Redeschiderea abatoarelor mici

Publicația Consiliului Județean Harghita

Publicația Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energetic

AnulXI. IX.nr. nr. 310• •septembrie octombrie 2009 Anul 2011

Zi de târg

Redeschiderea abatoarelor mici Consiliul Județean Harghita și Asociația de Dezvoltare Regională a consiliului județean au organizat în data de 1 septembrie la sediul consiliului județean o dezbatere pentru a discuta cu specialiștii, fermierii, prelucrătorii de carne, respectiv cu reprezentanții composesoratelor și a consiliilor locale chestiunea abatoarelor mici din județ. pag. 3

Drumuri, poduri, idei ne trebuie

Seria de întâlniri intitulată „Dezbateri tematice la Consiliul Judeţean Harghita” a avut ca oaspete pe jurnalistul Emil Hurezeanu. În prima zi a lunii august președintele trustului media Re-

Ajutoare alimentare

pag. 2 pentru nevoiași

§. pag. 6 Buletin informativ

alitatea–Cațavencu, Emil Hurezeanu, a purtat discuții despre situația României, despre multiculturalitate și relațiile etnice la Miercurea Ciuc în cadrul serii „Dezbateri tematice la Consiliul Judeţean” organizat de Consiliul

Județean Harghita. Președintele consiliului județean, Borboly Csaba a anunțat încă în luna iunie că va iniția un dialog româno-maghiar axat pe tema reorganizării regionale, această idee stând la baza invitării renumitului jurnalist, bun cunoscător al realităților locale. În curând va fi efectuat și un sondaj în rândul locuitorilor de etnie română din județul Harghita cu privire la părerea lor despre tema Ținutului Secuiesc. Dl. Emil Hurezeanu a vorbit despre aspectele cultural-istorice ale țării, precum și despre atitudinea locuitorilor față de această temă. După părerea lui atât românii precum maghiarii sunt prizonierii unor modele istorice închise și este foarte important să pășească în afara acestor limite și să-și reconfigureze relațiile bazate pe empatie. A subliniat că este important ca atât românii cât și maghiarii să

pag. 3 Rechizite pentru școlari

pag. 7

Ocrotirea valorilor arhitecturale

trateze relațiile interetnice cu o lejeritate îmbinată cu simțul umorului. Chiar și așa țara nu e unită, fapt reflectat și prin infrastructura nedezvoltată: lipsește autostrada dintre Ardeal și Moldova, nu există curse aeriene între Iași și Sibiu. „O țară funcțională are nevoie de drumuri, poduri și idei” – a explicat jurnalistul. În România, în loc de tratarea problemelor, se intervine doar. Nu există nicio strategie despre soarta beteagului (bolnavului) – „reacție da, strategie ba”. Hurezeanu s-a oprit și asupra relației politicii cu presa. „Presa a devenit prea cinică față de politicieni, care, la rândul lor, încearcă să o saboteze – a afirmat. Despre reorganizarea administrativă, respectiv regională jurnalistul a declarat că acest subiect este e o problemă mult prea serioasă încât să fie tratată doar ca o chestiune administrativă.

pag. 4 Energie alternativă

pag. 8

Produse secuiești la Peninsula

Locuitorii zonelor de munte – precum majoritatea locuitorilor județului Harghita – produceau ceea ce le permitea mama natură. Cum pământurile arabile erau puține și slabe, cultivau cereale puține, dar pășunile întinse și bogate au făcut posibile creșterea animalelor, iar codrii dădeau lemnul pentru fabricarea diferitelor unelte din lemn, a scândurii. Laptele, cașul, brânza, urda, precum și covoarele, cergile făcute din lână, lemnul, scândura luau drumul târgurilor, fiind schimbate pe cereale. Produsele din zonele noastre au fost vestite pentru calitatea lor, producătorii punând în ele tot ceea ce era mai bun, punându-și și sufletul. Aceste produse au dus faima locuitorilor acestor meleaguri, iar meșteșugul lemnului a făcut cunoscuți meșterii locului în mai toate regiunile țării. Buni gospodari, meșteșugarii au rămas și în zilele noastre, produsele, bunurile create de ei având căutare. Așadar a fost binevenită și bine primită inițiativa Consiliului Județean Harghita de a încuraja producătorii și meșteșugarii locali prin asigurarea unui cadru organizat, în care își pot valorifica produsele. Târgul produselor tradiționale este organizat deja de o bună bucată de vreme, a treia sâmbătă a fiecărei luni fiind deja cunoscută ca zi de târg de producători și de cumpărători. Cei interesați își etalează produsele pe tarabele amenajate sub arcadele Palatului Administrativ. Târgul, piața a fost și în trecut organizat în zile dinainte stabilite, date bine întipărite în mintea tuturor celor interesați. Iar locul unde au fost amenajate aceste târguri au fost spațiile mari din zonele centrale ale localităților, precum ne dă de știre și denumirea lor: piețele. În multe orașe europene marile piețe înainte de masă funcționează și azi ca… piețe, locuri în care se pot cumpăra produse tradiționale. La orele amiezii locul este eliberat de tarabele mobile, locul lor fiind luat de turiști. Deci, târgul de sub arcadele consiliului județean nu este un moft local, ci adaptarea la un trend european: moda de a promova produsele locale. Prin aceste produse tradiționale au de câștigat producătorul și beneficiarul deopotrivă. Rămâne de ciocnit numai aldămașul. Tot cu tărie de la producătorii noștri… Sarány István

2

Știri

COMITATUS

Ajutoare alimentare pentru nevoiași În concordanță cu Hotărârea Guvernului 600/2009, nevoiașii beneficiează și în acest an de ajutoare alimentare din partea Uniunii Europene. În 2011, pentru cei 33.500 de locuitori harghiteni îndreptățiți la primirea acestor ajutoare sunt destinate 1273,336 tone de alimente în valoare de 3.702.350 lei. Din partea Uniunii Europene în județul Harghita, vor fi distribuite și în acest an ajutoare alimentare pentru locuitorii îndreptățiți la venitul minim garantat, persoanele în vârstă cu pensia mai mică de 400 lei, persoanele cu dizabilități neinstituționalizate, precum și persoanele care primesc ajutor pentru șomaj. Asemenea anului trecut alimentele achiziționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor fi magazionate de Consiliul Județean Harghita, apoi transportate la consiliile locale unde urmează a fi distribuite beneficiarilor. În 2011 vor fi distrbuite cinci soiuri de alimente: 477,033 de tone de făină albă de grâu, 334,018 de tone de mălai, 70,064 de tone de paste făinoase, 37,268 de tone de biscuiți, 293,766 de tone de orez și 61,187 de tone de lapte praf a căror valoare totală este de 3 702 350 de lei. Pe parcursul lunii august au intrat deja 240 de tone de alimente în magazia închiriată de consiliul județean. Restul ajutoarelor va sosi concomitent cu distribuirea care va începe în prima parte a lunii septembrie și conform așteptărilor se va termina până decembrie. Angajații consiliului județean au stabilit deja traseul și planul de distribuție primele transporturi urmând să fie duse în zona Cristuru Secuiesc.

