ROMII în presa din România
Tematica • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
conflicte interetnice (82) conflictul romi-primăria Baia Mare (43) dezbaterea etnonimelor rom-tigan (109) discursul vis a vis de autonomie (208) dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România (109) Imigranţi români de etnie romă (presa din Portugalia) (101) imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania) (196) legea învăţământului – predarea limbii române ca a doua limbă (192) legea minorităţilor naţionale (1012) Migranţi români (presa din Portugalia) (60) mutarea romilor de pe Coastei-Cluj (139) problema emigranţilor români din Italia (798) Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 (126) reforma regiunilor de dezvoltare (110) Tinerii romi - condiţiile sociale (66) Tinerii romi - copiii romi în familie (2) Tinerii romi - educaţia (88) Tinerii romi - liceul de romi din Bucureşti (15) transformarea sistemului electoral – problematica reprezentării minorităţilor în parlament (495)
CLUJ-NAPOCA Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bianca Pădurean Titlul articolului: Protest al romilor mutaţi de pe Coastei, în Consiliul Local Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.adevarul.ro/locale/clujnapoca/Protest_al_romilor_mutati_de_pe_Coastei-in_Consiliul_Local_0_478152673.html Aproximativ 15 romi, reprezentanţi ai comunităţii de clujeni care au fost mutaţi de pe strada Coaste în apropiere de Pata Rât au protesta, astăzi în timpul şedinţei de Consiliu Local. Aceştia sunt nemulţumiţi de noile locuinţe primite. „Am locuit pe strada Coastei 21 de ani cu chiria plătită la zi până au venit şi ne-au dus la Pata Rât. Acolo avem bai comune şi nu putem merge două persoane la baie”, s-a plans Greta Petru, reprezentant al comunitătii de romi mutate de pe Coastei. Cetăţenii nemultumiţi au venit în Consiliul Local cu pancarte pe care scria “solidaritate” sau “sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”. Romii au ieşit din sala de şedinţă, după ce nu au fost lăsaţi să ia cuvântul. Aceştia incercat să discute cu primarul Sorin Apostu, însă acesta s-a întors la şedinţă. Romii au fost relocaţi în urmă cu aproape patru luni de pe strada Coastei, în casele modulare din Pata Rât. Este vorba despre 250 de persoane care locuiesc acum în 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare, care au 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare. În locul locuinţelor sociale de pe strada Coastei, Facultatea de Teologie Ortodoxă, va contrui un capus universitar cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral – decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o capelă.
Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: 10.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Andi Daiszler Titlul articolului: Paradoxul Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.adevarul.ro/locale/clujnapoca/Paradoxul_Pata_Rat_0_496750866.html
Romii din Pata Rât au fost azi vizitați de importante figuri la nivel european Pantofi de sute de lei i-au purtat astăzi pe oficialii Comisiei Europene şi pe cei ai Naţiunilor Unite prin mocirla de la Pata Rât, acolo unde contrastele sunt la ordinea zilei. Cele trei comunităţi de romi care trăiesc în preajma groapei de gunoi a Clujului, denumite „Dallas 1", „Dallas 2", respectiv „Cantonului" au primit astăzi vizitele unor importante figuri de la nivel european. „Aţi strâns, e curat aici? Sunteţi îmbrăcaţi, se poate intra", au fost cuvintele cu care au fost treziţi mulţi dintre romii care trăiesc în zona Pata Rât din Cluj-Napoca. Rând pe rând, cocioabele sărăcăcioase ori locuinţele sociale au fost vizitate de o delegaţie internaţională sosită la ClujNapoca pentru a se convinge de felul în care îşi duc aici viaţa cele câteva sute de persoane, majoritatea asistate de stat. „Ne-au evacuat de pe Coastei şi ne-au trimis aici. Nici măcar apă nu ne-au băgat în case, a trebuit să ne-o tragem noi", a explicat Szabo Sandor, unul dintre locuitorii celei mai recente înfiinţate comunităţi din zonă, cea format exclusiv din persoanele mutate de pe strada Coastei. Bărbatul de 41 de ani are o firmă în construcţii, însă acum i-a îngheţat activitatea „ca să nu mai plătesc impozite la stat" şi trăieşte din lucrări de amenajare interioară. Locuieşte în cei 18 metri pătraţi ai locuinţei sociale alături de concubina Mariana Kovacs şi cei trei copii ai lor. Mecanic de Norvegia, şomer de România Două barăci mai departe, Rozalia Gherebeneş (22 de ani) îşi trezeşte fiica de 2 ani. Tânăra e casieră într-un centru comercial, în vreme ce iubitul ei, Gheorghe Lende, munceşte ca mecanic. Numai în Norvegia însă, de câte ori poate. „Fac câteva mii de euro acolo şi apoi mă întorc acasă. Aici ... nu lucrez, decât aşa. La târguri de muncă n-am fost", admite Gheorghe Lende, care susţine că nu îşi caută o chirie mai către centru, de frică să nu îşi piardă locuinţa socială fără WC şi fără duş primită de la Primăria Cluj-Napoca la Pata Rât.
De cealaltă parte, în cadrul grupului de discuţii organizat după vizitarea Dallas-ului, Alexandru Tsolakis responsabil la Direcţia Generală pentru Politici Regionale a Comiei Europene, împreună cu Yesim Oruc, reprezentantă a Programului de Dezvoltare a Naţiunilor Unite, au promis că în scurtă vreme va fi semnat un tratat care să constituie bazele legale pentru un program de evitare a mutărilor forţate, aidoma celei de pe strada Coastei. Întâlnire buclucaşă În mijlocul monologurilor oficialilor europeni cu privire la necesitatea incluziunii sociale a romilor din zona Pata Rât şi la nevoia imperativă de evitare a mutărilor abuzive, unul dintre participanţii la discuţii a izbucnit verbal, acuzând oficialii de lipsa dorinţei de implicare în îmbunătăţirea vieţii celor din Dallas-ul clujean. „Tot veniţi şi tot plecaţi. Şi nimic nu se schimbă în urma voastră. La discuţii aţi ştiut mereu să veniţi, când e vorba de acţiuni nimic nu mai faceţi", le-a reproşat Ricardo Valoza reprezentanţilor ONG-urilor care au organizat acţiunea de astăzi. „Astfel de acţiuni (precum cea de azi - n.r.) se întâmplă mereu, ONG-urile umblă după fonduri europene pe care apoi le fac dispărute", a declarat el presei. Totuşi, vizita la Cluj a delegaţiei internaţionale s-a soldat şi cu un rezultat pozitiv. S-a încheiat un memorandum de colaborare între primărie şi UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pe programe sociale şi de integrarea romilor, în care se stipulează necesitatea consultării experţilor universitari, a ordinului arhitecţilor şi societăţii civile. Lucru solicitat, de mult timp, de organizaţiile civice ale romilor, dar ignorat sistematic de autorităţi.
