UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
TEZĂ DE DOCTORAT
Retorica textului în operele prozatorului maghiar Sándor Márai (Rezumat)
Coordonator ştiinŃific: Prof. Dr. Murvai Olga Doctorand: Pupp Réka
2011
1. Lucrarea de faŃă este una textologică şi are ca scop să dovedească faptul că lingvistica şi teoria literaturii sunt două ştiinŃe umaniste, care se completează reciproc. Textele literare nu pot fi interpretate fără o analiză lingvistică perspicace, adică fără observarea atentă a limbajului folosit de autor. Dar nici invers nu este posibil, analiza lingvistică a unui text nu poate reduce o operă literară la nivelul propoziŃiilor sau a cuvintelor din care este compusă. Trebuie să ne dăm seama deci că doar analiza din ambele puncte de vedere poate duce la o interpretare complexă. 1.1. Sándor Márai este actualmente unul dintre cei mai controversaŃi prozatori ai literaturii maghiare din secolul trecut. Născut în 1900, a trăit toate catastrofele istoriei secolului 20, fapt oglindit şi în operele sale. După ce primii ani din viaŃă i-a trăit în Kassa (Kosice-Slovacia), s-a mutat la Budapesta. Dar în anii tinereŃii a călătorit mult, a locuit în Germania, apoi în FranŃa şi s-a considerat întotdeauna cetăŃean european. Ironia sorŃii a făcut însă să-şi trăiască a doua jumătate din viaŃă în Statele Unite ale Americii. După ce a emigrat în 1948 din Ungaria comunistă şi după ce a încercat să se integreze în Italia a simŃit nevoia să evadeze şi mai departe. De atunci, cu mici pauze a trăit în Statele Unite până la moartea sa din 1989. Niciodată nu a revenit în patria sa, dar a aşteptat întotdeauna schimbarea politică, care din păcate a întîrziat iar când aceasta a avut loc el nu mai avea forŃa psihică şi fizică necesară pentru un astfel de eveniment. La plecarea sa din Ńară critica comunistă l-a renegat şi l-a considerat trădător. Cu toate acestea Márai a continuat să scrie şi în anii emigraŃiei în limba maghiară, scopul lui fiind tocmai perfecŃionarea şi îmbogăŃirea limbii literare maghiare. 1.2. În lucrarea de faŃă am analizat din punct de vedere lingvistic câteva opere de proză ale lui Sándor Márai şi am observat cum limbajul folosit de autor are rol în interpretarea literară a textului. Pornind de la titlul lucrării consider că este necesară definirea exactă a noŃiunii de retorică în sensul folosit de mine. Retorica, una dintre cele Şapte Arte îşi are originea în antichitate. Această lucrare priveşte însă retorica din alt punct de vedere. Pentru că ce este retorica astăzi? Este ştiinŃă socială greacă sau lingvistică modernă? Cine este retorul?
