelor. tocată. cel.
lirei într'un coteţ mai călduros şi le vom
se
cu atât vor trece mai uşor şi mai
dinainte
V o m îngriji totdeauna pentru un loc mai
repeţite-ori
In tot
Repetăm publicarea acestei statistici, ca din nou sä punem naintea ce titorilor noştri o oglindă fidelă a importului şi exportului de ouë în decursul unui an, cu scopul ca câţi mai mulţi së se îndeletniceatcă cu acest negoţ, care rëscumpëra în belşug munca şi truda omului.
caşul
vom
căuta mai întâiu së înlăturăm corpurile străine, ca pene etc., c e ar fi ajuns în răni. Frânturi
Din « « «
de oasë. Când seîntêmplà ca vre-o pasere se-'şi
rupă vre-un picior sau aripă şi dacă nu
ţinem
d e mult la ea, este mai bine se o tăiem.
deosebit
In cas, că d o
rim së o vindecăm, vom face părţii rupte o legătură (bandagiu), în aşa mod, ca capetele osului rupt së unul In
de
altul,
ca
së
acest interval,
se
paserea
fie
alipite
poată contopi earăşi
laolaltă.
va
şi- bine
fi
ţinută
separat
hrănită. Râia
picioarelor
se iveşte dintre paseri cu
deosebire
Ia găini şi mai ales la rasele mari şi grele de origine din Asia.
Ea este provocată de un paiangene al râiei (rapăn),
cam asemenea celor-ce găsim şi la celelalte animale domes tice sau la om.
In
urma
acestora
se
ivesc
nişte
solzi
^
In anul 1 9 0 1 importul Austro-Ungariei a fost: Rusia 3 7 3 . 2 6 1 rhăji metrice. România 19.261 Italia 4.300 « Turcia 4.630 «
«
Serbia
« « « « « « « « « «
Bulgaria Germania Muntenegru . . . . . . Anglia Grecia . . . . . . . . Egipt Elveţia Francia . •. Danemarca Belgia
«
China
albi-cenuşii p e picioare, care se tot înmulţesc şi se suprapun (se aşează unul peste altul), aşa încât o coaje
atât
umbletul lor.
de
groasă, că găinile
formează sunt
la
împedecate
în
care le face ca mereu së se ciugulească la picioare. Râia trece şi pe creastă, bărbii, cap şi p e gât formând şi acolo Ca
mijloc
de
vindecare
vom
spăla
părţile atacate cu apă căldicică, în care s'a disolvat săpun verde şi îndepărtăm apoi cojile cu îngrijire.
După
aceea
ungem picioarele cu untdelemn, la care adăogăm a zecea parte acid
carbonic.
In fine vom face o desinfectare ra
dicală a coteţului şi tot ce së află în
el,
spoind
tot
cu
lapte d e var, căruia îi adaogem şi acid carbolic (20 grame la un litru lapte d e var). Păduchii
se ivesc la găini mai
cu
seamă
unde
nu
d o m n e ş t e curăţenie în coteţele lor şi când sunt rëu hră nite.
Găinile cari sunt
năpădite
de
păduchi
slăbesc
şi
. . . . . . . .
. Suma:
urmă
P e lângă aceste ele simt o mâncărime mare,
coji gălbui-cenuşii.
şi
Comercial de oue din Anstro-Ungaria.
cu apă, căreia i-se poate adăoga foarte puţin oţet d e vin s a u câte-va picături de acid carbolic.
năpârlirea
căldi
provenite din lovituri sau alte întemplări se va
căuta în prima linie ca eíe së fie spălate d e
nutri mái bine,
repede
verdeaţă
In câte-va zile boala aceasta piere de sine. Răni
Urmează d e
vor începe a oua mai d e grabă.
Locurile atacate le ungem cu unt, ear' d e
mâncare dăm găinilor terîţe ferte amestecate cu
boale, ear*
aci, că cu cât vom ţinea găinile noastre în t i m p u l năpâr-
trebue
iveşte cu deosebire sub aripi, pe piept şi partea
apă
pentru-ca së se formeze, întrebuinţează
multe materii din corp pentru formarea lor.