Numele cotidianului: Adevărul Anul şi data apariţiei: 27.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Florina Pop Titlul articolului: Viaţa lângă depozitul de medicamente expirate din Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.adevarul.ro/locale/clujnapoca/Viata_langa_depozitul_de_medicamente_expirate_din_Pata_Rat_0_524947921.html
Asociaţia „Amare Prhala" atrage atenţia autorităţilor că romii din Pata Rât s-au îmbolnăvit de stomac şi plămâni din cauza gazelor emanate de la depozitul fabricii de medicamente „Terapia". Locuitorii de la gropa de gunoi spun că mirosul înţepător ce vine seara de la depozitul fabricii este insuportabil şi îi face să-şi închidă geamurile. Conducerea companiei susţine că acel depozit e închis de 4 ani şi are toate avizele de mediu la zi. Conducerea Asociaţiei „Amare Prhala", o organizaţie nonguvernamentală romă, s-a întâlnit azi cu reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei Cluj-Napoca pentru a vedea cum se poate îmbunătăţi traiul locuitorilor de la Pata Rât. La întrevedere s-a prezentat şi o listă cu 100 de semnături ale oamenilor de la gropa de gunoi, oameni care vor să nu mai locuiască într-un mediu atât de toxic. Cei de la asociaţie au fost recent la Pata Rât, în cadrul unei campanii de sănătate pe care o desfăşoară, şi au vorbit cu oamenii care li s-au plâns de mirosul înţepător ce vine în fiecare seară dinspre depozitul fabricii de medicamente „Terapia", miros insuportabil din pricina căruia sunt nevoiţi să-şi ţină închise seara şi noaptea geamurile. Preşedintele Asociaţiei, Pavel Doghi, solicită autorităţilor să se recolteze probe de sol, apă şi aer din care să rezulte că sutele de romi de la groapa de gunoi trăiesc în condiţii toxice şi că mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit din pricina mirosului înecăcios ce vine seara dinspre acel depozit. „Prin acele probe vrem să se demonstreze legal, nu la modul declarativ, că acele deşeuri de la fabrica de medicamente sunt foarte toxice şi că oamenii s-au îmbolnăvit din cauza lor. Vom demonstra aceasta şi cu acte medicale", afirmă Pavel Doghi. ONG-ul mai cere ca mediatorii sanitari să se implice mai mult şi să prezinte o evidenţă a bolilor cronice din acea zonă. „Mirosul e foarte usturător şi trebuie să închidem geamurile" Unul dintre locuitorii de la Pata Rât, mutaţi iarna trecută de Primăria Cluj-Napoca de pe strada Sub Coastă în locuinţele modulare de pe deal, Ernest Creta, spune că seara nu se poate respira din pricina gazelor aduse de vânt dinspre depozitul fabricii „Terapia", îngrădit şi păzit de un
portar. El adaugă că de vreo două săptămâni nu se mai dă drumul la gaze pe la 20.00-21.00, ci mai târziu, pe la 23.00-24.00. „Seara pe la 8 sau 9 se dădea drumul la gaze prin tubul scos la suprafaţă din depozit. Dacă nu lear da drumul, probabil ar exploda. Mirosul e foarte usturător şi trebuie să închidem geamurile. Am dureri de cap şi stomac din cauza lui. Nu mai zic cum se simt copii. Mulţi s-au îmbolnăvit de plămâni şi stomac. Cred că îi afectează şi mental fiindcă nu au mai avut aceleaşi note la şcoală de când ne-am mutat", povesteşte Ernest Creta. Acelaşi lucru îl spun şi Margareta Bodiu, în vârstă de 62 de ani, de profesie asistent personal, şi fiica sa, Ana Maria Rusu, de 34 de ani. „Ne vine să vomăm de la miros. În unele zile trebuie să închidem geamurile de la ora 17.00 ca să nu simţim mirosul care e foarte usturător. Te pişcă în nas şi gât de la el. Nici fiica mea de 14 ani nu s-a simţit prea bine, însă au fost cazuri de copii care s-au îmbolnăvit de plămâni", spune Ana Maria Rusu. Hală ecologică cu acte în regulă Directorul „Terapia", Dragoş Damian, afirmă că societatea are la Pata Rât o hală ecologică cu toate avizele necesare de la Agenţia Regională de Protecţia Mediului (ARPM) Cluj-Napoca. „Hala ecologică este închisă de patru ani şi nu reprezintă niciun pericol", susţine Damian. Aceleşi lucru îl confirmă şi ARPM. „Depozitul fabricii are toate autorizaţiile necesare până în 2012 şi nu constituie un pericol pentru locuitorii din zonă. Nu am fost sesizaţi că se fac deversări de gaze în zonă", declara Adina Maier, purtătorul de cuvânt al Agenţiei.
Numele cotidianului: Business-Forum.ro Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Campanie de sănătate: Locuitorii din Pata Rât își revendică drepturile pentru o locuire decentă Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://business-forum.ro/actual/evenimente/27961-campanie-de-sntate-locuitoriidin-pata-rat-ii-revendic-drepturile-pentru-o-locuire-decent.html Campanie de sănătate: Locuitorii din Pata Rât își revendică drepturile pentru o locuire decentă LUNI, 25 IULIE 2011 12:30 BUSINESS FORUM
Asociația Amare Phrala desfășoară prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Roma Nord-Vest (CISPER N-V) o campanie de sănătate în lunile iulie-august 2011, adresată etnicilor romi de la Pata Rât, dar și majoritarilor. Obiectivele urmărite de campanie sunt identificarea nevoilor privind sănătatea şi accesul la servicii de sănătate publică în comunităţi de romi marginalizate, și informarea persoanelor de la Pata Rât despre drepturile lor privind accesul la servicii medicale şi la îngrijirea sănătăţii. În cadrul campaniei, Amare Prhala îndeplinește, alături de romii de la Pata Rat, o sesizare către Direcția de Asistență Socială și Medicală a Primăriei Cluj-Napoca. Sesizarea reclamă condițiile toxice de locuire și de muncă din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj și cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât (care să prezinte, printre altele, evidenţa bolilor cronice din acele comunităţi). Campania propune instituțiilor publice abilitate asigurarea unor servicii medicale primare în cabinetul medical dotat existent în Pata Rât, precum şi implicarea altor organizaţii (de exemplu, Crucea Roşie) în asigurarea unor medicamente şi tratamente pentru bolile cronice existente în aceste comunităţi. Totodată, CISPER N-V pregătește o sesizare către Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj, în care se cere prelevarea unor probe de sol, aer și apă pentru a verifica toxicitatea mediului. Pentru a contribui la soluționarea unor probleme legate de accesul romilor la servicii medicale, CISPER N-V desfășoară, în cadrul campaniei, o serie de mese rotunde cu instituțiile susmenționate și cu alți actori ai societății civile.
Campania se desfășoară în cadrul proiectului “Crearea și funcționarea structurilor de asistenta axate pe ocuparea forței de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie roma” – ID 62509, proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Axa prioritară 6, Promovarea incluziunii sociale, beneficiar Asociația Pakiv Romania. Foto: asscluj.wordpress.com
Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: 11.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: editoriale Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Raul Chis Titlul articolului: Mitropolie în Ţigănie Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.buzznews.ro/2011/05/11/mitropolie-in-tiganie/
Romii exilaţi de Crăciun de pe str. Coastei, din casele lor decente, în noroiul şi duhoarea de la Groapa de Gunoi a oraşului, au aflat cu stupoare că surghiunul lor foloseşte cuiva: Bisericii. Mitropolia proaspătului înscăunat Andreicuţ a primit terenul pentru ctitorirea unui complex teologic.