Consiliere pentru agricultorii din judeţul Harghita În data de 15 august, Tánczos Barna, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Csák László, directorul firmei CDC Consulting SRL, au prezentat în palatul administrativ din Miercurea-Ciuc, în cadrul unei conferinţe de presă, proiectul intitulat Furnizarea serviciilor de orientare socio-economică pentru populaţia agricolă din judeţul Harghita, implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANVSA). În calitate de gazdă a evenimentului, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a declarat că se vede din ce în ce mai bine, că numeroasele proiecte implementate în judeţul Harghita încep să aducă rezultate. „Acordăm atenţie legislaţiei şi asociaţiilor din domeniu, ca astfel din dezavantajul pe care îl are judeţul Harghita să făurim avantaje. Degeaba vrem să intrăm în competiţie cu regiuni cu mari producători, deoarece productivitatea pământului este mai redusă, şi în alte locuri întinderea zonelor arabile depăşeşte două treimi, până când la noi nu ajunge nici la o treime, îngreunând producţia competitivă. Astfel noi nu vrem să participăm la competiţia kilogram/preţ, şi vrem să ne găsim locul în competiţia 1 kilogram de produs de excelență calitate/preţ. Acesta este obiectivul strategiei agrare elaborată de consiliul judeţean, care prevede că prin intermediul efectelor comune ale agriculturii şi turismului pot fi operate gospodării durabile şi sustenabile, chiar dacă gospodăriile funcţionează pe teritorii mici. Trebuie să avem o

activitate bună în domeniul creşterii animalelor şi prelucrării produselor, deoarece în baza analizelor majoritate produselor agricole produse şi majoritate animalelor crescute în judeţ, părăsesc judeţul în formă crudă, vie, astfel veniturile obţinute din prelucrare şi valorificare nu rămân la noi. Din acest punct de vedere avem nevoie de multe iniţiative. Ne bucurăm că domnul secretar de stat Tánczos vine în ajutorul nostru şi ne bazăm şi pe ceilalţi reprezentanţi ai guvernului” a declarat preşedintele.

care are o valoare de peste 60 de milioane de euro, finanţat dintr-un împrumut obţinut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Programul, care vizează populaţia agricolă din judeţul Harghita, are un buget de aproape 110 000 euro şi cuprinde printre activităţi evaluarea şi analiza situaţiei gospodarilor, oferirea de informaţii, crearea reţelei judeţene de consiliere în domeniul agricol, servicii de consiliere personalizate, respectiv crearea formelor de participare a membrilor

Remetea, Sâncrăieni şi Mereşti, în cadrul proiectului de cadastru vor fi evaluate teritoriile, vor fi întabulate pe numele proprietarilor, iar pe de altă parte se va demara şi un proiect care vizează modernizarea sistemelor de informaţii şi cunoştinţe. Pentru acest proiect au depus oferte firme din judeţul Harghita, fiind aleasă SC CDC Consulting SRL. Pe termen lung scopul este crearea unei reţele de consultanţă în domeniul agricol, care creează premisele unei activităţi agricole bazată pe cunoaştere. În

Borboly Csaba, Tánczos Barna, Csák László

Secretarul de stat Tánczos Barna şi directorul Csák László au prezentat în mod detaliat proiectul Furnizarea serviciilor de orientare socio-economică pentru populaţia agricolă din judeţul Harghita, implementat în cadrul programului „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS) de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP),

comunităţii, reprezentarea intereselor gospodarilor în procesul de luare a deciziilor de la nivel local şi naţional. „Printr-o gospodărie bazată pe cunoaştere se poate ajunge şi în aceste zone la nivelul de eficienţă al regiunilor din sud, dacă munca lor include tehnologii moderne, genetică bună şi cunoştinţe aprofundate. Programul MAKIS vine în ajutorul acestor gospodării, în a cărui listă de beneficiari am reuşit să includem şi judeţul Harghita. Astfel, în trei locaţii alese,

primul an se va implementa proiectul Furnizarea serviciilor de orientare socio-economică pentru populaţia agricolă din judeţul Harghita, cu o durată de implementare de un an, finanţat printr-un împrumut al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare” a relatat secretarul de stat. În opinia lui Csák László proiectul va fi unul de succes dacă, într-un an după finalizarea împrumutului de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se poate declara că

această activitate de consiliere trebuie continuată, deoarece gospodarii utilizează serviciile oferite. „Prin serviciile de consiliere nu apare un nou personaj pe piaţa consilierii, care preia atribuţiile altora, ci obiectivul nostru principal este să coordonăm sistemele existente de consiliere în domeniul agricol întrun unul unitar, în cadrul căreia gospodarul interesat de posibilităţile de dezvoltare să aibă acces la informaţii într-un singur loc. Pe de o parte dorim să înlesnim procesul de obţinere a informaţiei, iar pe de altă parte dorim să venim în ajutor şi în domeniul finanţării, deoarece acordăm consiliere personalizată gospodarilor. Din punctul de vedere al gospodarilor din judeţul Harghita, diversificarea este un aspect important, adică demararea unor tipuri de activităţi, servicii, care au o valoare adăugată şi oferă posibilitate obţinerii unui venit în plus, cum ar fi producerea de produse tradiţionale sau dezvoltare turismului rural” a explicat Csák. Activitatea de consiliere va fi la dispoziţia gospodarilor în perioada octombrie 2011 - august 2012, în biroul CDC Consulting SRL din MiercureaCiuc, înfiinţat în acest sens. Respectiv vor sta la dispoziţie şi în cele trei comune menţionate mai sus, în baza unei programări prealabile. Informaţiile legate de proiect vor fi accesibile şi pe pagina web creată în acest scop. Într-o primă etapă a proiectului, în lunile august şi septembrie vor fi create reţelele de consiliere, respectiv se va evalua interesul gospodarilor în acest sens, apoi, începând cu luna octombrie, serviciul de consiliere se va adapta exigenţelor concrete formulate.

Știri

COMITATUS

3

Redeschiderea abatoarelor mici Se dorește înființarea de puncte de tăiere cu atribuții de prelucrare a cărnii Consiliul Județean Harghita și asociația de dezvoltare regională a consiliului județean au organizat în data de 1 septembrie la sediul consiliului județean, o dezbatere pentru a discuta cu specialiștii, gazdele, prelucrătorii de carne, respectiv cu reprezentanții composesoratelor și a consiliilor locale chestiunea abatoarelor mici din județ. În cadrul întrunirii directorul asociației de dezvoltare rurală a Consiliului Județean Harghita, Márton István a prezentat proiectul tehnic și regulamentul de funcționare a unui abator mic din Ungaria. Conform spuselor directorului costurile punctelor de tăiat înființate pe exemplul abatorului din Ungaria care funcționează pe 40 m2 nu ar depăși suma de 13001500 de euro fiecare. Conducătorul Direcției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Ladó Zsolt a prezentat normele și reglementările stabilite prin lege pentru abatoarele ce urmează a fi construite s-au renovate. Munca administratorilor abatoarelor va fi facilitată de faptul că pentru animalele transportate din perimetrul de 50 de kilometri nu trebuie amenajat spațiu de odihnă, respectiv în spațiul de sacrificare pot fi tăiate mai multe specii – a relatat directorul. Conform ordonanței Guvernului este suficient vestiarul cu o singură încăpere, dar în același timp fiecare componentă a abatorului trebuie să fie lavabilă și ușor de curățat. Pentru ca contructorii să evite cheltuielile suplimentare ar fi cel mai bine elaborarea de studii de fezabilitate ce vor fi depuse la direcția veterinară pentru aprobare. Conducătorul Agenției de Protecția Mediului din Județul Harghita, Bernádt Zelma a vorbit despre procedura obținerii autorizațiilor necesare construirii abatoarelor, iar reprezen-