încă se iveşte adesea la găini. El este mo
este
însë găi
s e ş t e acest tratament, atunci li-se face la picioare băi căl
Versatul
ea
In « « « « « « «
« « « « « « « « « « «
1
«
4 2 0 . 6 8 6 măji metrice.
In anul 1 9 0 1 exportul Austro-Ungariei a f o s t : Germania . . . . . . . . 8 9 2 . 2 7 1 măji metrice. Anglia 97.754 « Elveţia . . 41.484 « Belgia . . 3.854 « Ţerile-de-jos 19.452 « Francia 2.042 « Italia . 1.001 Rusia 708 «
« Serbia « « « «
4.953 11.769 1.075 331 7 75 363 65 53 540 1
59
România . . . . . . . . Triest Danemarca . . . . . . . Turcia . . . . . . . . . Suma:
104 14 99 '• • • 7
•
« « « «
:>
1,058.849 măji metrice
Dacă calculăm în termin mediu 2000 oue pe uri cântar metric putem uşor afla numërul oùëlor.
Pag, 6
BUNUL
EÇONQM
Advocatul
tul cu цп vas mare învelit cu o cârpă u d ă . In farfuria în care ţineţi untul să se afle p u ţină apă, peste care puneţi vasul acoperinCa VOlunta'T în arihítf£ cdeitmă poate du-1 aşa, ca evaporaţiunea apei dinlăuntru, întră numai acela, carie a Împlinit 17 ani şi nefiînd în legătură cu aerul din afară, între a r e o înălţime d e 155 ctm. şi care are con- ţine rëcoreala. simtëmêntul părinţilor ori tutorului, . d â n d q declaraţiune în scris, făcută înaintea antistiei comunale. Cu această declaraţiune, cu ates tatul d e moralitate extrădat d e antistia c o m u n a l ă şi cu extrasul d e botez trebué s a s e présente respectivul la c o m a n d a militară. A Nou institut de credit român. In Râş cela, care a satisfăcut deja datorinţei' sale nov (corn. Braşov) s e va înfiinţa o nouă militare, adecă a servit deja în a r m a t a co bancă r o m â n ă s u b numirea d e «Reşnoveana». m u n ă şi voeşte a întră la. honvezime, trebue Capitalul d e fondare va fi d e 25.000 cor. şi s ä se présente la c o m a n d a militară a honve- se va procura prin emisiunea d e 5 0 0 acţii zimii, presentând cartea d e serviciul militar, în valoare nominală de câte 5 0 cor. * extrasul d e botez, atestatul d e moralitate; şi 1
NOUTĂŢI
dacă ar fi minoreau, declaraţiunea părinţilor sau tutorului, e x t r ă d a t ă în faţa antistiei c o munale. (Art. de lege V I §. 19, 20, 22 şi 2 3 din anul 1889). , , :
La
aas de moarte
extraordinară
chirurgul e dator a face imediat arătare a n tistiei comunale. Mâncările, beuturile, medi camentele suspicioase le va sigila în faţa a d o i martori şi le va p r e d a antistiei comu n a l e spre păstrare. Ori-ce persoane, cărora le vine la cunoştinţă astfel de caşuri, deasem e n e a trebue să facă îndată arătare antistiei comunale. (Instrucţiunea ministrului de in t e r n e pentru chirurgi din anul 1876 nrul 31025).
DIVERSE Seminţele de urzică m â n c a t e d e căt r ă cai au o înrîurire foarte b u n ă asupra acestora. Agricultorii din Danemarca, ai căror cai au totdeauna o înfăţişare excelentă, usucă aceste seminţe şi le dau, seara si dimi neaţa, câte o mână în porţiunea de ovës. Caii devin astfel mai cărnosi şi perul lor cap ë t à un luciu foarte frumos şi metăsos. A ceste seminţe d e urzică sunt d a t e de trei-ori p e sëptëmâna.
In
care timp
al zilei cresc
arborii
mai mult? După un botanist german, care d e u n lung şir d e ani se ocupă cu observaţiuni asupra n u m e r o a s e plante, a constatat că creşterea arborilor ar avea loc mai cu seamă n o a p t e a şi a n u m e delà miezul nopţii p â n ă la orele şese dimineaţa. Acest botanist a stabilit chiar regula că prelungirea creşterii e s t e : Delà 6 ore dim. până la 9 ore dim. 8.6°/ » 9 » » * > 12 » am. 1.3 » » 12 » am. » » 6 »p.m.—.—» » 6 » p . m. » > 9 » seara 1.3 » > 9 » seara » » 12 » noapt. 3-8 * » 12 » noaptea » » 6 » dim. 25.0 > Nu toate plantele se supun acestei ré g u l e şi cifrele d a t e mai sus se referă, cum a m amintit, numai asupra"arborilor, 0
Păstrarea
untului
proaspăt.