Raul Chiş Pentru romi, locul are istorie. Acolo li s-au născut copiii, acolo şi-au trăit dramele şi bucuriile. Mulţi au avut contract cu primăria pentru locuinţele sociale în care trăiau, n-au fost doar nişte rezidenţi fără acte. Pentru Andreicuţ, terenul e doar încă un loc în care se va turna. Beton. În şedinţa consiliului local de marţi, romii au implorat mila divină, încercând imposibilul: să blocheze atribuirea terenului către Mitropolie – reprezentată la întrunire chiar de Andreicuţ – şi să pună capăt coşmarului de a trăi ca subspecii, la periferia umanităţii şi civilizaţiei. Dar Dumnezeu absentează din locurile în care popii fac business: consilierii locali, indiferent de confesiune, au votat de-a valma, în unanimitate şi fără să clipească, darea în folosinţă gratuită a terenului de 5.000 de metri pentru complexul visat de mitropolit. Dacă ar fi votat doar ortodocşii, aş fi înţeles: ca şi în alte rânduri, popii aveau să devină agenţii lor electorali (politicienii au mereu nevoie de un cal troian pentru a intra în sufletele oamenilor la alegeri), lucrurile ar fi avut sens. Unanimitatea la vot indică, însă, ori ignoranţă, ori o lipsă de sensibilitate faţă de problemele unor oameni care au fost aruncaţi împreună cu copiii lor la groapa de gunoi a oraşului, o pierdere temporară sau poate definitivă a umanismului: “Pleacă ţigănia, vine Mitropolia”. În acest fel ne tratăm semenii la Cluj? A fi tuciuriu la suflet, iată o problemă fără rezolvare! Câţi dintre aleşii locali şi-ar lua familiile în pijamale să doarmă o noapte la Pata Rât? Eu cred că niciunul. Şi atunci? De ce nu îşi pun întrebări? De ce nu se abţin de la vot măcar? De ce?
Comunitatea ar fi putut să contruiască pe strada Coastei case sociale pentru romi. Să avanseze soluţia integrarii lor, nu a excluderii. Iar dacă terenul trebuia dat cu orice preţ Mitropoliei, putea fi căutată în paralel o soluţie rezonabilă şi pentru romi. Andrei Andreicuţ ar fi trebuit să iniţieze acest lucru, să nu fi acceptat terenul de pe Coastei câtă vreme ochii celor alungaţi de acolo sunt încă înlăcrimaţi. Altfel, cum mai putem înţelege misiunea socială a bisericii? În şedinţa de ieri, Mitropolitul, care a fost adoptat suspect de repede de politicienii de la Cluj şi de prietenii lor într-un oraş care părea ceva mai conservator şi mai ataşat de valorile promovate de regretatul mitropolit Bartolomeu, a reacţionat prost. În faţa dramei romilor, şi-a înghiţit cuvintele. Nu le-a oferit nici mângâiere, nici consolare. E dramă în ţigănie? Nu ştie, n-a văzut, na auzit, nu e de prin părţile locului. O fi având domnia sa vocaţie de ctitor, de turnător de beton, însă nu le-a dovedit romilor veniţi la şedinţă că are vocaţie de om.
Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: 23.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: interviuri Pagina (dacă este cazul): 4 Autorul articolului: Anamaria Pascal Titlul articolului: Adrian Dohotaru: Există finanţări europene pentru ajutorarea romilor, dar este nevoie şi de voinţă politică şi proiecte în acest sens Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.buzznews.ro/2011/06/23/adrian-dohotaru-exista-finantari-europenepentru-ajutorarea-romilor-dar-este-nevoie-si-de-voita-politica-si-proiecte-in-acest-sens/
Articol:
Adrian Dohotaru: Există finanţări europene pentru ajutorarea romilor, dar este nevoie şi de voinţă politică şi proiecte în acest sens OMUL SĂPTĂMÂNII 23 iunie 2011 Autor: Anamaria Pascal Spune-ţi părerea
Mărime text Tânărul clujean Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), protestează de câteva luni împotriva intenţiei de relocare a romilor de pe strada Cantonului la Pata Rât. Dohotaru a organizat deja mai multe acţiuni pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă romii. Pentru toate acţiunile sale, Buzz News l-a desemnat drept Omul Săptămânii.
Adi Dohotaru militeaza pentru problemele romilor Anamaria Pascal: Când ai început să militezi pentru romi şi de ce? Adi Dohotaru: Militez în primul rând pentru o comunitate clujeană şi de aiurea mai egalitară, mai armonioasă, nu militez neapărat pentru romi. Am început să fiu preocupat mai serios de condiţiile de locuire ale romilor când am citit în presa locală cum romii de pe strada Coastei au fost relocaţi la groapa de gunoi a oraşului, la Pata Rât, doar pentru că stăteau pe un teren unde o companie privată de anvergură dorea să se extindă. M-am implicat pentru a arăta abuzul autorităţilor şi că nu putem arunca problemele la gunoi. Le putem rezolva altfel, prin dialog şi negociere. Nu cred că toţi romii, mai ales cei care stăteau ilegal, trebuiau să rămână pe Coastei,
dar nici nu cred că era necesar să fie duşi la Pata Rât, alături de alţi aproximativ 1.800 de romi, ca să creeze acolo un fel de mic gheto. A.P.: Ce acţiuni ai organizat pentru ei până acum şi ce rezultate aţi obţinut? A.D.: Cea mai bună veste pe care am primit-o azi e că în Parlamentul nostru a fost depusă o interpelare pornind de la un raport pe care l-am realizat cu ocazia vizitei unor oficiali europeni de la Comisia Europeană, Parlamentul României, ong-uri internaţionale de prestigiu. Dar au fost multe alte acţiuni unde m-am implicat în organizare alături de alţi membri din gLOC (Eniko Vincze, Cristina Raţ, Pavel Doghi). A fost fain la maratonul internaţional din Cluj, unde am alergat pentru locuiţe decente pentru romii din Pata Rât, a fost realmente interesant să boicotăm o şedinţă a primăriei când i s-a acordat Bisericii Ortodoxe Române terenul de pe Coastei gratuit, după ce multinaţionala nu a mai dorit acel teren pentru că şi-a retras unele departamente din Cluj. Sunt momente de emoţie, care ne-au coagulat. Un moment relevant a fost când am asistat alături de romii de pe Coastei la ceremonia de sfinţire a viitorului aşezământ teologic BOR. Şocul meu a fost să aflu că mitropolitul opinia în media că poate locul romilor nu era pe Coastei. Se poate infera că e la groapa de gunoi. Un alt oficial important din BOR îmi spunea la o întâlnire că Pata Rât e “mediul lor natural” şi ce misiune dificilă şi civilizatorie am avea noi, cei din gLOC, să îi scoatem de acolo. Cu astfel de percepţii ne lovim, infinit mai dureroase decât cele legate de comentarii frustrate, pe care le întâlnesc constant pe internet (să-i spălăm, gazăm, deportăm, închidem pe romi). Dincolo de problema majoritarilor, există probleme serioase şi în rândul romilor. Ierarhiile lor sociale mi se par uneori asemănătoare cu cele din Evul Mediu. Ierarhiile sociale de genul acesta perpetuează corupţia, ilegalităţile şi sărăcia. A.P.: Cum a reacţionat opinia publică/clujenii la toate aceste acţiuni? Dar cei ai instituţiilor publice? A.D.: Opinia publică a reacţionat parţial ok, parţial