Slănină aflată în plin proces de prepapare într-un abator din Italia

tantul companiei Tehnoutilaj srl. din Odorheiu Secuiesc a prezentat planurile tehnice a două abatoare din Austria, respectiv oferta de preț a firmei pentru echiparea abatoarelor. Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba a prezentat intențiile instutuției conduse de el în interesul redeschiderii micilor abatoare. Consiliul județean se ocupă de această problemă din anul 2008. Conform Borboly Csaba, odată cu închiderea abatoarelor o verigă foarte importantă a dispărut din viața agricolă. – A fost nevoie de multă luptă pentru autorizarea reînființării punctelor de tăiere, deoarece odată cu acceptarea României printre membrii Uniunii Europene i-au dat rolul unei piețe de desfacere. Datorită participării la guvernare a UDMR, precum muncii neobosite a secretarului de stat de agricultură și dezvoltare rurală, Tánczos Barna este posibil ca în două-trei zile la Sândominic și Lunca de Sus să se redeschidă abatoarele. Vom sprijini deschiderea primelor abatoare, deoarece avem încredere că exemplul va prinde – a precizat președintele consiliului județean. El a mai atras atenția participanților și asupra faptlui că nu este de ajuns doar sacrificarea animalului, pentru profitul real carnea trebuie și prelucrată. De aceea s-a adresat celor care vor construi un abator mic cu rugămintea să gândească în prealabil

ce se va întîmpla cu animalele tăiate și să profite de oportunitățile oferite de producția tradițională sau la scală industrială. Borboly Csaba a mai vorbit despre importanța înființării asociațiilor producătorilor de carne, deoarece după părerea lui această modalitate pot fi ceea mai utilă pentru interesele producătorilor de carne.

Opinia lui Borboly Csaba cu înființarea abatoarelor mici Consiliul Județean Harghita și-a propus ca scop încă din anul 2008 redeschiderea abatoarelor închise la aderarea la Uniunea Europeană, deoarece cu desființarea acestora crescătorii de animale au devenit vulnerabili în fața comercianților. În urma aderării în județul Harghita au fost închise 21 de astfel de unități. În data de 15 decembrie 2008 consiliul județean a înființat o comisie mixtă în care alături de specialiștii consiliului județean au fost invitați și reprezentanții direcțiilor veterinare și de agricultură județene, și a cărei scop a fost redeschiderea abatoarelor în conformitate cu reglementările uniunii europene. Comisia a vizitat două puncte de tăiere închise la Lunca dr Sus și la Ineu completând un raport despre ele pe care l-a trimis ministerului agriculturii și reprezentanților UDMR din parlament. Consiliul județean cu redeschiderea abatoarelor a avut ca scop ca

Rechizite pentru școlarii nevoiași

Î

carnea produsă local să fieprelucrată și valorificată tot local, astfel încât valoarea adaugată să nu intre în contul distribuitorilor intermediari, respectiv a prelucrătorilor din alte regiuni. Același a fost scopul organizării lunare și înaintea sărbătorilor a târgului produselor tradiționale, precum și a vânzării produselor tradiționale a producătorilor locali în magazinele Cora și Auchan din străinătate dând o mână de ajutor producătorilor să pătrundă pe piața internațională. Pentru informarea producătorilor și a fermierilor consiliul județean a înființat și o revistă lunară de specialitate destinată promovării exemplelor de succes și informării gospodarilor despre oportunitățile de finanțare. În 2010, Consiliul Județean Harghita a tradus ordonanța ministerului agriculturii ungare privind abatoarele mici și a trimis ministerulului român, precum și parlamentarilor UDMR. Apoi, în luna octombrie 2010 Borboly Csaba s-a adresat în scrisoare parlamentarilor UDMR în care printre altele a insistat asupra aprobării legii abatoarelor mici. În luna mai 2011, împreună cu Direcția Veterinară, Consiliul Județean Harghita a elaborat o propunere de modificare de reglementare pe baza ordonanței nr. 11/2008 a Autorității Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în care a redactat propunerile privind redeschiderea abatoarelor mici.

n cadrul programului de colaborare cu cultele religioase a Consiliului Județean Harghita Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei a depus o cerere de finanțare cu titlul Prevenirea abandonului școlar. Fondurile obținute au fost destinate sprijinirii elevilor nevoiași în cadrul prin achiziționarea de rechizite școlare. În cadrul proiectului având un buget total de 36.000 de lei episcopia a depus documentație de proiect pentru achiziționarea de rechizite pentru 200-250 de elevi pentru care consiliul județean a alocat 13 000 de mii de lei, restul sumei necesare fiind asigurată din aportul propriu a episcopiei. În data de 9 septembrie la

Aceste propuneri au fost incluse în recent editata ordonanță privind redeschiderea punctelor de tăiat. Pe parcursul dezbaterii pe tema abatoarelor a fost nevoie ca autoritatea județeană să convingă nu doar specialiștii de la București ci și demnitarii de la Bruxelles, deoarece la acceptarea României în UE, i-au atribuit rolul de piață de desfacere, adică țară de destinație a produselor UE. Printre planurile pentru viitor a consiliului județean figurează înființarea unui parc agro-industrial unde pe lângă răcirea, congelarea, înpachetarea, precum și logistic și transport ar fi posibilă și selectarea (industrială și tradițională) a produselor. Pe lângă toate acestea, consiliul va face tot posibilul și în continuare pentru promovarea și valorificarea produselor din Ținutul Secuiesc. Împreună cu Camara Agricola Județeană se plănuiește organizarea de cursuri de perfecționare de industria de carne. Cu consimțământul membrilor ADI, Consiliul Județean Harghita va anunța proiectul pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie. Consiliul Județean Harghita susține înființarea asociației prelucrătorilor de carne, deoarece această formă este ceea mai adecvată pentru interesele producătorilor. Mai sprijină elaborarea proiectelor tehnice a abatoarelor în cazul în care aplicantul va da acestea la dispoziția altor localități. Mai mult, va convoca un grup de lucru comun în colaborare cu organele de autorizare și control, pentru soluționarea imediată a problemelor care se ivesc pe parcursul construirii și funcționării abatoarelor. Dat fiind faptul că pentru majoritatea localităților autorizațiile de urbanism vor fi eliberate de consiliul județean, acesta va încerca eliberarea acestora în regim de urgență. Tot printre planurile consiliului județean figurează propunerea către instituțiile de învățământ de a educa în viitor lucrători și specialiști în prelucrarea cărnii.

invitația episcopului de Covasna și Harghita, Ioan Selejan, președintele consiliului județean, Borboly Csaba, alături de inspectorul școlar adjunct Aurora Parfeni, a vizitat sediul episcopiei când o parte din rechizite au fost înmânate directorului școlii Liviu Rebreanu. Cu această ocazie, Borboly Csaba a declarat că autoritatea județeană în fiecare an sprijină bisericile din județul Harghita în funcție de proporția enoriașilor și asemenea anilor precedente s-a gândit și la ajutorarea elevilor. Președintele consiliului ju-dețean a declarat că se va încerca extinderea acestei colaborări cu bisericile în cadrul legislației de vigoare și la o întrebare venită din partea presei a spus că

astfel de inițiative din partea consiliului județean nu au nicio conotație religioasă sau politică, ba chiar ar fi de dorit ca finanțarea cultelor din partea guvernului să se desfășoare la fel cum se procedează consiliul județean. La rândul său episcopul Ioan Selejan a spus că rechizitele distribuite înseamnă un ajutor eficient, tangibil, care pe lângă destinația propriu zisă de a ușura studiile școlarilor are și o latură mai subtilă, și anume de a lua o povară de pe umerii părinților acestor copii și de a diminua prăpastia socială și financiară. Când fiecare elev are caiete și ghiozdane asemănătoare, dispare latura vizibilă a inegalității sociale și elevii nu se simt diferențiați – a spus episcopul.

