Coordonator: Prof. Blaj Florica

Nr. 4 – Anul 2006

Coordonator: Prof. Blaj Florica Colaboratori:

Prof: Csáki Francisc Blaj Florica Todoran Aurelia Şunea Voichiţa Şulea Viorica Şulea Tăsică Seer Anna Csáki Francisc jr. Heinrich Ildikó Tóth Cecilia Balogh Emese Menyhért Enikő Szalay Miklos Înv. Lupisca Georgeta Elevi: Fanea Imola, Bănăţeanu Maria, Paşca Bianca Opriş Claudia, Horga Raluca, Palotas Alida, Corodan Diana, Rus Maria, Kadas Csilla, Murin Anita, Covaci Anita, Covaci Krisztina, Gyorgy Larisza, Toth Jessica, Medve Bettina

Redactat:

Telefon: 0261 - 840007

prof. Seer Iuliu prof. Csáki Francisc

Un vis devenit realitate La data de 21 iulie 2006, comuna LIVADA, judeţul Satu-Mare a fost declarat oficial ORAŞ, prin Legea nr.322/14.07.2006, conform Monitorului Oficial nr. 631/21.07.2006. Pentru a marca acest eveniment mult aşteptat, fostul şi actualul director al Şcolii cu clasele I-VIII Livada, d-nii prof. Anzik Albert şi Csáki Francisc au publicat în limba română şi maghiară: ,,Comuna devenită oraş - LIVADA” ,,Községből lett város - SÁRKÖZÚJLAK” Lucrarea este structurată în 4 paragrafe: - Relicve istorice, - Etapele de dezvoltare a localităţii, - Consiliul local, - Album foto. Răsfoind aceste cărţi, ne putem forma o viziune de ansamblu asupra trecutului localităţii, aşezării ei, denumirii şi familiilor înstărite care au trăit pe aceste meleaguri. A doua parte urmăreşte evoluţia populaţiei, dezvoltarea învăţământului şi a cercetării. A treia parte se referă la conducerea comunei, primari, notari, secretari, componenţa Consiliului Local, dezvoltarea industriei, agriculturii şi a comerţului în localitate. La sfârşitul lucrării sunt plasate 45 de poze care reflectă cele mai importante unităţi şi instituţii cu care se mândreşte actualul oraş LIVADA. Ca un prim succes a noului oraş Livada a fost câştigarea locului I, în faţa oraşelor Satu-Mare şi Negreşti-Oaş, la concursul de colectare a deşeurilor de PET organizată pentru marcarea ,,ZILEI MONDIALE A CURĂŢENIEI” din 23.09.2006. În concluzie, putem afirma că LIVADA se poate vedea pe harta judeţului SatuMare alături de celelalte oraşe: Satu-Mare, Negreşti-Oaş, Carei, Tăşnad şi Ardud. La obţinerea acestui deziderat major, un rol important l-a avut actuala conducere a primăriei Livada. Locuitorii noului oraş va trebui să devină orăşeni nu numai în privinţa Buletinului de identitate, ci şi în ceea ce priveşte mentalitatea, comportamentul, atitudinea faţă de noul nostru ORAŞ. Să trăim mai bine, noi, orăşenii ! Sebesi Ioan Primarul oraşului Livada I. PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, ŞTIINŢĂ, RELIGIE 1.1 Orhan Pamuk, ,,povestaşul" Premiul Nobel pentru literatură pe 2006 i-a fost acordat scriitorului turc Orhan Pamuk.

S-a născut în 1952 la Istambul, într-o familie din burghezia mijlocie. A urmat studii de arhitectură la Universitatea tehnică din Istambul, studii abandonate, el absolvind Institutul de Jurnalistică. Din 1974 se consacră scrisului, literatura devenind miza exclusivă a existenţei sale, după ce cochetase, o vreme, cu pictura. Primul său roman a fost ,,Cevdet bey şi Fiii", apărut în 1982, o istorie de familie, care se desfăşoară pe parcursul a trei generaţii. Acest roman îl propulsează în fruntea noii generaţii de scriitori turci, fiind răsplătit cu Premiul de debut al Editurii Milliyet. În 1983 îi apare cel de al doilea roman, ,,Casa tăcută", roman tradus în franceză, care îi va aduce recunoaşterea internaţională. În 1985 publică romanul ,,Fortăreaţa albă", care-i consolidează reputaţia internaţională. Tema romanului este relaţia intelectualului cu structurile de putere, fuga, dispariţia, moartea. Un ecou aparte a stârnit, în 1990, romanul ,,Cartea neagră", care poartă amprenta experienţelor biografice ale autorului. În 1994 este tipărit romanul ,,Viaţa cea nouă", parabolă care a contrariat cercurile criticii literare din Turcia. Tot în 1994 publică ,,Celelalte culori", volum care reuneşte fragmente de jurnal , recenzii, eseuri, reportaje şi note de călătorie, precum şi o povestire intitulată ,,A privi pe fereastră". Romanul apărut în 1998 ,,Mă cheamă Roşu" este de inspiraţie istorică, fiind considerat cel mai bun roman al său. A fost tradus în mai multe limbi şi a primit premiul pentru cea mai bună carte străină a anului în Italia şi Franţa. Anul acesta romanul ,,Mă cheamă Roşu" a fost publicat şi în limba română. În 2002 a apărut romanul ,,Zăpada", pe care autorul îl defineşte ,,roman politic". Ultima sa carte este ,,Istambul. Amintirile şi oraşul" (2003) cu un puternic caracter autobiografic. Se identifică perfect cu remarca lui Carlos Fuentes ,,Când eram tânăr, scriam pentru a trăi. Acum, la cincizeci şi patru de ani, scriu ca să nu mor".

Rubrică întocmită de prof. Blaj Florica

1.2 Karinthy Frigyes Budapesten született 1887 junius 25-én. Élénk szellemi környezetben nőtt fel a világvárossá alakuló Budapesten. Hat éves korában elveszítette édesanyját, így a hat gyerek felnevelése az édesapára maradt. A lakásukban hetente rendezett irodalmi, filozófiai és politikai vitaestek, a vasárnapi képtári séták mellett a gyerekek sokat olvastak, írtak és festettek.

A főreál gimnáziumba járó, fiut kevéssé érdekelték az iskolában hallottak, gyenge tanuló volt. Írói hajlama viszont annál inkább megmutatkozott: naplót vezetet, majd 15 éves korában megjelent egy fantasztikus regénye, a Nászutazás a Föld középpontján keresztül. Egyetemi tanulmányait nem fejezte be, újságíró lett. Sorra jelentek meg paródiái, kritikái, novellái és krokiai (rövid, humoros írásai) a nevesebb újságokban és folyóiratokban.

Első felesége halála után újra nősül, mindkét házasságából egy-egy fiú született: Gábor és Ferenc. 1936-ban Stockholmban sikeres agyműtéten esett át, amit jellemző módon az író iróniával szemlélt: ,,nemcsak humorista, hanem első magyar tumorista is vagyok.” A műtétről és előzményeiről szól az Utazás a koponyám körül című regénye. Utolsó versesköteténekmegjelenése előtt halt meg Siófokon, 1938 augusztus 29én. Az író, költő, humorista lényének meghatározó vonása a komikus, humoros látásmód, a szatirikus hangvétel. E megállapítást támasztják alá humoreszkjei is, melyek egyikéban a vekkert így mutatja be: Vekker, Ébresztőóra, ébreny (vö. Fülbetegségek, álmatlanság, süketfajd) (részletek) A ragadozók egy ismeretes fajtája, mely áldozatát nagyon sajátságos módon, a füleken keresztül ejti meg. Óvatlan percben (vö. pókok), rendesen, mikor az áldozat alszik, hirtelen veti rá magát, és akkorát ordít a fülébe, hogy szerencsétlen alvó feje megreped, mire a V. kiszívja a vérét és felfalja. Nagyon ritkán támad; tapasztalatlanok nyúgvó álapotban éppen ezért veszélytelennek tartják, és mindenféle módon ingerlik: járatják, mint a kisgyermeket, beszélnek hozzá, felhúzzák, és támadásra betanítják. Az V. ellen való védekezésnek elmélete nagyon csekély, gyakorlata ellenben igen széles körű. Az eddig összegyűjtöt módszerek közül néhány alább következik: 1.) a támadó V.-t, ha szemben találjuk, egy jól irányozott lövéssel leteríthetjük. Ha még akkor is lélegzik, bele lehet folytani a lavorba. 2.) A támadás percében dobjuk hirtelen a fejére a dunyhát, és üljünk rá. Hangszigetelőkről (azbeszt, kolofónium) jó előre gondoskodni. 3.) A támadás percében ne a V.-t dugjuk a paplan alá, hanem a saját fülünket, és üljünk rá. 4.) A dunyhára ne üljünk rá, hanem dugjuk mindjárt a fülünkbe. 5.) Fecskendezzünk erős sósavas oldatot V. belsejébe, mely a belső alkatrészeket felmarja (…) Egy fantasztikus, új elmélet szerint (1. Marionetti, futuristák) a V. ellen való védekezésnek egyik módja volna felugrani az ágyból és elszaladni. Állitólag a V. áldozatát nem üldözi. Ezt az elméletet még nem próbálták ki.

Rubrică întocmită de prof. Tóth Cecília

1.3 Yan Van Eyck

MAESTRUL FLAMAND JAN VAN EYCK

Din biografia lui Jan van Eyck ne lipsesc numeroase date. Nu se cunoaşte cu exactitate nici data naşterii sale. Primul document în care se găsesc date referitoare la Jan van Eyck datează din jurul anului 1422. Alături de numele său se află titlul onorant de maestru care se cuvenea doar pictorilor care au deja la activ câteva realizări. Pe acest lucru se bazează numeroşi istorici atunci când susţin că artistul trebuie să se fi născut cu vreo 30 de ani mai înainte, adică prin anul 1390. Judecând după numele său, ei consideră că s-a născut la nord de Maastricht, în oraşul Maaseyck. Despre familia artistului ştim doar că Jan a avut doi fraţi (mult mai vârstnicul Hubert şi mai tânărul Lambert) şi o soră - pe nume Margarethe - care a pictat şi ea, nelăsând însă în urma ei vreo lucrare. Hubert, care s-a născut, probabil în anul 1366, a fost un pictor "mult apreciat", după cum glăsuieşte epitaful său. El a început execuţia marii lucrări din Gand, Altarul Mielului Mistic. După moartea acestuia, în 1426, Jan se dedică terminării acestei opere. Nu cunoaştem lucrările din tinereţe ale lui Jan van Eyck. La început artistul, Pictorul Jan van Eyck a fost ocupat, de bună seamă, cu activitatea de illustrator, în rapidă dezvoltare, pe (gravură reprodusă în 1572, atunci, în Ţările de Jos şi în Franţa. Lui van Eyck i se atribuie realizarea câtorva dintre care reprezintă presupusul miniaturile Orologiul Torinului aflate, unele dintre ele, în proprietatea ducelui de Berry potret al pictorului la vârsta de şi realizate, probabil, în 1424. Este însă doar o presupunere, atât data, cât şi circa treizeci de ani – paternitatea miniaturilor fiind un subiect de dispută în cercurile istoricilor de artă. Nu ştim multe nici despre instrucţia artistică a tânărului van Eyck. Cunoştinţele de bază necesare formării unui stil propriu şi le-a însuşit, probabil, în familie, mai exact de la fratele său, Hubert, de care am amintit. Istoricul de artă american Erwin Panofsky (18921968) citează câteva texte în limba latină referitoare la Fecioara Maria, pe care van Eyck le-a plasat pe câteva tablouri ale sale. Ele se constituie în dovadă a apartenenţei sale la biserica catolică. ,,(Înţelepciunea divină, propovăduită de Biserica Universală şi personificată de Fecioara Maria) este mai frumoasă decât soarele şi toate stelele şi mai strălucitoare decât lumina, dacă o comparăm cu ea; căci aceasta este reflectarea luminii veşnice şi oglinda imaculată a lui Dumnezeu".