Aco
p e r i ţ i farfuria (talerul) în care s e găseşte un
Schimbare in mersul trenurilor. Cu ziua d e 1 Octomvrie se va introduce pe linia fe rată de stat o nouă ordine îh mersul trenu rilor, care se deosebeşte încâtva d e cea va labilă în decursul verii.
* Abzicerea Papei Leo 2 Ш І . O ştire sensaţională şi-a luat sborul prin lume. E vorba, că Papa L e o XIII va abzice în curând, de signând deja d e urmaş al seu pe scaunul papal pe secretarul seu, cardinalul Rampolla. E cunoscut, că fiecare papă în testamentul seu designa pe unul din cardinali de urmaş al seu. Cardinalii respectau de obiceiu d o rinţa papei. Rampolla însë nu prea era bine privit d e ceialalţi cardinali. De aceea papa încă în viaţa sa a voit, ca Rampolla să ajungă papă şi spre acest scop s'a şi decis a abzice în favorul lui Rampolla. E interesant cum a ajuns această ştire în vileag. In tipo grafia papei merg lucrurile d e tot încet şi greoiu. Rampolla a urgentat totul, ca abzi cerea papei L e o XIII şi denumirea sa d e papă să se tacă cât mai iute. Pentru-ca ac tul de abzicere al actualului papă să se tipă rească cât mai în grabă, au fost angajaţi încă doi tipografi streini, cari nu puseseră jurămênt, că vor ţinea In secret toate cele-ce se p e t r e c în Vatican. Aceştia au comunicat şti rea cunoscuţilor lor, de u n d e s'a rëspândit în toată lumea.
* Din America. Un Maghiar emigrat în C a n a d a descrie modul miser de traiu al lo cuitorilor din satul Herczegfalva din Canada. «Locuitorii acestui sat, toţi Maghiari emigraţi din Ungaria, trăesc în nişte găuri scobite în p â m e n t . In "aceste locuinţe ale loi nu afli de cât un ţol, ear mâncarea ce mi-au dat-o fiind oaspele unui Maghiar de acolo, n'a fost de cât cartofi ferţi, câştigaţi şi aceia cu mare jertfă. Intrebându-i d e soartea lor, mi-s'a rëspuns, că au o soarte foarte tristă şi toţi doresc cu înfocare să se reîntoarcă în patria lor, blăstemând ciasul, în care au plecat d e acasă. N ' a u însë nici banii necesari ca să se poată re' 'nţoarce în Ungaria. Corturile Ţiga nilor din Ungaria sunt de o sută d e ori mai bune, decât locuinţele lor». Scriitorul acestei epistole sfătueşte p e Maghiari să n u mai as culte d e agenţii, cari îi chiamă In America, promiţându-le, că acolo vor deveni bogaţi şi
№. 38 fericiţi. S ë remână mai bine acasă tria lor.
în p a
In chestiunea jidovilor din Bomânla. Din Bucureşti s e depeşează, că ziarul oficios «Indépendance Roumaine» susţinând, că noua lege despre meserii nu conţine nici o disposiţie, care ar lipsi altor legi de meserii, In vită presa r o m â n ă să protesteze în unanimi tate contra amestecului puterilor streine în legislaţia română.