Regionalizare

4

COMITATUS

Energie alternativă

Prima micro-hidrocentrală funcțională din județ Într-un cătun al comunei Corbu, unde până acum copii au învățat la lumina lumânării, de acum încolo locuitorii vor avea electricitate datorită unei micro-hidrocentrale. Sistemul de energie alternativă va aproviziona cu curent electric 15 de gospodării. Independența energetică condiție a prosperării Consiliul Județean Harghita, cu toate că nu figurează printre atribuțiile lui, și-a propus promovarea mentalității ecologice și răspândirea utilizării surselor de energie alternativă. Microhidrocentrala din Corbu este primul sistem de acest gen pus în funcțiune prin colaborare între consiliul județean și Primăria Corbu. Cu ocazia inaugurării investiției în valoare de 434.000 de lei, președintele Consiliului Județean Harghita a explicat că cea mai importantă sursă de energie este cea alternativă. „Încercăm să ne organizăm viața în așa fel ca întâmplările din lumea întreagă să ne influențeze în cea mai mică măsură posibilă. Aici în județul Harghita încercăm să trăim cât mai bine, iar condiția unui nivel de trai ridicat și a unui mod de viață liniștit este printre altele și realizarea unei anumite independențe. Independența energetică, pentru care dispunem de toate condițiile necesare” a declarat Borboly Csaba. Județul Harghita are de toate Din pâraiele repezi, din tot cu ce ne-a înzestrat natura putem să generăm profit. Pe piața energetică acest tip de energie se vinde la un preț de trei ori mai mare decât energia obținută prin metode convenționale, de aceea răspândirea micro-hidrocentra-

lelor în județul Harghita va genera și creștere economică. Micro-hidrocentrala recent inaugurată este una cu capacitate de 0,1 megawați, dar capacitatea de care dispune județul Harghita este de mai multe sute de megawați. Prin construirea de astfel de hidrocentrale familiilor care trăiesc în zone neracordate încă la rețeaua electrică se ivește ocazia să aibă parte de electricitate mai repede decât compania națională de furnizarea energiei electrice ar reuși. De aceea scopul Consiliului Județean Harghita este ca în localitățile unde există acest potențial, energia electrică să fie furnizată prin intermediul micro/ hidrocentralelor de acest tip, iar în următorii 5-10 ani se dorește ca în tot județul energia electrică să fie asigurată din surse alternative. Oportunitate pentru administrațiile publice locale și întreprinzătorii locali Această soluție tehnică poate însemna pentru composesorate și întreprinzători un profit adițional turistic, deoarece cu ajutorul ei pot fi asigurate condiții optime de cazare și în zonele unde până acum fluxul turistic a fost inhibată de lipsa electricității. Energia electrică produsă de aceste micro-hidrocentrale poate fi utilizată pentru funcționarea băilor sau chiar a patinoarelor, dar hidrocentralele servesc și pentru scopuri de prevenire a viiturilor. În acest sens Borboly Csaba a adău-

gat că prin colaborare se pot realiza multe, de aceea consiliul județean așteaptă că și celelalte localități să se adreseze consiliului județean cu astfel de inițiative, deoarece pentru a ajunge undeva în județul Harghita este nevoie de dezvoltări, nu de dispute politice. „În timp ce din presă aflăm că pretutindeni în România se încearcă obținerea autorizațiilor pentru construirea de astfel de hidrocentrale cu o largă varietate de modalități cu reușite infime, în județul Harghita cu construirea și punerea în funcțiune a primei hidrocentrale am dovedit că se poate. Ni s-a îndeplinit un vis de trei ani, de aceea sper ca exemplul acestei reușite va

fi urmată de celelalte localități” a declarat Borboly Csaba la inaugurare. Consiliul județean la nevoie se cunoaște Conform relatării primarului Drugă Nicușor, pentru realizarea aceste inițiative consiliul local a încercat obţinerea de fonduri pentru construcție și alte proiecte de a lor la mai multe ministere, într-un final totul realizându-se prin contribuția consiliului județean. „ În această parte a localității acesta a fost singura modalitate pentru asigurarea energiei electrice. În primul rând am considerat importantă

această investiție pentru copii care până acum au fost nevoiți să învețe lângă lumânare. Deocamdată sunt racordate la rețea doar opt familii, dar sistemul poate aproviziona 15. Aflându-ne într-o zonă turistică, importanța acestei oportunități crește. Deocamdată funcționează doar o singură pensiune în zonă, dar deja avem trei solicitări de cumpărare de teren și de construire pensiune” a relatat primarul. La inaugurare a participat și prefectul Ladányi László Zsolt care, la rândul lui, a felicitat realizarea spunând că micro/hidrocentrala înseamnă nu doar prezentul județului Harghita ci și viitorul, deci trebuie construite cât mai multe.

COMITATUS

Consiliul Județean

5

Punct de vedere

„Să continuăm împreună!” Încă din 2008, la începutul mandatului meu, a fost evident că acele planuri și scopuri a căror realizare mi-am propus-o pot fi realizate în cel puțin două mandate totuși în ultimii trei ani am reușit să realizez multe din ele. Mi-am categorizat scopurile în așa fel încât o reușită să faciliteze realizarea celeilate inițiative de dezvoltare. Promisiunea de 500 de kilometri de drumuri județene asfalBorboly Csaba președinte tate s-a dovedit un scop realist, dar această reușită a fost benefică și dezvoltării în domeniul turismului și, ca să nu mă opresc la o simplă enumerare, aș mai menționa succesul obținut în domeniul promovării produselor tradiționale, deoarece prin intermediul acesteia a avut de câștigat inițiativa sprijinirii micilor producători, menținerea locurilor de muncă și crearea unor condiții de trai corespunzătoare atât pentru producători și prelucrători cât și pentru locuitorii care depind în oarecare măsură de agricultură și industria agro-alimentară. Fără a prelungi înșirarea reușitelor, consider mai important să subliniez că nu am fi reușit toate acestea fără încrederea reciprocă între locuitorii județului și instituția Consiliului Județean Harghita și, nu în ultimul rând, față de persoana mea. Această încredere mi-a fost acordată din nou de către Consiliul Consultativ Local a filialei UDMR din județul Harghita în data de 10 septembrie cu decizia uninominală de a mă sprijini în cursa pentru un nou mandat de patru ani. Cu toate că statistica, de altfel rigidă, conform căreia s-au adunat repede cele 16.000 semnături necesare nominalizării mele repetate în cursa pentru funcția de președinte a consiliului județean sau chiar populația din județele vecine mă consideră persoana cea mai potrivită pentru acest titlu, credețimă, pentru mine înseamnă mult mai mult faptul că, atunci când întâlnesc locuitorii, aceștia îmi strâng mâna pe care le-o întind. În ultimii trei ani ami reușit să dezvoltăm o colaborare de exemplu între organizațiile teritoriale UDMR din județ și am colaborat eficient și cu primării indiferent de culoarea politică și naționalitate. Am reușit să ajungem