Altarul din Gand (deschis) cunoscut şi sub numele: Altarul mielului mistic 1432; 350x461cm; ulei pe lemn, Catedrala St. Bavo, Gand

PRIETENUL CELOR BOGATI

În opoziţie cu fratele său Hubert, care era mai stângaci şi mai rezervat, Jan a lucrat cu plăcere pentru nobili, ca de pildă pentru ducele loan de Bavaria, care în 1419 a preluat controlul asupra unor provincii aparţinând Ţărilor de Jos. Ducele îşi avea reşedinţa la Haga, unde a murit în 1425. Curtea ducală olandeză lucrează în mod tradiţional cu cei mai buni artişti, aşa cum au fost consideraţi artiştii sosiţi d in p rovin ciile estice. Jan van Eyck este p ictor oficial şi, aşa cu m se sp u n ea p e atu n ci, "valet de ch amb re" (valet p ersonal) al suveranului. Din octombrie 1422 până în septembrie 1424, artistul se ocupă de decorarea palatului ducal. În aceeaşi perioadă pictează şi numeroase miniaturi care demonstrează marele său talent. După moartea lui loan de Bavaria, van Eyck se mută la Bruges (Brugge, în limba flamandă), dar chiar din 19 mai 1425 este numit din nou valet personal, de data aceasta însă la curtea ducelui de Burgundia, Filip al III-lea (Filip cel Bun - 1419-1467). Din acest moment, începe îndelungata şi strânsa lor colaborare. Filip remarca, desigur, genialitatea artistului, apreciind cultura sa vastă şi calităţile sale diplomatice. Jan van Eyck este nu numai pictorul oficial al ducelui, ci şi consilierul politic şi emisarul său. Începând cu 1426, efectuează câteva "călătorii confidenţiale", în fapt delicate misiuni diplomatice . La sfârşitul anului 1427, pictorul pleacă la Tournai, cu scopul de a obţine acordul pentru căsătoria ducelui cu Isabella a Spaniei (din motive care nu ne sunt cunoscute, această misiune a sa a eşuat). În anul următor, Jan van Eyck devine membru al unei importante delegaţii pe care Filip cel Bun o trimite în Portugalia - de această dată ducele încearcă să obţină mâna fiicei regelui loan I (cel Mare - 1385 -1433), al cărui nume era tot Isabella. Delegaţia pleacă din Zeelanda (provincie olandeză) în octombrie 1428 şi soseşte la Lisabona după multe peripeţii (corabia a fost aruncată de furtună pe coastele engleze). La destinaţie, van Eyck este profund impresionat de bogăţia vegetaţiei, ceea ce se reflectă în fragmentele de peisaj ale Altarului din Grand care înfăţişează Adorarea mielului. Tratativele sunt mai fructuoase decât convorbirile precedente din Aragonia, şi în decembrie 1429 infanta Isabella de Portugalia soseşte la Bruges împreună cu emisarul van Eyck.

Madona cancelarului Rolin (sau Madona din Autun)

Soţii Arnolfini

1435; 66x62cm; ulei pe lemn, Louvre, Paris

1434; 82x60cm; ulei pe lemn, National Gallery, Londra

,,PICTORUL DE FRUNTE AL EPOCII NOASTRE”

Toate aceste misiuni afectează activitatea artistică a lui van Eyck. Între călătorii găseşte, totuşi, puţin timp pentru a lucra la Altarul din Grand, pe care îl termină după o muncă de şase ani, în 1432. Cam în aceeaşi perioadă, poate în 1433, o ia de soţie pe Margarethe, cu zece ani mai tânără decât el, părăseşte curtea şi se stabileşte la Bruges, într-o casă splendidă. Au doi copii, un baiat, al cărui naş este ducele Filip, şi o fiică, Lyevine, care în 1450 devine călugăriţă la mănăstirea Sf. Agneta din Maaseyck. Pictorul lucrează în continuare pentru Filip cel Bun şi, probabil în 1436, pleacă într-o "misiune confidenţială", la Praga. În această perioadă, însă, dedică mai mult timp artei. De la jumătatea anilor treizeci, când pictează foarte mult, datează cele mai importante opere ale sale, printre care Portretul soţilor Arnolfini şi Madona cancelarului Rolin. Văzând aceste tablouri, umanistul italian din secolul al XV-lea, Bartolommeo Fazio, afirma că "Van Eyck este pictorul de frunte al epocii noastre", şi adăuga că este un om cult, versat în literatură şi geometrie şi maestru "al tuturor artelor capabile să sporească preţiozitatea picturii". Această apreciere concordă cu părerea ducelui de Burgundia care afirma despre pictor: "Nu am putea găsi pe nimeni altul care să ne povestească atât de bine şi care să fie atât de priceput în artă şi ştiinţă". Ducele îşi exprima recunoştinţa faţă de pictor şi după moartea acestuia, survenită la Bruges, la 9 iulie 1441, oferindu-i văduvei artistului o importantă sumă de bani "în semn de recunoaştere a meritelor soţului şi ca o expresie a compasiunii pentru pierderea pe care ea şi copiii au suferit-o".

VAN EYCK SAU INFINITUL UNIVERS

Arta lui Jan van Eyck aduce o adevărată revoluţie în pictură, ale cărei ecouri ajung până în Italia. Opera maestrului flamand se caracterizează prin atenţia deosebită acordată detaliului, ceea ce permite prezentarea precisă a lumii existente şi, înainte de toate, a puterii divine prezente în aceasta. Deosebit de caracteristic pentru pictura europeană a secolului al XV-lea este bipolaritatea: pe de o parte există arta italiană, pe de alta, cea flamandă. Ele nu sunt necunoscute una alteia, însă Panofsky subliniază că, în timp ce pictura flamandă exercită o puternică influenţă asupra artei italiene, ea rămâne practic insensibilă la ecourile creaţiei din peninsula Apeninilor. Van Eyck nu este de fapt inventatorul tehnicii picturii în ulei, cum susţine tradiţia Vasari, dar – neîndoielnic – este cel care o duce la perfecţiune; nici un artist al epocii nu-l poate întrece în acest domeniu. Culorile devin transparente, şi deoarece uleiul se uscă încet, artistul îşi poate permite să finiseze mai minuţios detaliile. El utilizează în mod innovator şi lumina, cu totul altfel decât, de pildă, Masolino, care a folosit-o pentru medelarea formelor şi a volumelor spaţiale. La van Eyck lumina este elemental liant al întregului ce asigură o armonie aparte. Panofsky scrie: “Jan examinează lumina din punctual de vedere al difracţiei şi al reflecţiei luminii difuze; el ştie să redea la fel reflecţia luminii pe suprafeţe, ca şi modificările ei când întâlneşte diverse materiale, producând efecte fermecătoare, admirate de toată lumea: jocul luminii pe suprafaţa aramei şi cristalului, pe catifea şi pe blană (…)”. Tehnica sa inedită îi deosebesc operele de lucrările unui alt pictor flamand, maestrul din Flemalle (care a trăit la începutul secolului al XV-lea), la care eclerajul este încă puternic şi concentrat. Compoziţiile lui van Eyck sunt saturate de o lumină fină, şi acest mod de a picta îl preia de la el artistul Italian Piero della Francesca (1416-1492). Erwin Panofsky face încă o remarcă despre particularitatea deosebită a ochiului artistului, care "funcţionează deopotrivă ca microscop şi ca telescop, ceea ce obligă spectatorul să se posteze între un punct de observaţie situat la o distanţă corespunzătoare de tablou şi un loc foarte apropiat de acesta". Prin procedeul utilizat, artistul izbuteşte să îmbine intimul cu infinitul şi să asocieze punctele antagoniste de privire – şi anume privirea spectatorului, a muritorului de rând -, precum şi pe Dumnezeu, nemuritorul, care percepe orice lucru " cu o precizie supraomenească". Graţie pictorului flamand, punctul nostru uman de privire, care este relativ şi limitat, "atinge" viziunea divină absolută. Tocmai din această cauză mulţi istorici de artă subliniază prezenţa, în lucrările lui van Eyck, a naturalismului "supranatural". În arta sa respectul faţă de particularităţi şi detalii este atât de mare, încât împreună cu artistul descoperim nu atât o altă lume, cât mai degrabă lumea noastră - operă a lui Dumnezeu -, dar într-un mod în care niciodată nu ne-a mai fost dat să o percepem.

Maestru din Flemalle: Logodna Mariei cca.1430; 76,5x88cm Prado, Madrid

Fântâna arteziană a vieţii cca. 1430; 181x116cm Prado, Madrid

Metsys Quentin: Bancher cu soţia 1514; 70,5x67cm Louvre, Paris

Rubrică realizată de prof. Szalay Miklos

1.4 Elvis Presley Elvis Presley, unul din cei mai mari cântăreţi de muzică pop, a captat atenţia lumii combinând talentul său nativ, cu stilul de muzică al negrilor şi cel al adolescenţilor. Poreclit „regele rock’n rollului”, Presley a devenit cel mai celebru idol al muzicii pop din secolul XX, fiind rivalizat şi copiat de numeroşi cântăreţi în devenire şi de fani. Elvis Aron Presley s-a născut la 8 ianuarie 1935. Fratele lui geamăn Jesse Garon s-a născut mort. Iniţial a locuit în localitatea Tupelo, Mississippi, însă mai târziu, când Elvis era adolescent, familia s-a mutat în Menphis, Tennesee. Hoinărind prin cartierele negrilor, tânărul Elvis a ascultat blues, R’ n’ B, country etc. Combinând aceste stiluri de muzică, el şi-a creat propriul său stil. În 1953 Presley era şofer pe camion. Într-o pauză s-a hotărât să înregistreze o melodie pentru ziua mamei sale şi anume “That’s All Right Mama” . Astfel vocea lui Elvis Presley şi stilul său îndrăsneţ au ieşit din anonimat. În 1954 şi 1955 Presley şi formaţia sa au efectuat o serie de turnee în care admiratorii lau văzut cântând şi dansând pe viu. În anul 1956, Presley ajunsese cea mai mare vedetă pop. Primele sale hituri au fost Heartbreak Hotel, Blue Suede Shoes, Hound Dog şi Love Me Tender. Elvis a jucat în 31 de filme cum ar fi: “King Creole” (1958) sau “Girls Girls Girls” (1962). Anii 1958-1960 reprezintă o perioadă critică a vieţii sale artistice. În 1958, Elvis este înrolat în armata SUA. În acelaşi an se stinge din viaţă mama sa, Gladys. Cu toate acestea, Elvis Presley a dominat topurile până în anul 1964, cînd au apărut The Beatles. În anul 1968, Elvis se căsătoreşte cu Priscilla Beaulieu. După un an, se naşte fiica sa Lisa Marie Presley. În anul 1971, i se decernează premiul Grammy “Pentru întreaga carieră artistică” . Viaţa personală a lui Presley era într-un real declin. În 1973 divorţează de Priscilla, iar sănătatea i se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult. Veşnic preocupat de imaginea sa, devine dependent de pastilele lui de slăbit şi de calmante. La 16 august 1977, Elvis este găsit inconştient în casa sa şi moare în scurt timp în urma unui atac de cord. Avea doar 42 de ani. După moartea artistului, mitul Presley a luat proporţii greu de imaginat. În 1993 a devenit prima vedetă rock ce a apărut pe un timbru poştal american. În acelaşi timp, unii refuză să creadă că “regele” a murit considerând că acesta şi-a înscenat moartea şi că ar trăi şi astăzi într-un loc secret. Ceea ce este însă adevărat, este faptul că Elvis Presley a fost un excelent muzician, cu mult talent natural şi cu mult farmec personal, ce a reuşit, aproape singur să schimbe cursul muzicii. Dacă ar fi fost sprijinit mai mult şi nu s-ar fi profitat atât de mult de pe urma talentului său, poate că “regele” ar fi trăit şi astăzi, ar muzica sa ar fi bucurat inimile miilor de fani ai săi. Rubrică întocmită de prof. Csáki Francisc jr.