2
Este vorbitor învăŃat sau scriitor? Doar textele orale pot fi analizate din punct de vedere al retoricii sau şi textele scrise? Ce este de fapt discursul: vorbire, conversaŃie sau text? Răspunsurile nu sunt deloc simple, mai mult complexe. Retorica de-a lungul timpului s-a renăscut de mai multe ori, erau timpuri când parcă nici nu exista, alteori ieşea în evidenŃă. Totuşi un răspuns general la toate întrebările puse ar fi: retorica este tot ce poate fi considerat comunicare, are efect asupra cunoştinŃei şi asupra sentimentelor, este verbală, orală sau scrisă. În acest context răspunsul pentru toate întrebările puse mai sus este afirmativ. Retorica este artă a stilului formelor limbajului literar iar literatura este înainte de toate un limbaj. (G.Genette, Figures I. 1966). Naratologia, abordările discursive, încercările de a aborda literatura în termenii lingvisticii pragmatice, reînnoirea teoriei genurilor, au redescoperit dimensiunea retorică a povestirilor şi a textelor literare. Astfel devin posibile şi alte descrieri decât cele ce decurgeau mecanic din distincŃiile rigide între poetică şi retorică, între discurs literar şi persuasiune. Retorica devine definiŃie a literaturii în termeni de textualitate, iar textul este considerat el însuşi context şi nu o entitate închisă. În cazul fiecărei analize de text efectuată în această disertaŃie am pornit de la faptul că întotdeauna există o situaŃie retorică între autor-operă, operă-cititor şi de la faptul că retorica însăşi este posibilitatea de exprimare. În concluzie scopul meu a fost să arăt cum limbajul şi structura gramaticală are efect asupra semanticii textului. 2. Simbolurile au un rol important în realizarea coeziunii globale a textului, iar în operele analizate ale lui Sándor Márai ne întîlnim cu multe simboluri care, pe de o parte au menirea de a structura textul în sine, iar pe de altă parte ajută la interpretarea intertextuală. Lumea simbolurilor adesea misterioasă îndeamnă la noi interpretări. Ele trăiesc în cunoştinŃa comună a omenirii, se canonizează şi astfel se regăsesc în opere de artă şi opere literare. Au valoare autonomă, indiferent câŃi şi cu ce succes le-au folosit. Simbolurile ne conduc la cunoaşterea propriei şi a tuturor civilizaŃiilor umane, deoarece modul de gândire al omului de oriunde şi de oricând nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul timpurilor. Este aşa pentru că trăim în aceeaşi lume, ne
3
înconjoară acelaşi mediu, avem parte de aceleaşi fenomene ale naturii, folosim aceleaşi obiecte create de om, orice din jurul nostru face parte din aceeaşi lume bine cunoscută. Asta nu înseamnă însă că nu există diferenŃe de suprafaŃă ale simbolurilor şi miturilor, acestea însă nu împiedică interpretarea, mai degrabă deschide o pespectivă largă pentru aceasta. Concluzia este că simbolurile regăsite în operele analizate pot fi considerate elemente de legătură semantică necesare în vederea realizării coeziunii globale a textului, dar totodată şi în vederea aprecierii relaŃiilor intertextuale. 3. Când vorbim despre retorica titlului unui text trebuie să arătăm în primul rând ce importanŃă are de fapt acesta în realizarea coerenŃei globale a corpusului. Iar ca punct de pornire a constituit faptul că titlul este o categorie semantică complexă, şi este factor important în realizarea coerenŃei semantice a textului. Autorul are un scop bine definit atunci când dă titlu textului, titlul funcŃionând ca nume propriu, şi având rolul de identificare, şi de atragerea atenŃiei cititorului. Titlul totodată este o informaŃie primordială despre textul care urmează, iar la nivelul textului întreg funcŃioneză ca şi cataforă. MenŃionez de asemenea că titlul, structură gramaticală şi semantică, este considerat în această lucrare text autonom, bine conturat, deoarece poartă mesaj şi are valoare informală. 