la un nivel de colaborare încât, atunci când era nevoie întregi regiuni au renunțat la fondurile care le reveneau în favoarea altori regiuni, comune care aveau nevoie de ele. Ca să vă dau o „gustare” din greutatea acestor inițiative gândiți-vă la faptul că fiecare consilier trage pentru interesele comunității pe care o reprezintă; în același timp numărul voturilor pe care acest consilier le adună depinde de eficiența sa. Cu toate astea, în ultimii trei ani am reușit să ne înțelegem și să ne ridicăm deasupra intereselor proprii și în lumina acestei realizări mă pot pronunța că ne aflăm în fața a patru ani la fel de eficienți ca cei trecuți. În stabilitatea acestei colaborări un rol important a avut și sprijinul venit din partea reprezentanței parlamentare a UDMR. De nenumărate ori am putut redirecționa fondurile din bugetul consiliului județean doar după ce am primit promisiuni la alocarea de fonduri guvernamentale drept compensare pentru comuna s-au regiunea care a renunțat la investițiile programate. În ultimii trei ani, munca mea, la fel și activitatea consiliului județean, au fost caracterizate de proximitate față de locuitori. Am încercat să ascult personal fiecare cerere și am urmărit fiecare caz pe parcursul soluționării. De fapt mă aflu în consultare continuă cu locuitorii județului de trei ani încoace și doresc să continui acest lucru. Doresc să mențin credința locuitorilor județului Harghita că se poate crea o existență și aici. Nu este necesară plecarea la muncă în străinătate. Această credință poate fi alimentată de investițiile infrastructurale în urma căreia se crează noi locuri de muncă, se înviorează agricultura, turismul și industria de prelucrare prin intermediul cărora fiecare locuitor harghitean are o șansă la un viitor mai bun. Doresc cu ajutorul Domnului și a Dumneavoastră să muncesc pentru zile mai bune. Cu respect, Borboly Csaba

Dreptul pentru toți Autorizarea în domeniul construcţiilor Ca urmare a polemicii iscate recent în legătură cu amplasarea statuii lui Isus Hristos în apropierea localității Bisericani, precum și a crucii amplasate pe terenul composesoratului din Izvorul Mureș apoi pe proprietatea bisericii ortodoxe din aceași localitate, inițiative a căror procedură a fost criticată și de Consiliul Județean am considerat necesară publicarea unui material informativ despre legislația în vigoare referitoare. Construcţiile de orice fel exercită un impact major, atât asupra mediului înconjurător, cât şi asupra vieţii cotidiene a oamenilor, fiind un domeniu care a necesitat o reglementare precisă şi cuprinzătoare încă din antichitate. În România, acest domeniu al construcţiilor este reglementat de Legea nr. 50/1991 care de a lungul celor două decade de când a fost adoptată a suferit o serie de modificări. Printre prevederile acestui act normativ descoperim regula de bază a acestui domeniu chiar în primul articol care statuează obligativitatea obţinerii autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile legii ori de câte ori o persoană intenţionează să execute lucrări de construcţii. Motivul principal al existenţei autorizaţiei de construire este în primul rând asigurarea respectării cadrului legal în acest domeniu, în special cel referitor la protecţia dreptului de proprietate, dar şi a garantării calităţii construcţiilor în vederea protejării vieţii oamenilor, astfel toate construcţiile pot fi realizate numai cu respectarea autorizaţiei de construire şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. Autorizaţia de construire reprezintă dar actul final al autorizării unei construcţii, aceasta fiind precedată de procurarea a mai multor documente, prevăzute de actul normativ sus menţionat, dintre care amintim câteva doar cu titlu de exemplu, cum ar fi: un titlul valid asupra imobilului, extras de carte funciară de informare şi extras de plan cadastral, certificat de urbanism, documentaţia tehnică şi diferite alte avize şi acorduri. Autorizaţiile de construire se emit de către preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai

oraşelor şi comunelor după caz, în situaţiile prevăzute de lege. Un aspect important de menţionat este faptul că certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii, ci este actul de informare al autorităţii publice emitente, care cuprinde informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în acord cu planurile urbanistice, precum şi acele documente, acorduri şi avize care trebuie obţinute de către constructor în vederea emiterii autorizaţiei de construire. Bineînţeles, legea conţine şi excepţiile în ceea ce priveşte executarea unor lucrări de construcţii fără obţinerea autorizaţiei de construire. Cu titlu de exemplu menţionăm doar câteva aşa cum sunt ele cuprinse în art. 11 din actul normativ sus menţionat: - reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; - reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei; - reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; - zugrăveli şi vopsitorii interioare; - zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor; - reparaţii şi înlocuiri la pardoseli; - lucrări de compartimentare provizorie nestructurală. Legea prevede şi posibilitatea anulării pe cale judecătorească, de către instanţele de contencios administrativ, a autorizaţiilor de construire emise cu nerespectarea prevederilor legale în materie. Virágh Ferenc consilier juridic

Buletin Informativ

6

COMITATUS

CONSILIUL JUDEȚEAN HARGHITA Hotărârile adoptate în ședința extraordinară din 20 și 29 iulie 2011 Hotărâri aprobate la şedinţa extraordinară din data de 20 iulie 2011 1. Hotărârea nr. 211/2011 privind aprobarea modificării şi completării Hotărârii nr. 145/2010, privind aprobarea activităţilor prin care va fi implicat Consiliul Judeţean Harghita în managementul şi implementarea proiectului „PROMOVAREA FESTIVALULUI DE MUZICĂ VECHE” finanțat din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5. ”Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, DMI 5.3. „Promovarea potențialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, Operațiunea ”Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice” şi a obligaţiei asigurării resurselor financiare ale judeţului Harghita legate de acest proiect, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Hotărârea nr. 212/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 219/2011 privind aprobarea activităţilor prin care va fi implicat Consiliul Judeţean Harghita în managementul şi implementarea proiectului „Situri istorice prin panorame sferice” reprezentat prin formula (SI)PSf + 4 P = VICTORIE finanţat din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismu-

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. 6., din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completarile şi modificările ulterioare, şi al art. 81 al Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările ulterioare, în vederea intrării în vigoare a hotărârilor şi a dispoziţiilor cu caracter normativ, acestea se aduc la cunoştinţă publică prin afişare în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj, acestea se anexează prezentei. Totodată trebuie să menţionăm că hotărârile de interes general se afişează şi la afişierul Consiliului Judeţean Harghita, se publică pe site-ul www.judetulharghita.ro iar titlul acestora se publică şi în presă cu menţiunea că pot fi studiate la intrarea principală a Consiliului Judeţean Harghita sau pe Internet. În aceeaşi condiţii se pot studia şi hotărârile adoptate în şedinţa extraordinară din 20 și 29 iulie 2011 cu menţiunea că, acestea se publică şi în Monitorul Oficial al Judeţului Harghita. Rugăm publicarea titlurilor hotărârilor, acestea fiind afişate şi la afişierul Consiliului Judeţean Harghita, la intrarea principală.*

7. Hotărârea 217/2011 privind darea în folosinţă, cu titlu gratuit, oraşului Cristuru Secuiesc a suprafeţei de 11.935 mp, reprezentând zona de siguranţă a DJ 137, pe sectorul km 19+126 – 22+536, pe partea stângă, cu destinaţie de pistă pentru biciclişti în oraşul Cristuru Secuiesc, din cadrul Programului de realizare a pistelor pentur biciclişti al Ministerului Mediului şi Pădurilor, aparţinând domeniului public al judeţului Harghita

lui” DMI 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, Operaţiunea „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice” şi a obligaţiei asigurării resurselor financiare ale judeţului Harghita legate de acest proiect.