II. ŞTIAŢI CĂ…

2.1 Pentru frumuseţea dumneavoastră, fetelor 10 reguli ,,de aur" pentru frumuseţea pielii 1. Lichidele - Beţi zilnic 2-3 l de apă plată sau de ceaiuri de plante. Consumul insuficient de lichide usucă pielea şi îi grăbeşte îmbătrânirea. 2. Soarele – Băile de soare să nu dureze mai mult de o oră. Perioadele recomandate sunt dimineaţa până la 10,30 şi după ora 18. 3. Tutunul şi alcoolul – reduceţi consumul de tutun şi de alcool. Ele afectează celulele şi grăbesc procesul de îmbătrânire a pielii. 4. Somnul – somnul suficient este un factor important pentru o piele sănătoasă şi tânără. Somnul dinainte de miezul nopţii este cel mai odihnitor şi mai sănătos. 5. Hormonii fericirii – Starea de bucurie şi de fericire stimulează producerea endorfinelor care vă întineresc şi vă fac mai atrăgătoare. Bucuraţi-vă de frumuseţea vieţii! 6. Alimentaţia fără sare – Sarea fixează apa şi este deseori cauza formării celulitei. 7. Vitaminele – Alimentele bogate în vitamine (merele, iaurtul, arahidele nesărate) conţin pectină, acid salicilic, biotină, care întăresc ţesutul conjunctiv şi regularizează umiditatea pielii. 8. Temperaturile moderate – Nu vă încălziţi prea tare camera în care dormiţi, lăsaţi fereastra deschisă aerisind bine. (20oC sunt suficiente) 9. Baia şi duşul – Băile prea fierbinţi şi duşul prelungit distrug pelicula protectoare a pielii, astfel pielea are tendinţa de uscare prematură. 10. Detoxifierea regulată – Reziduurile şi toxinele acumulate în intestin sunt deseori cauza indispoziţiilor, a constipaţiei, a pielii cu impurităţi. Curele cu apă plată sau cu ceaiuri de plante ţinute în zilele cu lună nouă pot ajuta diminuarea toxinelor din organism.

Tipurile de ten şi îngrijirea lui Tenul normal – Este bine irigat cu sânge curat şi întins. Porii sunt mici, abia vizibili, impurităţile sunt puţine, pielea nu este sensibilă. Cantitatea de apă şi grăsime este echilibrată, iar pielea reacţionează bine la soare, vânt şi vreme proastă. Este tenul ideal, sănătos, dar din păcate, din ce în ce mai rar întâlnit în zilele noastre. Tenul sensibil – Reacţionează destul de puternic la toate influenţele externe şi interne, prezentând înroşiri şi iritaţii frecvente. Pielea este extrem de subţire şi de delicată şi de aceea are tendinţa să se ofilească prea devreme. Persoanele cu acest tip de ten trebuie să renunţe la săpun şi să se ferească de soare şi vânt puternic. Tenul matur – Acest tip de ten şi-a pierdut elasticitatea, din motive care ţin de vârstă, dar şi din cauza unei îngrijiri superficiale ori a unei expuneri prelungite la soare. Prezintă riduri fine, cute, laba-gâştei sau bărbia căzută. Pielea este palidă şi ofilită. Îngrijirea tenului gras – Tenul gras produce o cantitate prea mare de sebum şi acizi graşi. Urmarea este că tenul prezintă impurităţi, coşuri şi este lucios. Se recomandă curăţirea ,,udă” a feţei, pentru ca porii să rămână deschişi şi curaţi. Folosiţi dimineaţa şi seara un lapte demachiant, cu efect astringent, antibacterian (cu extracte de salvie, mentă), clătiţi-vă faţa cu o infuzie călduţă de mentă sau de salvie. După curăţire, este important să folosiţi o apă de faţă răcoritoare cu patlagină sau brădişor. Apoi aplicaţi o

cremă emolientă (cu unt de shea) pe care să o masaţi bine. Sunt recomandate cremele cu extract de alge sau argilă, dar nu frecaţi prea tare pielea. Este recomandată şi o mască cu propolis. Îngrijirea tenului mixt – Acest tip de ten, cel mai des întâlnit, este considerat normal, deoarece în zona centrală există mai multe glande sebacee care îngraşă pielea. Tenul este deci gras, cu porii măriţi, cu puncte negre pe frunte, nas şi bărbie, în timp ce zona obrajilor este uscată şi acoperită cu vinişoare mici şi dilatate (cuperoză). Se curăţă faţa cu un lapte antiseptic şi calmant (cu miere, muşeţel, flori de tei) şi se şterge cu un tampon de vată înmuiat într-o infuzie călduţă de petale de trandafiri sau de soc. Îngrijirea tenului uscat – Pielea este uscată şi are tendinţa să se cojească şi să se înroşească. Este acoperită cu vinişoare dilatate. Pentru că glandele sebacee nu produc grăsime suficientă şi nu formează propria peliculă protectoare, din cauza vântului şi a frigului, pe faţă apar devreme ridurile. Trebuie să vă curăţaţi faţa dimineaţa şi seara cu lapte hrănitor de gălbenele sau levănţică. După curăţire, folosiţi o cremă hidratantă, cu vitamina E, extract de gălbenele, ulei de migdale sau lăptişor de matcă.

Rubrică întocmită de prof. Blaj Florica

2.2 Testaţi-vă cunoştinţele 1. Cum se numeşte o pagină de Internet? a) desktop; b) display; c) website 2. Cum se numeşte cel mai răspândit limbaj de programare? a) Basic b) Linux c) Windows 3. Cât de des îşi înlocuiesc cerbii coarnele? a) trimestrial b) anual c) o dată la trei ani 4. Cum se numeşte satelitul cel mai îndepărtat de Jupiter, dintre cei patru descoperiţi de Galilei, având un diametru de 4,848 km? a) Calisto b) Caribei c) Carton 5. Câţi dinţi are un om adult? a) 24 b) 34

c) 32

6. Cum se numesc vasele sangvine ce înconjoară inima? a) artere coronariene b) artere de circulaţie 7. Unde au melcii organele de reproducere? a) în coadă b) în regiunea capului 8. Ce pasăre se poate opri în aer? a) colibri b) scatiu

c) artere sangvine

c) sub cochilie

c) pasărea-liră

9. Cum se numeşte fragmentul de rocă sau de metal care nu se topeşte complet la intrarea în atmosferă? a) cometă b) asteroid c) meteorit 10. Cum se numeşte ştiinţa Universului, care cercetează toate corpurile cereşti? a) astrologie b) astronomie c) gastronomie 11. Cum se numeşte starea care urmează unei intervenţii chirurgicale? a) recuperare b) postoperatoriu c) terapie intensivă 12. Unde se găsesc cele mai mici oase ale capului? a) în ureche b) în talpă c) în palmă 13. Câtă salivă produce corpul uman zilnic? a) 500g b) 1,5 l c) 250g 14. Cum este denumit un grup de lupi? a) haită b) turmă

c) ciurdă

15. Cine a numit sunetele ca principiu matematic? a) Pitagora b) Aristotel c) Newton 16. Ce pasăre este cel mai bun vânător de şoareci? a) şoimul b) stăncuţa c) bufniţa 17. Cum se numesc două mulţimi, A şi B, ce nu au nici un element comun? a) abjuncte b) disjuncte c) conjuncte 18. Ce este o trufă? a) un microb

b) o ciupercă

c) o floare

19. Ce cordon leagă fătul de mama sa? a) cordonul de naştere b) cordonul de legătură ombilical 20. Cărei specii de animale credeţi că îi aparţine ,,grizzly"? a) maimuţelor b) urşilor c) elefanţilor

c)

cordonul

Rubrică întocmită de prof. Todoran A.

2.3 Eiffel torony Eiffel – torony, Avagy a párizsi ,,vashölgy”

A párizsiak ,,vashölgynek” becézik a Szajna közelében magasodó Ejffel – tornyot. A tornyot a francia forradalom 100. évfordulója alkalmából az 1889-es Világkiallításra készítették.

A négyzetes, 1,6 hektár alapterületű fémalkotás nevét alkotójáról, Gustav Eiffelről kapta. Az eredetileg 300 méter magas (ma a rádió és tv-adóval 320m)torony építését 1887 elején kezdték el, s alig több mint két év alatt el is készült. Az 1889-es világkiállítás szenzációjának és a 19.sz. legmagasabb építményének számított 1931-ig, a New York-i Empire State Building felépüléséig. Tizenötezer fémdarabból állították össze, két és fél millió szegecs és csavar segítségével. Súlya 8600 tonna. Sokan sokféleképpen értékelték már Párizs acélépítményét. Voltak, akik ,,a francia fémépítés eredeti remekművének”, mások a város szégyenének tartották. Az eltérő megitélések ellenére a maga tiszteletet parancsoló büszkeségével Franciaország fővárosának jelképévé vált. Rubrică întocmită de prof. Tóth Cecília

2.4 Clasamente şi recorduri ale faunei 1. Intelectualii mamiferelor Profesorul Edward O. Winston de la Universitatea Harward din SUA a întocmit următorul clasament al fiinţelor vii, după gradul lor de inteligenţă. Excluzând omul, cimpanzeul ocupă primul loc în acest clasament.

Purceluşul grohăie mulţumit pe onorabilul loc 10. 1. Cimpanzeul 6. Toate celelalte specii de maimuţe 2. Gorila 7. Balena cu dinţi 3. Urangutanul 8. Delfinul 4. Pavianul 9. Elefantul 5. Gibonul 10. Porcul 2. Animalele cu cea mai mare lungime şi cea mai mare greutate Cu cei 33,5 m ai săi, balena albastră este de departe cea mai mare vieţuitoare din lume. Chiar şi monştrii din timpurile străvechi, cum erau dinozaurii, de exemplu, aveau dimensiuni mai mici. Acest gigant al mărilor cântăreşte circa 130 de tone (cât 30 de elefanţi), iar inima lui enormă are mărimea unui autoturism. 1. Balena albastră - 33,5m 2. Pitonul regal - 10,7m 3. Tenia - 10m 4. Rechinul - 9,8m 5. Elefantul african - 7,8m 6. Crocodilul - 6,9m 7. Girafa - 5,8m 8. Hipopotamul - 4,9m 9. Dromaderul - 4,1m 10. Bizonul - 3,4m 3. Cele mai grele animale În fruntea clasamentului celor mai grele animale terestre se situează elefantul african, cu cele 5000 kg ale sale. El este urmat de rinocer şi hipopotam. 1. Elefantul - 5000 kg 2. Rinocerul - 3000 kg 3. Hipopotamul - 3000 kg 4. Girafa - 1200 kg 5. Bizonul - 1000 kg 6. Ursul cenuşiu - 780 kg 7. Cămila - 600 kg 8. Elanul - 595 kg 9. Tigrul - 300 kg 10. Gorila - 275 kg 4. Cele mai rapide patrupede din lume Ghepardul este cel mai rapid animal de pe Pământ. Pe distanţe scurte atinge o viteză de temut: până la 120 km/oră. 1. Ghepardul - 120 km/oră

2. Câinele sălbatic - 110 km/oră 3. Anticolocapra - 89 km/oră 4. Gazela (Mongolia) - 86 km/oră 5. Oreotragus - 80 km/oră 6. Gazela granti - 76 km/oră 7. Gazela thomsoni - 76 km/oră 8. Iepurele - 72 km/oră 9. Calul sălbatic - 69 km/oră 10. Elanul nobil european - 65 km/oră Rubrică întocmită de prof. Şunea Voichiţa

