GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN
Informaţii privind piaţa muncii din Ungaria. ................................................................................ 3 1.1 Unde se găsesc locuri de muncă vacante? ............................................................................ 3 2 Reguli privind libera circulaţie a lucrătorilor pe teritoriul Ungariei ............................................. 3 2.1 Găsirea unui loc de muncă: ................................................................................................... 3 2.1.1 Cum se caută un loc de muncă? .................................................................................... 3 2.1.2 Cum se candidează pentru un loc de muncă? ............................................................... 5 2.2 Mutarea pe teritoriul Ungariei: ............................................................................................. 6 2.2.1 Cum este reglementată circulaţia mărfurilor şi a capitalurilor? .................................... 6 2.2.2 Cum se poate obţine o locuinţă în Ungaria? ................................................................ 7 2.2.3 Unde se pot găsi informaţii cu privire la şcoli şi grădiniţe? ......................................... 8 2.2.4 Cum se realizează transferul automobilului şi ce trebuie ştiut cu privire la permisul de conducere?................................................................................................................. 8 2.2.5 Care sunt procedurile de înregistrare şi de obţinere a permisului de şedere? ............. 10 2.2.6 Ce prevede lista de verificare înainte şi după sosirea pe teritoriul Ungariei? ............. 13 2.3 Condiţii de muncă: .............................................................................................................. 14 2.3.1 Cum este reglementată recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor? .......................... 14 2.3.2 Cum este reglementată formarea profesională? .......................................................... 17 2.3.3 Cum este realizată încadrarea – contractul de muncă? ............................................... 18 2.3.4 Care sunt prevederile privind ocuparea locurilor de muncă la categoriile speciale? .. 21 2.3.5 6. Cum este reglementată activitatea ca lucrător independent? .................................. 22 2.3.6 Cum este reglementată salarizarea? ............................................................................ 23 2.3.7 Cum este reglementat timpul de lucru? ...................................................................... 24 2.3.8 Care sunt prevederile privind concediile?................................................................... 25 2.3.9 Care sunt dispoziţiile privind încetarea relaţiei de muncă? ........................................ 27 2.3.10 Care sunt prevederile privind conflictele de muncă – reprezentarea lucrătorilor români, greva?............................................................................................................................. 30 2.4 Condiţii de viaţă: ................................................................................................................. 32 2.4.1 Care sunt dispoziţiile privind sistemul politic, administrativ şi juridic? .................... 32 2.4.2 Care sunt reglementările privind veniturile şi impozitarea? ....................................... 32 2.4.3 Care este costul vieţii? ................................................................................................ 33 2.4.4 Care sunt condiţiile de cumpărare/închiriere a unei locuinţe? .................................... 34 2.4.5 Cum este reglementat sistemul sanitar? ...................................................................... 35 2.4.6 Cum este reglementat sistemul de învăţământ? .......................................................... 35 2.4.7 Cum este viaţa socială şi culturală? ............................................................................ 36 1
1
2.4.8 Care sunt dispoziţiile privind viaţa privată (naştere, căsătorie, deces)? ..................... 36 2.4.9 Cum este reglementat transportul?.............................................................................. 39 2.5 Asigurări sociale: ................................................................................................................ 40 2.5.1 Cum este reglementat sistemul naţional de asigurări sociale? .................................... 40 2.5.2 Care sunt prevederile privind asigurarea de şomaj? ................................................... 43 2.5.3 Care sunt prevederile privind asigurarea de sănătate? ................................................ 44 2.5.4 Care sunt prevederile privind prestaţiile familiale şi de maternitate?......................... 45 2.5.5 Cum este reglementat sistemul naţional de pensii? .................................................... 48 2.5.6 Care sunt prevederile privind formularele electronice? .............................................. 50 2.5.7 Care sunt dispoziţiile privind cardul european de sănătate? ....................................... 52 3 Informaţii despre libera circulaţie a lucrătorilor in spaţiul comunitar ........................................ 53 3.1 Intrarea pe piaţa muncii a unui cetăţean din România ........................................................ 53 3.2 Detaşarea ............................................................................................................................. 53 3.3 De unde pot obţine solicitanţii de locuri de muncă mai multe informaţii? ......................... 54
2
UNGARIA
Informaţii privind piaţa muncii din Ungaria.
1 1.1
Unde se găsesc locuri de muncă vacante?
De la 01.01.2009, angajarea cetăţenilor români se face fără nici o restricţie, în condiţii similare aplicabile cetăţenilor ungari. Persoanele interesate să se angajeze in agricultură, în activitati sezoniere, pot căuta locuri de muncă in zona cu potenţial agricol puternic din sud-estul Ungariei, (ex. judeţele Csongrad, BacsKiskun, Bekes, Jasz Nagykun-Szolnok). Budapesta poate fi o destinaţie pentru muncitorii care lucrează în construcţii şi în sfera serviciilor. Alte centre industriale puternice din Ungaria, unde ofertele de locuri de muncă se adresează şi lucrătorilor calificaţi în industria construcţiilor de maşini, sunt Gyor, Kecskemet sau Esztergom. Locurile de muncă în Ungaria sunt publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, pe portalul agenţiilor private de plasare a forţei de muncă, precum şi in presa tipărită. Este de menţionat faptul că minimele cunoştinţe de limbă maghiară reprezintă, în majoritatea cazurilor, o condiţie necesară pentru obţinerea unui loc de muncă in Ungaria. www.afsz.hu http://allasajanlat.lap.hu/munkakozvetitok_allasajanlatai/14324548
Reguli privind libera circulaţie a lucrătorilor pe teritoriul Ungariei
2 2.1
Găsirea unui loc de muncă:
2.1.1 Cum se caută un loc de muncă? Pentru găsirea unui loc de muncă puteţi contacta: În România:
3
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – ANOFM: Strada Avalanşei, nr. 2022, sector 4, Bucureşti; tel./fax: 004021.303.98.39; site web: http://www.anofm.ro, www.muncainstrainatate.anofm.ro care oferă servicii de mediere a forţei de muncă în Uniunea Europeană, prin intermediul portalului mobilităţii europene, EURES: http://eures.anofm.ro Atenţie! Dacă decideţi să apelaţi la o societate comercială ce are ca activitate principală „selecţia şi plasarea forţei de muncă", solicitanţii locurilor de muncă din străinătate trebuie să se adreseze inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia societatea îşi are sediul şi în vederea solicitării de informaţii referitoare la: - înregistrarea firmei la inspectoratul teritorial de muncă; - sancţiunile aplicate, dacă a fost cazul. De asemenea, trebuie să verifice dacă la semnarea unui contract individual de muncă în străinătate acesta cuprinde cel puţin următoarele elemente: ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de salarizare, condiţiile de transport, de locuit, condiţiile de protecţie socială. Persoanele fizice nu au dreptul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate. Fiecare inspectorat teritorial de muncă prezintă pe website-ul său lista societăţilor comerciale înregistrate având ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă în străinătate. Conform legii, agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are ca activitate principală selecţia si plasarea forţei de muncă în străinătate, să dispună de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii, să aibă încadrat în muncă personal cu experienţă în domeniul forţei de muncă, să organizeze o bancă de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de muncă în străinătate, informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţa lor, să încheie cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate, după caz, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă şi să fie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul. Agenţii de ocupare a forţei de muncă au obligaţia de a încheia cu cetăţenii români contracte de mediere. Aceste contracte trebuie să conţină, printre altele, elementele principale privind tariful de mediere, durata contractului şi modul de soluţionare a eventualelor litigii. De asemenea, agenţii au obligaţia de a asigura încheierea contractelor de muncă dintre cetăţenii români şi angajatorii străini şi în limba română.
În Ungaria: Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (Nemzeti Munkaugyi Hivatal, 1089 Budapest, Kálvária tér 7. Tel.: 06-1-303-9300 Fax.: 06-1-210-4255 E-mail:
[email protected], www.munka.hu )
4
2.1.2 Cum se candidează pentru un loc de muncă? În vederea ocupării unui loc de muncă, este necesară întocmirea unui Curriculum Vitae – CV şi a unei scrisori de intenţie, care vor fi înaintate angajatorului în cauză. În acest sens, poate fi folosit modelul Europass de CV, disponibil în limba maghiară şi care poate fi descărcat accesând: http://europass.cedefop.europa.eu/. Înainte de a pleca din România, este recomandat cetăţenilor români să verifice oportunităţile existente pe piaţa muncii din Ungaria şi să solicite informaţii din partea consilierilor EURES din cadrul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul în care aceştia se află. O listă a consilierilor EURES din România poate fi consultată pe site-ul EURES accesând link-urile: http://eures.anofm.ro/contact.php http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=3&acro=eures&lang=ro Românii au la dispoziţie o reţea de centre de informare specializate, finanţate de Comisia Europeană, unde pot afla detalii despre oricare dintre domeniile de activitate ale instituţiilor Uniunii. Reţeaua Europe Direct oferă informaţii practice despre demersurile pentru recunoaşterea studiilor în ţările Uniunii, călătoria în statele membre sau posibilităţile de obţinere a permisului de muncă. În acest scop se poate apela gratuit numărul de telefon 00.800.67891011 sau se poate accesa siteul internet: www.europedirect.centras.ro. În Ungaria, pentru a candida la un loc de muncă, este necesar să întocmiţi un dosar compus dintro scrisoare de intenţie, curriculum vitae cu fotografie, copii ale diplomelor, certificatelor de formare profesională, etc. Scrisoarea de intenţie nu trebuie să depăşească o pagină format A4 şi trebuie să exprime, pe scurt, motivul pentru care vă interesează un loc de muncă şi de ce credeţi că vi se potriveşte un post anume. De asemenea, explicaţi de ce vreţi să lucraţi în Ungaria. Următoarele informaţii trebuie să se regăsească în CV: -
Date personale: nume, adresa, telefon şi adresa de e-mail (în partea de sus a
paginii) -
Experienţa: reprezintă cea mai importantă parte a CV-ului pentru angajatori. Se va
începe de la cea mai recentă experienţă profesională şi se vor indica cele mai importante atribuţii şi informaţii cu privire la compania la care persoana în cauză a lucrat. Este foarte util ca aceasta să menţioneze şi proiectele majore la care a luat parte şi mai ales cele de al căror succes a fost
5
responsabilă. Tinerii absolvenţi pot menţiona şi perioadele de formare sau alte tipuri de activităţi ce ar putea fi considerate drept relevante pentru experienţa profesional. -
Formare profesională: se vor preciza diferitele cursuri, începând de la cele mai
recente (învăţământ superior/ universitar). Acolo unde este cazul, se va menţiona titlul dizertaţiei/ doctoratului/lucrării prezentate şi, eventual, rezultatele obţinute. -
Training-uri: se vor menţiona seminariile şi training-urile relevante pentru postul
pe care o persoană intenţionează să îl ocupe.
2.2
-
Aptitudini: ex. capacitatea de utilizare a calculatorului, aptitudini tehnice etc.
-
Cunoştinţe lingvistice: este foarte importanta cunoaşterea limbii maghiare.
Mutarea pe teritoriul Ungariei:
2.2.1 Cum este reglementată circulaţia mărfurilor şi a capitalurilor?
Libera circulaţie a mărfurilor şi a capitalurilor reprezintă două din cele patru libertăţi fundamentale (libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor) instituite de Tratatele Constitutive ale Uniunii Europene şi reprezintă condiţii esenţiale pentru funcţionarea pieţei interne a UE. Libera circulaţie a mărfurilor - majoritatea produselor sunt supuse la aplicarea principiului de recunoaştere reciprocă, ceea ce înseamnă că orice produs fabricat sau comercializat legal într-unul din statele membre ale UE poate fi mutat şi comercializat în mod liber în cadrul pieţei interne a UE. Totuşi, sunt stabilite limite atunci când există un interes comun specific, cum ar fi protecţia mediului, sănătatea cetăţenilor. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că dacă importul unui produs este considerat de către autorităţile naţionale ale unui stat membru ca fiind o potenţială ameninţare pentru sănătatea, moralitatea sau ordinea publică, acest stat poate restricţiona sau interzice accesul pe piaţa sa (exemple de astfel de produse: produsele alimentare modificate genetic, anumite băuturi alcoolice, produse de tutun, arme de vânătoare si de tir sportiv, şi unele medicamente cu conţinut de stupefiante sau animale de companie). De asemenea, sunt stabilite cantităţi maxime care pot fi introduse in Ungaria de călătorii străini, mai ales in ceea ce priveşte produsele accizabile.
6
Libera circulaţie a capitalurilor - constituie baza de integrare a pieţelor financiare europene. Cetăţenii statelor membre UE pot gestiona şi investi banii în oricare alt stat membru UE. Persoanele fizice pot efectua un număr ridicat de operaţiuni financiare în cadrul UE, fără restricţii majore, astfel: pot să deschidă uşor un cont bancar, pot să cumpere acţiuni, pot să-şi investească banii sau să achiziţioneze proprietăţi într-un alt stat membru. Anumite excepţii de la acest principiu se aplică şi sunt în principal legate de impozitare, politicile publice, spălarea de bani şi sancţiunile financiare convenite în cadrul Politicii Comune Externe şi de Securitate a UE.