* Eegina Belgiei Henrietta, mama fostei soţii a moştenitorului d e tron Rudolf, Stefá nia, a murit sëptëmâna trecută. Auzind fiica ei de acest cas trist, a alergat la coşciug, vërsând lacrimi amare! Tatăl ei, Regele Bel giei, auzind că fiica sa s e află acolo, a tăcut semn să se depărteze, zicând: «Nu vreau s'o vëdl» Refusul acesta 1-a föcut din causă, că, după-cum se ştie, Stefánia s'a măritat după contele L o n y a i fără învoirea părinţilor sei. * Un tren în flăcări. O telegramă t r a n s misă d e «Agenţia Havas» anunţă, că u n t r e n de petrol, care mergea spre Statele-Unite, s'a aprins în drum. Din personal n'au scăpat d e cât 12 oameni şi aceştia cu răni grave. R e s tul d e 11 au ars d e vii. Bani falşi. Zilele acestea s'a făcut o des coperire surprinzëtoare în Oradea-mare. F i liala băncii austro-ungare a examinat un b a n d e a u r d e 10 franci, care i-s'a adus spre schimbare şi a constatat, că banul e fals, pentru-'că nu e din aur, ci din aramă şi au rul dintr'însul abia représenta o valoare d e 2 0 — 3 0 cruceri. Mai interesant e, că banul fals a fost dat ca premiu de societatea d e tir din Oradea. Societatea de tir şi-a c o m a n d a t toate premiile la o firmă din Viena. S'a pornit cercetare în causă.
CALENDARUL ECONOMIC. Ce
se facem,
în
Septemvrie?
S e samenă grâu şi secară, d a c ă nu s'a făcut în luna trecută. Se culege cucuruzul, când foile toate s'au îngălbenit b i n e ; s e c a r ă acasă şi se aşează nebătut în coşare spre a se usca bine. Se fac ogoarele de t o a m n ă pentru toate sămenăturile d e primăvară, dacă pămentul este destul d e moale. S e scot napii şi cartofii. S e culeg p o a m e l e c o a p t e . Se începe cu facerea gropilor pentru plan taţia d e t o a m n ă şi cu desfundarea p ă m â n tului. Se altoesc merii în ochiu dormind. S e strîng seminţe delà fructe coapte. î n s e m n ă m în viie butucii d e soiuri bune de struguri, pentru a şti d e u n d e să luăm butaşi din cei mai buni. N e pregătim pentru cules; cerce tăm vasele (căzile, putinile) de strîns stru gurii, linurile, tocitorile şi b u t o a i e l e ; le spă lăm sau chiar le curăţăm înlăuntru, le dre g e m ; butoaiele şi zâcătorile le afumăm cu pucioasă. Cătră sfîrşitul lunei, dacă timpul a fost prielnic coacerii strugurilor, şi dacă stru gurii sunt copţi, n e apucăm d e cules; d a c ă nu, îi lăsăm p â n ă cătră mijlocul lunei viitoare.
Nr. 3 8
BUrtUL
Târgurile din Ungaria, Transilvania şf Bănat. Del» 1—1 O c t n.
;
1. Boroş-şebes. Bozovici. Buziaş. 3 . Biozid. Iar a. 4 . Borşa. Ludoş. Nădlac. Odorheiu. Orăştie. 5 . Segedin. Silinghía. Vinga. 6. Bran. Cincu-mare. 7. Baton. Selişte.
ECONOM
!
Pag. 7.
adós lakásán leead&eBíközl^sére kfoaí
évi éktôber fuf ïf.
napjának
e. ç
órája határidőül kitüzetik és ahho» * vermi szándékozók o l y ' m e g j e g y z é s s e l hivatnak meg, hogy az érintett ingósá gok az 1 8 8 1 . évi L X t.«cz. 1 0 7 . é s 1 0 8 . §-ai értelmében esetleg becsáron alul is, azonban csakis készpénzfizetés mellett fognak a legtöbbet ígérőnek eladatni.
3 П ѵ ^ я Л а в р Ь в і az elárverezendő i n góságokat mások is le é s felülfoglaltatfták éSr ^ШЫ&ЩіШ jogot nyertek volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz: 120. §-a értelmében ezek javára is elrendeltetifc.? A befolyandó vételár pedig bii»ó| letétbs fog;helyeztetni. Kelt Szászvároson, 1 9 0 2 . évi szept. hó 1 8 . napján.