3.1 În prima parte a capitolului am analizat fiecare titlu din lista prezentată în lucrare, observând efectul titlului asupra receptorului. Obiectivul meu aici a fost să arăt ce anume îl îndeamnă pe cititor la cunoaşterea textului care poartă titlul respectiv. Pentru această analiză am considerat relaŃia existentă dintre cititor (X) şi titlu-text, (Y) situaŃie retorică. Accentul într-o astfel de situaŃie nu se află pe cine face acŃiunea, ci pe relaŃia creată în sine. În exemplul X citeşte, X este persoana receptorului, iar Y textul care urmează să fie citit. Faptul că între ei există o relaŃie presupune implicit existenŃa efectului lui Y asupra lui X. După analizarea fiecărei situaŃii retorice realizate între un cititor ipotetic şi text, concluzia este că un titlu bine formulat din punct de vedere gramatic şi semantic are
4
influenŃă şi efect asupra cititorului, mai precis îl îndemană pe acesta să acŃioneze în vederea cunoaşterii textului, care stă după titlu. 3.2. A doua parte a capitolului are ca scop să arate că structura gramaticală a unui text (aici tiltlu) are influenŃă asupra stucturii semantice al acestuia, adică reprezentaŃia lingvistică defineşte reprezentaŃia mentală a unui text, proprietăŃile gramaticale ale structurii textului implică interpretarea semantică. Ca prim pas am împărŃit titlurile analizate în acest subcapitol în două grupe mari în funcŃie de caracterul lor hotărât sau nehotărât. În limba maghiară articolul hotărât şi nehotărât sunt categoriile gramaticale care au rol decisiv în aprecierea caracterului mai sus menŃionat al unui text. Pe lângă articol însă joacă rol important unele afixe, ce exprimă posesia, deoarece dacă ceva sau cineva aparŃine cuiva are caracter hotărât. În concluzie pot să afirm că titlurile cu caracter hotărât sunt preponderent mai multe la număr, ceea ce arată că autorul doreşte să influenŃeze într-o oarecare măsură cititorul, oferindu-i prima informaŃie despre textul care urmează ca una cunoscută. 3.3. Ultimul subcapitol realizează analiza comparată a unor titluri din punct de vedere cognitiv, analiză prin care am arătat faptul că procedurile cognitive, cum ar fi modul de gândire sau perceperea de exemplu se oglindesc şi în structurile limbajului. 4. Subiectul capitolului îl constituie analizarea din punct de vedere textologic al romanului Szindbád hazamegy (Sindbad se întoarce acasă) de Sándor Márai. Urmăresc vocea narativă, mai exact vocea lui Sindbad, efectuând o analiză lingvistică şi textologică a textului. Problematica vocii din punct de vedere al naratologiei (Genette, 1972) priveşte relaŃiile dintre eroi, narator şi autor. Mai precis este vorba despre chestiuni privind relaŃia temporală dintre actul narativ şi povestire (istorie), încastrările narative, relaŃiile dintre narator şi povestire, la fel ca şi cele dintre autor şi narator. Analiza se referă în primul rând la enunŃurile lui Sindbad la pers. I. sg., dar şi la vorbele personajului, citate doar de narator, şi la fragmentele în care stilul indirect liber (Murvai, 1980) de asemenea lasă de auzit vocea eroului.
5
5. Capitolul care urmează este de asemenea analiză pe text, unde scopul meu a fost să arăt cum prin stilul indirect liber (SIL) folosit în mare măsură de prozatorul Márai, se poate urmări firul epic al povestirii. În comparaŃie cu stilul direct şi stilul indirect care nu au ridicat dificultăŃi cercetătorilor, stilul indirect liber a suscitat mereu interesul lingviştilor. În acest capitol al lucrării mi-am propus studierea SIL în proza lui Márai, arătând accentuat funcŃia specifică al acestuia în transmiterea mesajului poetic. Ca mod de exprimare SIL se bazează pe semantica textului şi permite ca informaŃiile planurilor narative să se interfereze. Concluzionând: autorul reuşeşte prin acest mod de exprimare să asigure operei sale un sonor polifon stabilind în acelaş timp raporturi logico-semantice şi raporturi naratologice între planurile narative.