2.2.2 Cum se poate obţine o locuinţă în Ungaria? In Ungaria, opţiunile de locuire diferă considerabil între Budapesta şi provincie. Casele unifamiliale sunt răspândite în sate şi oraşele mici. In marile oraşe sunt des întâlnite blocurile şi vilele. Numărul proprietarilor este foarte mare, depăşind cu mult media celor din UE. In Ungaria, aproximativ 93% din locuinţe sunt ocupate de proprietari. In 2012, mărimea medie a unei locuinţe era de 78 m2. Închirierea pe termen lung nu este foarte răspândita. Valorile chiriei variază in funcţie de mediu, căi de acces, starea imobilului, etc. Cele mai scumpe proprietăţi sunt în zona Budapesta. În cazul cumpărării unei locuinţe, contractul de vânzare-cumpărare se semnează în faţa unui notar, care îl prezintă la Cartea funciara pentru certificarea actului de vânzare-cumpărare. Cumpărarea poate fi făcută numai pe baza actului de proprietate, care conţine detalii despre proprietate (adresa, dimensiunea, proprietar, etc). În procedura de achiziţionare, proprietarul trebuie sa încheie contracte pentru următoarele utilităţi: electricitate, gaze, apă şi încălzire, precum şi salubrizare. Impozitele sunt stabilite anual, printr-o suma forfetară. Link-uri utile www.ingatlan.lap.hu www.ingatlan.com www.ingatlankereso.hu www.lakas.lap.hu
7
2.2.3
Unde se pot găsi informaţii cu privire la şcoli şi grădiniţe? Şcolile şi grădiniţele sunt administrate de Centrul de Administrare al instituţiilor
„Klebesberg”. In Ungaria sunt 198 de regiuni de învăţământ. Date de contact ale instituţiilor de învăţământ (şcoli şi grădiniţe) puteţi găsi pe următorul site: http://klik.gov.hu/tankeruletek1 2.2.4 Cum se realizează transferul automobilului şi ce trebuie ştiut cu privire la permisul de conducere? Comisia Europeană a stabilit o serie de regulamente comune privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere, valabilitatea asigurării auto, precum şi posibilitatea înregistrării automobilului într-o ţară gazdă. În prezent, nu există un permis UE de conducere, însă a fost introdus un "Model Comunitar" de permis de conducere, prin care se asigură faptul că permisele de conducere emise de diferite ţări ale UE sunt uşor de recunoscut în alte state membre. Prin acest model, se asigură că permisele de conducere emise de diferite state membre UE sunt uşor de recunoscut în alte State Membre. În general, se aplică principiul recunoaşterii reciproce. Permisul este emis în conformitate cu prevederile naţionale, dar trebuie în acelaşi timp să respecte dispoziţiile cu privire la modelul comunitar, cum ar fi condiţiile minime de îndeplinit pentru a putea obţine un permis de conducere. Este de menţionat faptul că pentru ca un cetăţean dintr-un stat membru UE să schimbe permisul de conducere naţional cu unul ungar, sunt necesare următoarele: - card înregistrare străini (permis de şedere); - card de reşedinţă în Ungaria; - buletin de identitate sau paşaport naţional; - certificarea faptului că locuieşte în Ungaria de cel puţin 185 de zile (declaraţie pe proprie răspundere în cererea de eliberare a permisului); - posedă permis de conducere naţional şi nu este cercetat penal sau contravenţional (declaraţie pe proprie răspundere). În legătură cu permisul de conducere naţional, se dă o declaraţie referitoare la adresa de reşedinţă din momentul obţinerii acestuia. Aceste condiţii fiind îndeplinite, se depune o cerere împreuna cu documentaţia anterior menţionată, la birourile de acte de pe lângă primării (okmanyiroda), se predă permisul de conducere naţional şi se primeşte permisul de conducere ungar (fără a mai urma cursuri de
8
conducere şi fără a mai susţine vreun examen), permisul de conducere naţional urmând a fi remis apoi autorităţilor din ţara emitentă (Direcţiei Regim permise de conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor). Obţinerea permisului de conducere în Ungaria Premergător testării cunoştinţelor teoretice, cursanţii trebuie să urmeze minim 28 ore de pregătire/legislaţie rutieră. Testarea teoretică constă într-un test la calculator, 55 de întrebări, la care trebuie să răspundă în 55 de minute. 45 de întrebări sunt de 1 punct fiecare, 10 întrebări sunt de trei puncte, astfel că punctajul maxim care poate fi obţinut este de 75 de puncte. Pentru a promova testarea teoretică, trebuie să se obţină minimum 65 de puncte. Testarea practică, anterior datei de 1 ianuarie 2012 conţinea şi verificarea aptitudinilor în poligon, însă de la 1 ianuarie 2012, constă doar în testarea în trafic, ocazie cu care se verifică şi manevrele speciale prevăzute în Anexa II a Directivei 126/2006/CE.
După
eliminarea
probei de poligon, a rămas în vigoare regula celor 30 de ore minime de condus autovehiculul, la care s-a adăugat de la data de 15 august 2013, regula suplimentară a dovezii că pe timpul şcolii de şoferi a condus autovehiculul minimum 580 km. Referitor la participanţii la test, aceştia sunt: persoana examinată, instructorul auto, examinatorul, iar în unele cazuri poate să mai fie prezentă încă o persoană, un controlor al examinatorului, nu un martor propriu-zis. Testul nu este înregistrat video sau audio. Înmatricularea maşinii în Ungaria Conform reglementarilor UE, în cazul în care o persoană are rezidenţa în alt stat membru UE şi îşi foloseşte maşina personală pe teritoriul acelui stat pentru mai mult de 6 luni, va fi obligat să-şi înregistreze maşina, adresându-se autorităţilor locale şi plătind taxele de înregistrare aferente în statul gazdă. Înmatricularea autovehiculelor se face la oricare dintre birourile de acte care funcţionează pe lângă fiecare primărie (okmanyiroda). Datele de contact ale birourilor de acte pot fi găsite pe site-ul: http://www.okmanyiroda.hu/ Pentru înmatricularea unui autovehicul, sunt necesare următoarele documente: fişa tehnică, documente care atesta dreptul de proprietate asupra maşinii, asigurare obligatorie, dovada plăţii impozitului pe proprietate, dovada plăţii taxei de prima înmatriculare, documente
9
de identitate ale solicitantului. Costurile care implică înmatricularea unei autoturism se compun din contravaloarea certificării de origine, a asigurării obligatorii a răspunderii civile auto, a plăţii impozitului pe proprietate, a contravalorii certificatului de înmatriculare si a cărţii de identitate a autoturismului. Alte detalii privind procedura de înmatriculare pot fi accesate pe pagina de internet anterior indicată, la capitolul „gepjarmu ugyintezes”. Transcrierea unei maşini cumpărate de pe piaţa locală trebuie făcută în 15 zile de la cumpărare. Asigurarea maşinii Încheierea unui contract de asigurare se poate face direct, cu orice companie de asigurări din Ungaria sau prin intermediul unei companii de asigurări. Agentul de asigurare reprezintă interesul clientului şi vă ajută la evaluarea corectă a riscurilor necesare a fi acoperite printr-o poliţă de asigurare. Agentul de asigurare poate ajuta la evitarea problemelor care pot apărea în soluţionarea dosarelor de dauna, în relaţia cu firmele de asigurări. Este de menţionat faptul că se pot încheia asigurări online pe portalurile companiilor. Alte detalii puteţi găsi pe site-ul: http://biztositas.lap.hu/
Plata taxelor Plata taxelor referitoare la înmatricularea unei autoturism este stabilită prin legea taxelor şi impozitelor din Ungaria. Taxele trebuie plătite în contul Oficiului pentru Impozite şi Vămi (Nemzeti Ado es Vamhivatal) direct sau prin cecurile galbene instituite în acest sens, care se pot găsi la birourile de acte (okmanyirodak). Alte informaţii despre plata taxelor: http://nav.gov.hu/nav/szolgaltatasok/adokulcsok_jarulekmertekek/illetekmertekek
2.2.5 Care sunt procedurile de înregistrare şi de obţinere a permisului de şedere? Cetăţenii români pot să intre şi să rămână pe teritoriul Ungariei o perioadă de timp care să nu depăşească 90 de zile, fără aprobări speciale, dacă sunt în posesia unui paşaport sau a unei cărţi de identitate valabile.
10
Cetăţenii români care doresc să rămână în Ungaria pentru o perioadă mai lungă de 3 luni, au obligaţia să se înregistreze, cel târziu în cea de-a 93-a zi de la intrarea pe teritoriul Ungariei. Autorităţile ungare eliberează în acest sens o dovadă sub forma unui CARD DE ÎNREGISTRARE. Pentru obţinerea cardului, cetăţenii români trebuie să se prezinte la Direcţia Regională a Oficiului pentru Imigrare şi Cetăţenie în raza căreia vor locui, iar studenţii şi elevii, la Direcţia competentă în raza căreia se află instituţia de învăţământ frecventată.
Documente care trebuie prezentate: - document de călătorie sau CI, aflate în termen de valabilitate; - completarea unui formular în care cetăţeanul trebuie să declare dacă suferă sau nu de boli care pun în pericol sănătatea publică, de boli contagioase sau dacă este purtător al unor boli transmisibile, dacă se află sub tratament obligatoriu în acest sens; trebuie să declare că dispune de asigurare de sănătate pe perioada şederii în Ungaria sau că îşi suportă personal costurile privind îngrijirea de sănătate; - dovada domiciliului; - timbru fiscal în valoare de 1.000 Ft. Cetăţeanul român poate rămâne pe teritoriul Ungariei pentru o perioadă care depăşeşte 3 luni, dacă acesta desfăşoară activităţi economice, îşi continuă studiile, este membru de familie sau în alte scopuri. Desfăşurarea de activităţi economice se adevereşte prin: -
Adeverinţă privind dreptul de desfăşurare a activităţilor lucrative;
-
Contract de muncă valabil sau certificat constatator pentru persoane juridice, din care să rezulte calitatea solicitantului;
-
Autorizaţie ca persoană fizică autorizată sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
-
În cazul persoanelor care îşi caută un loc de muncă, adeverinţă care să ateste faptul că este în căutarea unui loc de muncă şi începerea activităţii este probabilă;
-
Alte documente doveditoare.
Continuarea studiilor se adevereşte prin:
11
-
documente care atestă faptul că este admis la o instituţie de învăţământ acreditată;
-
documente care atestă faptul că este înscris la o instituţie de învăţământ acreditată;
-
alte documente doveditoare.
Calitatea de membru de familie de adevereşte prin: -
certificat de naştere;
-
certificat de căsătorie;
-
înscrisuri cu privire la adopţie;
-
alte documente doveditoare.
Deţinerea mijloacelor de întreţinere şi a asigurării de sănătate se dovedesc prin: -
adeverinţă de venit, respectiv, de avere;
-
declaraţie de întreţinere;
-
cont bancar, dovadă de investiţie, garanţie bancară;
-
adeverinţă care să dovedească statutul de asigurat, poliţă de asigurat, card european de sănătate;
Declararea domiciliului în Ungaria se face printr-un formular tipizat în baza unei dovezi cu privire la deţinerea legală a spaţiului de locuit. După verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, autorităţile ungare emit un certificat de înregistrare care conţine prima adresa stabilită în Ungaria. Condiţii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung pentru cetăţenii UE/SEE: 1.
au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul Ungariei în ultimii 5 ani anteriori
depunerii cererii; 2.
minorii ai căror părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung;
3.
cetăţenilor UE/SEE care au desfăşurat activităţi economice pe teritoriul Ungariei înaintea
împlinirii termenului de 5 ani, li se poate acorda drept de şedere pe termen lung, dacă: -
au domiciliat în Ungaria în continuu timp de 3 ani, şi la încetarea activităţii au
atins limita de vârsta necesară pensionării sau şi-au încetat activitatea pentru a putea beneficia de pensie anticipată, cu condiţia ca înainte cu 12 luni de la intrarea în pensie să desfăşoare activităţi economice;
12
au domiciliat în Ungaria timp de 2 ani, cu scopul de a desfăşura activităţi
-
economice şi şi-au încetat activitatea pentru urmarea tratamentelor medicale în urma deteriorării stării de sănătate sau a unui accident; incapacitatea de muncă se datorează unui accident de muncă sau unor boli
profesionale; -
timp de 3 ani şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul Ungariei, după care
desfăşoară o activitate economică în alt stat membră UE/SEE, dar îşi menţin domiciliul stabil pe teritoriul Ungariei. Solicitarea dreptului de şedere pe termen lung se depune la formaţiunile teritoriale ale Oficiului pentru Imigrare şi Cetăţenie, care, după aprobare, eliberează un permis de şedere permanentă. Termenul de soluţionare a cererilor este de 3 luni de la data înregistrării. Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică solicitantului, iar decizia poate fi atacată în termen de 15 zile de la data comunicării.