, Rácz Árpád, Д т е п п у і Ь е п az elárverezendő in kir. btr. vhajtő. góságokat mások is le é s felülfoglaltat Gălindarnl vechia şi non a sëptëmanei. ták é s azokra kielégítési jogot nyertek Sz. 941-1902. vég. 110(1-1) D u m . d. în. sf. Cruci, ev. Marcu, c. 8, g. 6, v. 4. volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi L X . ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY 28 Venţeslaus t.-cz. 120. §-a értelmében ezek javára Dum. 15 t Sf. M. Nikita 16 S. m. Muc. Eufemia 29 Mihail Luni Alalirt biróáági végrehajtó az 1 8 8 1 . is elrendeltetik. A befolyandó vételár Marţi 17 Sf. Muc. Sofia 30 leronimus évi L X . t.-cz. 1 0 2 . é s 120. §§-ai értel pedig birói letétbe fog helyeztetni. 1 Oct. Mere. 18 C P. Eumenie mében ezennel közhirré teszi, hogy a 2 Leodgar 19 S. Muc. Trofim Joi Kelt Szászvároson, 1 9 0 2 . évi szep 3 Candid Vineri 20 S. Muc. Eustatie szászvárosi kir. jbiróság 1 9 0 2 . évi V 4 Franciscus tember h ó 2 0 . napján. Sâmb. 21 S. Apostol Kodrat 6 1 5 számú végzése következtében D r . Rácz Árpád Prim-colaborator: C o n s t . P. Barcianu. Vlad Aurel szászvárosi ügyvéd által kir. bir. vhajtó. Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu. képviselt «Ardeleana» pénz- é s hitelin tézet részvénytársaság javára Tabán N i SE CADT PENTRU 0 CÜRELÄRIE Sz. 809-1902 végrh. (109) 1—1 colae lui Nicolae felkenyéri lakos é s ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY. végrehajtást szenvedettek ellen 9 6 kor. UN ÎNVEŢĂGElx Alulirt bir. végrehajtó az 1 8 8 1 . évi s jár. erejéig foganatosított kielégítési din casă bună, şi care s ë ştie ceti şi L X . t.-cz. 1 0 2 . é s 1 2 0 . §-ai értelmé végrehajtás utján lefoglalt é s 8 0 0 kor. ben ezennel közhirré teszi, hogy a szász becsült következő ingóságok, u. m . : scrie româneşte. városi kir. járásbíróság 1 9 0 2 . évi S p . ló, borjú, ökrök é s szekerek nyilvános A s e adresa la II 1 6 8 / 4 é s 2 5 3 / 4 számú végzése k ö árverésen eladatnak. vetkeztében Dr. Moldovan Silvius szász Mely árverésnek a szászvárosi kir. városi ügyvéd által képviselt Kotzander járásbíróság 1902-ik évi V 6 1 5 / 2 s z . = e u r e l a r în Orăştie. = Ignácz szászvárosi lakos é s végrehajtató végzése folytán 9 6 kor. tőkekövetelés, javára özvegy L ö w Károline szászvárosi énnek 1 9 0 1 . évi V/3-tőli járó 6 % ka (108) 1-3 lakos é s végrehajtást szenvedett ellen matai, Vs % váltódíj é s eddig összesen Sz. 943-1902 tlkv. (111) 1 - 1 148 kor. 2 1 fil. s jár. hátr. 4 4 kor. 2 7 kor. 8 0 fillérben bíróilag már meg ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY. 4 0 fii. erejéig foganatosítót kielégítési állapított, valajnint ezuttali 3 kor. 1 0 Alulirt bir. végrehajtó az 1 8 8 1 . végrehajtás utján felül é s lefoglalt é s fillér árverés kitüzetési költségek e r e évi L X . t.