2.5 Prima centrală telefonică în Europa

PUSKAS TIVADAR a telefonhálozat kiépitője Europában

Puskás Tivadar 1844. szeptember 17-én született Pesten, a nemesi származású ditrói Puskás Ferenc hajózási vállalkozó és felesége Agricola Mária elsõ gyermekeként. Tivadar felsõbb iskolai tanulmányait Bécsben, a Theresianumban, majd a Mûegyetemen folytatta, ám 1865-ben – a szülõi ház anyagi nehézségei miatt – abba kellett hagynia. A 21 éves fiatalember sokoldalú tehetség volt. Bár elsõsorban a technikai tantárgyak érdekelték, kitûnõen vívott, lovagolt és zongorázott. Ez utóbbi segítette elsõ kenyérkeresetéhez 1865-66-ban az egyik Festetics családnál. Itt kezdhette el az angol nyelv tanulását, amelyet kegyetlen szorgalommal folytatott, félig kopaszra nyírt fejjel kényszerítvén magát a nyelvkönyvek, szótárak mellé. 1866 õszén már Londonban élt, ahol német nyelvórákból tartotta el magát. A következõ évben a Waring Brothers et Eckersly vasútépítõ cég alkalmazottja lett, mely a Nagyvárad – Kolozsvár – Brassó vasútvonal kiépítésén is dolgozott. Puskás feltehetõen tolmács és helyi ismeretekkel rendelkezõ szaktanácsadó volt az angol építésvezetõk mellett. 1872-ben a cég csõdöt jelentett, és Puskásnak új munka után kellett néznie. 1873-ban Bécsben világkiálítást tartottak. Puskás tudta, hogy milliókat várnak a városba a nagy eseményre. Ezért egy Londonban látott cég mintájára - elsõként KözépEurópában - utazási irodát nyitott. A kiállítás ideje alatt kedvezményes menettérti vasútjegyeket árusított, amelyekhez szállodai, vendéglõi utalványok és kiállítási belépõk tartoztak. A vállalkozás sikeres volt, keresményével 1874- ben Amerikába hajózott. Itt a Colorado mentén földeket vásárolt és aranybányát nyitott. Mikor egyik munkatársa új, gazdagnak tûnõ aranylelõhelyre bukkant, Puskás Chicagoban egy vegyészt bízott meg az innen nyert ércdarab vizsgálatával, majd az ércet otthagyva Philadelphiába utazott üzleti ügyben. Itt fordítja a véletlen végképp az üzletembert a mûszaki tudományok, találmányok felé. Egy új találmányról hall, mely fûtõanyag nélkül végez munkát. Gyanút fog, a feltalálóéval szomszédos házat megveszi, és a kerítés alatt alagutat fúrva egy éjszaka alulról bejut a féltve õrzött mûhelybe. Kiderül a csalás: a gépet valójában sûrített levegõ mozgatja. A feltaláló hiába igér hárommillió dollárt a hallgatásért, Puskás leleplezõ cikket jelentet meg. Ezzel három hónap telt el,

közben nem a Chicagoban hagyott ércrõl kiderült, hogy igen gazdag aranyban. Ám régi és új lelõhelyét egyaránt elfoglalták idõközben az élélmesebb aranyásók. Puskás 1876-ban rövid idõre visszatért Európába. Londonban és Bruxellesben távíróhálózat építési vállalkozásba kezdett. Olyan távíróközpont kiépítését tervezte, melynek kapcsolótábláján a város gyárainak és hivatalainak vonalai nem csak a távirdával, de egymással is összekapcsolhatók. Az elgondolást azonban az üzletemberek túl drágának tartották. Ekkor jött a hír, hogy a philadelphiai világkiállításon A. G. Bell új találmányt mutatott be: a telefont. Puskás azonnal odautazott, hogy megnézze. Úgy látta, a távirdaközpont helyett valójában telefonközpontot kell teremteni. Pénze, kísérleti lehetõsége azonban nem volt elegendõ, ezért felkereste T. A. Edisont és „találmány-gyárát”, a New York melletti Menlo Parkban. Edisont meggyõzte arról, hogy a telefon nem tökéletesített távirda, hanem egy olyan eszköz, amelyet a nagy nyilvánosság számára kell hozzáférhetõvé tenni, telefonközpont segítségével. Igy 1876 õszétõl 1877 nyaráig dolgozott a Menlo Park-i mûhelyekben Edison mellett a telefonközpont tervén, amit végülis elkészített, de formálisan nem szabadalmaztatott.

1877 nyarán Edison európai megbízottja lett. Londonban a fonográf honosításán dolgozott. Kiállításokat, bemutatókat rendezett. Székhelyét 1878-ben Párizsba tette át, ahol az elsõ telefonhálózat és központ építési munkáit irányította. Ekkor képezte ki huszárfõhadnagy öccsét, Ferencet, aki féléves párizsi tartózkodása alatt megismerte a hálózat és központ építésének mûszaki, üzleti és szervezési munkáit. Edison egyetértésével Puskás Ferenc kizárólagos jogot kapott a monarchia területén, telefonközpont építésére. 1879 nyarán tehát a két testvér együtt tér haza tõkés társakat keresni a budapesti távbeszélõ építésére - sikertelenül. Igy Tivadar költségére kezdték meg az építés szervezését és munkáit, amivel 1881-ben készülnek el. Puskás Tivadar eközben 1879. októberétõl az Edison Társaság igazgatósági tagja lett, Párizsban önálló szabadalomértékesítõ ügynökséget nyitott, villanymotorral kormányozható léghajókísérleteket folytatott, és egy cseh mérnökkel terveztetett villamosautóján közlekedett. 1880-ban Londonban házasságot kötött a már Kolozsvárott megismert Vetter von Lillien Sophie grófnõvel, gróf Török József elvált feleségével. (Egyik házassági tanújuk a walesi herceg, a késõbbi VII. Edward angol király volt, aki lelkesedett a technikai újdonságokért.) Az 1881-es párizsi elektromossági kiállításon Puskás rendezte az Edison vállalatok bemutatóját. A nagy szenzáció a fonográf és a villanyvilágítás volt. A párizsi elektromos világítás kiépítésére Puskás részvénytarsaságot alapított, s a Nagyopera kivilágítását még ebben az évben meg is valósították. De szerepelt a kiállításon a párizsi Általános Telefontársaság is, mely részvénytársaság Puskásnak, vezetõ szakemberüknek elgondolása szerint a kiállítási pavillon és a Nagyopera között telefonkapcsolatot épített ki, amin keresztül egyszerre 16 vendég hallgathatta egyenesben az elõadást. Innen már csak egy lépés volt a telefonhírmondó. Elõbb azonban Puskás London elektromos világításán (1882), és a madridi távbeszélõ hálózat tervein (1883) dolgozott. Öccse, Ferenc halála (1884. március 22.) után felszámolja vállalkozásait, irodáját és családjával: feleségével és két kislányával hazaköltözik Budapestre. 1884 tavaszán átvette a Budapesti Telefonhálózatot. Néhány év múlva felszereltette az elsõ nyilvános állomásokat, modernizálta a hálózatot és a készülékeket, újabb három központot rendezett be. Mindez szinte felemésztette vagyonát, melynek maradékával 1885-ben aranybányászatba kezdett Abrudbányán. Mivel ez sem sikerült, 1885 õszén eladta a telefonvállalat egyharmad részét. 1886-ban olajkutatásokba kezdett Zsibó környékén. A Szamos parton mintaszerû, szociális létesítményekkel ellátott olajkutató telepet épített fel. Családjával együtt odaköltözött. Bár költséges, mélyfúrásokat végeztetett, mégsem találtak megfelelõ

mennyiségû olajat. Mindössze a dús elõfordulású földviasz (ozokerit) feldolgozására számíthattak. Termékük, a fekete gyertya azonban a befektetett tõke kamatait sem hozta vissza. Családja, felesége öröksége révén Grazba költözött. Puskás Tivadar pedig magányosan és szegényen visszatért Budapestre, ahol közben a csõd szélére jutott „Budapesti Telefonhálózat, Puskás Tivadar és Társai” cég. Baross Gábor ipari és kereskedelemügyi miniszter azonban, aki felismerte a telefonban rejlõ lehetõségeket, államosította a telefonhálózatot, s egyúttal bérbe is adta Puskás Tivadarnak. Igy a további korszerûsítéseket már állami pénzen végezték. Puskás emellett a víz alatti robbantások újféle rendszerét dolgozta ki, melyet akkor nem találtak megfelelõnek, ám az utókor ezt az elvet alkalmazza. Puskás 1892. júliusában az Osztrák–Magyar Monarchia Szabadalmi Hivatalában, majd a következõ hónapokban még 18 országban jelentette be „Új eljárás telefonújság szervezésére és berendezésére” megnevezéssel a Telefonhírmondó szabadalmát. 1893. február 15-án megindult a telefonhírmondó szolgálat Budapesten. Puskás Tivadar újra a középpontba került, Európa, sõt Amerika érdeklõdése is felé fordult. Üzleti útra készülõdött, de március 16-án Hungária szállóbeli lakásán szívrohamban meghalt.

Rubrică întocmită de prof. Seer Anna

III. PROVERBE, MAXIME, REFLECŢII ŞI GHICITORI 3.1 Proverbe 1. Acul e mic, dar scumpe haine coase. 2. A căuta acul în carul cu fân. 3. Parcă stă pe ace. 4. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu are ce lua. 5. Scoate bani şi din piatră seacă. 6. Parcă i s-au înecat corăbiile. 7. Cine împarte parte-şi face. 8. Cine nu deschide ochii deschide punga. 9. Vremea îndreaptă toate. 10. Rău faci, rău găseşti. 11. Greşeala îndreptare aşteaptă. 12. Adună de unde ai semănat. 13. Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are. 14. Banul, bucuria celor zgârciţi. 15. Din vânt a venit, în vânt s-a dus.

16. Nalt ca bradul, prost ca gardul. 17. Nu e pădure fără uscături. 18. Face şi el umbră pământului. 19. Pomul după roade se cunoaşte, omul după fapte. 20. A trăi ca peştele pe uscat. 21. Capul face, capul trage. 22. Dai un deget şi-ţi ia mâna toată. 23. E numai gura de el. 24. Frumuseţea e ca o floare ce se naşte şi repede moare. 25. Ceea ce dorim în tinereţe, avem din belşug la bătrâneţe. 26. Dragostea e rădăcina vieţii. 27. Scrisoarea inimii este citită în ochi. 28. Un prieten face mai mult decât o pungă cu galbeni. 29. Când eşti bogat, vei găsi mulţi prieteni; când sărăceşti, dispar cu toţii. 30. După furtună, vine şi vremea bună. Rubrică întocmită de prof. Todoran A.

3.2 Ghicitori

Soarele nu dogoreşte Frunzişul se veştejeşte. Strângem roade pe ogoare Când se-ntâmplă asta oare? (toamna)

Mândru, înalt şi frumos La ochi este luminos, Urechi are, coarne n-are Şi te poartă în spinare. (calul)

Steaua galbenă, frumoasă Ce-aduce lumină-n casă. Dimineaţa ne trezeşte Şi Pământul încălzeşte. (soarele)

Lenevos cum e, nu şagă, Doarme după o iarnă-ntreagă Şi visează el, vezi bine, Numai …miere de albine. (ursul)

Pe cer stol de rândunele, În grădină-s viorele. Pădurea a înverzit Cine oare a sosit? (vara)

Fără nici un fir de aţă A ţesut ţurţuri de gheată Cine-i meşter iscusit? Spune, dacă ai ghicit! (iarna)

Din grădina lui Mihai, De sub tufe de urzici, A ieşit un ghem de scai. Ca să caute furnici.

Am o pasăre rotată, Stă cu coada-nvolburată (cloşca)

Ce să fie oare? Ghici! (arici)

Medve Bettina II.B

3.3 Riddles and Jokes 1. What can you make that you can not see? ( Noise ) 2. Which dog always knows what time is it? ( Watch dog )

3. What kind of key can you eat? ( Tur-key) 4. You are my brother but I am not your brother. What I am? ( Your sister )

Jokes Lady: Are you sleepy? Little girl: No. I`m Susan. Boy: I want a winter coat. Shop-assistant: How long? Boy: For the whole winter. Joe: When do dogs have 2 legs? Sam: I don`t know. When? Joe: When there are 3 of them. Jill: I have a dog. Sam: A bird dog? Jill: No. Sam: A poodle? Jill: No. Sam: What kind? Jill: A hot dog.