dezastruos. Adică, a spune că “ţiganii fură, mint, sunt leneşi etc. etc.”, dincolo de faptul că e o generalizare pripită, nu rezolvă deloc problema. Alţii au reacţionat mai ok, în sensul în care erau conştienţi de aberaţia mutării a 250 de oameni lângă o groapă de gunoi şi a spune că ar trebui să fie norocoşi că au primit “locuinţe sociale”. Reprezentanţii primăriei au reacţionat dezastruos, din punctul meu de vedere, mai ales în prima fază. Li s-au propus până acum vreo cinci variante pentru a încheia un protocol între autorităţi şi asociaţii civice, dar au refuzat de fiecare dată să semneze un parteneriat. Totuşi, sperăm ca prin presiunile United Nations Development Program (UNDP), care a semnat un protocol cu Primăria, autorităţile publice locale să ne ia până la urmă în seamă şi să ţină cont de expertiza unor universitari şi activişti implicaţi în gLOC. A.P.: Ce soluţii propuneşi pentru romi? A.D.: E mai complicat, depinde de ce familii din Pata Rât vorbim. Sunt cel puţin trei comunităţi distincte: Noul Pata Rât, adică cei mutaţi în decembrie, Dallas şi Cantonului. Unii nu vor să se mute, alţii da. Dacă ne referim la cei din noul Pata Rât, noi am propus o soluţie minimală de a fi găsite mai multe locuinţe sociale veritabile, în mai multe locaţii din Cluj. Sunt destui care nu doresc să fie ca cele de lângă o groapă de gunoi, cu pereţi cu igrasie, băi la comun, spaţiu de locuire extrem de redus etc. Oricum, la soluţii se poate ajunge dacă există un dialog cu autorităţile publice locale, dacă există proiecte care să finanţeze locuire integrată pentru romi şi alte etnii. De la Comisia Europeană s-a stipulat destul de clar că finanţări ar fi, doar să existe voinţă politică, expertiză şi proiecte în acest sens.
A.P.: Aţi strâns semnături de la clujeni pentru susţinerea romilor. Câte semnături s-au strans şi ce se va întâmpla cu ele? A.D.: Avem peste 300 de semnături pe online şi pe hârtie, iar cum vin mai multe semnături de solidarizare cu cele peste 120 de familii în risc de evacuare forţată de pe Cantonului (Pata Rât); vom depune petiţia la CFR, Judecătorie, Primărie şi alte instituţii publice abilitate să rezolve astfel de probleme. Într-adevăr, oamenii stau pe un teren care nu e al lor, dar dacă îi evacuezi forţat nu rezolvi cu nimic situaţia, iar legislaţia internaţională prevede că evacuările forţate sunt definite drept dislocarea temporară sau permanentă a oamenilor împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii. Conform prevederilor internaţionale, la care şi România a luat parte, orice evacuare forţată este ilegală (rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comisia Drepturilor Omului nr. 24/2004). Miza ar fi aici nu ca oamenii să rămână în continuare pe Cantonului în acele locuinţe improvizate, ci să nu fie daţi afară, fără a fi gândite nişte soluţii provizorii de locuire. A.P.: Aţi militat şi în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Romani. Aţi primit vreun ajutor? A.D.: La IRAF am avut şansa să ne transmitem mesajul şi a fost super ok să vezi că sunt sute de oameni care se solidarizează pe astfel de cauze, mai ales că majoritatea românilor sunt extrem de refractari când vine vorba de romi. Eu m-am dus câteva luni la FRCCF şi am făcut meditaţii, în regim de voluntariat, cu elevi din medii defavorizate, majoritatea romi, dar şi români şi unguri. Mi se spunea că nu are niciun sens, pentru că romii sunt leneşi, nu se educă… Chiar nu era o diferenţă calitativă între copii, pornind de la etnia lor. Diferenţele se stabilesc însă prin accesul la educaţie, din cauza situaţiei precare a multor familii de romi. Miza problemei e preponderent socială, nu de factură identitară. Apoi, pe mine mă mai interesează stabilirea unor raporturi cât mai puternice de egalitate, pentru a avea comunităţi mai echilibrate, în care reuşim să ne identifcăm unii cu alţii, să avem proiecte comune. De pildă, există un tip de egalitate conservatoare, în care toată lumea e egală în raport cu Dumnezeu, dar se respectă ierarhiile din lumea Cezarului. Există apoi o egalitate de tip liberal, în faţa legii, abstractă, iar în societate prevalează interesele personale atâta timp cât nu intră în conflict cu stipulările legale. Ce mă interesează însă e un alt tip de egalitate, o egalitate dificilă, în care nu mai există referenţi externi ca Dumnezeu sau legea. Referentul acesta ar fi omul. De obicei, ai impresia că eşti egal cu o persoană cu care te identifici. A.P.: Cu ce probleme se confruntă romii la Pata Rât. Ce ar trebui rezolvat urgent? A.D.: Eu am încercat să mă identific cu romii de la Pata Rât, atâta tot şi e extrem de dificil. Dar cine nu o să încerce să se pună în situaţia lor, nu va înţelege problemele prin care trec, iar astfel de situaţii se vor perpetua. Din punctul nostru de vedere, trebuie găsite nişte soluţii temporare de locuire, nişte locuinţe de necesitate şi un teren pentru cei care sunt în risc de avacuare forţată de pe Cantonului. Alternativa ar fi să fie daţi afară şi să spunem că nu pasă, că nu e problema noastră, că romii sunt aşa şi pe dincolo, că îşi merită soarta. Mai important însă e de a găsi soluţii pe termen lung şi asta se poate face doar prin politici publice coerente, în care sunt implicate cât mai voci la deliberări.
Doho Quijote de la Hoia, Cavaler al Tristei Acţiuni, personaj creat de Dohotaru
A.P.: Faci parte din Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC). Ce alte proiecte aveţi ? A.D.: Cu gLOC-ul vom urmări rezultatele procesului despre cei în risc de evacuare, cu Amare Prhala vom face în iulie o campanie axată pe sănătate la Pata Rât în care sper să prelevăm nişte probe de apă şi sol pentru a vedea cât de toxic e mediul din preajma gropii de gunoi. Cu Grupul pentru Acţiune Socială, parte a gLOC, vom începe din toamnă un seminar legat de tehnici de mobilizare cetăţenească, pentru că, vedem bine, încrederea oamenilor că se pot mobiliza colectiv pentru a schimba mersul unei societăţi e destul de redusă. Trăim în pseudo-comunităţi sparte şi fragmentate, în care interesul egoist e mai importan decât cel comunitar. Dar cred că putem să răsturnăm astfel de situaţii. Îmi dau seama că multe dintre proiectele în care mă angrenez sunt niţel “idealiste”. Dar eu cred că idealurile, valorile care se pot articula printr-o deliberare permanentă, între cât mai mulţi oameni… Aşadar, idealurile pot să tragă vremurile după ele. De aceea, masca de gaze arată nu doar că Pata Rât e un mediu toxic, ci şi că Doho Quijote de la Hoia, Cavaler al Tristei Acţiuni, Latifundiar al Sinelui Său, are un coif bun de luptă împotriva real-politicului. O altă societate e posibilă, o altă politică e posibilă, cu asta mă (dez)amăgesc eu şi alţi camarazi din GAS.
Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Mitropolia primeşte pe strada Coastei teren pentru cămine şi săli de curs Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.buzznews.ro/2011/05/04/mitropolia-primeste-pe-strada-coastei-terenpentru-camine-si-sali-de-curs/ Noul Mitropolit Andrei Andreicuţ l-a convins pe primar să repartizeze un teren Facultăţii de Teologie Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului primeşte pe strada Coastei teren pentru cămine şi săli de curs, la mai puţin de o jumătate de an de la evacuarea romilor din zonă. Consiliul local Cluj-Napoca va analiza în şedinţa din 10 mai 2011 un proiect de hotărâre din iniţiativa primarului privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de circa 4000 de mp, pe str. Coastei către Mitropolia Ardealului. Proiectul vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii le-au purtat la scurt timp după întronizarea Înalt Prea Sfinţitului mitropolit Andrei, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania. Totodată proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe str. Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. „Astfel, practic se rezolvă două probleme – una a prezervării unei zone din muncipiu care se poate amenaja ca spaţiu verde şi care va fi cuprinsă în noul PUG în regim urban de tip „V” pentru a fi protejată pe viitor, iar pe de altă parte, se creează un centru educaţional ecleziastic la nivelul pe care trebuie să îl ofere un oraş care găzduieşte Mitropolia Ardealului”, a precizat primarul Sorin Apostu. Din detaliile furnizate de reprezentanţii Mitropoliei Ardealului reiese că pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral – decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, etc, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări etc.. Campusul va găzdui şi o mică capelă.
Numele cotidianului: Buzznews Anul şi data apariţiei: 05.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Amnesty International intervine din nou în problema ţiganilor de pe Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.buzznews.ro/2011/07/05/amnesty-international-intervine-in-problematiganilor-de-pe-pata-rat/
Organizaţia internaţională de apărare a drepturilor omului, Amnesty International trimite o scrisoare avertisment către Agenţia Naţională CFR, Ministerul Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi municipalităţii Cluj-Napoca, privind situaţia comunităţii de ţigani ce ocupă abuziv strada Cantonului. După ce Regionala CFR Cluj a cerut înlăturarea comunităţii de ţigani, Amnesty International şi-a exprimat dezacordul total cu această soluţie: ”Unei companii publice nu ar trebui să i se permită să evacueze comunitatea romă fără a i se asigura o protecţie” Peste 400 de persoane care trăiesc într-o aşezare de romi din strada Cantonului, la marginea oraşului Cluj-Napoca riscă să fie evacuaţi cu forţa. O companie publică, naţionale, CFR SA Bucuresti, care administrează terenul din zonă, a cerut un ordin judecătoresc pentru înlăturarea imediată a caselor. Amnesty International cere CFR să se asigure că, în cazul în care se va autoriza evacuarea, vor fi respectate drepturile umane esenţiale. Orice evacuarea fără preaviz, fără o consultare reală cu privire la alternative, fără cazare alternativă şi compensaţii ar echivala cu o evacuare forţată şi încalcă standardele internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului, din care face parte şi România. CFR a solicitat Curţii o ordonanţă prin care locuitorii să-şi demoleze casele, altfel compania va fi autorizată să desfăşoare demolarea, iar costurile vor fi suportate de rezidenţi. Amnesty International este îngrijorată de faptul că CFR a solicitat o decizie cu efect imediat, fără a include o dată, sau să permită un timp pentru consultare. Curtea din Cluj-Napoca va organiza o audiere privind cererea săptămâna viitoare.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 04.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Elza Almasi Tudor Ravoiu Titlul articolului: Cum au reusit doi straini acolo unde Primaria a esuat Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/foto-cum-au-reusit-doi-strainiacolo-unde-primaria-a-esuat-124657/
La Pata Rat, unde armata de experti a Primariei a dat gres, au izbutit doi straini care si-au dedicat o buna parte din viata ajutorarii romilor ce traiesc langa groapa de gunoi a orasului. In loc sa le incurajeze initiativele, municipalitatea a ales sa ii ignore, sau mai rau, sa le puna piedici. Fost pilot in Armata Statelor Unite si luptator in razboiul din Vietnam, canadianul Rufus Whynot (62 de ani) si-a inceput activitatea de misionar in Guatemala, dar a decis sa isi petreaca restul vietii incercand sa ajute oamenii nevoiasi din Romania. Prima data a venit aici chiar dupa Revolutia din ’89, pentru ca in 1995 sa se mute definitiv la Cluj, cu sotia. Tot atunci a infiintat si Fundatia Ajutorul Familiei, prin intermediul careia ajuta comunitea de la Pata Rat, dar si cateva orfelinate. Despre o colaborare fructuoasa cu municipalitatea nici nu poate fi vorba. De ce nu? “Nu spun nimic despre autoritatile locale. Daca nu pot sa spun nimic de bine, prefer sa nu vorbesc deloc. Cand am venit eu aici, primar era Funar. De-atunci numele primarului s-a schimbat, dar mentalitatea a ramas aceeasi”, spune el, precizand ca si-a mutat fundatia in afara Clujului tocmai pentru ca autoritatile locale sunt corupte. “Mi-au promis teren de doua ori, au avut loc si sedintele, dar daca nu le-am dat mita, nu s-a concretizat nimic. Cea mai mare provocare pentru mine este sa gasesc oameni care nu incearca sa se imbogateasca pe spatele altora”, spune el. De-a lungul anilor, Rufus Whynot a construit prin intermediul fundatiei sale o biserica pentru romi, le-a reparat cocioabele si i-a ajutat cu haine, incaltaminte si alte produse. Saptamana trecuta au ajuns la Cluj peste 300 de adolescenti de la organizatii crestine din toata lumea, care au construit sase locuri de joaca in diferite localitati din judet, printre care si Pata Rat. “Nu trebuie sa fii strain ca sa iti dedici timpul pentru ajutorarea oamenilor si nu trebuie nici
sa ai foarte multi bani. Acesti adolescenti nu sunt bogati, au muncit sa stranga bani pentru acest proiect. Si romanii isi pot ajuta semenii - sunt foarte multe organizatii unde pot face voluntariat”, a spus Rufus. “Saracia lor este coplesitoare” Voluntarii care au amenajat locul de joaca de la Pata Rat au ramas socati de conditiile in care traiesc romii de aici. “Nu am mai vazut niciodata asa ceva. Saracia lor este absolut coplesitoare. Sunt trist cand nu pot sa cumpar una-alta pentru motocicleta mea. Dar acum, cand ii vad ca deabia au haine, imi vine sa le dau tot lor. Eu pot sa ma intorc la casa mea calduroasa si la salariul meu mare, dar ei raman aici”, a spus Shane, unul dintre voluntari, marturisind ca i s-a rupt inima cand a vazut cat de fericit rade unul dintre copiii, jucandu-se cu mingea primita cadou de la straini. “Partea proasta este ca noi plecam, dar ei se intorc la tristetea in care au trait pana acum. Nu cred ca vor fi capabili sa plece vreodata din mizeria asta. Cred ca vor creste aici si vor muri aici”, a mai spus Shane. La joaca impreuna cu fata patronului Un alt prieten de nadejde al romilor din Pata Rat este, de opt ani, canadianul de origine portugheza Ricardo Veloza. El a trecut peste prejudecati si le-a oferit acestora un loc de munca stabil si un salariu motivant la centrul de colectare si recilare a plasticului pe care l-a deschis pe strada Cantonului. Acolo lucreaza zilnic 22 de romi din comunitatea de la Pata Rat si de pe strada Cantonului. “Organizatiile vin si pleaca si nu rezolva niciodata nimic. Acesti oameni au nevoie de locuri de munca”, spune el, precizand ca n-a avut niciodata probleme cu angajatii lui. “Cea mai buna prietena a fetitei mele este o fetita de aici din comunitate”, marturiseste el. Datorita lui Veloza, Otvos Aladar a scapat de “rampa”. “Este mai bine aici (la centrul de colectare – n.red.) decat acasa. Inainte lucram pe rampa, adunam cabluri. Dar era greu si faceam putini bani, maxim 15 lei pe zi”, spune baiatul de 18 ani care de cinci luni lucreaza la centrul de colactare al strainului. Fratele lui, care la 26 de ani are deja doi copii, isi doreste sa stranga suficienti bani ca sa isi caute o locuinta in alta parte. “De cand m-am angajat aici viata mea si a familiei mele s-a schimbat. Domnul Ricardo ne ajuta cu tot ce avem nevoie, a luat-o pe fetita mea, la el acasa sa se joace fetita lui”, spune el. Pentru ca lucreaza de doar patru luni la “domnul Ricardo” inca nu poate sa se mute, dar spera ca in curand sa-si permita o chirie. “Cel mai mult imi doresc sa plec de aici, sa imi iau familia de aici”, precizeaza el.