8. Hotărârea 218/2011 privind darea în folosinţă, cu titlu gratuit, Comunei Suseni a suprafeţei de 15.150 mp, reprezentând zona de siguranţă a DJ 126, pe sectorul km 5+500 – 6+576, pe partea dreaptă şi a DJ 138, pe sectorul km 43+935 – 52+745, pe partea dreaptă, cu destinaţie de pistă pentru biciclişti “Sugo” din cadrul Programului de realizare a pistelor pentur biciclişti al Ministerului Mediului şi Pădurilor, aparţinând domeniului public al judeţului Harghita.

3. Hotărârea nr. 213/2011 privind modificarea Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr.138/2009 privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Harghita la realizarea proiectului internațional FIDIBE din cadrul Programului Sud Estul Europei.

4. Hotărârea nr. 214/2011 privind aprobarea participării judeţului Harghita prin Consiliului Judeţean Harghita în calitate de membru în Asociaţia GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ SÓVIDÉKHEGYALJA HELYI AKCIÓCSOPORT EGYESÜLET. 5. Hotărârea nr. 215/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurarea evaluării finale a managementului la Centrul Cultural Judeţean Harghita şi a Comisiilor de evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor. 6. Hotărârea nr. 216/2011 privind aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului Harghita la 30 iunie 2011

Hotărâri aprobate la şedinţa extraordinară din data de 29 iulie 2011

Miercurea Ciuc, august 2011 DIRECTOR EXECUTIV Romfeld Mária Magdolna

ŞEF BIROU Tankó Éva

Hotărârile adoptate în ședința ordinară din 30 august 2011 1. Hotărârea Nr. 219/2011 privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului Harghita şi utilizarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Harghita, pe anul 2011. 2. Hotărârea Nr. 220/2011 privind aprobarea modificării şi completării Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 116/2011 privind aprobarea programului „Realizarea investiţiilor privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neeletrificate sau parţial neeletrificate din judeţul Harghita, în anul 2011. 3. Hotărârea Nr. 221/2011 privind aprobarea lucrării de instalare a traseelor de fibre optice pe domeniul public al judeţului Harghita. 4. Hotărârea Nr. 222/2011 privind aprobarea dării în administrarea municipiului Miercurea Ciuc, prin Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, a unor spaţii din incinta clădirii Dispensarului medical Frăţiei, nr.16, situat în Miercurea Ciuc, B-dul Frăţiei, nr. 16, judeţul Harghita, aparţinând domeniului privat al judeţului Harghita, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Harghita, în vederea înfiinţării a unui centru de permanenţă. 5. Hotărârea Nr. 223/2011 privind aprobarea modelului Acordului de cooperare privind furnizarea de produse alimentare şi a cantităţilor de produse alimentare care urmează să fie furnizate către consiliile locale din judeţul Harghita. 6. Hotărârea Nr. 224/2011 privind aprobarea participării Judeţului Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita în calitate de membru în Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala interjudeţeană Harghita-Covasna. 7. Hotărârea Nr. 225/2011 pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 16/2011 privind aprobarea derulării programului „Dezvoltarea capacității administrative a autorităților administrației publice locale”. 8. Hotărârea Nr. 226/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 58/2011 a Consiliului Judeţean Harghita privind derularea programului „Întărirea

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. 6., din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu completarile şi modificările ulterioare, şi al art. 81 al Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, republicată cu modificările ulterioare, în vederea intrării în vigoare a hotărârilor şi a dispoziţiilor cu caracter normativ, acestea se aduc la cunoştinţă publică prin afişare în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj, acestea se anexează prezentei. Totodată trebuie să menţionăm că hotărârile de interes general se afişează şi la afişierul Consiliului Judeţean Harghita, se publică pe site-ul www.judetulharghita.ro iar titlul acestora se publică şi în presă cu menţiunea că pot fi studiate la intrarea principală a Consiliului Judeţean Harghita sau pe Internet. În aceeaşi condiţii se pot studia şi hotărârile adoptate în şedinţa ordinară din 30 august 2011 cu menţiunea că, acestea se publică şi în Monitorul Oficial al Judeţului Harghita. Rugăm publicarea titlurilor hotărârilor, acestea fiind afişate şi la afişierul Consiliului Judeţean Harghita, la intrarea principală. relaţiilor cu partenerii sociali pentru anul 2011, prin elaborarea şi publicarea „Ghidului investitorului în judeţul Harghita”. 9. Hotărârea Nr. 227/2011 privind aprobarea „Programului privind sprijinirea activităţilor sociale din judeţul Harghita pe anul 2011. 10. Hotărârea Nr. 228/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 56/2011 privind aprobarea derulării Programului „Sikeres Székelyföld” pe anul 2011. 11. Hotărârea Nr. 229/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 165/2011 privind Programul de cooperare al Consiliului Judeţean Harghita cu diferite organizaţii neguvernamentale în vederea organizării de tabere, întâlniri şi festivaluri pentru tineret, pe anul 2011 . 12. Hotărârea Nr. 230/2011 privind aprobarea cooperării Consiliului Judeţean Harghita cu Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova în vederea derulării „Programului de sprijinire a culturii ceangăilor” pe anul 2011. 13. Hotărârea Nr. 231/2011 privind aprobarea derulării Programului privind studierea problemelor minorităţilor din România în anul 2011. 14. Hotărârea Nr. 232/2011 privind aprobarea completării Hotărârii nr. 72/2011 a Consiliului Judeţean Harghita privind programul de promovare turistică şi cultural-turistică al judeţului Harghita pe anul 2011, prin aprobarea Progra-

mului de realizare al unui catalog turistic. 15. Hotărârea Nr. 233/2011 privind aprobarea încheierii contractului de parteneriat cu S. R. R. – Studioul Regional de Radio Târgu Mureş. 16. Hotărârea Nr. 234/2011 cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 9/1999 privind înfiinţarea Editurii Hargita al Consiliului Judeţean Harghita. 17. Hotărârea Nr. 235/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 119/2010, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare,organigramei şi statului de funcţii ale Şcolii Populare de Artă şi Meserii a Judeţului Harghita. 18. Hotărârea Nr. 236/2011 privind aprobarea modificării Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 120/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, organigramei şi statutului de funcţii ale Centrului Cultural şi de Arte – Lăzarea. 19. Hotărârea Nr. 237/2011 privind aprobarea retragerii Consiliului Judeţean Harghita din Asociaţia microregională „Harghita Nord-Est”, precum şi abrogarea Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 84/1999 privind aprobarea asocierii Consiliului Judeţean Harghita la Asociaţia microregională „Harghita Nord-Est”. 20. Hotărârea Nr. 238/2011 privind aprobarea

retragerii Consiliului Judeţean Harghita din Asociaţia microregională „Bucsin-Délhegy-Libán”, precum şi abrogarea Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 132/1999 privind aprobarea asocierii Consiliului Judeţean Harghita la Asociaţia microregională „Bucsin-Délhegy-Libán”. 21. Hotărârea Nr. 239/2011 privind aprobarea participării judeţului Harghita, în calitate de membru fondator la constituirea „Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară turistică Ciomad Balvanyos” „Csomád-Bálványos közösségek közti turizmusfejlesztési társulás”. 22. Hotărârea Nr. 240/2011 privind aprobarea plăţii cotizaţiei Consiliului Judeţean Harghita pe anul 2011 către Asociaţia Culturală „Kőlik”. 23. Hotărârea Nr. 241/2011 privind aprobarea achitării cotizaţiei Consiliului Judeţean Harghita Clubului Sportiv Progym pe anul 2011. 24. Hotărârea Nr.242/2011 privind aprobarea plăţii cotizaţiei Consiliului Judeţean Harghita către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Harghita” pe anul 2011. 25. Hotărârea Nr. 243/2011 privind aprobarea modificării anexelor nr.1 şi 2 la hotărârea nr. 114/2011 a Consiliului Judeţean Harghita, cu privire la stabilirea numărului de posturi prin reorganizarea aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Harghita, aprobarea organigramei şi a statului de funcţii ale aparatului de specialitate ale Consiliului Judeţean Harghita, precum şi a numărului maxim de posturi pentru instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Harghita. 26. Hotărârea Nr. 244/2011 privind modificarea Hotărârii nr.89/2003 privind reîncadrarea pe categorii a drumurilor publice din judeţul Harghita. Miercurea Ciuc, 14 septembrie 2011 DIRECTOR EXECUTIV Romfeld Mária Magdolna