6
Bibliografie Opere Márai Sándor: Napló 1958-1967. Akadémiai K.-Helikon K. (az 1977-es kiadás alapján) Márai Sándor: Béke Ithakában. Akadémiai Kiadó-Helikon Kiadó. 1991 Márai Sándor: A szegények iskolája. Akadémiai Kiadó-Helikon Kiadó. 1992. Márai Sándor: Vasárnapi Krónika. Akadémiai Kiadó-Helikon Kiadó. 1994. Márai Sándor: Szindbád hazamegy. Helikon Kiadó. Szombathely. 2000. Márai Sándor: A gyertyák csonkig égnek. Helikon Kiadó. Szeged. 2001. Márai Sándor: Egy polgár vallomásai. Európa Könyvkiadó. Budapest.2002. Márai Sándor: Kassai ırjárat. Helikon Kiadó. Szekszárd. 2003 Márai Sándor: Az igazi. Judit ...és az utóhang. Helikon Kiadó. Szombathely. 2003. Márai Sándor: Napló 1943-1944. Helikon Kiadó. Szeged. 2004. Márai Sándor: Napnyugati ırjárat. Helikon Kiadó. Szombathely. 2004. Márai Sándor: San Gennaro vére. Helikon Kiadó.2004. Márai Sándor: Vendégjáték Bolzanóban. Helikon Kiadó. Szombathely. 2005. Márai Sándor: Válás Budán. Helikon Kiadó. Szombathely 2005. Márai Sándor: A Garrenek mőve: Zendülık .Helikon Kiadó. Szombathely. 2005. Márai Sándor: A Garrenek mőve: Féltékenyek. Helikon Kiadó. Szombathely. 2006. Márai Sándor: A Garrenek mőve: Az idegenek. Helikon Kiadó. Szombathely. 2006. Márai Sándor: A Garrenek mőve: Sértıdöttek. A hang. Helikon K. Szombathely. 2006. Márai Sándor: Eszter hagyatéka és három kisregény. Helikon K. Szombathely. 2006. Márai Sándor: Föld, föld! ... emlékezések. Helikon Kiadó. Szombathely. 2006. Márai Sándor: A Garrenek mőve: Jelvény és jelentés. Utóhang. Sereghajtók. Helikon Kiadó. Szombathely. 2007 Krúdy Gyula: Szindbád. Kriterion. Bukarest. 1989. Honti Rezsı (ford.): Az Ezeregyéjszaka meséi. Európa Könyvkiadó. Budapest. 1961.
7
Literatură de specialitate Adamik Tamás-A.Jászó Anna-Aczél Petra (szerk.) 2005. Retorika. Osiris. Budapest. Arisztotelész 1999. Rétorika. (ford. Adamik Tamás). Telosz Kiadó. Budapest. Austin, John L. 1990. Tetten ért szavak. (ford. Pléh Csaba). Akadémiai Kiadó. Budapest. Aczél Petra 2004. Retorika. A szóból épült gondolat. Krónika Nova Kiadó. Budapest. Balázs Géza 1999. A gondolatrejtı nyelvi funkció és a poliszémia In: Gecsı Tamás (szerk.). Poliszémia, homonímia. Tinta. Budapest. Balázs János 1985. A szöveg. Gondolat. Budapest. Bally, Ch 1912. Le style indirect libre en francais moderne. Barthes, Roland 2001. A szöveg öröme. Osiris Kiadó. Budapest. Beaugrande, Robert de-Dressler, Wolfgang 2000. Bevezetés a szövegnyelvészetbe. (ford. Siptár Péter). Corvina Kiadó. Budapest. Bencze Lóránt-Aczél Petra 2001. Mikor, miért, kinek, hogyan?. I-II. Hét szabad Mővészet Könyvtára. Corvinus. Budapest. Békési Imre 1986. A gondolkodás grammatikája. Tankönyvkiadó. Budapest. Békési
Imre
1993.
Jelentésszerkezetek
interpretációs
megközelítése.
JGYTF
Kiadó.Szeged. Boros Gábor (szerk.) 2007. Filozófia Akadémiai Kiadó. Budapest. Chevalier, Jean-Gheebrant, Alain 1993. Dictionar de simboluri. Ed. Artemis. Bucureşti. Czetter Ibolya 1999. A stílus és a formák Tanulmányok a nyelvmővész Márai Sándorról.BÁR. Szombathely. Czetter Ibolya 2001. Az ismétlés gondolatalakzatainak értelmezése Márainak a Napló1943-1944
és
a
Napló
1984-1989
címő
mőveiben.