Tim: I don`t like Sally. I don`t want to go to her birthday party. Mother: You must go, Tim. Now what would you like to give her? Tim: Measles. Rubrică întocmită de prof. Heinrich Ildikó

IV. MOMENT POETIC Pentru ceasurile de tihnă, vă propunem Emil Brumaru, cel care ,,ţine” la România Literară rubrica ,,Cerşetorul de cafea.” Doamne, încălzeşte-mi locul

Doamne, încălzeşte-mi locul Pe pământul tău cel negru, Pune-ţi boii blânzi, cu botul Să răsufle pe de-a-ntregul. Peste ieslea-ntămâiată Unde voi tânji o vreme Firav şi ferit de gloată Îngerii prind să mă cheme, Să mă tragă-ncet de haine Trupul alb să mi-l desprindă Ca să pot-ajunge-n nouri, Gol şi proaspăt ca-ntr-o tindă, Mai pur decât dobitocul Adăpat sub grinzi de cedru. Doamne, încălzeşte-mi locul În pământul tău integru…

***

V. TINERE CONDEIE 5.1 Simfonie de culori „S-a ivit pe culme toamna!”. Dimineţile şi amurgurile sunt învăluite în fum albăstrui de tămâie, iar nopţile trec purtând în mâini lumânările aprinse ale stelelor căzătoare, lăsând un foşnet lung şi mătăsos . Grădinile se îmbracă în kimonouri uşoare de borangic, zidurile şi balcoanele în zdrenţe de purpură vegetală. Tonuri de bronz şi aur alternează pretutindeni cu portocaliul palid de flacără înaltă, cu roşul dulce şi putred de vişină coaptă. Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde ce bate în galben. Pe ici pe acolo, prin acest verde ies la iveală pete mai mici ori mai mari : roşeaţa sângerului ori a frasinului, verdeaţa crudă a stejarului, mai departe galbenul teiului şi printre toate, risipit, albul plopilor şi al răchitei, un nesecat amestec de culori şi forme. Fiecare copac primeşte toamna după ritualul lui: plopii o întâmpină cu roiuri mărunte de fluturi, sunt îngălbeniţi, dar încă nu şi-au lepădat frunzişul şi parcă mai este ceva văratic în freamătul lor. Stejarii sună din foi de tinichea ruginită. Arţarii depun la picioarele toamnei stele mari de aur. Pe lângă casele oamenilor, perii se aprind la faţă de nerăbdare. Gutuii ies la garduri îmbrăcaţi în haine scumpe. Nucii bătrâni şi groşi sunt acoperiţi de un frunziş încă des, dar atins de asprimea vântului tomnatic. Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, se strâng iar, se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte, şi-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stoluri sus-sus pe apa albastră a cerului şi lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se şterg din zarea plaiurilor noastre. Sunt păsări călătoare şi cu ele, parcă, iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor fură soarele, pe aripile lor duc vara departe. Cerul e senin, dar uneori se simte o adiere lină, aproape caldă. Pe câmp, rămăşiţele porumbului sunt ca o uimitoare icoană a urmelor de lucrare omenească. Posomorâţi, norii dau târcoale. Porniţi pe deasupra lumii într-o nemaipomenită călătorie, par cutezătoare corăbii. Cu toate pânzele la catarg, trec pe deasupra câmpiilor şi pădurilor multicolore, ca peste misterioase adâncuri marine. Pe un ritm de tunet, doar cu un voal de frunze, trece liniştită, delicată – TOAMNA. Bănăţanu Maria VII.A

5.2 Frig de toamnă

A trecut vara, iar afară-i tot mai rece. Pomii au ruginit în adânca lor tristeţe şi au căzut într-un somn adânc. Nori lungi şi subţiri se aşternuseră din înaltul cerului până în zarea apusului, ca nenumărate trepte de marmură ale palatelor din basme, iar apoi, stropi reci de apă începură să cadă ne-ncetat. Pomii tremură goi, cu crengile ude. Nu se aude niciun ciripit de păsări, niciun cântec de greieri. Acum totul e pustiu şi gol. Tristeţea pare cuibărită, în sufletul fiecărui om, fiecărei plante, fiecărui animal. Pământul este acoperit de covorul roşu şi galben, aşternut parcă pentru ca toamna să treacă peste el cu paşi mici şi repezi, iar apoi să ajungă la palatul ei de argint pentru a-şi începe dominaţia. Dar nu fi tist pentru că totul va lua sfârşit odată cu trezirea plantelor, revenirea păsărelelor, apariţia razelor calde de soare! Însă până atunci încearcă să te bucuri de peisajul mirific al toamnei. Paşca Bianca VII.A

5.3 A sosit O umbră fioaroasă, un vis stingher, o lumină palidă. A sosit una, din cele patru doamne fermecătoare ale naturii. O fi oare primăvara cu sânu-i de verdeaţă? Vara cu zilele călduroase? Sau iarna cea rece şi aspră? A venit toamna. Ca o mireasă întârziată, îşi lasă frunzele aurii, îşi sună muzica de oftări pe drumuri şi prin grădini. E miez de toamnă. În toată frumuseţea ei, toamna e în plină înflorire. Azurul cerului e mai stins, lumina se pierde pe firul întunericului. Soarele copt se îngână cu ploile repezi. Verdele închis şi b ogat al co p cailo r a disp ărut ca printr-un miracol. Frunzişul e galben, dar frunzele sunt roşii ca petele de sânge. Frunza măruntă dă foşnet, umbra e rece, în pădurea sonoră e ameţire de toamnă. Pe câmp, porumbul cu fuior de mătase e gata de aur învelit în cămaşa lui aspră. Mireasma fructelor cu chip de om învăluie întreaga natură în parfum. Păşesc în toamnă ca şi în casa fericirii plină de floare, cu o grădină plină de roadele pământului. Pe străzile pustii se răsfrâng luminile felinarelor şi trec umbre de trăsuri, oameni, care par o carte cu îngeri, stele, suflete şi vedenii. Odată cu desfrunzirea aurie a toamnei, începe înmugurirea sufletelor şi drumul spre noul zbor al aripilor, spre iarnă. Vântul iernatic şopteşte împrejur câţiva fulgi de gheaţă, iar palida toamnă, poetă, a murit. Cele patru anotimpuri se leagă între ele şi se leagănă pe creanga de aur a visului. Opriş Claudia VII.A

5.4 O carte, un zâmbet... Oare ce este, ce este o carte? Oare are suflet? Oare?...

Oare?

Răspunsurile la aceste întrebări diferă de la om la om. Eu vă voi spune punctul meu de vedere. Cartea... cartea este un izvor viu de cunoştinţe. Ea este un pacheţel cu mici seminţe de flori. Dacă o citeşti, ecste seminţe vor înflori de-nvăţătură. Este un obiect care deseori ne pare neinteresant şi fără suflet. Nu ştim că doar noi, cicitorii, o putem însufleţi. O putem însufleţi într-un singur fel: citindo cu pasiune, cu dorinţă. Cartea însufleţită este nemuritoare.Da... o carte este nemuritoare pentru că amintirea ei, rodul ei va rămâne pe veci în adâncul nostru. O carte, un zâmbet; o carte înţelepciune; o carte, un dor; o carte, o enigmă, pe care citind-o o descoperi. Horga Raluca VII.A

5.5 Ősz Őszi szél, sötét felhők, sárguló falevelek… A száraz avar zizegése a talpunk alatt, a hervadt virágok jelzik az ősz érkezését. Igaz, hogy ezek mind az elmulásra emlékeztetnek, mégis van az őszben valami, ami szép és csodálatos. Szépek a fák lombjai, amelyen ezer színben pompáznak a levelek, megszámlálhatatlan az a sok szín, amelyekben csak ősszel gyönyörködhetünk. Csodálatosak a kertek, ahol a szines levelek közül kikandikálnak az érett gyümölcsök, amelyeket örömmel, vígan gyűjtünk be, hogy télen is legyen vitaminban gazdag táplálékunk. Begyűjtik a kukoricát, burgonyát, zöldségféléket a kertekből. A mezőn a traktorok zúgása töri meg a csendet, szántanak, vetnek, készítik a talajt, mert nyáron csak azok arathatnak, akik ősszel vetnek. Ülök a duruzsoló kályha mellett a meleg szobában, közben felhangzik a rádióban egyik kedvenc slágerem: ,,Hull az elsárgult levél…” Elgondolkodom: szomorkás az ősz, utána jön a hófehér tél, de majd aztán eljön a kikelet, és ez erősíti bennem a reményt.

5.6 La aniversară

Palotás Alida VII.D

Hoinăresc cu gândul pe întinderile înzăpezite ale Ipoteştiului. Văd ,,lacul codrilor albastru” îngheţat de suflul iernii. Oare de câte ori drumul Ipoteşti-Botoşani cunoscuse pasul poetului?

Să fi fost încărcat lacul acela cu nuferi galbeni? Dar pădurea Ipoteştiului? De câte ori fusese cutreierată de copilul Eminovici? Mângâiase el cu văpaia privirii ,,sclipirile de pe cer”, auzise ,,mersul cârdului de cerbi” şi dulceaţa buciumului. Şi-mi spun: Ferice de cei care mai pot respira aerul Ipoteştiului, de cei ce-i străbat cărările şi se oglindesc în lacul lui! Aceia, poate, îl pot atinge cu sufletul pe marele Eminescu Pop Gabriela VIII.B

5.7 Poezii Dor Ninge-n cuget şi în gând Hoinăresc pe drum de seară Bat la uşi de dor închise Dor de stele şi de cerbi Dor de codri, de izvoare Este dor de Eminescu Şi de cele flori albastre Şi de lună şi de stele De Luceafăr şi luceferi. Ninge-n suflet şi-n suflare Picură cu dor de cale Cale lungă până-n ceruri Fără-ntoarceri, fără neguri. Corodan Diana VIII.B

Inima din palme Îmi ţin inima în palme O primesc să mă-nfior Trecuse toamna peste ea Şi-o albise omătul iernii. Întind mâna tremurând Vântul îmi adie inima Luceafărul de Ipoteşti mi-o ia Şi-o azvârle în înaltul cerului. Rus Maria VIII.B

Cu plânset...toamna Cu plânset, cu râset, cu val Păşesc spre arborii de-afar’ Ce-s goi, pustiiţi fără de viaţă Ce-s trişti, amuţiţi şi de gheaţă. Cu râset, cu plânset, cu dor M-arunc dezgolită în toamnă, Pe-un nor de lacrimi şi de frunze

Ce-ar vrea să m-amuze... -un norCu plânset, cu dor, cu dorinţă Mă rog să-mi dea cineva un strop de bucurie Măcar un strop, ce cât o veşnicie O toamnă să ţie. Să-mi dea melancolie. Cu plânset, durere, cu dor Simt cum mă udă cu tristeţe, Iubire, melancolie, un nor Al toamnei uscate măreţe. Horga Raluca VII A

Frunze palide Fără un cuvânt a spune, Mă avânt plângând în lume, Şi-o văd cum îngălbeneşte, Văd cum se imbolnăveşte. Frunze palide cum pică Văd şi parc-ar vrea să zică: „Nu mai plânge, nu murim Primăvara revenim!” Horga Raluca VII A

Iar şi iar Ce să fac?! A venit toamna, Pădurea plânge iar şi iar Cu lacrimi ruginii aprinse De focul dorului amar. Câmpii îngălbenesc încet, Şi codrii nu mai au făget, Doar lemnul uscăţiv, golit De suflete, şi ruginit. Cu toamnă-n suflet şi afar’ Eu plâng cu toate iar şi iar, Plâng cu natura-ntreagă

Ce parcă n-ar vrea să-nţeleagă. Nu vrea să plece-ndurerată De frig, de moarte, supărată, Dar câmpurile-s dezgolite Iar păsările-s amuţite. Horga Raluca VII A

A tanulás A tanulás az jó, Bár kicsit fárasztó! Ha okos akarsz lenni, muszály tanulni. Ügyvéd vagy politikus Liceumot, egyetemet járt, hogy gazdagabb legyen a tudomány. Ha csúfolnak téged, ,,buta kis szamárka” te ne is törődj rá, Csak vedd a könyvet és tanulj, tanulj tovább! Ha megnőlsz és neves iskolákba jársz, Meglásd hasznodra lesz a tudomány. S az életed során nem lesz nagy a kár, ha ott lesz a tudomány! Kádas Csilla VIII.C

Valóság

Amit látol nem álom, Amit érzel nem kivétel, Valóság nem mindig szégyen. Valóság kép felvillan előttem.