-cz. 102. é s 1 2 0 . §§-ai értel 1 2 5 6 kor. becsült következő ingóságok, j*éig Felkenyéren adós lakásán leendő mében ezennel közhirré teszi, hogy a u. m. : szekér, steierkocsi, szerszám, tri- eszközlésére ісог évi október hó /7. nap szászvárosi kir. járásbíróság 1 9 0 2 . évi ergép, szélrosta, ökrök é s lovak nyilvá jának d. é. 8 órája határidőül kitüzetik Sp. 6 1 6 számú végzése következtében nos árverésen eladatnak. és ahhoz a venni szándékozók oly m e g Dr. Vlad Aurel szászvárosi ügyvéd ál Mely árverésnek a szászvárosi kir. jegyzéssel hivatnak meg, hogy az érin tal képviselt «Ardeleana» pénz- é s hi járásbíróság 1 9 0 2 . évi V 4 8 8 / 2 számú tett ingóságok az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. telintézet részvénytársaság é s végrehaj végzése folytán 1 4 8 kor. 2 1 . fii. é s 107. é s 108. §§-ai értelmében esetleg tató javára Tabán Nicolae lui Nicolae hátr. 4 4 kor. 4 0 fii. tőkekövetelés, e n becsáron alul is, azonban csakis kész felkenyéri lakos é s végrehajtást szenve nek 1 9 0 2 . évi íI/20 é s III/5-tőli járó pénzfizetés mellett, a legtöbbet ígé dett ellen 1 9 6 kor. s jár. erejéig foga 5 % kamatai é s eddig összesen 1 1 2 kor. rőnek elfognak adatni. natosított kielégítési végrehajtás utján 4 0 fillérben bíróilag már megállapított, ' Amennyiben az elárverezendő i n felül é s lefoglalt é s 7 3 0 kor. becsült valamint ezuttali 6 kor. 1 0 fillér árve góságokat mások is le é s felülfoglaltat következő' ingóságok, u. m. : ló, borjú, rés kitüzetési költségek erejéig Szász ták é s azokra kielégítési jogot nyertek ökrök, tehén é s szekerek nyilvános ár városon adós lakásán leendő eszközlé volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi L X . verésen eladatnak. sére IÇ02. évi október hó napjának t.-cz. 120. §-a értelmében ezek javára Mely árverésnek a szászvárosi kir. d. e. 8 órája határidőül kitüzetik és ah is elrendeltetik. A befolyandó vételár járásbíróság 1902-ik é v 6 1 6 / 2 sz. vég hoz a venni szándékozók oly megjegy pedig birói letétbe fog helyeztetni. zése folytán 1 9 6 kor. tó'kekövetelés, zéssel hivatnak meg, hogy az érintett Kelt Szászvároson, 1 9 0 2 . évi szept. ennek 1 9 0 1 . évi V/3-tőli járó 6 % ka ingóságok az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 1 0 7 . hó 2 0 . napján. matai é s eddig összesen 2 8 kor. 3 8 fil és 1 0 §-ai értelmében esetleg becsáron Rácz Arpád lérben bíróilag már megállapított, vala alul is, azonban csakis készpénzfizetés kir. bir. végrh. mint ezuttali 3 kor. 1 0 fillér árverés mellett, fognak a legtöbbet ígérőnek j Jritüzetési költségek erejéig Felkenyéren eladatni.
Inlius Gravenhorst,
t
Pag. 8
Nr. 3 8
BUNUL/ECONOM Nu există
ДОцгіпф*/agricole^ ;
; r'
. ' . ça aoelea care le expediaaă d e 2 8 ani
MAUTBNER :
ii.
(
/!e :tf,
' :'
^
Иажеіагіа
Fürnisorul Cuffii Regale în BUDA-PESTA>
Ö0ÖW
şt аеровіШв: Str. Bottenbiiler 38. ІжаШ de vênzctre: Str. Andráeay Catalogul ilustrat, de 226 pagini, şe trimite la сетеге gratuit şi franco.
2Ş. 26—62
;
„ARDELEANA'
f
f
S e caută
institut de "credit şi de economii societate <• pe acţii. ..: Z ;
1
Sediul; Oreştie, i n oasele proprii. Fondată
UN ÎNYEŢĂGEL:
î ?
la anul ,1885.
së
Depuneri spre fruc tificare, delii particulari eu.5% fară anunţ,, cu J î - W / o cu anunţ;
avênd'
S e primesc :
fie
român , din cunoştinţa
6%
interese.,
,
limbei
m a n e sau u n g u r e ş t i .
!
cunoş
„Panonia" Cafenea şi Restaurât™
bună,
de azi înainte
ger
Coroana"
costă
din
„Berea
de prima calitate
Un pahar 8 cruceri.
= = =
(102) 4 - 1 0
I
culturale cu
casă
la
tinţa onor. public cà la
„IDEAL" din Hunedoara
. •
Starea depunerilor : peste 2,000.000 c. •
ear' delà corporaţiuni
A m onoare a aduce
LA TIPOGRAFIA
Capital soc; 500.000 c, Fonduri: 350.001) c, I
V i S.