Nemzeti
Tankönyvkiadó.Budapest. Czetter Ibolya 2002. Az elhagyás alakzattípusai és értelmezésük a Márai-naplók alapján.In Szathmári István (szerk.): Az alakzatok világa.10. Nemzeti Tankönyvkiadó.Budapest. Czetter Ibolya 2006. Szentenciák és aforizmák Márai Sándor Ég és Föld címő mővében. In Szathmári István(szerk.): A stilisztikai alakzatok rendszerezése. Tinta. Budapest
8
Deme László 1983. A szövegség és a szövegegység néhány jellemzıje. In Rácz EndreSzathmári István (szerk.): Tanulmányok a mai magyar nyelv szövegtana körébıl.Tankönyvkiadó. Budapest. Derrida, Jacques 1991. Az el-különbözıdés. In Bacsó Béla (szerk.): Szöveg és interpretáció. Cserépfalvi. Budapest. Dijk, Theun A. van 1980. Textwissenschaft. Niemeyer. Tübingen. Dijk, Theun A. van 1982a. Kontextus és megismerés. In Penavin Olga-Thomka Beáta (szerk.): Szövegelmélet. Magyar Nyelv. Irodalom és Hungarológiai Kutatások Intézete. Tanulmányok. Újvidék. Dressler, Wolfgang 1972a. Einführung in die Textlinguistik. Max Niemeyer Verlag. Tübingen. Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean-Marie 1996. Noul dicŃionar enciclopedic al ştiinŃelor limbajului. Bucureşti. Eıry Vilma 1989. A Szindbád-novellák stílusa. In Szathmári István-Fábián Pál (szerk.): Tanulmányok a századforduló stílustörekvéseirıl. Tankönyvkiadó. Budapest. Eıry
Vilma
2003.
Alakzat(társulások)
a
retorizált
mőfajok
szöveg-és
stílusstruktúrájában. In Szathmári István (szerk.): A retorikai-stilisztikai alakzatok világa. Tinta. Budapest. Fontana, David 1995. A szimbólumok titkos világa. Tericum. Budapest. Fried István 2007. Író esıköpenyben. Márai Sándor pályaképe. Helikon Kiadó. Budapest. Füzi Izabella- Odorics Ferenc 2004. Paul de Man „retorikája”. Gondolat Kiadó-Pompej. Budapest-Szeged. Gadamer, Hans-Georg 1994. A szép aktualitása. (ford. Tallár Ferenc) T-Twins. Budapest. Gáspári László 1996. Retorika. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Gecsı Tamás (szerk.) 2000. Lexikális jelentés, aktuális jelentés-Segédkönyvek a nyelvészet tanulmányozásához IV. Tinta Kkiadó. Gecsı Tamás-Kiss Zoltán 2008. Ismeretlen ismerıs-ismerıs ismeretlen. Az alkalmazott nyelvészet dimenziói. Tinta. Budapest. Genette, Gérard 1977. A leszőkült retorika. Helikon, 60-71. Genette, Gérard 1996. Transztextualitás. Helikon, 1-2: 82-90.
9
Genette, Gérard 1996. Az elbeszélı diszkurzus. In Thomka Beáta (szerk.): A z irodalom elméletei. Jelenkor. Pécs. Goretity József 1995. Idézet és mítosz Fjodor Szologub két regényében. Studia Litteraria. Debrecen. Grice, Paul H. 1995. A társalgás logikája. In: Szövegtani szemelvénygyőjtemény. szerk. Antalné Szabó Ágnes-Madarászné Marossy Ágnes Cs. Gyímesi Éva 1983. Teremtett világ. Rendhagyó bevezetés az irodalomba. Kriterion. Budapest. Györffy Miklós 2004. A Márai-regényszólam (1928-1948). In: Magyar elbeszélı szólamok. Kalligram. Pozsony. Hajdu Péter-Ritoók Zsigmond (szerk.) 2007. Retorika és narráció. Gondolat KiadóPompej. Budapest-Szeged. Hankiss Elemér 1985. Az irodalmi mő mint komplex modell. Tanulmányok. Magvetı. Budapest Herczeg Gyula 1975. A modern magyar próza stílusformái. Budapest. Jakobson, Roman 1982. A költészet grammatikája. Gondolat. Budapest. Jauss, Hans Robert 1999. Recepcióelmélet-esztétikai tapasztalat-irodalmi hermeneutikaIrodalomelméleti tanulmányok. Osiris Kiadó. Józan Ildikó-Kulcsár Szabó Ernı-Szegedy-Maszák Mihály (szerk.) 2003. Az elbeszélés módozatai. Narratíva és identitás. Osiris Kiadó. Budapest. Kemény Gábor 2002. Casanova kellékei (A nyelvi képek, a beszédmódok és a tagolás szövegszervezı funkciója Márai Sándor: Vendégjáték Bolzánóban c. regényében) In: Lırinczy Huba-Czetter Ibolya (szerk) 2002. „Este nyolckor születtem...” Hommage a Márai Sándor. Szombathely Kemény Gábor 1996. Álom-való (Az ellentét mint szövegszervezı elv egy Krúdynovellában). Magyar Nyelvır. 403-414. Keszler Borbála (szerk.) 2000. Magyar grammatika. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Keszler Borbála 1988. Grammatikai vagy szemantikai kapcsolóelem? Egyetemi Fonetikai Füzetek 2:48-53. Kibédi Varga Áron 1998. Retorika és strukturalizmus. In Kibédi Varga Áron: Szavak, világok. Jelenkor. Pécs.