2.2.6 Ce prevede lista de verificare înainte şi după sosirea pe teritoriul Ungariei? Înainte de a merge în Ungaria, veţi avea nevoie de următoarele documente:
Paşaport sau document de identitate valabil UE/SEE; alte documente personale precum certificatul de naştere sau de căsătorie, etc.;
Un card european de sănătate emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România;
Formularele U1/E301 în scopul atestării perioadelor de asigurare sau de muncă realizate ca salariat în România, atunci când este necesar şi/sau U2/U3/E303, dacă doriţi să transferaţi dreptul de a beneficia de prestaţii de şomaj în Ungaria
Certificate, diplome, atestări şi referinţe privind ocuparea altor locuri de muncă (în original şi traduceri legalizate);
Orice alte permise şi licenţe pe care le consideraţi adecvate, de exemplu permisul de conducere.
CV-uri şi scrisori de intenţie, redactate în limba maghiară şi engleză
Totodată, este necesar să vă asiguraţi că:
13
Aveţi un loc de cazare în Ungaria;
Aveţi suficiente fonduri pentru acoperirea costurilor primei luni de şedere;
Aveţi asigurare medicală corespunzătoare;
Informaţi autorităţile din statul de origine privind şederea pe teritoriul Ungaria;
Procuraţi paşapoarte pentru animalele de companie, conform reglementărilor europene.
După ce sosiţi în Ungaria:
Dacă aveţi deja un loc de muncă, trebuie să vă prezentaţi imediat la angajatorul dumneavoastră, iar când începeţi munca, trebuie să obţineţi confirmarea înregistrării dumneavoastră în cadrul sistemului de asigurări sociale.
Dacă sunteţi în căutarea unui loc de muncă, trebuie să vă prezentaţi la Serviciile de Ocupare a Forţei de Muncă, dacă aveţi formularul care atestă că sunteţi în căutarea unui loc de muncă la dumneavoastră;
Trebuie să notificaţi prezenţa dumneavoastră în termen de 93 de zile de la mutarea în Ungaria autorităţii de înregistrare responsabilă;
Trebuie să notificaţi prezenţa dumneavoastră la biroul de asigurări sociale de sănătate şi să obţineţi numărul de asigurare socială de sănătate (TAJ kartya)
Este bine să deschideţi un cont bancar;
Dacă este cazul, înregistraţi maşina deţinută;
Prezentaţi-vă la autoritatea fiscală responsabilă;
Abonaţi-vă la servicii de gaze şi electricitate, telefonie, radio şi televiziune;
Înscrieţi-vă copiii în cadrul unei şcoli;
Înmânaţi documentul dumneavoastră de şedere autorităţii administrative, dacă intenţionaţi să staţi mai mult de trei luni în Ungaria.
2.3
Condiţii de muncă:
2.3.1 Cum este reglementată recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor? Competenţe:
14
-
Ministerul Resurselor Umane, prin institutul său specializat „Magyar Ekvivalencia és Informácios Központ”- Centrul de Echivalare şi Documentare Ungar – efectuează recunoaşterea tuturor diplomelor de studii superioare obţinute în ţările din afara UE.
-
Ministerul Sănătăţii,
prin institutul denumit „ Egézségügyi Engedélyezési és
Közigazgatási Hivatal” - Oficiul de Recunoaştere şi de Administraţie, efectuează recunoaşterea diplomelor de medici specialişti şi stomatologi specialişti, precum şi a certificatelor de studii medii în domeniul sănătăţii, social şi a protecţiei copilului obţinute în ţările din afara UE. Un cetăţean străin care se află in scop de muncă în Ungaria poate să solicite recunoaşterea în Ungaria a unei diplome obţinute în alt stat, numai dacă are şedere legală şi implicit are reşedinţă legală în Ungaria. Dacă însă recunoaşterea diplomei este solicitată în vederea continuării studiilor în Ungaria, nu este necesară dovedirea unei reşedinţe in Ungaria. În funcţie de scopul pentru care se doreşte recunoaşterea unei diplome, diferenţiem două tipuri de proceduri: -
recunoaşterea diplomei în vederea continuării studiilor în Ungaria şi
-
recunoaşterea diplomei în vederea angajării în muncă pe teritoriul Ungariei.
Recunoaşterea diplomelor obţinute în alte state necesară continuării studiilor în Ungaria este efectuată de instituţiile de învăţământ în cauză. Această recunoaştere a gradului de calificare însă nu conferă drepturi suplimentare. (ex angajare în muncă). Dacă recunoaşterea diplomei este necesară pentru angajare în muncă, atunci este necesară recunoaşterea gradului de calificare şi recunoaşterea pregătirii profesionale. Recunoaşterea gradului de calificare: În această procedură, autoritatea ungară stabileşte ce grad de calificare reprezintă in sistemul de învăţământ din Ungaria diploma obţinută în străinătate. Cererile adresate autorităţii ungare pot fi de două feluri: -
cereri în care solicitantul cere recunoaşterea unui anumit grad de calificare şi
-
cereri în care, în cursul procedurii de recunoaştere, se lasă la latitudinea autorităţii să stabilească ce grad de calificare atestă diploma obţinută în străinătate.
În cursul procedurii de echivalare, autoritatea evaluează statutul institutului de învăţământ care a eliberat diploma, durata studiilor, materiile studiate. De exemplu, se analizează dacă
15
institutul de învăţământ care a eliberat diploma este acreditat sau nu, dacă diploma atestă studii superioare, pe baza legilor ţării emitente. Recunoaşterea gradului de pregătire profesională: Acest procedeu atestă că posesorul unei diplome obţinute în alt stat dispune de calificare profesională necesară unei calificări profesionale din Ungaria. Condiţia de bază pentru recunoaşterea gradului de pregătire profesională este ca autoritatea să recunoască în avans gradul de calificare a solicitantului. Şi în acest caz, cererile adresate autorităţii ungare pot fi de două feluri: -
cereri în care solicitantul cere recunoaşterea unui anumit grad de pregătire profesională şi
-
cereri în care, în cursul procedurii de recunoaştere, se lasă la atitudinea autorităţii să stabilească ce grad de pregătire profesională atestă diploma obţinută în străinătate.
Documente necesare procedurii de recunoaştere: -
copie autentificată a diplomei;
-
copie autentificată a programei şcolare;
-
traducerea autorizată şi autentificată a documentelor de mai sus;
-
dovada plăţii taxei de administrare;
-
împuternicire.
Traducerea documentelor trebuie făcută de Oficiul naţional de Traducere şi de Autentificare din Budapesta sau de filialele din teritoriu (1062 Budapesta, Str Bajza nr 52)
Taxele de administrare: 24500 HUF pentru recunoaşterea gradului de pregătire profesională; 73500 HUF pentru recunoaşterea nivelului de pregătire profesională; 98000 HUF daca se vor solicita ambele proceduri. Contestaţiile referitoare la deciziile de recunoaştere se vor depune la sediul centrului de echivalare şi vor fi adresate Ministerului Resurselor Umane din Ungaria în termen de 15 zile de la primirea deciziei privind echivalarea. Date şi elemente suplimentare pot fi accesate pe site-ul Centrului de Echivalare: http://www.oktatas.hu/kepesitesek_elismertetese/meik_oldalak
16
Magyar Ekvivalencia és Információs Központ 1055 Budapest, Szalay utca 10-14. Telefon: (06-1) 374-2100 Telefax: (06-1) 374-2492 Email:
[email protected]
Egézségügyi Engedélyezési és Közigazgatási Hivatal: www.eekh.hu Date de contact: 1051 Budapest, Zrínyi utca 3. Tel.: (06-1) 235-7922, (06-1) 235-7927 Fax: (06-1) 269-3794 www.eekh.hu Email:
[email protected],
[email protected] 2.3.2 Cum este reglementată formarea profesională? Iniţiativele UE pentru promovarea cooperării privind formarea profesională: a. Programul Socrate: Programul Socrate susţine cooperarea europeană în toate domeniile de educaţie, sub diferite forme:
mobilitatea - deplasare pe teritoriul Europei;
organizarea de proiecte comune;
dezvoltarea de reţele europene - diseminarea de idei şi bune practici;
realizarea de studii şi analize comparative.
În practică, Programul Socrate oferă burse de studiu sau cursuri de formare profesională într-o altă ţară. Oferă sprijin pentru instituţiile de învăţământ privind organizarea de proiecte de învăţământ şi de schimb de experienţă şi ajută asociaţiile şi ONG-urile la organizarea de activităţi educaţionale, etc. Una dintre acţiunile programului Socrate este Grundtvig, care urmăreşte în primul rând îmbunătăţirea calităţii educaţiei profesionale a adulţilor şi, de asemenea, promovarea schimbului
17
şi cooperării pentru facilitarea oportunităţilor şi accesului la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii UE. b. Programul Leonardo da Vinci: Programul Leonardo da Vinci, adoptat în 1994, are ca obiectiv principal implementarea politicii de formare profesională a UE. Este unul dintre instrumentele principale de sprijinire a mobilităţii trans-naţionale în Europa şi oferă finanţare pentru organizaţiile publice şi private care activează în domeniul formării. Acest program sprijină, de asemenea, proiectele de plasare şi de schimb, vizitele în scop de studiu şi reţelele transnaţionale. Educaţia adulţilor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii în Europa Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un proces care implică toate formele de educaţie formale, informale şi non-formale. Are menirea de a permite oamenilor să-şi dezvolte şi să menţină competenţe-cheie pe tot parcursul vieţii lor, precum şi de a permite cetăţenilor de a migra în mod liber între locurile de munca, regiuni şi ţări. Alte detalii despre programe de formare profesională, dezvoltate şi aplicate inclusiv în Ungaria, puteţi
găsi
pe
site-ul
fundaţiei
de
interes
public
Tempus,
http://www.tpf.hu/pages/content/index.php?page_id=2. Fundaţia Tempus pune la dispoziţia publicului interesat informaţii despre
derularea programelor Tempus, Erasmus Mundus,
Programul Europa pentru cetăţeni, respectiv despre posibilităţile Programului Cadru de Cercetare Dezvoltare
a
UE.
Fundaţia
Tempus
este
membru
Euraxess,
administrează
site-ul
www.studyinhungary.hu pentru îndrumarea studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor străini. Eliberează documentul Europass, respectiv administrează reţeaua Alumni pentru foşti bursieri.
2.3.3 Cum este realizată încadrarea – contractul de muncă?
Contractul de muncă se încheie, in lipsa unor reglementari contrare, pe durata nedeterminată, şi trebuie să cuprindă: -
datele de identificare ale angajatorului,
-
datele de identificare ale salariatului,
-
salariul şi eventualele premii
-
postul
18
-
locul realizării muncii
-
data începerii muncii
-
durata (nedeterminată sau determinată)
-
perioada de probă ( în general 30 de zile, maxim 90 de zile)
În cel mult 30 de zile de la data încheierii contractului, angajatorul va informa, în scris, angajatul despre : -
organizarea timpului de lucru,
-
alte componenţe ale salariului, data de plată a salariului,
-
data începerii muncii,
-
metoda de calcul a concediului anual şi acordarea acestuia,
-
termenul de preaviz,
-
daca angajatul este supus prevederilor contractului colectiv de muncă.
În cazul în care lucrătorul îşi va desfăşura activitatea în străinătate, va fi informat în scris, despre: locul şi perioada realizării muncii în străinătate, beneficii financiare şi în natură, moneda de plata a salariului şi reguli aplicabile la reîntoarcerea în Ungaria. Contractul de muncă poate să conţină prevederi referitoare la perioada de probă. Durata perioadei de proba este de 30 de zile. În contractul colectiv de muncă, părţile pot stabili perioade de probă mai scurte sau mai lungi, dar nu mai mult de trei luni de zile. Contractul de muncă se poate modifica numai prin acordul părţilor. Este de menţionat faptul că in Ungaria există şi o varianta de angajare a lucrătorilor pentru anumite activităţi (zilieri) prin forme simplificate. Este vorba despre activităţi agricole, activităţi sezoniere în turism şi alte activităţi temporare. Prin activitate sezonieră in agricultură se înţelege orice activitate în fitotehnie, zootehnie, silvicultură, piscicultură sau orice activitate legată de aceste domenii, inclusiv manipulare, ambalare, a cărui timp de desfăşurare nu depăşeşte 120 de zile pe an. Prin activitate sezonieră în turism se înţelege acea activitate care poate fi efectuată la un angajator care, în accepţiunea legii privind societăţile comerciale, desfăşoară activităţi în turism, dacă perioada de angajare temporară nu depăşeşte 120 de zile pe an. În alte activităţi temporare, legea permite ca un ziler să poată fi angajat pe o perioadă de maximum 5 zile consecutiv, maximum 15 zile pe lună şi maximum 90 de zile pe an.