ŞEF BIROU Tankó Éva

Investiții

COMITATUS

7

Ocrotirea valorilor arhitecturale Programul casa secuiască modernă în practică Distrugerea satelor noastre a început încă din comunism și continuă cu modernizarea cu înțeles peiorativ, foarte la modă, a cărei rezultat este distrugerea tezaurului nostru arhitectural. Auzim mereu că trebuie să ținem pasul cu timpul, adică clădirile vechi se demolează, se transformă și se ridică în locul lor construcții noi nespecifice meleagurilor noastre. Dacă dorim să urmăm exemplul societăților din Europa de Vest, adică vrem într-adevăr să ținem pasul cu timpul, atunci trebuie să procedăm în mod contrar, deoarece acolo se păstrează relicviile din trecut. În continuare creează probleme și construcțiile fără autorizație, îndeosebi „renovările de fațadă”, care nu urmăresc formele caracteristice nici în privința materialului folosit, nici din punct de vedere cantitativ, astfel stricând imaginea în ansamblu. În cazul clădirilor noi, în tot județul, am văzut nenumărate fenomene care strică imaginea localităților: case zugrăvite în culori stridente, ferestre din material plastic sau a căror mărime nu corespunde mărimii originale, garduri dinspre stradă a căror stil sau material nu sunt corespunzătoare. Toate acestea sunt în primul rând reproșabile autorităților locale. Consiliile locale, precum și edilii localităților, au posibilitatea să păstreze clădirile vechi caracteristice care determină imaginea localității, respectiv să păstreze aspectul tradițional al localității. Drumul asfaltat, rețeaua de alimentare și canalizare cu apă, grădinița, școala sunt la rândul lor foarte importante, dar trebuie să ne gândim și la ocrotirea moștenirii arhitecturale fiindcă sunt de neînlocuit. Mai târziu degeaba vom dispune de resurse financiare, dacă ele au dispărut sau au fost schimbate. În primul rând depinde de generația noastră dacă ele vor persista sau nu. Păstrarea monumentelor cu valoare culturală și lăsarea spre moștenire generațiilor următoare este datoria tuturor generațiilor. În toate națiunile există conștiința protejării moștenirii culturale, respectiv ideea că nu sunt proprietarii acestor comori acumulate de strămoşi ci utilizatorii acestora pentru o perioadă determinată. Trebuie deci să trăim cu aceste comori nu să le risipim, deoarece ele aparțin și generațiilor viitoare. Clădirile, cuprinzând caracteristicile locale care sunt vrednice pentru a fi ocrotite, structura și imaginea specifică reprezintă valoare nu numai celor care trăiesc acolo ci a întregii națiuni. Autoritățile locale ar trebui să-și asume printre principalele lor atribuții îngrijirea tezaurului arhitectural din localități în conformitate cu tendințele internaționale. O parte din moștenirea arhitecturală specifică și valoroasă din Ardeal o constituie clădirile populare care contrar altor regiuni au fost prezervate în număr mare, amintindu-ne de o formă de viață ţărănească complet schimbată, dar determinantă din punct de vedere cultural. Aceste clădiri, cu o mare încărcătură sentimentală și intelectuală, care astăzi încă pot fi studiate constituie grupul cel mai amenințat de monumente. Majoritatea proprietarilor, adaptându-se stilului de viață și cerințelor de confort schimbate, resping materialele și formele tradiționale, astfel sunt dis-

Ilustrație: Model de casă construită cu elemente tradiționale

Publicația lunară al Consiliului Județean Harghita și a Serviciului Public de Management Energetic

Anul IX. nr. 10 • octombrie 2009

PUBLICAȚIA LUNARĂ A CONSILIULUI JUDEȚEAN HARGHITA

Reabilitarea centrului comunei Lueta În data de 6 august a fost inaugurat zona centrală reînnoită a localității Lueta, în apropierea muzeul casei tradiționale. Lucrarea, care conform președintelui Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, este un bun exemplu în conservarea monumentelor istorice și a imaginii peisagistice ale satelor, a fost realizată cu sprijinul consiliului județean. Pentru Consiliul Județean Harghita un aspect primordial o constituie ca satele secuiești să-și păstreze să-și recapete aspectul lor tradițional astfel considerăm foarte truse mai multe clădiri decât ar presupune amortizarea tehnică a materialelor de construcție și a structurii, respectiv caracteristicile construcțiilor noi, mărimea, materialele utilizate, fațada, amplasarea lor în teren, dimensiunea gardului. Aceste detalii nu se vor adapta mediului ambiantal, astfel va fi distrusă imaginea tradițională a localității. Păstrarea caracteristicilor individuale ale localității ar aduce beneficii atât pe plan economic cât și turistic. Programul inițiat în urma acestei constatări caută răspunsul la întrebarea pusă de arhitectul Kós Károly: „cum trebuie să fie acea arhitectură care se bazează pe tradițiile ardelene și în același timp pe nevoile zilelor noastre, dar care nu este o simplă imitare ci este o creaţie din esența interioară…”. Primul pas spre țel este efectuarea unui studiu de evaluare în colaborare cu Asociația Kós Károly și cu specialiști etnografi, arhitecți și istorici. Rezultatul va fi un studiu amplu cu hărți și descrieri, care conține străzile și clădirile valoroase și, în cadrul acestora, monumentele și alte clădiri care necesită să fie renovate și conservate, respectiv elementele specifice ale acestora. Studiile vor fi date în folosință consiliului județean, consiliilor locale și vor constitui ustensile importante în menținerea imaginii satelor; de asemenea vor sta la baza acelor reguli pe care consiliile locale le vor hotărî, asigurându-se astfel cadrul legal ocrotirii moștenirii noastre arhitecturale. Ocrotirea locală va cuprinde: • structura localității (rețeaua străzilor, structura terenurilor, amplasarea construcțiilor, spațiile verzi importante din punctul de vedere al structurii localității); • imaginea localității (imagine exterioară, interioară și aspectul străzilor); • ambianţa localității (apariția localității în plai, vegetația, mediul natural, cultura vegetală tradițională); • caracterul localității (structura localității, elementele de imagine a localității, forme, materiale, culori); Locuitorii, prin intermediul conducătorilor aleși, ar trebui