10
Kicsi
Sándor
András
2007.
Szószemantika-Segédkönyvek
a
nyelvészet
tanulmányozásához.Tinta. Kiefer Ferenc 1983. Az elıfeltevések elmélete. Akadémiai Kiadó. Budapest. Kiefer Ferenc (szerk.). 2006. Magyar nyelv. Akadémiai Kiadó. Budapest. Kiefer Ferenc. Jelentéselmélet. Egyetemi Könyvtár. Corvina Kocsány Piroska 1991. Az is és a csak szócska szövegteremtı szerepben. Magyar Nyelvır. 175-190. Kocsány Piroska 1993. Nyelvtudomány és szövegelemzés. Magyar Nyelvjárások 31: 107116. Kocsány Piroska 1996. A szabad függı beszédtıl a belsı monológig. In Szathmári István (szerk.): Hol tart ma a stilisztika? Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Kulcsár Szabó Ernı 1987. Mőalkotás-szöveg-hatás. Magvetı. Budapest. Kulcsár Szabó Zoltán 1997. Az olvasás lehetıségei. Argumentum. Budapest. L.Aczél Petra 2004. Retorika. A szóból épült gondolat. Krónika Nova Kiadó. Budapest. Lakoff, George 1987. Women, Fire, and Dangerous Things. What Categories Reveal about the Mind. Lakoff, George 1989/1992. Néhány empirikus megjegyzés a fogalmak természetérıl. Janus IX.1. 97-120. Lırinczy Huba 1998. Búcsú egy kultúrától. Márai Sándor: A Garrenek mőve. Szombathely. Lurker, Manfred 1991. Wörterbuch der Symbolik. A. Kröner Verlag. Stuttgart. Maár Judit 1995. A drámai és az elbeszélı szöveg szemantikai vizsgálata Modern filológiai füzetek. Akadémiai Kiadó. Budapest de Man, Paul 1991. Szemiológia és retorika. In Bacsó Béla (szerk.): Szöveg és interpretáció. Cserépfalvi. Budapest. Mesterházy Balázs 2003. Az elsajátítás alakzatai- Emlékezés, álom és történet Krúdy Gyula Szindbádjában. In: Józan Ildikó, Kulcsár Szabó Ernı, Szegedy.Maszák Mihály (szerk.): Az elbeszélés módozatai. Osiris. Budapest. Mesterházy Balázs 2003. Idıbeliség és esztétikai totalitás Az identitásképzés kérdései Krúdynál In: Józan Ildikó-Kulcsár Szabó Ernı-Szegedy-Maszák Mihály (szerk): Az elbeszélés módozatai. Osiris. Budapest.