Vacanta de neuitat Veloza spune ca singurul lui scop este sa ajute oamenii nevoiasi. “Asa sunt eu, fac tot ce pot ca sa ii ajut. Ce a facut Primaria nu este in regula. Nu e bine sa ii izolezi. Eu cred ca, pe langa locuinte, acesti oameni au nevoie de un loc de munca stabil. Cea mai buna solutie ar fi agricultura. S-ar putea face solarii in care sa se cultive legume, iar acesti oameni sa munceasca acolo. Candva Romania era printre tarile fruntase in materie de agricultura, de ce nu ar putea fi din nou?”, se intreaba strainul, precizand ca va colabora cu Uniunea Europeana pentru un astfel de proiect, pentru ca “cu Primaria este o pierdere de vreme, ati vazut ce au facut pana acum”. Atat el, cat si Rufus Whynot sunt hotarati sa sprijine si pe viitor comunitatea de romi de aici. Dupa construirea unui parc de joaca, fundatia lui Whynot vrea sa le dea oportunitatea copiilor romi sa invete elemente de baza in operarea calculatorului. “Noi oferim spatiul, calculatoare, dar avem nevoie de un voluntar care sa stea doua ore pe zi sa ii initieze in operarea calculatorului”, spune Whynot, cu speranta ca se va gasi un roman care sa faca lucrul acesta. Vizita voluntarilor si construirea locului de joaca a fost ca o vacanta de neuitat pentru copiii de pe rampa. Nu li s-a mai intamplat ca cineva sa le acorde atata atentie si afectiune neconditionate.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 15.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: interviuri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Ramona Costea Titlul articolului: Ella Veres: Sa transformam romii in fiinte acvatice! Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/ella-veres-sa-transformam-romiiin-fiinte-acvatice-122720/
In 1994 a plecat din Romania in America in pentru posibilitatea de a fi ea insasi. S-a intors apoi periodic in tara pentru a lua pulsul Clujului, un oras care i-a ramas drag, chiar daca momentan traieste si locuieste in New York. Scenarista si fotografa, Ella Veres a revenit in Cluj pentru a-si sarbatori nou “achizitionata” cetatenie americana, ocazie cu care participa si la Festivalul International de Arta Romani. Ella Veres se autodefineste drept o “americanca - ardeleanca” care si-a luat ramas bun de la Romania in primii ani de dupa Revolutie. Atunci studenta la Facultatea de Teatru si Film din Bucuresti, a prins o bursa in Budapesta, iar de acolo s-a zbatut si a obtinut o bursa in SUA, la Louisiana State University. Jumatate romanca si jumatate unguroiaca, Ella Veres este din 2011 si cetatean american, motiv pentru care a ales sa sarbatoreasca aceasta atestare venind in Romania, dar nu ca simplu turist, ci cu implicare in diverse proiecte culturale. Tara Fagaduintei versus Tara lui Dracula Pasionata de arta scrisului dramaturgic, fotografie si filmologie, Ela spune ca in Tara Fagaduintei a reusit sa se reinventeze, atat in plan personal, cat si profesional. “Profesional am facut aici (America – n. red.) intr-un an cat poate as fi facut in 10 in Romania”, explica aceasta. “Nu-mi place sa ma repet, trebuie sa ma provoc. Odata ajunsa in SUA, cred ca m-am imbunatatit pe mine insumi, am renuntat numai la lucrurile care ma stanjeneau”, povesteste ea. Desi toti europenii privesc cu ochi critic si rautacios cultura americana, ea nu crede ca americanii sunt prosti, chiar daca, de exemplu, s-a intalnit cu numeroase situatii in care a trebuit sa explice geografic unde se situeaza Romania pe glob. Pentru a evita aceste situatii jenante, ea prefera sa le spuna tutror ca este din Ardeal sau Transilvania. “Toata lumea din Romania este iritata de faptul ca suntem perceputi ca si cum am avea ceva de-a face cu vampirismul. Pe mine nu m-a deranjat, dimpotriva, imediat ce le spuneam ca sunt din Ardeal, le aparea un zambet mare pe fata si imi spuneau ca au auzit de Dracula”, povesteste Ella
Veres. Proiectele artistice de succes pe care le-a inceput in Statele Unite au determinat-o sa incerce si la noi piata culturala. Piesele ei de teatru sunt de fapt colaje dramatice, monoloage si interviuri, un mozaic de idei personale pe care le va pune in scena la Cluj. Pentru prima oara piesele sale vor fi auzite in limba romana pe scena clujeana in cadrul a 2 evenimente care se vor desfasura joi, 16 iunie, la Festivalul International de Arta Romani (IRAF) si un spectacol sustinut de trupa Imago la Casa de Cultura a Studentilor, saptamana viitoare. “Rupandu-mi un loc in America”, “Molima” si “Raiul si iadul pe Pamant” sunt trei colaje dramatice care abordeaza teme personale, puternice. “Raiul si iadul pe Pamant” care va fi pusa in scena joi, in Irish Music Pub, in cadrul IRAF abordeaza tema discrimanarii pe criterii rasiale, axandu-se pe problema romilor din tara. Piesa a fost inspirata de vizita pe care “americanca” a facut-o mai demult in zona Pata Rat din Cluj, stand de vorba cu romii care locuiau acolo. Piesa este construita sub forma unui monolog satiric care vine si cu o solutie absurda: toti romii sa fie transformati in pesti si aruncati in adancurile fostelor sate acum acoperite de ape. Ella Veres spune ca este curioasa de modul in care piesa va fi receptata de publicul clujean, mai ales ca tema este una foarte actuala, dar in acelasi timp crede si simte ca arta are un scop fundamental: de a schimba mentalitati si atitudini. “Arta de dragul artei nu exista. E o meserie care trebuie sa aiba o functie acolo”, sustine artista. Clujul prin ochi de new yorkez Intoarsa pe plaiurile transilvanene, scenarista marturiseste ca orasul Cluj-Napoca este parca mai frumos ca oricand. Pe de o parte a impresionat-o efervescenta orasului in perioada TIFF-ului, dar si schimbarile pozitive la nivel urbanistic din zonele cele mai populare. Isi aduce aminte de bancile tricolore ale lui Funar, calificand decizia de a le vopsi astfel drept una infantila si penibila. “Sunt schimbari mari si altele aparent marunte. De exemplu esti in piata acolo (Piata Unirii – n.red.) si vezi copilasii si adolescentii ca se joaca in fantana aia arteziana, vezi o domnisoara ca are oja verde, faptul ca este oja verde, ca mama ei nu i-a interzis sa poarte oja verde si faptul ca nimeni nu se ia de ea din acest motiv mi-a dat mie de inteles ca da, domnule, este libertate aici!”, exclama aceasta. “Clujul este orasul unde nu mi s-a intamplat niciodata nimic rau. Acum s-a nimerit sa fiu in locul acesta si ma bucur, n-as fi vrut sa fiu in alta parte”, spune Ella Veres.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 06.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bogdan Buburuz Titlul articolului: 80 de elevi romi, repartizati azi in liceele din Cluj Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/80-de-elevi-romi-repartizati-azi-inliceele-din-cluj-125034/