important realizarea de la Lueta, consideră președintele consiliului județean. - Nu degeaba acordăm o importanță deosebită sprijiirii muncii specialiștilor care explorează tezaurul architectural a satelor, precum și reabilitării porților tradiționale, iar prin intermediul programului Casa secuiască modernă încercăm să îndemnăm locuitorii județului să construiască în așa fel ca clădirile să fie specifice zonei, iar pe parcursul construcției să predomine utilizarea elementelor de stil și materialelor de construcție tradiționale – a spus Borboly Csaba cu ocazia inaugurării. să contribuie în formarea și protejarea mediului lor construit. Fiecare localitate va avea dreptul și posibilitatea să ia decizii proprii. Un amănunt important al protejării valorilor locale, va constitui lista valorilor locale aflate sub protecție, primul pas va fi cunoașterea și promovarea acestora. Acestuia i se va alătura posibilitatea motivării populației la participarea în procesul de protecție. Ca parte secundară a programului, dorim să răspundem la întrebarea lui Kós Károly astfel: Asociația Kós Károly în anul 2008 a făcut public proiectul Casa secuiască modernă. Dintre cele 11 lucrări de proiect, juriul nu a putut alege niciunul ca fiind extraordinar, astfel s-a luat hotărârea ca proiectanții, colaborând în grupuri de lucru, să elaboreze câte un plan bun de executat. Aceste planuri vor conține caracteristicile și elementele de stil arhitectural tradiționale din regiunile Ciuc, Gheorgheni și Odorhei, dar care vor corespunde cerințelor oamenilor din prezent. Astfel, aceste planuri se vor baza pe materialele de construcție tradiționale și frecvent utilizate în aceste regiuni și vor aplica elementele de stil tradiționale contribuind la menținerea aspectului tradițional al localităților din zonă. Aceste proiecte vor fi cuprinse într-o publicație și vor fi date în folosință consiliilor locale. Astfel vom încerca să îndemnăm populația să nu mai construiască clădiri străine ca stil acestor meleaguri. Adaptarea acestor planuri la fața locului va fi mai puțin costisitor decât elaborarea unui nou plan complet. Trebuie pus accent pe informarea populației despre avantajele utilizării materialelor și formelor tradiționale, despre clădirile demne de protecție și valorile noastre, altfel scopul păstrării imaginii tradiționale localităților secuiești pentru viitor nu va fi realizabil.

Fülöp Otilia arhitect șef

Colegiu redacțional: Benedek-Székedy Sándor – [email protected]; Bodor Zsolt – [email protected]; Kopacz Emőke – [email protected]; Muszka Sándor – [email protected]; Nyírő Ágnes – [email protected]; Sarány István – [email protected]; Simon Emil – [email protected] Colaboratori: Chiorean Adrian – [email protected]; Cristinel Glodeanu – [email protected]; Mező Sarolta – [email protected]; Cobzaru Silviu – [email protected]; Relații: 530140 Miercurea Ciuc, P-ța Libertății nr. 5, cam. 135; tel: 0266-207700/1105, e-mail: [email protected]

Zi de Zi

8

COMITATUS

Cortul Produs secuiesc la Peninsula La festivalul Peninsula Consiliul Județean Harghita în data de 27 august a prezentat și a oferit spre degustare produse tradiționale. În cortul special amenajat în Festival Park producătorii i-au așteptat pe participanții festivalului cu gemuri, siropuri, produse de apicultură, cârnați, pâine de casă, jumări și pălincă. Participarea a fost întregită de prezentări privind modul de fabricare a produselor și obținerea calificativului Produs secuiesc. Cei interesați, pe lângă alimente, au putut încerca jucăriile din lemn făcând cunoștință cu istețimea secuiască. Câștigătorii au primit în premiu câte o șapcă cu inscripția Produs secuiesc. Președintele consiliului județean a declarat presei că alimetele produse local nu sunt îndeajuns apreciate, de aceea Consiliul Județean Harghita le promovează cu fiecare ocazie care se ivește scopul pe termen lung fiind schimbarea obiceiurilor consumatorilor și schimbarea atitudini populației față de aceste produse. – Dorim ca tinerii prezenți să devină și ei producători de produse tradiționale, întregindu-și astfel veniturile sau chiar să le producă pentru a face un trai. Cu producția de astfel de produse ar contribui la înființarea de locuri de muncă – a spus Borboly Csaba. Cortul „Produs secuiesc” a fost vizitat și de președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului, Korodi Attila.

Vehicule noi pentru salvamontiști

Vehicol pentru teren accidentat și apă

Deputatul Korodi Attila a încercat și jocurile tradiționale

În data de 15 septembrie a ajuns primul camion încărcat cu vehicule în valoare de 400.000 de euro pentru serviciul salvamont pe care le-a achiziționat Consiliul Județean Harghita printr-un proiect european. Au sosit patru vehicule amfibii cu opt roți și remorci pentru transportarea de tărgi și alte vehicule sau sanii cu motor. Mai târziu, în aceeași zi a mai venit un camion care a adus, printre altele patru sănii cu motor. Transportul a fost examinat de președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, și administratorul public al județului Birtalan József, care au declarat că procurarea acestor vehicule este doar un pas spre realizarea turismului montan în siguranță, deoarece prin același proiect european vor fi construite și patru centre de salvamont și mai sunt și alte programe în care este implicat serviciul salvamont. Tot ca parte a activității Serviciului Public de Salvamont a Consiliului Județean Harghita continuă și în această toamnă, programul „Să cutreierăm județul Harghita” cu tabere pentru șolari organizate la Piatra Singuratică, Lacul Roșu și Harghita Mădăraș. În aceste locații copii pe lângă tehnicile de supraviețuire și cunoștințe despre natură vor însuși și purtarea civilizată în mijlocul naturii.

Părerea lunii HARGITA MEGYE TANÁCSA SZERVEZÉSÉBEN

CONSILIUL JUDEŢEAN HARGHITA ORGANIZEAZĂ

Stimați cititori! Suntem interesați să aflăm părerea Dumneavoastră în legătură cu viața cotidiană, funcționarea instituțiilor publice, evenimente etc. Așteptăm părerile Dumneavoastră la adresa de e-mail: [email protected] Publicăm doar acele comentarii și păreri, uneori prescurtate, care au un limbaj și stil corespunzător pentru a fi publicate, nu aduc atingere drepturilor personalităţii și sunt destinate publicului larg. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul mesajelor.

HAGYOMÁNYOS ÉS HELYI TERMÉKEK HAVI VÁSÁRA

Evenimente locale

Voșlobeni 9-16 octombrie – Ziua oamenilor de vârsta a III-a 29-30 octombrie – Talente pentru mileniul III – festival de muzică populară

Tulgheș 1 octombrie – Festivalul oierilor, Poiana Nouă 14 ortodoxă – “Sf. Cuvioasa Parascheva”, Biserica Ortodoxă Valea Frumoasă 15-16 octombrie – Roata Stelelor – Ediţia a-VI-a, Festival de dans ca exprimare artistică. Participă formaţii din mai multe judeţe din ţară şi din comuna Tulgheș

26 octombrie – “Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, Hram Biserica Ortodoxă Poiana Veche 24-26 octombrie – Târg de toamnă – Sf. Dumitru

TÂRGUL PRODUSELOR TRADIŢIONALE ŞI LOCALE

Subcetate 26 octombrie – Ziele localității Subcetate – Sărbătoarea Sf. Dumitru

Toplița

HELYSZÍN CSÍKSZEREDA, HARGITA MEGYE TANÁCSA ÉPÜLETÉNEK OSZLOPTERE

1-2 octombrie – Toamna Toplițeană – „ZiuaRecoltei” MédiaMédia partnerek / Parteneri mediamedia partnerek / Parteneri

LOCUL DESFĂŞURĂRII

Dátum/Data A treia sâmbătă a fiecărei luni. Orele: 9-14

MIERCUREA CIUC, SUB ARCADELE SEDIULUI CONSILIULUI JUDEŢEAN HARGHITA