11
Murvai Olga 1997. Absztrakt entitások szükségessége a szöveg szemantikai elemzésében. In Péntek János (szerk.): Szöveg és stílus. Szabó Zoltán köszöntése. Kolozsvári Egyetemi Nyomda. Cluj-Napoca. Murvai Olga 1982. Szempontok a szövegjelentés és a modalitás kapcsolatának vizsgálatához. In Szabó Zoltán (szerk.): A szövegvizsgálat új útjai. Kriterion. Bukarest. Murvai Olga 1980. Szöveg és jelentés Kriterion. Bukarest. Négyesy László 1907. Retorika, Gimnáziumok 5. osztálya számára. Lampel. Budapest. Olasz Sándor 1997. A regény metamorfózisa a 20. század elsı felének magyar irodalmában. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Pál József, Újvári Edit: Szimbólumtár. Szegedi Tudományegyetem. Pléh Csaba, Gyıri Miklós (szerk.) 1998. A kognitív szemlélet és a nyelv kutatása. Póly Kiadó. Budapest. Plett, Heinrich 2000. Systematische Rhetorik. Wilhelm Fink Verlag. München. Pupp Réka 1997. Kísérletek Déry Tibor: Képzelt riport egy amerikai popfesztiválról címő regényének szövegtani elemzésére. In: Murvai Olga (szerk.) 1997. Kísérletek irodalmi alkotások szövegszerkezeti elemzésére. Editura Studium. Cluj Napoca. Rácz Endre-Szathmári István (szerk.) 1983. Tanulmányok a mai magyar nyelv szövegtana körébıl. Tankönyvkiadó. Budapest. Rácz Endre 1989. Rejtett idézetek. Édes Anyanyelvünk 2: 4-5. V. Raisz Rózsa 2001. A retorikai kérdés intonációs problémáihoz. In Szathmári István (szerk.): A retorikai kérdés a nyelvhasználatban. Az alakzatok világa 2. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Rónay László 2005. Márai Sándor. Akadémiai Kiadó. Budapest. Searle, John 1988a. Az illokúciós aktusok szerkezete. In Pléh Csaba-Síklaki IstvánTerestyéni tamás (szerk.): Nyelv, kommunikáció, cselekvés. Tankönyvkiadó. Budapest. Spitzer, L. 1921. Zur stylistischen Bedeutung, des Imperfekts der Rede. Szabó G.-Szörényi László 1988. Kis magyar retorika. Tankönyvkiadó. Budapest. Szabó Zoltán 1982. A szövegvizsgálat új útjai. Kriterion. Bukarest. Szabó Zoltán 1984. Irodalomtudományi és stilisztikai tanulmányok. Kriterion. Bukarest
12
Szabó Zoltán 1988. Szövegnyelvészet és stilisztika. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Szálkáné Gyapay Márta 1999. Gyakorlati retorika. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Szathmári István (szerk.) 1996. Hol tart ma a stilisztika? Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Szegedy-Maszák Mihály 1991. Márai Sándor. Kortársaink sor. Akadémiai Kiadó. Budapest. Szikszainé Nagy Irma 1999. Leíró magyar szövegtan. Osiris. Budapest. Szikszainé Nagy Irma 2007. Magyar stilisztika.Osiris Kiadó. Budapest. Szilágyi N. Sándor 1996. Hogyan teremtsünk világot?. Erdélyi TKTanács. Kolozsvár. Szilágyi N.Sándor 2000. Világunk, a nyelv. Osiris Kiadó. Budapest. Tátrai Szilárd - Tolcsvai Nagy Gábor (szerk.) 2008. Szöveg, szövegtípus, nyelvtan. Tinta Könyvkiadó. Budapest. Tolcsvai Nagy Gábor 1996. A magyar nyelv stilisztikája. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Tolcsvai Nagy Gábor 1999. „Nem találunk szavakat”.Kalligram. Pozsony. Tolcsvai Nagy Gábor 2001. A magyar nyelv szövegtana. Nemzeti Tankönyvkiadó. Budapest. Vígh Árpád 1981. Retorika és történelem. Gondolat. Budapest. Wacha Imre 1988/1989. Retorika. Tanulmányok, témavázlatok, témaösszefoglalók a politikai retorika körébıl. Budapest Wacha Imre 1994. A korszerő retorika alapjai I-II.kötet. Szemimpex Kiadó. Budapest.
13