; A
Zilnic
;
bere
p r o a s p ă t ă
— Popicărie. — Gulaş mie 6
A
Darea de venit dapi i n t e r e n o solvente institutul separat. Depuneri şi ridicări, făcute prin. postă s e eiecţuesc cu reîntoar cerea poştei.
:
ér.
Orăştie 2 5 Iulie 1 9 0 2 .
:
(48) 2 5 —
(21) 18
Direcţiunea.
Cu toată stima
Carol ScHurek
S e ' àila 'de ѵепгаге
4
Restaurator. (3>) ' S WţW лХаъ WţW
S e a d u c e la cunoştinţa publică, că: în
HUNEDOARA
(PIAŢA-MARE) s'a deschis o
(46)
,
1
6
_
,
Cassa WfinleimiaDä
Tipografie,
mare c u doue uşi nr. 8 .
Librărie şi cu un Deposit d e tipă rituri sub numele :
Institut tipografia
tipografic
în
provincie
(clavir)
se
precum
poate
înveţa
perfect. adresa
Administraţiei
noastre.
şi i e f t i n a .
mai eftină societate de asigurare este *ste: I
de magazin
şi anticipaţii
ş i - a început activitatea în piaţa din
(104)
HUNEDOARA. Cancelaria însoţirii se află în p i a ţ ă : casele Doamnei ved. P Q P O V 1 C L Magazinul însoţ. se află în p i a ţ ă : , casele M Á T Y Á S F F Y . însoţirea „Agricola" c u m p ă r ă şi v i n d e p r o d u c t e agricole, cu deosebire : grâu, cucuruz, ovës, tărîţe, etc. Vinde bucate p e c r e d i t (pe aşteptare). A c o a r d ă a v a n s u r i p e b u c a t e , e f e c t e şi p r e ţ i o a s e (giuvaericale). P r i m e ş t e a u r ă r i i şi a r g i n t ă r i i în afaceri d e lom bard şi ia acoperire d e c o n t u r i - c o u r e n t e . = = P r i m e ş t e d e p u n e r i spre fructificare cu 6 % — Mijloceşte împrumuturi de bani pe amortisaţie. <• Mijloceşte asigurări pe vieaţa şi contra focului. ===== Vinde u n e l t e şi m a ş i n i a g r i c o l e chiar şi p e p l ă ţ i r i în r a t e . = * In sfîrşit îngrijeşte
g e r m a n ă şi r o m â n ă
pian
A se
„ A G R I C O L A " însoţire e c o n o m i c ă
şcolari din
(87)
întreţinere şi educaţie bună.
Administraţia „ВШШІ ЕШОШ".
-=#j Serviciu prompt. | ф -
2—26
se primesc
şi
Hunedoara,
primeşte ori-ce fel de lucrare tipografică.
Executare cu a c u r a t e ţ a
IП S ІЬІІ U
8-
Limba
A s e adresa la
й ш ~яшь l ~ ~áklA l~
într'o bună familie română
Preţul 2 5 0 floreni. " m
-«„IDEAL"»*-
лиь WJW яшві »JW аШ'і£і
ori-ce afaceri comerciale
Editor-proprietar: Aurel P. Barcianu.
de
intermediare.
( „ S T A N D A R D", s o c i e t a t e d e asigurare asupra vieţii). H=tN Fondată la 1825. * s G u v e r n o r : Principele Buccleuch a n d Q u e e n s b e r r y . S e d i u l : Edinburgh, 3 George Street. Filiala p e n t r u U n g a r i a : Budapesta, str. K o s s u t h 4. Agentură principală: O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) , Piaţa mare Nr. 2 , u n d e se p o t adresa şi se resolvă c o r e s p o n d e n ţ e în limba română. Informaţiuni se d a u şi la administraţiunea foii „Bunul Econom". Venituri anuale . . . . K. 31.793.839-— Profit împărţit . . . . . K. 170.000.000-— Averea societăţii . . . K. 249.302.420Asigurări plătite . . . . K. 508.000.000-Societatea „Standard" contractează ori-ce asigurări asupra vieţii, oferind garanţii depline, .împreunate cu condiţiunile cele mai liberale şi primele cele mai eftine. 3— (106)
Tip. Institutului tipografic „Miner?»" în Orăştie.
I I I
I I
I