Álmodó

Álmodni lehet sok mindenről, De nem mind, Válik valóra Csak az igazi képzelet Jár a nyomomba. Murin Anita

VI.C

VI. REMEMBER 6.1 Lui Eminescu …omagiu! Născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, Eminescu este al şaptelea copil, din cei unsprezece ai căminarului Gheorghe Eminovici şi al soţiei sale, Raluca. Mihai a cunoscut o copilărie dintre cele mai fericite. Izvorul fericirii a fost casa părintească din Ipoteşti care privea prin ferestrele ei mari dealurile împădurite după cortina cărora codrul, gârla şi iazul, cu insuliţele lor de verdeaţă, erau locuri de rătăcire şi visare, nopţi de popas, glas de ape şi farmec de poveşti. Aici, la Ipoteşti, în anii binecuvântaţi ai copilăriei, se încheagă iniţierea în farmecele naturii, în tainele firii, în puritatea vieţii de la ţară, pe care le soarbe de timpuriu ca pe o binefăcătoare apă de izvor. ,,Fiind băiet păduri cutreieram" mărturiseşte tânărul visător, rătăcea pe meleagurile satelor ca un ,,Făt-Frumos din lacrimă" căutând-o pe Ileana Cosânzeana. A stat de vorbă cu Codrul - împărat slăvit, a ascultat mersul cârdului de cerbi, a visat o iubire diafană într-o barcă legănată de cercurile albe ale unui lac albastru încărcat cu flori de nuferi, a adormit la margine de codru, în şopot lin de izvoare şi în privegherea păsărelelor somnoroase. Vârsta copilăriei nu putea dura o veşnicie şi căminarul Gheorghe Eminovici îl trimite pe visătorul său fiu într-un univers al realităţii, iniţierea în legile aspre ale vieţii. Botoşani, Cernăuţi şi mai pe urmă Iaşi - sunt locuri ce deschid drumuri noi pentru tânărul Mihai, de cele mai multe ori pline de asperităţi, lipsuri materiale şi nefericiri. Neîmpăcat cu sine şi cu cei din jur, evadează din acest univers, împins de dorinţe doar de el ştiute şi rătăceşte în spaţii geografice largi, ocrotit numai de forţa destinului său. Descoperă frumuseţile ţării pentru care se naşte în sufletul lui un puternic sentiment patriotic, de care nu se eliberează niciodată. Avea abia nouăsprezece ani când a plecat la Viena, trei ani mai târziu la Berlin. După studii universitare în aceste mari centre culturale europene se întoarce în ţară. De aici înainte viaţa poetului se petrece între Iaşi şi Bucureşti şi se împarte în mai multe activităţi cetăţeneşti: profesor, director al Bibliotecii Centrale Iaşi, revizor şcolar, redactor de reviste şi ziare, publicist şi gazetar temut pentru duritatea cuvântului său. Evadarea din lumea care-l nemulţumeşte o găseşte în opera literară pe care o scrie cu o forţă unică. Cine a descifrat până în adâncimi inima nefericitului Hiperion din inegalabilul poem ,,Luceafărul" - a descifrat cu adevărat viaţa nefericitului său creator. 15 iunie 1889 - poetul se stinge la Bucureşti. Pe ultimul drum este condus de puţini prieteni, doar un cor studenţesc intonează poemul său testamentar ,,Mai am un singur dor". ,, Mormânt făr` de noroc / Şi fără de prieteni" - spun versurile unei variante ale acestui poem. Fără îndoială, aceasta a fost credinţa poetului, credinţă cu care a plecat în eternitate.

Dar anii ce s-au adunat dezmint această credinţă. Mormântul poetului este loc de pelerinaj, de omagiere şi de închinare. Neamul românesc şi lumea întreagă îi sunt azi prieteni. Nouă, românilor, ne-a dăruit o limbă făurită din cuvinte cu sclipiri de stele, a căzut peste neamul nostru ca un meteor din alte lumi, îmbrăţişându-ne cu harul divin şi a aşezat deasupra noastră pentru totdeauna ,,Luceafărul" - să ne călăuzească nemurirea. Rubrică întocmită de prof. Şulea Viorica

VII. CURIOZITĂŢI 7.1 IQ Teszt 1. Egy parasztnak 11 báránya van. Kilencen kívül mind elpusztul. Hány báránya marad a parasztnak?

2. Este 8-kor mész lefeküdni. Az órát reggel kilencre állítod be. Hány órát alszol az óra csörgésig? 3. Amerikában feleségül veheti az ember a felesége lányát? 4. Hogyan lehet az ábécé első betüjét megírni?

5. Egy sötét szoba sarkában áll egy kályha és egy petróleum lámpa, kezedben gyufa. Melyiket gyújtod meg először? 6. Mi volt Münchenben 1936 december 6-án? 7. Hány 9 van egytől százig? 8. Bukarestből elindul egy gyorsvonat Brassóba, ugyanakkor Brassóból elindul egy személyvonat Bukarestbe. Amikor találkoznak, melyik van messzebb Brassótól? 9. Az orvos felír 3 tablettát, amit félóránként kell bevenni. Hány óróig tart a gyógyszer? 10. Mózes 1-1 fajta állatból hány darabot vett fel a bárkába? 11. Te vagy a pilóta. Bukarestből elindul a gép 30 utassal. Párizsban 12-en leszálltak, de haton meggondolták magukat. Kanadában mindenki leszáll. Ki volt a pilóta? 12. Hány darab 1 lejes és hány darab 50 banis van egy-egy tucatban? 13. Kaphat-e nyugdíjat egy éjjeliőr, aki nappal halt meg? 14. Másfél tégla ára 1,5 lej. Mennyibe kerül 8 darab tégla? 15. Brassó és Nagyszeben között kifogtak egy kékruhás hullát. Hol kell eltemetni? 16. Románia és Magyarország határára lezuhan egy repülőgép. Melyik országban temetik el a túlélőket? 17. Hogy lehet a disznóhúst sokáig frissen tartani naélkül, hogy konzervdobozba, mélyhűtőbe tennénk vagy füstölnénk? 18. Mi van, ha egy kínai a hóba lép? 19. Ki írta a Talpra magyar című verset? 20. Mikor állt három hétből egy esztendő? Válaszok: 1. = 9 2. = 13 3. = nem mert az ő lánya is 4. = ha letegezzük (így ugyanis te-a lesz belőle) 5. = a gyufát 6. = Mikulás 7. = egy 8. = egyforma 9. = másfél 10. = semennyit, mert nem Mózes volt hanem Noé. 11. = te 12. = 12, mert egy tucat 12 13. = nem, mert a halottak nem kapnak nyugdíjjat 14. = 8 15. = a temetőben 16. = sehol 17. = ha nem vágjuk le a disznót 18. = tél 19. = senki, mivel a híres Petőfi vers címe Nemzeti dal 20. = 777 – ben Értékelés 0 hibapont – géniusz 1-3 hibapont – inteligens 4-6 hibapont – normális

7-10 hibapont – kicsit hűlye 11-13 hibapont – gyógykezelés ajánlott 14-16 hibapont – nem beszámítható 17-20 hibapont – teljesen off

7.2 Eszperantó Az eszperántó a legelterjedtebb mesterséges nemzetközi nyelv, amelyet 1887-ben L. Zamenhof varsói orvos szerkesztet. Ebben a nyelvben csak egyetlen magánhangzó létezik, az e (ritkán egy-egy é betű is előfordulhat). Költőink, íróink fantáziáját megmozgatta ez a nyelv. Karinthy Frigyes a Boci, boci tarka címü dalt így fordította le: Boci, boci tarka Se füle, se farka

Oda megyünk lakni, Ahol tejet kapni.

Tehenek gyermeke, tehenek gyermeke, fekete pettyekkel tele. Sem szerve, mellyel zengzeteket felvegyen, Sem szerve, mellyel legyeket elhesegessen. E tehenek gyermeke és ennek embere egy helyre telepednek le, Melyen efféle egyedek fehér elegyét emberek pénzért szereznek. Rubrică întocmită de prof. Tóth Cecília

7.3 Crăciunul în lume În Islanda: În ţara gheţii şi zăpezii vin treisprezece Moşi Crăciuni. Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi…un cartof. A doua zi, cel de al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până pe 25 decembrie când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 cel de al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ,,Al treisprezecelea" şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun pentru că în această zi, ultimul Moş Crăciun se întoarce la casa lui. Spania: Cine merge în însorita Spanie de Crăciun poate crede că sărbătoarea a fost anulată. Cu toate acestea, Crăciunul este sărbătorit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (Reyes Magos). Spaniolii şi portughezii au introdus pomul de Crăciun în America Latină, dar cum acolo nu există conifere, sud-americanii decorează cactuşi, pini sau brazi din plastic. Cuba:

Cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ,,nochebuena" (Noaptea cea bună). Masa tradiţională pentru cubanezi înseamnă friptura de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub formă de piure. Jamaica: Colindele de Crăciun în Jamaica sunt aceleaşi melodii populare întâlnite în lume (Jingle Bells, Holly Night, Silent Night, etc), dar mai multze colinde sunt cântate în ritm de raggae. Masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul. Ea include orez, pui, carne de bou şi capră picantă şi, mai rar friptură de vită sau porc. Franţa: Pe vremuri în Franţa, Sfântul Nicolae aducea cadou micuţilor în ziua de 6 decembrie (tradiţia se mai păstrează încă în unele zone din nordul ţării). În cea mai mare parte a Franţei, Père Noel (Moş Crăciun) I-a luat locul lui Moş Nicolae. Père Noel vine în casele francezilor în noaptea de 24 decembrie şi pune cadouri în ghetuţe. Punctul culminant al mesei de Crăciun este tradiţionala ,,B ûch e de Noel", o prăjitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă. Rubrică întocmită de prof. Todoran Aurelia

7.4 Terapie naturală Pătrunjelul - o ,,uzină de medicamente" la îndemâna tuturor. Încă din antichitate pătrunjelul era folosit în scopuri terapeutice. Cercetările moderne au stabilit că toată planta - frunzele, rădăcina şi seminţele - conţin o serie de elemente absolut necesare sănătăţii omului. Analizele moderne au stabilit cu precizie componentele acestei plante, folosite atât în scopuri alimentare, cât şi terapeutice. Componenţii principali ai pătrunjelului sunt: potasiu, calciu, fier, magneziu, fosfor, sodiu, brom, iod, vitamina A, C, B1, B2, B6, PP. Conţinutul pătrunjelului este mult superior în anumite elemente cum ar fi de exemplu: vitamina C de 2-3 ori mai mult decât lămâia, de 4 ori mai mult decât portocala şi varza, etc. Proprietăţile miraculoase ale pătrunjelului contribuie în mod hotărâtor la menţinerea sănătăţii; este stimulent general şi nervos; este antianemic, antiscorbutic; stimulent al fibrelor musculare netede, intestinale, urinare, biliare, uterine; diuretic (elimină apa, ureea, acidul uric, clorurile); depurativ (antiseptic al sângelui, al tubului digestiv şi al căilor aeriene); este un antitoxic deosebit, vasodilatator şi vermifug; după ultimele cercetări, pătrunjelul întăreşte vederea. Pentru aceste toate proprietăţi, pătrunjelul este indicat în: Intern: reumatism, gută, menstre dureroase, anemie, astenie, convalescenţă, intoxicaţii (alcool, tutun, alimentaţie bogată în carne sau suprarafinată excesiv), în arterită, cardiopatie ischemică, atonia veziculei biliare, edeme, paraziţi intestinali, etc. Extern: contuzii, plăgi, înţepături de insecte, oftalmii, nevralgii, etc. Modul de folosire:

a) Intern: în salate, supe, mâncăruri scăzute - frunzele verzi, în reumatism, litiază urinară, oligurie-decoct: 50 g seminţe sau rădăcini la un litru de apă, fierte 5 minute şi se infuzează 15 minute, după care se folosesc câte 2 ceşti pe zi înainte de mese; contra oxiurilor: se fierbe o mână de pătrunjel, una de ţelină şi una de violete (într-un vas mic), bându-se dimineaţa pe nemâncate. Sucul de pătrunjel întăreşte vederea. b) Extern: pansament antiseptic şi cicatrizant - cu frunze de pătrunjel strivite-contra plăgilor, rănilor şi înţepăturilor de insecte. Rubrică întocmită de prof. Şunea Voichiţa