19
Reglementările ungare limitează şi numărul zilierilor ce pot fi angajaţi de o companie, pentru alte activităţi temporare, în funcţie de numărul salariaţilor. Astfel, un angajator care are 2-5 salariaţi poate să angajeze maximum 2 persoane/zi pentru activităţi temporare. Un angajator care are 6-20 de salariaţi poate să angajeze maximum 4 persoane/zi pentru activităţi temporare, iar la angajatori cu personal de peste 20 de salariaţi numărul maxim al zilierilor nu poate să depăşească 20% din numărul de salariaţi/zi. Raportul de muncă al zilerului se face şi prin înţelegere verbală şi se legalizează prin îndeplinirea formalităţilor de înregistrare de către angajator. Alte informaţii utile puteţi găsi pe site-ul autorităţii fiscale: http://www.nav.gov.hu/data/cms278781/46._Informacios_Fuzet_Egyszerusitett_Foglalkoztatas_ 2013.pdf Angajatorul poate să îndeplinească obligaţiile de raportare în funcţie de alegerea sa, prin internet sau telefonic. În cazul raporturilor de muncă de zilier, înregistrarea zilierilor nu se poate face prin corespondenţă prin poştă sau personal. Pentru a putea face raportările necesare, angajatorii trebuie să se înregistreze anterior la portalul naţional de administraţie publică (ugyfelkapu). Raportările telefonice se pot face la numărul de telefon 185 cu tarif normal. Se vor comunica următoarele date: -
Numele şi prenumele;
-
Codul de înregistrare fiscală a angajatorului;
-
Codul de impozitare şi numărul de asigurare socială (TAJ) a zilierului;
-
Caracterul muncii (agricol, turistic, alte activităţi temporare, figuranţi pe platourile de filmare);
-
Numărul zilelor lucrate;
-
Dacă zilierii au asigurare medicală în alt stat;
Angajatorul are obligaţia să anunţe zilierii înainte de începerea muncii. Angajatorul are la dispoziţie 2 ore să renunţe sau să modifice datele anunţate, dacă condiţiile de muncă se schimbă. Reglementările ungare prevăd câteva cazuri în care angajatorii nu au voie să folosească zilieri:
20
-
autorităţile publice locale şi de stat, respectiv instituţiile subordonate acestora nu au voie sa folosească zilieri pentru activitatea de bază;
-
cetăţenii statelor terţe pot fi angajaţi ca ziler numai pentru activităţi temporare în agricultură;
-
angajatorii care au datorie la bugetul de stat din taxele datorate raporturilor de muncă a zilierilor nu au voie să angajeze zilieri până la stingerea datoriilor.
Plata contribuţiilor pentru raporturile de muncă a zilierilor este simplificată. Angajatorul datorează 500 de HUF/zi pentru activităţi sezoniere în agricultură, 500 de HUF/zi pentru activităţi în turism, 1000 de HUF/zi pentru alte activităţi temporare si 3000 HUF/zi pentru zilieri figuranţi pe platourile de filmare. Angajatorul este scutit de plata contribuţiilor sociale dacă zilierii dovedesc că au statut de asigurat într-un alt stat, în conformitate cu Regulamentele Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială. 2.3.4 Care sunt prevederile privind ocuparea locurilor de muncă la categoriile speciale? Lucrătorii cu dizabilităţi: Angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi este prevăzută în legi speciale. Scopul reglementărilor este ca fiecare persoană cu dizabilitate să găsească un loc de muncă, după o perioadă de recuperare în funcţie de gradul capacitaţii de muncă rămase. În accepţiunea legii ungare persoana cu dizabilitate, este aceea persoană care a suferit o diminuare a capacităţii de muncă din cauza înrăutăţirii stării de sănătate. Din punctul de vedere al raporturilor de muncă, persoanele cu dizabilităţi trebuie reabilitate în funcţie de posibilităţi. În acest proces de evaluare şi reabilitare, lucrătorii cu dizabilităţi colaborează cu comisiile de reabilitare de pe lângă centrele de muncă. Persoanele cu dizabilitate beneficiază de indemnizaţie de reabilitate sau de diferite alocaţii sociale, după caz. Copiii şi tinerii: Codul muncii are reglementări speciale pentru angajarea în muncă a tinerilor care nu au vârsta de 18 ani. Tinerilor sub 18 ani nu li se poate impune lucru suplimentar sau munca pe timp de noapte. Timpul de muncă al acestei categorii nu poate să depăşească 8 ore pe zi. Tinerilor le
21
trebuie asigurată o perioada de odihnă de 30 de minute după o activitate neîntreruptă de 4,5 ore şi 45 de minute de odihnă în cazul lucrului neîntrerupt de 6 ore, precum şi odihna de 12 ore pe zi de lucru. Femei: Codul muncii ungar prevede că femeile să nu poată fi angajate în muncă unde îşi periclitează sănătatea sau nu sunt potrivite. Femeile beneficiază de 24 de săptămâni de concediu postnatal, pentru care beneficiază de indemnizaţie. Acordarea concediului prenatal de 4 săptămâni înainte de naştere este obligatorie. Femeia are dreptul să fie distribuită la activităţi potrivite stării de sănătate de la data constatării sarcinii, până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului. Femeia are dreptul la concediu fără plată până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului. Femeile cu copii pot să beneficieze de concediu plătit pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani a acestuia. 2.3.5 Cum este reglementată activitatea ca lucrător independent? Condiţia pentru ca o persoană să desfăşoare activitate economică în calitate de lucrător independent este să fie în deplinătatea capacităţii de exerciţiu, să aibă domiciliu permanent în Ungaria, în cazul străinilor, să aibă şederea legală pe teritoriul Ungariei şi să nu fie interzisă/exclusă de la practicarea unei meserii. Primul pas în procesul de autorizare este stabilirea domeniilor în care lucrătorul independent doreşte să activeze. Trebuie ţinut cont de faptul că pentru desfăşurarea unor activităţi, sunt necesare obţinerea diferitelor autorizaţii. Sunt câteva elemente care trebuie clarificate la demararea unei activităţi independente: -
activitatea lucrătorului independent va fi cu normă întreagă, va activa ca pensionar sau mai are un loc de muncă cu normă întreagă ?
-
care este modalitatea de impozitare aleasă (va plăti impozit pe venit după procedeul normal sau va plăti impozit forfetar)
-
va lucra la sediul social sau va avea şi puncte de lucru ?
-
va avea nevoie de legitimaţie de lucrător independent sau nu ? (legislaţia nu prevede obligaţia de a dispune de document tipărit, activitatea se poate desfăşura după obţinerea
22
acordului electronic de aprobare. Dacă totuşi are nevoie de legitimaţie tipărită , contra 10.000 de forint se poate obţine). -
deschiderea unui cont bancar
-
trebuie să decidă forma de funcţionare (plătitor de TVA sau nu). Dacă încasările nu depăşesc 6.000.000 de forinţi, poate să opteze pentru forma neplătitoare de TVA.
Pentru înregistrarea unei activităţi independente veţi avea nevoie de acces la portalul naţional de administraţie publică (ügyfelkapu). Codurile pentru acest acces le puteţi obţine de la oricare birou de acte de pe lânga primării (okmányiroda) sau de la birourile de relaţii cu publicul al autorităţii fiscale. Pentru completarea formularului de pe portalul naţional, veţi avea nevoie de programul cadru de completare a formularelor electronice din administraţia de stat, care se poate descărca de pe site-ul autorităţii fiscale www.nav.gov.hu. Cu acest program, veţi completa cererea electronică de autorizare a unei activităţi independente. Răspunsul autorităţii se obţine in max. 2-3 zile. După înfiinţarea activităţii independente, veţi avea nevoie de facturi fiscale sau de program de facturare după caz, ştampilă, cont bancar. Dacă activitatea impune folosirea unei case de marcat trebuie să consultaţi legislaţia în vigoare pentru procurarea unei case de marcat potrivită reglementarilor în vigoare. (case de marcat cu legătură online cu autoritatea fiscală). Pentru a îndeplini corect îndatoririle referitoare la raportările periodice, precum şi cele referitoare la contabilitate este indicat să vă consultaţi cu o firmă de contabilitate sau cu un contabil autorizat. Alte detalii puteţi găsi pe site-ul autorităţii fiscale: http://www.nav.gov.hu 2.3.6 Cum este reglementată salarizarea? Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Pentru munca prestata în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri. Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile. Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat. Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. Guvernul stabileşte nivelul salariului minim pe economie.
23
2.3.7 Cum este reglementat timpul de lucru? Pauzele şi perioadele de odihnă: Timpul de muncă este de 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână. În cazul contractului de muncă cu normă întreagă, programul de lucru este de 8 ore pe zi şi poate fi prelungit prin acordul părţilor până la maxim 12 ore sau 60 de ore pe săptămână, dacă salariatul ocupă un post cu caracter de permanenţă sau este rudă apropiat a angajatorului. Timpul de muncă în lipsa prevederilor unor contracte colective de muncă este stabilit de către angajator. Timpul de odihnă Dacă timpul de munca depăşeşte 6 ore pe zi, după fiecare 3 ore de lucru trebuie acordat salariatului timp de odihnă de câte 20 de minute. Între sfârşitul programului şi începutul următoarei zile, trebuie asigurat că salariatul beneficiază de un timp de odihnă de 11 ore. Cu derogare de la această prevedere, contractele colective de muncă pot să prevadă timpi de pauză mai reduşi, dar nu mai puţin de 8 ore în cazul în care salariatul lucrează în mai multe schimburi, pe un post cu caracter de permanenţă sau este muncitor sezonier. Angajatorul va organiza timpul de lucru, luând în considerare elementele muncii, cerinţele de sănătate şi siguranţă. Angajatorul are obligaţia să organizeze activitatea, astfel încât salariatul să poată să îndeplinească obligaţiile sale care decurg din contractul de muncă Angajatorul are obligaţia să asigure îndrumarea şi conducerea activităţii necesare îndeplinirii în bune condiţii a activităţii. Angajatorul are obligaţia să asigure obţinerea cunoştinţelor necesare îndeplinirii în bune condiţii a activităţii. Angajatorul este obligat să plătească pentru activitatea depusă salariul prevăzut în contractul de muncă. Desfăşurarea activităţii într-o zi de duminică, în timpul obişnuit de lucru, poate fi stabilită numai în cazul unui lucrător angajat într-un post ce presupune îndeplinirea activităţii în aceasta zi, în cazul activităţii de rezervă sau în cazul muncii fără întreruperi. În acestă situaţie se va acorda cel puţin o zi de odihnă. Zilele de sărbătoare sunt considerate : 1 ianuarie, 15 martie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, Duminica Rusaliilor, 20 august, 23 octombrie, 1 noiembrie, 25-26 decembrie. Muncă suplimentară
24
Muncă îndeplinită în altă perioadă diferită de timpul programat, care duce la depăşirea timpului normal şi a lucrului realizat în timpul serviciului de rezerva va fi considerată muncă suplimentară. În situaţia în care angajatul lucrează în plus, pentru a compensa liberele acordate, pe baza acordului cu angajatorul, aceasta nu se va considera muncă suplimentară. Muncă în timpul sărbătorilor poate fi solicitată de către angajator numai pe baza unui motiv întemeiat şi nu poate sa fie prestată decât de salariatul care este disponibil în acele zile şi în scopul prevenirii sau eliminării accidentelor, dezastrelor naturale sau daunelor importante cu ameninţări directe şi serioase asupra vieţii, sănătăţii şi securităţii. Nu se poate stabili un număr mai mare de 200 de ore de muncă suplimentară într-un an calendaristic şi nu pot desfăşura o astfel de muncă următoarele categorii de angajaţi: femeile, din momentul stabilirii existenţei sarcinii până la vârsta de un an a copilului, bărbaţii care îşi cresc singuri copiii până la vârsta de 1 an, precum şi în cazul în care angajarea implică riscul producerii de daune în privinţa sănătăţii. Timpul de lucru al tinerilor nu va putea depăşi 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână, iar în cazul în care timpul de lucru zilnic va depăşi 4,5 ore se va acorda o pauza de 30 de minute. Angajaţii tineri nu pot fi delegaţi şi nici implicaţi în muncă suplimentară sau în ture. În cazul muncii desfăşurate pe timp de noapte, angajatul are dreptul la un supliment de 15% din salariu, iar în cazul lucrului în ture de după-amiaza, suplimentul la salariu va fi in valoare de 15%, în timp ce în cazul muncii realizate în turele de noapte, suplimentul salarial va fi de 30%. Cei angajaţi în activităţi fără întrerupere (continue) au, în plus faţă de cotele de mai sus, dreptul la un supliment de 5% în turele de după –amiaza şi de 10% pentru turele de noapte. Îndeplinirea muncii peste timpul de muncă zilnic va acorda dreptul la un supliment de 50%, iar în cazul îndeplinirii în zilele de sărbători, compensaţia este de 100% sau de 50%, în cazul în care angajatul beneficiază de o altă zi de odihnă. 2.3.8 Care sunt prevederile privind concediile? Concediul se compune din concediul de baza şi concediul suplimentar. În conformitate cu Codul Muncii, durata minimă a concediului de bază este de 20 de zile lucrătoare. Numărul zilelor de concediu creşte în funcţie de vârsta salariatului, cu maxim 10 zile. Salariaţii tineri sub 18 ani beneficiază de un spor de 5 zile de concediu suplimentar.