O parte din elevii romi din judet au fost repartizati azi in licee, iar numarul lor este in crestere fata de anii trecuti. Potrivit inspectorului de specialitate, Liliana Chiriac, tot mai putini elevi romi care ajung la liceu se lasa de scoala.
Elevii de etnie roma au ales licee de top din oras, printre care Colegiul National “Iulian Pop”, Colegiul National “George Baritiu” si Colegiul National “Gheorghe Sincai”, insa alegerile sunt influentate si de zonele din care provin acestia. Liliana Chiriac a declarat ca, potrivit metodologiei, 440 de locuri din liceele clujene sunt alocate elevilor romi, iar locurile se pot ocupa pana in septembrie. “Cazurile de abandon sunt izolate si apar in special in cazul fetelor, care, potrivit traditiei, se casatoresc la aceasta varsta. Exista si baieti care se lasa de scoala pentru ca pleaca impreuna cu parintii in strainatate, la munca. Insa aceste cazuri apar indiferent de etnie. Cei care au fost prezenti azi au avut rezultate bune la invatatura, medii bune si astfel au ales licee de prestigiu”, a explicat Liliana Chiriac. Azi, la Colegiul National “George Cosbuc” au fost repartizati 79 de elevi, insa o parte au ales sa fie repartizati de calculator, la fel ca si restul elevilor.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 10.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Alexandra Pacurar Titlul articolului: Complex bisericesc de 2,4 mil euro pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/scandal-la-primarie-romii-evacuati-depe-coastei-furiosi-118647/
Reprezentantii comunitatii de romi care locuieste in prezent in zona Pata Rat, dupa ce au fost evacuati din casele de pe strada Coastei, au venit astazi la sedinta de Consiliu Local. Acestia sunt nemultumiti de noile locuinte, insa reprezentantii forului local nu le-au dat dreptul sa ia cuvantul in timpul sedintei. Membrii unor organizatii civice si comitetul de locatari “Noul Pata Rat” au venit astazi la Primarie pentru a lua parte la sedinta de Consiliu Local si pentru a-si manifesta nemultumirea fata de actualele locuinte. “Am locuit pe strada Coastei 21 de ani cu chiria platita la zi pana au venit intr-o noapte si ne-au dus la Pata Rat. Acolo avem bai comune si nu putem merge doua persoane la baie”, s-a plans Greta Petru, reprezentant al comunitatii de romi. Cetatenii nemultumiti au afisat pancarte cu mesaje ca “solidaritate” si “sunt rom; vreau sa traiesc in demnitate”, dar nu au fost lasati sa ia cuvantul pe parcursul sedintei. “Cred ca ar fi mai bine sa asteptam pana mai tarziu”, a declarat presedintele de sedinta, consilierul PD-L Gheorghe Surubaru. Romii au iesit afara, unde au incercat sa discute cu primarul, insa acesta s-a intors la sedinta. In sala de sedinta a fost distribuita o situatie cu persoanele cercetate de Politia municipiului sub acuzatii de furt sau lovire. UPADTE: Romii care au venit astazi la Primarie sustin ca acum locuiesc peste zece persoane intr-o camera, dupa ce in iarna Primaria i-a evacuat pe romii care locuiau pe strada Coastei. “Suntem 12–13 persoane intr-o camera de 16 metri patrati. Pe contract scrie camera si bucatarie, dar e o singura camera”, a declarat Petru Greta. Pe terenul eliberat de pe Coastei, artera adiacenta strazii Calea Dorobantilor se va construi un complex bisericesc, in conformitate cu un proiect votat de Consiliul Local in sedinta de astazi. Mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a declarat ca nu stia de problema romilor. “Suntem pusi in fata unei situatii de care nici nu am cunostinta. Personal, nu am avut de unde sa stiu pentru ca sunt la dumneavoastra de putina vreme. Nu Biserica a luat aceasta masura (de evacuare a romilor – n. red.) si nadajduim ca si pentru ei (cetatenii romi – n. red.) se gaseste o solutie”, a declarat IPS Andrei. Grup de lucru pentru rezolvarea problemei romilor
La sedinta de astazi a luat parte si profesorul universitar Eniko Vincze, care a luat cuvantul desi consilierii au votat impotriva exprimarii unui punct de vedere. “Va reamintim ca in aceasta situatie sunt mai multe familii, cam 250 de persoane, printre care si multi copii. Acestia traiesc intr-un mediu toxic, izolat. Speram sa se gaseasca o solutie si pentru aceste categorii defavorizate”, a precizat Vincze. Primarul Clujului a explicat ca mutarea romilor la Pata Rat a avut loc in urma mai multor controverse iscate de cei care locuiau sau munceau in apropiere de casele romilor de pe Coastei. “Ne-ati dat mape. CL e informat. Au fost extrem de multe controverse pentru locuitorii si firmele din zona. Daca nu sunt conditii la Pata Rat asa cum ni s-a sesizat astazi, vom lua masuri si vom incerca sa gasim alte locatii”, a declarat primarul. Aceasta nu est eprima actiune de protest a romilor care au fost mutati la Pata Rat. Ei au mai avut actiuni publice similare si in fata Case de Cultura a Studentilor, insa autoritatile nu au raspuns cererilor lor. UPDATE: Noul complex bisericesc ce va include si un sediu pentru Facultatea de Teologie cu toate anexele necesare va deservi in jur de 700 de studenti. “Vom construi un complex bisericesc ce va gazdui si Facultatea de Teologie (a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – n.red.), cu toate sectiile ei. Pe langa facultate vor fi si alte dependinte cu rol social: un camin pentru fete, unul pentru baieti, cantina, biblioteca si toate cele necesare unui complex modern de invatamant. Era necesar in capitala Transilvaniei un astfel de asezamant. Le multumim celor ce ne-au inteles”, a declarat IPS Andrei Andreicut. Conform primelor estimari, investitia care ar urma sa fie suportata de Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului este in jur de 10.000.000 de lei. Autorizare “record” pentru constructia de pe Coastei Primarul a declarat la sedinta de astazi ca proiectul prezentat de Mitropolit is va primi autorizatiile in cel mai scurt timp. “Certificatul de urbanism va fi eliberat in termen record pentru ca Mitropolia doreste ca inca din acest an sa inceapa lucrarile la acest edificiu si, in maxim doi – trei ani, studentii sa fie stabiliti acolo, astfel incat zona sa arate bine”, a declarat Sorin Apostu.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 11.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Ioana Oros Titlul articolului: Amare Phrala cere sterilizarea cainilor de la Pata Rat Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/amare-phrala-cere-sterilizarea-cainilorde-la-pata-rat-128843/