VIII. RECREAŢII MATEMATICE 8.1 Jocul cifrelor (3) a). Probleme propuse: 1). a = ?

dacă

2). a = ? __ 3). ab = ? __ 4). ab = ? ___ 5). abc = ? __ 6). abc = ? ____ 7). abcd = ?

dacă dacă dacă dacă dacă dacă

__ __ a2 – 2a = a2 __ ______ 2 aa = a(a+1)a __ __ ab + 3(a + b) = ba __ __ ___ aaa – bb = abb __ ab = b(c + 1) __ __ 2 2 a – b = ac – bc ___ ___ __ __ abc + abc . ad + ad = 2003

b). Indicaţii şi soluţii pentru setul (2) __ 1). (p.829): ao = a + a2 a(a – 9) = 0 a=9 ⇔ ⇒ __ __ 2 ⇔ 2). (p.714): ab + a = ( a + b) 10a = (a + b)(a + b – 1) ⇒ ab = 23, … __ __ __ 3). (p.827) : 2(xy + y) = 3(xy – y) xy = 25 ⇔ 2y = 5x ⇒ __ __ 4). (p.615): ab = (a + l)(b + l) b = 9 – 1/a ⇒ ab = 18 ⇔ ___ ____ ___ ___ 5). (p.749): abc + abc2 = 2004 ⇔ 11 . abc = 2002 ⇒ abc = 182 ___ ___ __ 6). (p.874): aob(a + b) = 2005 ⇔ aob(a+b) = 401 . 5 ⇒ ab = 41 __ __ __ __ ____ 7). (p.882): ab . cd = 2006 ab . cd = 34 . 59 ⇒ abcd = 3459 ⇔

Prof. Csáki Francisc

8.2 SUDOKU Töldsd ki a 9 3x3 részre osztott négyzetből álló hálót az 1-től 9-ig terjedő számokkal olyanformán, hogy az oszlopokban, a sorokban és a 3x3-as mezőkön belül is csak egyszer forduljanak elő. Néhány számot előre beírtunk, a többi a te dolgod. 6

3

1

1 2 3 5 4 8

9

2

8

5

8

4

1 3

6

9

5 4 2

9 4

2

8

3

Törtet törttel úgy szorzunk, hogy a műveletek lehetőleg egy sorba kiférjenek.

1

Két nulla sétál az utcán. Találkoznak egy nyolcassal.

Nézd - ez, hogy Elszorította a derekát !

Întocmit de prof. Balogh Emese şi prof. Menyhért Enikő

8.3 Şah-Mat Va propun urmatoarea partida jucata de GM Garry Kasparov inpotriva Anei Reis, in 1999 la Festivalul international de sah din Lisabona

[Event "Lisbon Festival sim"] [Site "Lisbon"] [Date "1999.11.20"] [Round "0"] [White "Kasparov,Garry"] [Black "Reis,Ana"] [Result "1-0"] [Eco "D94"] 1.d4 d5 2.c4 c6 3.Nc3 Nf6 4.e3 g6 5.Nf3 Nbd7 6.Be2 Bg7 7.0-0 0-0 8.b4 a6 9.a4 e6 10.Ba3 Re8 11.Qb3 Rb8 12.b5 Bf8 13.Bxf8 Rxf8 14.cxd5 Nxd5 15.Rfc1 Nxc3 16.Qxc3 axb5 17.axb5 cxb5 18.Bxb5 Qe7 19.Qc7 Qd8 20.Qf4 Qf6 21.Qd6 Qd8 22.h4 Re8 23.Rxc8 Rxc8 24.Qxd7 Qb6 25.Ne5 Rf8 26.Bf1 Rb8 27.Qe7 Qb2 28.Ra5 Rbe8 29.Qf6 Rd8 30.h5 Qc3 31.h6 1-0 Unde N= Cal, B= Nebun, R= Tura, Q= Dama, K= King

Prof. Csáki Francisc jr.

IX. SĂ PROTEJĂM MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

9.1 Ecologia şi protecţia mediului înconjurător Poluarea mediului înconjurător a apărut odată cu omul, a evoluat paralel cu progresul activităţii umane, urmând îndeaproape treptele civilizaţiei şi a atins în unele zone geografice, valori îngrijoratoare care pun în pericol însăşi integritatea echilibrului ecologic. Consecinţele poluării au fost remarcate încă de multă vreme, dar organizarea pe baze ştiinţificea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestora s-a realizat abia în ultimele şase decenii, atât la scară mondială cât şi naţională. Astfel, în anul 1948 a luat

fiinţă Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) iar în 1968 Comitetul Internaţional al Uniunii Ştiinţifice, care a cuprins 60 de ţări în programul biologic pe 5 ani pentru cercetarea aspectelor mediului ambiant. O.N.U. şi organismele sale specializate, îndeosebi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a început să organizeze şi să planifice, acţiuni majore de investigaţie, de evidenţă şi luptă împotriva poluării mediului ambiant. Un moment crucial şi o realizare majoră ăn rezolvarea la scară mondială a problemelor complexe legate de echilibrele ecologice, de prevenirea şi combaterea poluării, protecţia unor rase şi specii de animale, al gospodăririi resurselor de apă, l-a constituit Conferinţa asupra mediului înconjurător şi Conferinţa mondială, a apei care a avut loc la Stockholm în 5-6 iunie 1972. La această Conferinţă pe lângă stabilirea unor sarcini majore pentru protecţia mediului înconjurător s-a propus şi sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului la 5 iunie. La noi în ţarăstudiul problemelor poluării şi degradării mediului ambiant, s-a realizat în mod deosebit după anul 1972 sub egida Academiei României, Bucureştiul având onoarea în 1973 să fie gazda Congresului Naţional de igienă şi sănătate. Un punct de referinţă în activitatea de protecţia mediului în ţara noastră îl constituie adaptarea Legii nr.9 la 20 iunie 1973 care precizează în capitolul 1 ,,În România, mediul înconjurător reprezintă o problemă de interes naţional, constituind o îndatorire de bază, permanentă, pentru organele şi organizaţiile de stat, obşteşti şi pentru toţi cetăţenii ţării." Intervenţia omului, fie prin introducerea unor componente în biocenozele ecosistemelor, fie prin modificarea unor relaţii trofice în cadrul biocenozelor având la bază defrişarea pădurilor pe zone întinse, distrugerea unor populaţii din cadrul biocenozelor a dus la dereglări grave ale lanţurilor trofice care interesează toate nivelurile ecosistemului, răsfrângându-se asupra biosferei şi implicit asupra omului. Este demn de menţionat faptul că în ultimele 3 secole omul a provocat aproape voluntar, dispariţia peste 140 de specii de mamifere, mai mult de 150 specii de păsări şi schimbări majore în lumea celor peste 1 milion de specii de insecte. Acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea celor care formează tabloul degradării mediului ambiant în zilele noastre, dar suficient de ilustrative pentru a sublinia importanţa de care trebuie să se bucure cunoaşterea, protejarea şi conservarea mediului ambiant de către fiecare cetăţean conştint al planetei noastre. Ecologia şi educaţia ecologică reprezintă unul din mijloacele cele mai eficiente de conştientizare a omului de la cea mai fragedă vârstă până la adânci bătrâneţi, de necesitatea apărării bunului cel mai de preţ al omenirii ,,mediul ambiant". Ecologia ca ştiinţă cunoaşte o evoluţie rapidă, astfel în timpul relativ scurt din 1866 până în prezent a ajuns de la conturarea relativă a domeniului de activitate până la Ecologia informaţională utilizată în rezolvarea problemelor trafo-energetice, acelor sistemice (zoologice sau botanice). Studiind echilibrele naturale, ecologiştii au prevăzut degradarea treptată a mediului sub acţiunea progresului tehnicii, care a multiplicat puterile omului, creându-i acestuia o oarecare independenţă în raport cu mediul, ajungând ca omul să schimbe natura fără să ţină seamă de legile ei. Ecologia concluzionează ferm ca omul nu poate acţiona neraţional la nesfârşit asupra mediului ambiant şi că numai un comportament raţional ecologic al omului în raport cu natura poate salva omenirea de la dezastru.

Întocmit de prof. Tăsică Şulea

9.2 MESAGERII URIAŞULUI UNIVERS Undeva, în mijlocul galaxiilor, pe un uriaş tron de nori şi stele, uriaşul stăpân al Universului veghează ordinea şi liniştea mişcărilor celeste. În stânga lui se află marele registru unde puternicul a notat, cu al lor nume, toate galaxiile mai mici sau mai mari care şi-au semnalat prezenţa prin diferite sclipiri eferme, iar în dreapta sa a aşezat cu grijă registrul în care a notat galaxiile sortite nemuririi. Priveşte cu sufletul strâns de durere registrul din stânga sa şi cu bucurie pe cele din dreapta, pe care îl ocroteşte cu multă înţelepciune. Făcându-şi obişnuitul ,,rond de veghe", undeva într-un îndepărtat colţ al galaxiei ,,Calea Lactee" uriaşul stăpân al universului este plăcut surprins de apariţia unei planete noi, cu o strălucire aparte, o planetă albastră, unică în spaţiul galactic ,,O planetă albastră printre galaxii, iată ceva unic, trebuie să o privesc de aproape" şi a zis uriaşul, părăsindu-şi locul cu toată iuţala veşniciei sale. Şi s-a apropiat din ce în ce mai mult de minunea albastră. Minune cu adevărat! Un glob de apă cu reflexe argintii strălucitoare luminează spaţiul înconjurător iar prin străveziul apei, în adâncurile de nepătruns, culorile unei vegetaţii şi forme mişcătoare, nicăieri văzute vreodată în Univers. Şi a privit stăpânul cu bucurie şi uimire frumoasa nestemată a bogăţiilor sale universale, nesocotind timpul şi uitându-şi rostul de dragul planetei albastre, simţind dorinţa să se apropie mai mult…şi mai mult. ,,Minune, planeta albastră are viaţă!" Din loc în loc, în imensitatea apelor albastre, oaze de verdeaţă străpunse de înălţimi acoperite cu sclipiri albe de zăpezi strălucitoare… mai jos, risipite într-o destime haotică, aglomerări ciudate de piatră, granit şi sticlă iar printre toate acestea, vietăţi mărunte care par a se mişca într-un mod organizat. Surprins de cele văzute, uriaşul s-a întors la registrul mare al universului să caute rostul şi taina enigmaticului corp ceresc. Undeva, pe o filă îngălbenită de vreme i-a descoperit coordonatele şi i-a silabisit cu înfiorare numele ,,TERRA" una dintre enigmele universului, o diademă a galaxiilor. Câtă bucurie în sufletul uriaşului, dar câtă neodihnă! Cu sufletul încărcat de fericire şi mândrie s-a îndreptat spre locul de răgaz ,,Dar, nu! Mă voi duce pe TERRA, nicăieri nu poate să fie mai plăcută odihna!" şi-a zis cu hotărâre. Şi se apropie de mult îndrăgita planetă. O dezamăgire amară i-a cuprins fiinţa: Dincolo de strălucirile argintii ale apelor şi printre frumuseţile verdelui înbietor… mirosuri ciudate, sufocante; deversări toxice în apele cristaline, mormane de gunoaie respingătoare, risipite în cele mai neaşteptate locuri, spaţii arse şi distruse de nesăbuinţa fiinţelor ce populează planeta… şi care trec pe lângă toate aceste locuri neplăcute, cu dezinvoltură! ,,Şi câtă frumuseţe în aceste fiinţe, câtă perfecţiune în construcţia lor biologică… dar mai ales câtă inteligenţă! Nu e timp de odihnă, trebuie să fac ceva până când nu-i prea târziu" îşi spune stăpânul universului. Atunci a luat un pumn de stele, le-a sfărâmiţat în mii şi mii de particule de foc şi le-a risipit pe ,,TERRA" drept semnale: S.O.S.! S.O.S.! Aceste semnale au ajuns la noi. Suntem mesagerii Uriaşului Univers iar mesajul sună aşa: ,,Să ne salvăm Planeta

Albastră, să o apărăm de răul care zace în somnul raţiunii, să-i păstrăm locul printre frumuseţile rarisime ale galaxiilor". Dacă reuşim să dăm ecou mesajului nostru, cu siguranţă ,,TERRA" va fi înscrisă în cadastrul galactic alături de planetele sortite nemuririi iar fiinţele frumoase şi inteligente care trăiesc pe această planetă vor găsi nemurirea sub ocrotirea Uriaşului Univers.