25
Unul dintre părinţii care cresc copii sau părintele care îşi creşte singur copilul beneficiază de concediu suplimentar de 2 zile pentru un copil, 4 zile pentru 2 copii, respectiv 7 zile de concediu suplimentar dacă cel în cauză creşte mai mult de 2 copii. Salariaţii nevăzători beneficiază de un concediu suplimentar de 5 zile. Salariaţii care lucrează în subteran sau în condiţii de radiaţii beneficiază de un concediu suplimentar de 5 zile dacă petrec cel puţin 3 ore zilnic în condiţii deosebite. Acordarea concediului de odihnă se face de către angajator cu consultarea prealabilă a salariatului. Angajatorul este obligat să acorde 25% din concediul de odihnă, în conformitate cu solicitarea salariatului. Salariatul are obligaţia să depună cererea de concediu în acest sens cu cel puţin 15 zile lucrătoare înaintea datei concediului. Data acordării concediului de odihnă trebuie comunicată salariatului cu cel puţin 30 de zile înainte de concediu.
Concediul medical: Salariaţii beneficiază de 15 zile de concediu medical pe an. Nu intră în această categorie, concediile de incapacitate de muncă cauzate de accidentele de muncă sau boli profesionale. În cazul concediilor medicale, salariatul primeşte o indemnizaţie de 70% din salariul de bază plătit de angajator. Concediul de incapacitate temporară de muncă: Salariaţii beneficiază de concediu de incapacitate temporară de muncă plătit de bugetul asigurărilor de sănătate după expirarea celor 15 zile de concediu medical, plătite de angajator. Condiţia pentru obţinerea concediului pentru incapacitate temporară de muncă, respectiv pentru indemnizaţia aferentă, este ca cel în cauză să fie asigurat, să-şi plătească contribuţiile individuale la fondul de sănătate şi să aibă documentul medical pentru concediul de incapacitate temporară de muncă. Organul competent în acordarea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă este angajatorul sau agenţia teritorială a Direcţei de Sănătate din Ungaria. Alte detalii puteţi găsi accesând link-ul: http://www.oep.hu/pls/portal/docs/PAGE/LAKOSSAG/OEPHULAK_EBELLAT/ELLATASM O/TAPPENZ_2013_01.PDF
Concediul de maternitate (prenatal, postnatal):
26
Titularul concediului de maternitate este numai femeia însărcinată sau lăuză. Indemnizaţia pentru concediul de maternitate se acordă femeilor care au cel puţin 365 zile de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în ultimele 24 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcină/lăuzie. Concediul de maternitate trebuie acordat astfel încât cel puţin 4 săptămâni să fie înainte de naştere. Concediul pentru creşterea copilului: Indemnizaţia privind concediul pentru creşterea copilului se acordă femeilor care au cel puţin 365 zile de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în ultimele 24 luni anterioare lunii de acordare a concediului pentru creşterea copilului. Se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului şi reprezintă 70% din media salariilor lunare, dar nu mai mult de 70% din două salarii minime pe economie (137.000 Forint în 2013). Concediul fără plată: Codul muncii din Ungaria prevede că salariatul are dreptul la concediu fără plată în vederea îngrijirii copilului bolnav până la vârsta de 3 ani a acestuia, sau până la vârstei de 10 ani a copilului cu handicap. De asemenea, salariatul are dreptul la concediu fără plată pentru îngrijirea unui membru de familie până la 2 ani.
2.3.9 Care sunt dispoziţiile privind încetarea relaţiei de muncă? Perioada de probă Contractul de muncă poate să conţină prevederi referitoare la perioada de probă. Durata perioadei de proba este de 30 de zile. În contractul colectiv de muncă, părţile pot stabili perioade de probă mai scurte sau mai lungi, dar nu mai mult de trei luni de zile. În timpul perioadei de probă oricare din părţi poate să rezilieze contractul de muncă, fără nici o justificare. Rezilierea unui contract pe durată determinată Angajatorul poate să rezilieze contractul de muncă pe perioadă determinată numai în cazul în care societatea comercială este în lichidare judiciară, din cauza unei incapacităţi de
27
muncă a salariatului sau dacă menţinerea raportului de muncă este imposibilă, din cauze externe inevitabile. Contractul de muncă pe perioadă determinată se poate rezilia cu acordul părţilor, pe cale extraordinară, sau imediat după expirarea perioadei de probă.
Rezilierea contractului de muncă Contractul de muncă pe durată nedeterminată se poate rezilia atât de angajator, cât si de salariat. Angajatorul are obligaţia de a justifica desfacerea contractului de muncă. Cauza desfacerii contractului de muncă în acest caz poate să fie în legătură cu capacitatea salariatului de a efectua activitatea, de modul de comportare în raport cu munca sau cu funcţionarea angajatorului. Angajatorul nu poate să desfacă contractul de muncă in cazul incapacităţii temporare a salariatului, pentru îngrijirea copilului bolnav, în cazul concediului fără plată necesar îngrijirii unei rude apropiate, în caz de sarcină, pe perioada concediului de maternitate, etc. Desfacerea contractului de muncă pe cale extraordinară se poate face atât de către salariat, cât şi de angajator, dacă partea cealaltă a încălcat flagrant, cu bună ştiinţă sau din nepăsare obligaţiile sale ce decurg din raportul de muncă, sau dacă are un comportament care face imposibilă menţinerea raportului de muncă. Perioadele de preaviz şi termenele în cazul în care rezilierea este decisă de către angajator Perioada de preaviz este de 30 de zile. Termenul de preaviz în cazul în care rezilierea raportului de muncă este iniţiată de angajator va începe după expirarea perioadei de incapacitate temporară de muncă datorată îmbolnăvirii, îngrijirii copilului bolnav sau îngrijirii unei rude apropiate. În cazul în care concedierea este iniţiată de către angajator la perioada de 30 de zile se adaugă după cum urmează: -
5 zile după un raport de muncă de peste 3 ani
-
15 zile după un raport de muncă de peste 5 ani
-
20 zile după un raport de muncă de peste 8 ani
-
25 zile după un raport de muncă de peste 10 ani
-
30 zile după un raport de muncă de peste 15 ani
-
40 zile după un raport de muncă de peste 18 ani
-
60 zile după un raport de muncă de peste 20 ani
28
Perioadele de preaviz şi termenele în cazul în care rezilierea este decisă de către angajat Perioada de preaviz este de 30 de zile.
Concedierea Angajatorul nu poate să concedieze o salariată dacă aceasta este însărcinată, se află în concediu de maternitate sau în concediu fără plată pentru îngrijirea copilului bolnav etc. Angajatorul are obligaţia să justifice măsura concedierii. Motivul concedierii poate să fie unul care să aibă legătură directă cu comportamentul salariatului în raport cu munca sau a incapacităţii sale de a îndeplinii îndatoririle prevăzute de contractul de muncă. În cazul unei persoane care mai are mai puţin de 5 ani până la pensie, aceasta poate fi concediată numai în urma unor motive care ţin de comportamentul persoanei în raport cu munca şi numai după o justificare temeinică. Salariatul are dreptul la salarii compensatorii în cazul în care desfacerea contractului de muncă este decisă de angajator sau dacă compania este lichidată fără un succesor. Valoarea salariilor compensatorii se situează astfel: -
O indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 3 ani
-
2 indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 5 ani
-
3 indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 10 ani
-
4 indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 15 ani
-
5 indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 20 ani
-
6 indemnizaţie de delegare în cazul unui raport de muncă până la 25 ani
Valoarea salariilor compensatorii se suplimentează cu 1-3 indemnizaţii de delegare dacă salariatul mai are mai puţin de 5 ani până la pensie. Nu se acordă salarii compensatorii dacă la momentul lichidării, salariatul îndeplineşte condiţiile pentru pensie sau dacă desfacerea contractului de muncă din decizia angajatorului se datorează unui comportament neadecvat al salariatului.
Demisia
29
Salariatul are dreptul să-şi depună demisia în orice moment. Salariatul nu are obligaţia să justifice decizia de demisie. În cazul demisiei dintr-un raport de muncă pe perioadă determinată, salariatul are obligaţia să justifice demisia. Motivul demisiei trebuie să fie un motiv întemeiat, care pentru salariat ar face imposibilă menţinerea raportului de muncă sau i-ar crea pagube exagerat de disproporţionate.
2.3.10 Care sunt prevederile privind conflictele de muncă – reprezentarea lucrătorilor români, greva?
Contractul colectiv de muncă, sindicatele: Contractul colectiv de muncă poate să fie încheiat între un angajator, organizaţie patronală sau mai mulţi angajatori şi de un sindicat sau grup de sindicate. La un angajator se încheie un singur contract colectiv de muncă. Pentru ca o organizaţie patronală să poată încheia un contract colectiv de muncă, are nevoie de împuternicirea membrilor săi. Are dreptul să încheie contract colectiv de muncă cu angajatorul, acea organizaţie sindicală ai cărei reprezentanţi au obţinut voturile a jumătate plus unu în alegerile pentru comitetul sindical. Comitetul sindical este acea organizaţie care exercită drepturile de reprezentare în numele colectivului de muncitori. Comitetul sindical se alege în funcţie de numărul de angajaţi existenţi la data alegerilor (de exemplu, dacă numărul de angajaţi este sub 100 de persoane, comitetul sindical se compune din 3 membri). Dacă la un angajator sunt reprezentate mai multe sindicate, ele pot să încheie împreună contractul colectiv de muncă cu angajatorul. Dacă acest lucru nu este posibil, are dreptul să încheie contractul colectiv de muncă acel sindicat ai cărui reprezentanţi au obţinut în alegerile pentru comitetul sindical 65% din totalul voturilor. Dacă sindicatul sau sindicatele reprezentative nu au obţinut majoritatea în alegeri, pentru comitetul sindical, se negociază contractul colectiv de muncă, dar pentru a intra în vigoare este
30
necesar să fie supus aprobării angajaţilor. Angajaţii se pronunţă prin vot. Votul este valabil dacă au participat jumătate plus unu din membrii cu drept de vot în alegerea comitetului sindical. Iniţiativa privind negocierea sau modificarea contractului colectiv de muncă nu poate fi respinsă, dacă propunerea provine din partea sindicatului reprezentativ. Datele sindicatelor pe diferite ramuri ale economiei naţionale respectiv ale confederaţiilor sindicale puteţi găsii pe site-ul: http://szakszervezet.lap.hu/ Autorităţile care vă sprijină in cazuri abuzurilor În cazul în care sunteţi victima unor abuzuri sau victima angajării ilegale, puteţi să apelaţi la birourile inspectoratelor teritoriale de muncă din judeţul unde angajatorul îşi are sediul social sau puteţi să solicitaţi sprijinul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României în Ungaria. Datele de contact ale inspectoratelor teritoriale de muncă pot fi găsite pe următorul site: http://www.ommf.gov.hu/index.php?akt_menu=22 Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale în Ungaria poate fi contactat la următoarele date de contact: Adresa: 1146 Budapesta, str. Thokoly nr 72 Telefon fix: +36-1-222-45-60 Telefon mobil: +36-30-743-27-21 Fax: +36-1-384-55-35 Email:
[email protected] În cazul în care aţi venit la muncă în Ungaria cu sprijinul unei companii de intermediere a forţei de muncă din România şi consideraţi că aţi fost victima unor abuzuri, veţi face o declaraţie pe proprie răspundere autentificată de consul, cu privire la modul în care consideraţi că v-au fost încălcate drepturile de către intermediarul român. Declaraţia va fi trimisă în formă originală de către Secţia consulară a Ambasadei la Inspecţia Muncii şi la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Prezenţa dumneavoastră la secţia consulară în vederea întocmirii acestei declaraţii este obligatorie.