Grupul LIRIODENDRON Grup Şcolar Agricol Livada

X. INTERVIURI ŞI PORTRETE 10.1 Portret de copil Numele meu este Fanea Imola şi sunt elevă în clasa a VIII-a , Şcoala cu clasele IVIII Livada. Mi s-a oferit prilejul de a vă spune câteva cuvinte despre mine şi revista care ne reprezintă, ,,Cireşarii". Ca şi mu lţi alţi elev i şi eu am începu t şco ala cu frică. Când am fo st mică, am aşteptat cu nerăbdare şcoala, dar, când am ajuns aici, am observat că nu-i aşa cum am visat. Doamna învăţătoare îmi era foarte dragă, dar, nu putea să-mi uşureze munca, lecţiile, viaţa de şcolar. În această perioadă mi-a căzut în mâini o revistă pentru copii ,,Napsugar", cu care m-am împrietenit. Aici au apărut pentru prima dată poeziile mele, compunerile mele. Aproape în fiecare lună îmi apărea numele. Aceasta a avut asupra mea o mare influenţă. Deşi am fost premiată, nu am fost atât de fericită ca şi in ziua în care am devenit colaboratoare a revistei '' Cimbora''. La începutul clasei a V-a am publicat în paginile acestei reviste o compunere. Şirul publicaţiilor a continuat, astfel că am câştigat o săptămână de tabără la Sfântu Gheorghe. Acolo, fiind o tabără de creaţie, am învăţat multe despre tainele scrisului, astfel că am primit un premiu care m-a bucurat. Pe lângă colaborarea la aceste reviste pentru copii, doresc să vă informez că public în ,,Friss Újság". Îmi place să scriu, să citesc, dar şi să ascult muzică. Anul acesta, în urma participării la concursul judeţean ,,Mikes Kelemen", am obţinut nota 8,25. Sunt o pasionată a meciurilor de fotbal şi handbal. Îmi place să învăţ, învăţ pentru mine. Studiile vreau să le continui la Liceul ,,Kölcsey Ferenc" Satu-Mare-filologie. Sper că Testarea Naţională să fie o reuşită. Aceasta sunt eu, în câteva rânduri.

10.2 Portré

Sziasztok! Fanea Imola vagyok, a Sárközújlaki Általános Iskola VIII.C. osztályos tanulója. A most megjelent újságból rólam olvashattok pár sort. Mint sok diák, én is az első osztályt félve kezdtem. Óvodás koromban nagyon vártam az iskolát, de hamar rájöttem, hogy mégsem minden álomszerü. Igaz, a tanitónéni nagyon kedves volt, és soha nem fogom elfelejteni kisiskolás éveimet, de ő sem tudta megkönnyíteni a tananyagot. Itt ismerkedtem meg a Napsugár nevű folyóirattal, amelynek nagy barátja voltam. Itt jelentek meg a verseim, fogalmazásaim. Szinte alig múlt el olyan hónap, hogy ne került volna bele a nevem a lapba. Talán ez volt rám olyan nagy hatással. Ezeket az apró fogalmazásokat vagy verseket mindig jutalmazták egy-egy könyvvel, de én nem azért csináltam. A negyedik végével azonban megszűnt a kapcsolatunk és én egy kicsikét feljebb léptem. A következő diáklap a ,,Cimbora" nevü újság volt. Ötödikes korom óta írtam bele, és minden évben lehozták a fogalmazásaimat. Ennek eredményeképpen idén egyhetes táborozási lehetőséget nyertem a Sepsiszentgyörgy melletti előpataki táborba. Nagyon sokat tanultam ott az írásról, és ott írt verseimért még különdíjat is kaptam. Az ifjusági lapok mellett a nyilvános sajtóban is megjelentek az írásaim, már 2003 óta. A Friss Újság című napilapban már több cikkem is megjelent. Nagyon szeretek írni, úgy prózát, mint verset… Nagyon szeretek olvasni is. Az idén részt vettem a Mikes Kelemen elnevezésű magyei magyar tantárgyversenyen, ahol 8,25-ös jegyet értem el. Naphosszat tudok sportmérkőzéseket nézni a tévében. Főleg a foci és kézilabda mérkőzéseket szeretem. Szeretek tanulni, és csak magamért tanulok. A kilencedik osztályt a Kölcsez Ferenc Főgimnázium filológia szakán akarom folytatni, és reménykedem abban, hogy a képességvizsgán el fogom érni a megfelelő átlagot. Ez vagyok én, egy pár sorban leírva.

Fanea Imola VIII.C

XI. GLUME, BANCURI, ,,PERLE” ALE ELEVILOR Bancuri 1. - Aş vrea să zbor pe Lună în timpul tezelor! - De ce? - Acolo orice materie este de 6 ori mai uşoară. 2. - Chiar credeţi că merit să-mi puneţi nota 1? - Ce să fac dacă alta mai mică nu există? 3. - Să presupunem că locuieşti la etajul 5. Dacă între fiecare două etaje sunt 15 trepte, câte trepte trebuie să urci pentru a ajunge la etajul tău? - Pe toate, domnule profesor! 4. Profesorul: - Cine se crede prost să se ridice în picioare. (la care un elev politicos se ridică) Profesorul: - Mă, tu chiar eşti prost?! - Nu, dar nu puteam să vă las să fiţi singurul care stă în picioare! Legile elevului  Întotdeauna are dreptate, chiar dacă nu i se dă.  Nu copiază niciodată, se consultă cu caietul.  Nu rămâne corigent, e lăsat corigent.  Nu aruncă cu cretă, studiază legea gravitaţiei.  Nu râde la ore, e fericit.  Nu distruge şcoala, o decorează. Perle ale elevilor ♦ Albinele sunt insecte din clasa elicopterelor. ♦ Anul cu 366 de zile se numeşte an biseptol. ♦ Latina este o limbă moartă, care nu se vorbeşte decât în scris. ♦ Vitoria Lipan era de trei X femeie pentru că era şi mamă şi tată. ♦ Împăratul avea o grădină şi în fund un măr. ♦ Coversaţia dintre Mircea şi Baiazid este descrisă cuvânt cu cuvânt, cu toate că autorul n-a prea fost cine ştie ce de faţă.

Proverbe

⇒ În lumea aceasta există două lucruri infinite: universul şi prostia omenească. ⇒ Frumuseţea trece, prostia se amplifică cu timpul. ⇒ Cine râde la urmă, a gândit mai încet. Şcoala asistată cu emisiuni TV          

Ora de dirigenţie - Ştirile ProTV. Ora de matematică - Mision Imposible 4. Fiţuica - Te uiţi şi câştigi. Şoptitul - SMS – ul fericirii. Vacanţa - Publicitate. Nota zece - Al şaselea simţ. Nota trei - Chestiunea zilei. Elevul silitor - Dispărut fără urmă. Chiulitul - Sport la minut. Şedinţa cu părinţii - Păcatele trecutului…Astăzi!

Întocmit de înv. Lupisca Georgeta Viccrovat: 1. Cselédek : Aristid megkérdezi Taszilátol: - Hány cselédetek van nektek? - Mindig kettő - Kettő? - Igen. Egyik, aki megy, a másik, aki jön. 2. Mama: Mama:- Taszikám, egyetlenem, miért nem eszed a zselét kanállal? Tasziló: -Nem lehet, mama! Annyira ideges, hogy folyton leugrik a kanálról… (Covaci Anita III. D osztály) 3. Mi jelentette abban az időben a legnagyobb veszedelmet? - kérdi a tanár úr. Peti nem tudja a választ. A barátjai súgják: - a tatárok bejövetele. Peti nagy vidáman feláll és mondja: - A tanárok bejövetele. 4.

- Képzeld anyu, ma csak én tudtam válaszolni a tanár úr kérdésére. - Jaj, de örülök kisfiam! - És mi volt a kérdés? - Ki törte be az ablakot? (Covaci Krisztina IV. D osztály)

5.

- Peti, mondj egy személyes névmást és egy kérdőszót - mondja a tanítónéni. - Ki? Én?

6. Viktornak mondja a tanítónő. - Mondj nekem egy olyan személyt, aki valamelyik téren hős volt. Például: Kolombusz. - A nagyapám koldus volt a hősök terén.

(György Larissza IV. D osztály) 7. Volt egyszer egy fiú, aki megkérdezte: - Édesapám, mit szeretsz a cigarettában? - Hát, hogy jószagú, mert számba se veszem, csak szívom. 8. Egy ember bemegy a boltba. - Jó napot! - mondja. A boltos mondja: - Jól lakott a nyavaja! (Tóth Jessica - IV. D osztály)

CUPRINS

Un vis devenit realitate ……………………….. I. Pledoarie pentru cultură, ştiinţă, religie…………

1.1 Orhan Pamuk ,,povestaşul ………………………… 1.2 Karinthy Frigyes …………………………………... 1.3 Yan Van Eyck ……………………………………… 1.4 Elvis Presley ………………………………………..

II. Ştiaţi că … ……………………………………….

2.1 Pentru frumuseţea dumneavoastră, fetelor …………. 2.2 Testaţi-vă cunoştinţele ……………………………… 12 2.3 Eiffel torony ………………………………………… 14

2 3 3 4 6 9

10 10

2.4 Clasamente şi recorduri ale faunei ………………….. 14 2.5 Prima centrală telefonică în Europa ………………… 16

III. Proverbe, maxime, reflecţii şi ghicitori ………… 19 3.1 Proverbe ……………………………………………. 3.2 Ghicitori …………………………………………….. 20 3.3 Riddles and Jokes …………………………………… 21

19

IV. Moment poetic …………………………………… 22 V. Tinere condeie …………………………………….. 23 5.1 Simfonie de culori ………………………………….. 5.2 Frig de toamnă ……………………………………… 24 5.3 A sosit ……………………………………………… 5.4 O carte, un zâmbet …………………………………. 5.5 Ősz ………………………………………………… 5.6 La aniversară ………………………………………. 5.7 Poezii ……………………………………………….

24 25 25 26 26

VI. Remember ………………………………………..

30

6.1 Lui Eminescu … Omagiu …………………………..

30

7.1 IQ Teszt …………………………………………….. 7.2 Eszperanto ………………………………………….. 7.3 Crăciunul în lume …………………………………… 34 7.4 Terapie naturală …………………………………….. 35

32 33

8.1 Jocul cifrelor (3) ……………………………………. 8.2 Matematika …………………………………………. 37 8.3 Şah-Mat ……………………………………………..

36

VII. Curiozităţi ………………………………………. 32

23

VIII. Recreaţii matematice ………………………….. 36

38

IX. Să protejăm mediul înconjurător ………………. 39 9.1 Ecologia şi protecţia mediului înconjurător ………… 39 9.2 Mesagerii uriaşului univers …………………………

X. Interviuri şi portrete ……………………………... 10.1 Portret de copil …………………………………….

40

42 42

10.2 Portré ………………………………………………. 42

XI. Glume, bancuri, ,,perle" ale elevilor …………….

44

Colectivul de redacţie al revistei ,, CIREŞARII ” urează tuturor dascălilor, elevilor, livezenilor SĂRBĂTORI FERICITE ! LA MULŢI ANI ! ,, Să trăiţi bine ! ”

Kivánunk

KELLEMES ÜNNEPEKET BOLDOG ÚJ ÉVET ! JOBB ÉLETET !