31
Coordonatele Secţiei consulare a Ambasadei României la Budapesta sunt: 1146 Budapesta, str. Thokoly nr.72 Tel fix: 0036-1-384-76-89 şi 0036-1-220-16-66 Tel mobil: 0036- 30-678-19-60 sau 0036-30-678-19-50 E-mail:
[email protected] 2.4
Condiţii de viaţă:
2.4.1 Care sunt dispoziţiile privind sistemul politic, administrativ şi juridic?
Ungaria este o republică parlamentară cu un parlament unicameral. Principalele partide politice sunt FIDESZ (Asociaţia Tinerilor Democraţi), MSZP (Partidul Socialist din Ungaria), LMP (Politica poate să fie Altfel), JOBBIK (partid de extremă dreapta). Alegerile parlamentare sunt organizate din 4 în 4 ani. Următoarele alegeri vor fi organizate în primăvara anului 2014. Preşedintele ţării este ales de Parlament pentru un mandat de 5 ani. Guvernul Ungariei este un guvern cu 8 ministere, un singur minister integrând mai multe domenii. Din punct de vedere administrativ, Ungaria are 19 judeţe şi capitala la Budapesta. Din 2012 a fost introdusă o nouă structura administrativă numita „Jaras” - regiune, care este o subdiviziune a judeţelor . La ora actuală, in Ungaria sunt 175 de regiuni. Budapesta este organizată în 22 de sectoare. Administraţia publică din Budapesta are două nivele: Consiliul General al Capitalei şi Consiliile Locale ale sectoarelor din Budapesta. Site-uri utile: www.kormany.hu, www.parlament.hu, 2.4.2 Care sunt reglementările privind veniturile şi impozitarea? Sistemul de impozitare din Ungaria este un sistem bazat pe cota unică de impozitare de 16%. Taxa pe valoare adăugată este de 27% (ceea mai mare din UE). Salariul minim pe economie în 2013 este de 98.000 forinti (326 Euro). Alte detalii pot fi obţinute pe site-ul Oficiului pe Impozite şi Vămi (Nemzeti Ado es Vamhivatal): www.nav.hu
32
2.4.3 Care este costul vieţii? Costul vieţii este diferit pe regiuni. În capitală, aceste costuri sunt mai mari (de exemplu un abonament pentru transportul în comun în Budapesta este de 10.000 forinti, în timp ce la Szeged sau Miskoc este numai de 6.500 forinti). O persoană singură cheltuieşte in jur de 65.000 – 75.000 de forinţi în mare parte pe mâncare, locuinţă şi transport. Calculele statistice arată că pentru o familie cu o persoană, costurile minime se ridica la nivelul de 78.736 forinţi, iar pentru o familie formată din 2 adulţi şi un copil la 57.000 Forint / persoană/lună. Cursul de schimb Euro/Forint variază intre 280-300 de forint pe 1 Euro. Informaţii despre curs: www.mnb.hu Preţurile combustibililor sunt fluctuante, la momentul octombrie 2013, situându-se la 400 de forinti pentru benzină şi 421 forinti diesel. Preţurile actualizate le puteţi accesa pe site-ul www.holtankoljak.hu
Câteva exemple de preturi la alimente sau servicii comune (în moneda naţională, forint):
1 l lapte
230
1 kg pâine
264-281
1 kg zahăr
300
1 kg făină
170
1 kg mere
270
1.5 l apă minerală
100
1 l suc de portocale
375
2 l suc carbogazos
316
(250 g) margarină
279
33
1 kg carne de pui
742
0.5 l bere
176
Bilet de cinema
1100
Ziare
145-300
1 l benzină
400
Meniu zilnic la restaunt
990
(10 m3) gaz natural
1270
(10 kWh) curent electric
468
taxi pe kilometru
280
Bilet transport în comun
365
(20 db) ţigări
550-591
2.4.4 Care sunt condiţiile de cumpărare/închiriere a unei locuinţe?
Achiziţia unei locuinţe: Achiziţionarea unei locuinţe se face fără niciun fel de restricţie pentru cetăţenii Spaţiului Economic European. Există limitări in achiziţionarea terenurilor agricole pentru străini. Achiziţionarea locuinţelor pentru cetăţenii necomunitari se face cu aprobarea oficiilor guvernamentale judeţene sau ale capitalei. Cadrul legal pentru aceştia este stabilit de HG. Nr. 7/1996. (I. 18.) privind achiziţionare de proprietăţi a străinilor.
34
Chiria: Cadrul legal pentru închirierea unei locuinţe în Ungaria este stabilit de legea LXXXVIII/1993 privind închirierea locuinţelor care stabileşte drepturile si obligaţiile atât ale proprietarului cât şi ale chiriaşului. În contractele de închiriere, părţile pot să prevadă plata unor garanţii (de obicei valoarea garanţiei este contravaloarea a două chirii lunare). Aceasta este pentru garantarea obligaţiilor chiriaşului privind îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în contractul de închiriere. Plata garanţiei se face la încheierea contractului de închiriere. Alte
detalii
privind
raportul
legal
de
închiriere
puteţi
găsi
pe
site-ul:
http://www.ingatlanrobot.hu/gyakran_feltett_kerdesek/5-Hogyan_jon_letre_berleti_jogviszony_ 2.4.5 Cum este reglementat sistemul sanitar? Asistenţa de sănătate publică este coordonată de către Secretariatul de Stat responsabil cu domeniul sănătăţii din Ministerul Resurselor Umane din Ungaria şi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii. Asistenţa de sănătate publică este garantată de stat şi finanţată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
2.4.6 Cum este reglementat sistemul de învăţământ?
Sistemul de învăţământ este obligatoriu până la vârsta de 16 ani. Învăţământul de stat este gratuit până în clasa a 12-a. Învăţământul universitar pune la dispoziţia celor interesaţi atât locuri finanţate de stat, cât şi locuri cu plată. În 2013, anul şcolar a început la 02.09.2013 şi se va termina la data de 13.06.2014. Vacanţele in sistemul de învăţământ din Ungaria: Vacanţa de toamnă: 28.10 – 31.10.2013 Vacanţa de iarnă: 23.12.2013 – 03.01.2014 Vacanţa de primăvara: 17.04.2014 – 12.04.2014 Înscrierea copiilor în şcoli se face diferenţiat in funcţie de şcoala în care va fi înscris copilul, la şcoală arondată după domiciliu sau nu. Înscrierea copiilor în clasa I-a se face încă în luna aprilie 35
pentru anul şcolar viitor. La înscriere sunt necesare certificatul de naştere, cardul de domiciliu (lakcimkartya), evaluarea grădiniţei, cardul de asigurat al copilului, adeverinţă medicală şi eventual documentele părinţilor. Dacă înscrierea se face într-o şcoală nearondată, este necesară prezentarea unui document de renunţare de la şcoala arondată. Alte
informaţii
pe
site-ul
secretariatului
de
stat
responsabilă
cu
învăţământul.
http://www.nefmi.gov.hu/kozoktatas/bemutatkozas
2.4.7 Cum este viaţa socială şi culturală?
Exista oportunităţi considerabile pentru o viaţă culturală şi socială bogată în Ungaria, printre evenimentele anuale cele mai populare menţionăm Festivalul de primăvara din Budapesta sau festivalul de muzică „Sziget”. Diferite locaţii publice şi private oferă programe culturale diversificate. Activităţile teatrale sunt foarte apreciate. De asemenea, Opera din Budapesta oferă iubitorilor de gen spectacole cu artişti recunoscuţi în întreaga lume. Toate oraşele oferă oportunităţi sportive.
Link-uri utile Agrement
www.est.hu
Cultura www.kultura.lap.hu Sport
www.magyar.sport.hu
Opera
www.opera.hu
Teatru
www.szinhaz.hu
Ziare ujsag.lap.hu Programe culturale www.vendegvaro.hu, www.port.hu
Pagina de start a Ticket Express Restaurante
www.tex.hu
etterem.lap.hu
2.4.8 Care sunt dispoziţiile privind viaţa privată (naştere, căsătorie, deces)?
Naşterea: 36
Înregistrarea naşterii se face de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a avut loc naşterea, în baza unei declaraţii. În cazul copilului născut într-o instituţie medicală, declararea naşterii se efectuează de către conducătorul instituţiei, iar în cazul celui născut în afara unei instituţii medicale, declaraţia este dată de către părinţi şi medicul care a asistat la naştere. Actele necesare înregistrării naşterii: -
Actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
-
Certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă sunt căsătoriţi, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
-
Declaraţie de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal. Aceste declaraţii de recunoaştere se pot da în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, judecătorii, autoritate tutelară, misiuni diplomatice ungare sau la notarul public. Menţiuni: În cazul copilului născut în afara unei instituţii medicale, certificatul medical
constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, se completează de către părinţi şi medicul prezent la naştere, care va trebui să fie semnat şi parafat de acesta. În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, mai sunt necesare şi următoarele documente: -
paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene;
-
certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi; originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz; (Menţionăm că în relaţia cu Ungaria, există Acord de recunoaştere a actelor care nu necesită apostilare sau supralegalizare).
-
dovadă cu privire la starea civilă a mamei şi traducerea legalizată a acesteia, în cazul în care mama este necăsătorită, divorţată sau văduvă.
37
Căsătoria: În Ungaria, căsătoria se încheie între un bărbat şi o femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora. Căsătoria se încheie în faţa oricărui ofiţer de stare civilă de pe teritoriul Ungariei. Cei care vor să se căsătorească, vor face personal şi împreună declaraţia de căsătorie, potrivit legii, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria. Căsătoria se va încheia în a 31-a zi, de la data depunerii actelor. Odată cu declaraţia de căsătorie, se vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea căsătoriei, după cum urmează: -
Documentul cu care se face dovada identităţii;
-
Certificatul de naştere;
-
Când unul dintre soţi (ori ambii) nu se află la prima căsătorie, pe lângă actele precizate mai sus, viitorul soţ/ soţie va prezenta dovada desfacerii/ încetării căsătoriei anterioare, respectiv: - sentinţă de divorţ rămasă irevocabilă/ certificat de divorţ administrativ şi traducerea legalizată a acestuia; - certificat deces al fostului soţ şi traducerea legalizată a acestuia.
-
În situaţia în care unul dintre soţi sau ambii sunt cetăţeni străini, este necesar să prezentaţi o dovadă, care conţine datele de identificare al cetăţeanului străin, sexul, adresa de domiciliu, starea civilă, cetăţenia şi faptul că nu există niciun impediment legal cu privire la încheierea căsătoriei, conform legii naţionale, împreună cu traducerea legalizată a acestuia.
Decesul: Întocmirea actului de deces se face de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul, în baza unei declaraţii. Decesul se declară de către membrii familiei decedatului sau în lipsa acestora, de către conducătorul instituţiei medicale unde s-a produs decesul sau de către orice persoană care a luat la cunoştinţă despre deces.Declararea decesului se face în prima zi lucrătoare de la data încetării din viaţă a persoanei. Odată cu declaraţia de deces, declarantul va depune următoarele acte:
38
-
certificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului;
-
actul de identitate al celui decedat;
-
certificatul de naştere, dacă declarantul se află în posesia acestuia;
-
documente care dovedesc starea civilă al celui decedat, dacă declarantul se află în posesia acestora (certificat de căsătorie, certificatul de deces al fostului soţ decedat, sentinţă de divorţ rămasă irevocabilă/ certificat de divorţ administrativ).
2.4.9 Cum este reglementat transportul?
Autostrăzile Datorita poziţiei geografice, Ungaria joaca un rol important in traficul din Europa, cu un grad considerabil al traficului atât de tranzit cât şi local. Autostrăzile din Ungaria (M0: Budapesta inel rutier, M1: Budapesta-Hegyeshalom, M3: Budapesta-Nyiregyhaza/Debrecen, M5: Budapesta- Nadlac, M6: Budapesta-Pecs/Serbia şi M7: Budapesta-Croaţia/ Slovenia) operează utilizând sistemul taxelor. Taxa de autostradă este stabilită pe diferite tipuri de autovehicul şi pe durată diferită. Informaţii despre autostrăzi , taxe , trafic, puteţi găsi pe următoare site-uri: www.autopalya.hu www.utinform.hu www.police.hu Viteza pe drumurile publice permisa este: 130 km / h pe autostrăzi, 90 km / h pe drumurile publice şi 50 km / h în zonele rezidenţiale.
Transportul public Transportul public local poate fi de asemenea folosit în oraşe. Autobuzele sunt disponibile în cele mai multe oraşe, în timp ce în Budapesta, Debrecen şi Szeged există reţea de tramvai. Budapesta are trei linii de metrou, precum şi troleibuze. Preţul un bilet valabil pentru orice mijloc de transport în Budapesta este de 350 HUF. www.bkv.hu
39
Calea Ferată Serviciile feroviare sunt oferite de către stat prin compania Magyar Államvasutak Rt. (Mav Rt.), iar această formă de călătorie este relativ ieftină. Companiile private Gyor Sopron Ebenfurt operează servicii pe anumite linii în nord-vestul ţării (Sopron, Mosonmagyaróvár, Hegyeshalom). Pentru distanţe mari, există de asemenea şi o reţea de autocare. Alte informaţii puteţi găsi pe site-ul www.mav.hu
Transportul aerian: Ungaria are două aeroporturi internaţionale: unul în Budapesta şi unul în Debrecen. De la aeroportul din Budapesta, posibilităţile de transfer sunt prin shuttle-ul Aeroportului, taxi sau autobuze din sistemul public de transport. www.bud.hu 2.5
Asigurări sociale:
2.5.1 Cum este reglementat sistemul naţional de asigurări sociale? 2.5.1.1 Prestaţiile prevăzute de legea nr 3/1993 privind protecţia socială din Ungaria I. prestaţii în bani care se acordă în funcţie de situaţia sociala a solicitanţilor 1. ajutor social / rendszeres szociális segély 2. ajutor social pentru suplinirea angajării / foglalkoztatást helyettesítő támogatás 3. ajutor social special pentru vârstnici / időskorúak járadéka 4. ajutor pentru întreţinerea locuinţei / lakásfenntartási támogatás 5. ajutor social pentru insolvenţi / adósságkezelési szolgáltatás 6. ajutor de îngrijire / ápolási díj 7. ajutor de tranziţie / átmeneti segély 8. ajutor de deces / temetési segély II. prestaţii sociale în natură a) în schimbul prestaţiilor în bani: 1. ajutor pentru întreţinerea locuinţei / lakásfenntartási támogatás 2. ajutor de tranziţie / átmeneti segély
40
3.ajutor de deces / temetési segély b) prestaţii în natură: 1. funeralii sociale/ köztemetés 2. asistenta sociala publică / közgyógyellátás 2.5.1.2 Alte prestaţii sociale – prevăzute în legi speciale 1. indemnizaţie de invaliditate / rokkantsági járadék 2. indemnizaţie de tranziţie / átmeneti járadék 3. indemnizaţie socială permanentă / rendszeres szociális járadék 4.indemnizaţiile persoanelor cu dezabilități / megváltozott munkaképességű személyek ellátásai 5. indemnizaţia pentru mineri / banyász dolgozók egészségkárosodási járadéka 6. indemnizaţia personală pentru nevăzători / vakok személyi járadéka 7. sprijin financiar / házastársi pótlék 2.5.1.3 Prestaţii sociale pentru creşterea copiilor prevăzute în legea nr. 84/1998 privind sprijinirea familiilor 1. alocaţie maternală / anyasági támogatás 2. alocaţie pentru îngrijirea copilului / gyermekgondozási segély 3. ajutor social / családi pótlék 4. ajutor social special / magasabb összegű családi pótlék 5. indemnizaţie pentru îngrijirea copilului/gyermeknevelési támogatás Prestaţiile prevăzute de legea nr 83/1997 privind asigurările sociale de sănătate. 1. indemnizatie de maternitate / terhességi-gyermekágyi segély 2. indemnizatie de incapacitate temporară de muncă/táppénz 3. indemnizatie pt ingrijirea copilului bolnav / gyermekápolási táppénz 4. indemnizatia pentru creşterea copilului / gyermekgondozási díj Alte prestaţii. 1. reducerea timpului de muncă a tatălui / apa munkaidő-kedvezménye 2. concediu suplimentar datorat copiilor / gyermekek után járó pótszabadság 3. alocaţie familială suplimentara / családi kedvezmény 4. materiale didactice gratuite / ingyenes tankönyvellátás 41
2.5.1.4 Prestaţiile prevăzute de legea nr. 31/1997 privind protecţia copiilor. a) prestaţii in bani. b) prestaţii în natură 2.5.1.5 Prestaţiile prevăzute in legea nr. 81/1997 privind pensiile de stat. Pensii. 1. pensie de limita de vârstă 2. pensie parţială / öregségi résznyugdíj 3. pensie anticipată / korhatár előtti ellátás 4. angajarea în muncă a beneficiarilor de pensii / korhatár alatti nyugdíjasok kereső tevékenysége 5. pensie de invaliditate / rokkantsági nyugdíj 6. pensie de invaliditate în caz de accident / baleseti rokkantsági nyugdíj Pensii de urmaş 1. pensie de urmaş soţ – soţie / özvegyi nyugdíj 2. pensie de urmaş copii / árvaellátás 3. pensie pentru părinţi / szülői nyugdíj 4. indemnizaţie de urmaş / özvegyi járadék Detalii puteţi găsii pe următorul site: http://www.kormany.hu/hu/gyik/csaladi-tudakozo-szocialis-tajekoztatas-tanacsadas Începând cu data aderării Ungariei la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniu a devenit direct aplicabilă în Ungaria, în relaţiile acesteia cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene. Este vorba de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuit, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, acte normative comunitare care prevăd:
42
-
egalitatea de tratament între cetăţenii Statelor Membre: acordarea aceloraşi drepturi şi impunerea aceloraşi obligaţii de securitate socială între cetăţenii proprii şi cei ai altor State Membre, care se deplasează în interiorul Uniunii Europene;
-
determinarea legislaţiei aplicabile astfel încât o persoană să nu fie supusă, în acelaşi timp, mai multor legislaţii de securitate socială;
-
totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii şi acordării drepturilor, ceea ce presupune că instituţia competentă, la calcularea drepturilor ce îi revin unui lucrător migrant (persoană care şi-a desfăşurat activitatea în mai multe state ale Uniunii Europene), ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât şi perioadele de asigurare echivalente acestora, realizate în celelalte State Membre. Drepturile de pensie se acordă de fiecare instituţie competentă sub a cărei legislaţie persoana a realizat perioade de asigurare, proporţional cu numărul anilor realizaţi conform acestei legislaţii;
-
exportul prestaţiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia, pe teritoriul statului de domiciliu, de prestaţiile dobândite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea.
Lucrătorii migranţi se vor supune legislaţiei de securitate socială a statului de destinaţie şi vor fi îndreptăţiţi la prestaţiile de securitate socială prevăzute în această legislaţie. Înainte de începerea activităţii lucrative, angajatorul trebuie să înscrie lucrătorul ca salariat al său la sistemul de securitate socială ungar, urmând să plătească contribuţia corespunzătoare începând cu prima zi de lucru şi până la încetarea contractului de muncă, inclusiv în perioada de probă. 2.5.2 Care sunt prevederile privind asigurarea de şomaj? Indemnizaţia de şomaj protejează lucrătorii în cazul în care devin şomeri, lucrătorii care pot şi doresc să lucreze, dar îşi pierd locul de muncă definitiv sau timpul de muncă li se reduce independent de voinţa lor. Pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj este necesar să fi cotizat minim 360 de zile în ultimii 3 ani la sistemul de securitate socială ungar. Perioada în care se acordă indemnizaţie de şomaj diferă în funcţie de perioada de timp în care s-a cotizat. (10 zile de stagiu de cotizare corespunde unei zile de ajutor şomaj, dar nu mai mult de 90 zile).
43
Perioada de şomaj de maximum 90 de zile este deosebit de scurta şi în comparaţie cu celelalte state europene. In cazul părăsirii teritoriului ungar, pentru a primi în continuare ajutorul de şomaj la care are dreptul în Ungaria, lucrătorul trebuie să anunţe Agenţia Naţionala de Ocupare înaintea plecării şi apoi, în termen de 7 zile, să contacteze agenţia de ocupare din ţara în care se deplasează (în Romania, Agenţia Naţionala de Ocupare a Forţei de Muncă – ANOFM: www.anofm.ro). Conform regulilor europene, în ţara de destinaţie va beneficia de prestaţiile de şomaj oferite de statul ungar timp de maxim 3 luni, pe durata cărora să îşi caute activ un loc de muncă. Alte informaţii puteţi găsi pe site-ul: www.afsz.hu
2.5.3 Care sunt prevederile privind asigurarea de sănătate? Condiţia de bază la accesul la sistemul de sănătate publică este ca persoana în cauză să fie asigurată. Legea sănătăţii din Ungaria prevede cercul asiguraţilor (ex. persoane angajate în muncă, funcţionarii publici etc). Este de subliniat faptul că persoanele care lucrează ca zilieri şi pentru care angajatorii plătesc contribuţiile prevăzute de lege, beneficiază numai de asistenţă medicală pe caz de accidente. Legislaţia ungară permite accesul la serviciile de asistenţă medicală pe bază de contract de asigurare pentru persoanele care nu au statut de asigurat şi nici nu beneficiază de serviciile sistemului de sănătate pe alte căi: persoanele adulte - plata a unei contribuţii de 50% din salariul minim pe economie (98.000 de Ft), iar persoanele având vârsta de până la 18 ani - plata unei sume de 30% din salariul minim beneficiază de serviciile de asistenţă medicală. Cetăţenii străini care studiază într-un institut de învăţământ acreditat din Ungaria - plata unei sume de 30% din salariul minim beneficiază de serviciile sistemului de sănătate din Ungaria. Alte detalii: www.oep.hu Cardul de sănătate (TAJ kartya) este documentul care atesta statutul de asigurat al persoanei. Acest document conţine datele de identificare ale persoanei, respectiv codul de identificare a persoanei în sistemul de sănătate din Ungaria. Este de menţionat faptul că majoritatea punctelor de acordare a prestaţiilor de sănătate (spitalele, farmaciile sau medicii de
44
familie/specialişti) pot verifica online existenta statutului de asigurat pe baza codului de identificare de pe card. http://www.oep.hu/pls/portal/docs/PAGE/LAKOSSAG/OEPHULAK_EBELLAT/ELLATASM O/TAJ_KARTYA_2013_02.PDF
2.5.4 Care sunt prevederile privind prestaţiile familiale şi de maternitate? Alocaţiile familiale
În conformitate cu articolul 1 al Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, prezentul regulament se aplică resortisanţilor unuia dintre statele membre, apatrizilor şi refugiaţilor care sunt rezidenţi într-un stat membru şi care se află sau s-au aflat sub incidenţa legislaţiei unuia sau mai multor state membre, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora. În concluzie, cetăţeanul român care are document de identitate valabil sau paşaport valabil şi domiciliu legal (card de domiciliu - lakcimkartya) în Ungaria poate să beneficieze de prestaţiile familiale din Ungaria Tipurile prestaţiilor familiale: 1.
ajutor social (nevelési ellátás / iskoláztatási támogatás)
a) Ajutor social pentru creşterea copilului (nevelési ellátás) b) Ajutor financiar pentru şcolarizarea copiilor (iskoláztatási támogatás) Alocaţie pentru îngrijirea copilului (gyermekgondozási segély)
2.
Se acorda pentru părinţi, părintele adoptiv, tutore: -
Până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului,
-
În cazul copiilor gemeni până la vârsta de 7 ani,
-
În cazul copiilor cu dizabilități până la împlinirea vârstei de 10 ani.
Cuantumul alocaţie este egal cu pensia minimă stabilită prin lege (în 2013 este egal cu 28500 HUF indiferent de numărul copiilor).
45
Ajutor financiar pentru creşterea copiilor (gyermeknevelési támogatás)
3.
Se acordă în cazul în care părinţii au în familie 3 sau mai mulţi copii in îngrijire. Ajutorul se acordă până la împlinirea vârstei de 8 ani a celui mai mic copil. -
Cuantumul alocaţiei este egal cu pensia minimă stabilită prin lege (în 2013 este egal cu 28500 HUF, se plăteşte 10% contribuţie individuală de asigurări sociale de stat, iar perioada constituie vechime în muncă) Alocaţie maternală (anyasági támogatás)
4.
Se acordă persoanelor care pe perioada sarcinii se prezintă de cel puţin 4 ori la control medical. Cuantumul alocaţiei este 225 % din pensia minima stabilita prin lege (in 2013 64125 HUF). Formularele necesare obţinerii prestaţiilor pot fi descărcate de pe site-ul Trezoreriei ungare (www.allamkincstar.gov.hu ). Documente necesare: -
cererea persoanei – se descărca de pe site
-
copia actului de identitate a solicitantului
-
copia actului de identitate sau paşaportului românesc;
-
actul care atesta rezidenţa membrului de familie după caz
-
copia cardului de domiciliu a solicitantului
-
copia cardului de asigurat a solicitantului
-
copia cardului cu codul de impozitare
-
copia certificatelor de naştere
-
copia cardurilor de asigurare a copiilor Prestaţiile se acordă integral dacă solicitantul şi familia au şederea legală în Ungaria şi
dacă nu primesc prestaţii sociale dintr-un alt stat membru. Autoritatile ungare procedează la completarea prestaţilor plătite de alt stat membru în cazul în care prestaţia în Ungaria are o valoare mai mare şi un membru de familie are statut de asigurat în Ungaria. Documentul prin care statele membre se informează între ele in domeniul prestaţiilor familiale este formularul european E411.
46
În Ungaria, instituţia responsabilă pentru derularea operaţiunilor referitoare la Formularul E411 este Biroul de Relaţii Internaţionale a Direcţiei de Prestaţii Sociale din cadrul Trezoreriei Ungare. Instituţiile omoloage din România in acest domeniu sunt Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială la care solicitantul este arondat. Datele de contact ale Biroului de Relaţii Internaţionale a Direcţiei de Prestaţii Sociale din cadrul Trezoreriei Ungare :
Adresa 1139 Budapest, Váci út 71. Adresa de corespondenţă: 1388 Budapest, Pf. 74. fax: 00-36-1-350-2465 e-mail: nko.kmrig@allamkincstar. gov.hu telefon: 00-36-1-452-2910, 00-36-30-344-0045, 00-36-20-881-9535, 00-36-70-460-9005 Relaţii cu publicul: 1139 Budapest, Váci út 71., parter
Indemnizaţia de maternitate Alocaţia maternală (anyasagi tamogatas) este o alocaţie care se acorda după naştere şi numai o dată, persoanelor care pe perioada sarcinii se prezintă de cel puţin 4 ori la control medical. Cuantumul alocaţiei este 225 % din pensia minima stabilita prin lege (in 2013, 64125 HUF). Titularul concediului de maternitate (sarcină/lăuzie) beneficiază de indemnizaţia pentru concediul de maternitate (Terhességi-gyermekágyi segély TGYÁS) în cazul în care are cel puţin 365 zile de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în ultimele 24 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcina/lăuzie. Cuantumul indemnizaţiei este 70% din salariul mediu lunar. Alocaţiile de creştere a copilului Indemnizaţia pentru creşterea copilului (Gyermek-gondozási segély (GYES) se acordă părinţilor, asistentului maternal, tutorelui părintelui care încă nu a împlinit vârsta de 16 ani, până la împlinirea a 3 ani a copilului sau 10 ani în cazul copilului cu handicap. În anumite condiţii şi
47
bunicii sau părinţii adoptivi pot să beneficieze de aceasta indemnizaţie. Cuantumul alocaţiei este egal cu pensia minimă stabilită prin lege (în 2013 este egal cu 28500 HUF, se plăteşte 10% contribuţie individuala de asigurări sociale de stat, iar perioada constituie vechime în muncă). Indemnizaţia de sprijin pentru creşterea copiilor (Gyermeknevelési támogatás GYET) se acordă în cazul in care părinţii (neasiguraţi) au in familie 3 sau mai mulţi copii in îngrijire. Ajutorul se acorda până la împlinirea vârstei de 8 ani a celui mai mic copil. Cuantumul alocaţiei este egal cu pensia minima stabilita prin lege (in 2013 este egal cu 28500 HUF, se plăteşte 10% contribuţie individuala de asigurări sociale de stat, perioada constituie vechime in muncă). În cazul persoanelor asigurate, indemnizaţia pentru concediul pentru creşterea copilului (Gyermek-gondozási díj (GYED)se acorda femeilor care au cel puţin 365 zile de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 24 luni anterioare lunii de acordare a concediului pentru creşterea copilului. Se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului si reprezintă 70% din media salariilor lunare dar nu mai mult de 70% din două salarii minime pe economie (137.000 Forint in 2013). 2.5.5 Cum este reglementat sistemul naţional de pensii?
Pensii pentru limită de vârstă: Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare şi nu au statut de asigurat nici în Ungaria şi nici în străinătate.. Vârsta standard de pensionare pentru persoanele care s-au născut înainte de 01.01.1952 este de 62 de ani, atât pentru femei cât si pentru bărbaţi. Din data de 01.01.2010, vârsta standard de pensionare creşte treptat de la 62 de ani la 65 de ani, după cum urmează: -
pentru cei născuţi in 1952 vârsta standard de pensionare este 62 ani si 183 de zile,
-
pentru cei născuţi în 1953 vârsta standard de pensionare este de 63 ani
-
pentru cei născuţi in 1954 vârsta standard de pensionare este 63 ani si 183 de zile,
-
pentru cei născuţi în 1955 vârsta standard de pensionare este de 64 ani
-
pentru cei născuţi in 1956 vârsta standard de pensionare este 64 ani si 183 de zile,
-
pentru cei născuţi în 1957 vârsta standard de pensionare este de 65 ani
48
Stagiul minim de cotizare pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă este de 20 de ani. Poate să beneficieze de pensie parţială persoana care nu îndeplineşte condiţia de stagiu minim de cotizare de 20 de ani, dar are totuşi un stagiu de cel puţin 15 ani, a împlinit vârsta standard de pensionare şi nu are statut de asigurat nici în Ungaria şi nici în străinătate. Poate să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârsta avută aceea femeie care are cel puţin 40 de ani stagiu de cotizare. În acest stagiu intră şi perioadele în care femeia era in concediu pentru creşterea copilului, de lehuzie şi perioadele de îngrijire a copilului bolnav.
Pensia de invaliditate pe caz de accident de muncă sau boală profesională: Se acordă persoanelor care au suferit o diminuare a capacităţii de muncă mai mare de 13% şi nu beneficiază de alte indemnizaţii de invaliditate acordate persoanelor cu capacitate de muncă diminuată. Pensia de urmaş: Poate să beneficieze de pensie de urmaş aceea persoană al cărei soţ supravieţuitor a fost pensionar şi a decedat ulterior sau al cărei soţ supravieţuitor a decedat şi îndeplinea următoarele condiţii: -
înainte să împlinească vârsta de 22 de ani şi a realizat cel puţin 2 ani de stagiu de cotizare sau
-
a avut vârsta între 22 şi 25 de ani şi a realizat un stagiu de cotizare de 4 ani
-
a avut vârsta între 25 şi 30 de ani şi a realizat un stagiu de cotizare de 6 ani
-
a avut vârsta între 30 şi 35 de ani şi a realizat un stagiu de cotizare de 8 ani
-
a avut vârsta între 35 şi 45 de ani şi a realizat un stagiu de cotizare de 10 ani
-
a avut vârsta între 45 şi 55 de ani şi a realizat un stagiu de cotizare de 15 ani Pensia de urmaş în cazul copiilor se plăteşte până la împlinirea vârstei de 16 ani sau până
la vârsta de 25 de ani, dacă copilul urmează cursurile unui institut de învăţământ acreditat la zi.
49
Alte detalii referitoare la pensii puteţi găsi pe siteul Direcţiei Generale de Pensii din Ungaria: www.onyf.hu
2.5.6 Care sunt prevederile privind formularele electronice? Formularele europene reprezintă modalitatea de comunicare între instituţiile omoloage din Uniunea Europeană a informaţiilor cu privire la cetăţeni, pentru obţinerea de către aceştia a anumitor drepturi. În aplicarea prevederilor noilor regulamente europene, pânâ la sfarsitul anului 2014 se acceptă transmiterea informaţiei atât prin intermediul vechilor formulare (E-urile) cât şi al celor două noi tipuri de formulare europene: - documente portabile, care circulă în relaţia institutie – client – institutie. - SED-uri/documente electronice structurate, care circulă de la instituţie la instituţie. Acestea vor fi utilizate în cadrul schimbului electronic de date între instituţiile competente din două sau mai multe state membre, care va fi obligatoriu începând cu data de 1 ianuarie 2013, dar vor circula pe suport de hâtie până când schimbul electronic va deveni funcţional la nivelul instituţiilor implicate. Conform deciziei Comisiei Administrative pentru Securitatea Socială a Lucrătorilor Migranţi, pe perioada de tranziţie la schimbul electronic de date şi informaţii, respectiv până la data de 30.04.2014, instituţiile competente ale statelor membre ale căror aplicaţii IT naţionale nu sunt încă adaptate pentru generarea documentelor mai sus menţionate pot folosi inclusiv formularele de tip E în aplicarea noilor Regulamente. În ceea ce priveşte prestaţiile de şomaj, se pot folosi în continuare formularele E 301 şi E 302.
Documente portabile Semnificaţia documentului portabil A1: Documentul portabil A1 dovedeşte exclusiv menţinerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială (asigurare pentru pensie, accidente de muncă şi boli profesionale, asigurări sociale de sănătate, prestaţii familiale) din statul de trimitere (statul de care aparţine instituţia care a emis respectivul document), lipsa acestuia nefiind de natură a împiedica desfăşurarea de activităţi profesionale pe teritoriul altui stat membru, într-un astfel de caz devenind aplicabilă
50
regula generală în domeniu – cea a asigurării conform legislaţiei locului de desfăşurare a activităţii. Documentul portabil A1 nu poate fi asimilat, din punct de vedere legal, unui permis de muncă. Documente portabile "U": U1 – certifică perioadele de asigurare care vor fi luate în considerare pentru acordarea prestaţiilor de şomaj (înlocuieste E 301 în circuitul instituţie-client-instituţie) U2 – certifică perioada în care un şomer îşi menţine dreptul la prestaţii de şomaj atunci când îşi caută de lucru în alt stat membru (înlocuieşte parţial E 303 în circuitul instituţie – client – instituţie) U3 – menţionează circumstanţele de natură să afecteze dreptul la prestaţii potrivit legislaţiei pe care o aplică instituţia care emite documentul (înlocuieşte parţial E 303 în circuitul instituţie – client – instituţie)
SED-uri Au fost elaborate pe baza identificării fluxurilor de informaţii care se realizează între instituţiile competente în aplicarea prevederilor noilor regulamente. Fiecarui flux identificat îi corespunde un document prin care se solicită informaţia şi un document prin care se transmite informaţia solicitată. Cele mai importante formulare E sunt:
seria E 100 - pentru detaşări în străinătate şi drepturi la prestaţii de sănătate şi de maternitate; sunt eliberate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în funcţie de situaţie;
seria E 200 - pentru calculul şi plata pensiilor; sunt eliberate de Casele Judeţene de Pensii respectiv Casa de Pensii a Muncipiului Bucureşti (CJP/CPMB) după caz;
seria E 300 - pentru dreptul la prestaţii de şomaj; sunt eliberate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) respectiv Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, după caz.
seria E 400 - pentru diverse prestaţii familiale; sunt eliberate, în funcţie de conţinut, de Agenţiile Judeţene/Municipală pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, de Serviciile de evidenţă a persoanelor din cadrul primăriilor, de unităţile şcolare unde învaţă copiii
51
lucrătorului, de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Judeţeană.
2.5.7 Care sunt dispoziţiile privind cardul european de sănătate?
Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate este documentul care conferă titularului dreptul de a beneficia de asistenţă medicală necesară în cursul unei şederi temporare într-un stat membru al Uniunii Europene. Cardul european se eliberează asiguratului numai in situaţia deplasării acestuia pentru şedere temporara într-un stat membru al Uniunii Europene, putând fi utilizat de câtre asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din Ungaria numai pe teritoriul Uniunii Europene. Prin şedere temporară se înţelege deplasarea unei persoane în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene pentru motive turistice, profesionale, familiale sau pentru studii, pentru o perioadă de timp de cel mult 6 luni. În vederea eliberării cardului, persoana asigurata va depune la casa de asigurări de sănătate la care este luată în evidenţă o cerere şi documente care să ateste calitatea de asigurat. În cazul pierderii cardului, contravaloarea eliberarii unui nou card european de asigurari de sănătate este de 3.000 Forint. Cardul European se eliberează in termen de 30 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii la casa de asigurări de sănătate. In cazul in care circumstanţe excepţionale împiedică eliberarea Cardului European, casa de asigurări de sănătate va elibera un certificat provizoriu de înlocuire a cardului. Valabilitatea certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de sănătate este de 90 zile. Perioada de valabilitate a Cardului european este de 36 luni de la data emiterii. Serviciile medicale acordate in baza cardului european nu trebuie sa depăşească ceea ce este necesar din punct de vedere medical in timpul şederii temporare în statul membru al Uniunii Europene. Aceste servicii se acordă asiguraţilor români în conformitate cu legislaţia statului membru al Uniunii Europene în care se deplasează titularul Cardului european. Cardul nu acoperă situaţia în care persoana asigurata se deplasează in UE cu scopul de a beneficia de tratament medical.
52
Titularii Cardului European emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în perioada de valabilitate a cardului, beneficiază de servicii medicale în România in aceleaşi condiţii ca şi persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din ţara noastră. În acest sens, furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a acorda asistenţă medicală necesară, urmând a evidenţia şi raporta distinct caselor de asigurări sociale de sănătate serviciile medicale acordate pentru aceste categorii de persoane. http://www.oep.hu/pls/portal/docs/PAGE/LAKOSSAG/OEPHULAK_EBELLAT/ELLATASM O/EU_KARTYA_2012_02.PDF 3 3.1
Informaţii despre libera circulaţie a lucrătorilor in spaţiul comunitar Intrarea pe piaţa muncii a unui cetăţean din România
De la 01.01.2009, angajarea în muncă a cetăţenilor români se face fără nici o restricţie, în condiţii similare cetăţenilor ungari.
3.2
Detaşarea Angajatorii care intenţionează să dispună detaşarea unor angajaţi trebuie sa respecte
prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 si pe cele ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009. Conform documentelor amintite, salariatul detaşat se poate supune legislaţiei unui singur stat membru. Potrivit art. 12 din Regulamentul 883, salariatul detaşat în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continua să fie supus legislaţiei statului din care a fost detaşat, daca perioada activităţii nu depăşeşte 24 de luni şi acesta nu fi fost trimis să înlocuiască o altă persoană. În cazul în care aceste două condiţii nu sunt întrunite, pentru ca salariatul să rămână supus legislaţiei de securitate sociala din statul iniţial, este necesară obţinerea de către angajator a formularului A1, document ce face dovada plaţii contribuţiilor în străinătate.
53
Instituţia competentă în Ungaria cu eliberarea documentelor de detaşare a formularelor europene necesare este Casa Naţională de Sănătate (Orszagos Egeszsegugyi Penztar) Alte date pe siteul instituţiei www.oep.hu 3.3
De unde pot obţine solicitanţii de locuri de muncă mai multe informaţii?
Site-uri utile pentru cei care caută un loc de muncă în Ungaria: www.afsz.hu http://allasajanlat.lap.hu/munkakozvetitok_allasajanlatai/14324548
54