Asociatia Amare Prhala trage un semnal de alarma cu privire la situatia cainilor fara stapan din zona Pata Rat, sesizand Directia Sanitar-Veterinara sa ia masuri in acest sens. Reprezentantii ONG-ului, care desfasoara in aceasta perioada o campanie de sanatate adresata etnicilor romi de la Pata Rat a sesizat si Centrul de Ecarisaj al RADP, aratand ca in zona rampei de gunoi ar exista peste 500 de caini comunitari. "Haitele de caini pot constitui in viitorul apropiat un pericol nu doar pentru locuitorii de la Pata Rat, ci si pentru alti locuitori ai Clujului, cand activitatile la rampă vor fi sistate complet. In consecinta, cerem luarea unor masuri in baza prerogativelor legale ale institutiilor sesizate", se arata intr-un comunicat de presa remis astazi. Potrivit reprezentantilor Amare Phrala, haitele de caini fara stapan de la Pata Rat ar trebui luati in evidenta, sterilizati ori relocati.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bogdan Buburuz Titlul articolului: Temelia Campusului ortodox, pusa in huiduielile romilor Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/temelia-campusului-ortodox-pusa-inhuiduielile-romilor-120070/
Ceremonia de punere a pietrei de temelie la noua Facultate de Teologie Ortodoxa si a Campusului Teologic “Nicolae Ivan” care se vor construi pe strada Coastei s-a desfasurat in huiduielile romilor care in aceasta iarna au fost evacuati din zona. Mitropolitul Andrei a declarat ca va face toate demersurile pe langa Primarie pentru ca acestia sa primeasca locuinte. Desi initial grupul de aproximativ 50 de romi a fost tinut departe de ceremonie de catre fortele de ordine, dupa aproape jumatate de ora li s-a permis accesul in zona. In momentul in care, in discursul sau, Mitropolitul Andrei a multumit Primariei si Consiliului Local pentru terenul pe care acestia l-au donat Patriarhiei Ortodoxe, romii au inceput sa huiduie. In restul timpului, romii si alti cativa tineri care protestau alaturi de ei, membri ai unor asociatii, au pastrat linistea si nu au provocat alte incidente. De altfel, acestia s-au rezumat in a afisa msaje precum “Mila?”, unde litera “i” era inlocuita de o cruce, sau “De aici ne-ati alungat intr-un mediu toxic”. “Noi nu contramanifestam impotriva Bisericii, doar atragem atentia ca nu este normal ca Biserica sa primeasca un teren gratuit intr-o zona rezidentiala, iar romii sa nu primeasca un teren gratuit, ba chiar sa fie mutati la groapa de gunoi a orasului. Asta dupa ce au fost relocati in luna decembrie, in conditiile in care destule familii plateau chirie”, a declarat Adrian Dohotaru, membru al grupului de lucru a organizatiilor civice. In replica, IPS Andrei Andreicut a delcarat, dupa terminarea ceremoniei, ca se va ingriji de romi, la fel cum a facut-o si in trecut, inainte sa ajunga la Cluj. La ceremonia de punere a pietrei de temelie a Campusului Teologic “Nicolae Ivan” au participat si autoritatile locale, printre care primarul Sorin Apostu si presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise. Municipalitatea a acordat recent, printr-o Hotarare a Consiliului Local, terenul de pe strada Coastei Mitropoliei, care a decis ca aici sa construiasca un campus, care sa includa si o noua
Facultate de Teologie. Potrivit IPS Andreicut, realizarea lucrarilor se va ridica la aproximativ 150 de miliarde de lei vechi. UPDATE: "Atat cat imi este mie cu putinta eu voi interveni pe langa Primaria Cluj-Napoca. Voi milita ca sa fie rezolvata si problema dansilor. Noi dorim ca si situatia lor sa fie rezolvata, sa li se gaseasca un loc potrivit ca ei sa isi ridice casute si sa aiba o viata decenta, asa cum se cuvine in mileniul al treilea", a declarat Mitropolitul Andrei.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Ioana Oros Titlul articolului: Romii din Pata Rat cer Primariei teste de toxicitate Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/romii-din-pata-rat-cer-primariei-testede-toxicitate-127037/
Locuitorii din Pata Rat cer Directiei de Asistenta Sociala si Medicala din cadrul Primariei ClujNapoca sa verifice toxicitatea mediului si sa faca analize de sol si apa. Sesizarea va fi facuta oficial de catre Asociatia Amare Prhala, cea care desfasoara o campanie de sanatate adresata etnicilor romi de la Pata Rat, in perioada iulie-augist 2011.
Romii reclama conditiile toxice de locuire si de munca din apropierea gropii de gunoi a orasului si cer implicarea mai accentuata a mediatorilor sanitari la Pata Rat care sa prezinte, printre altele, evidenta bolilor cronice din comunitate. Pana acum, documentul a fost semnat de 100 de persoane care locuiesc la Pata Rat, in imediata apropiere a gropii de gunoi. Acesta urmeaza sa fie depus dupa ce se vor aduna mai multe semnaturi. Campania propune asigurarea unor servicii medicale primare in cabinetul medical dotat existent in Pata Rat, iar asociatia cere inclusiv implicarea Crucii Rosii si a altor organizatii pentru asigurarea medicamentelor pentru bolile cronice de care sufera romii din comunitatea de la Pata Rat.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Bogdan Buburuz Titlul articolului: Temelia Campusului ortodox, pusa in huiduielile romilor Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/temelia-campusului-ortodox-pusa-inhuiduielile-romilor-120070/
Ceremonia de punere a pietrei de temelie la noua Facultate de Teologie Ortodoxa si a Campusului Teologic “Nicolae Ivan” care se vor construi pe strada Coastei s-a desfasurat in huiduielile romilor care in aceasta iarna au fost evacuati din zona. Mitropolitul Andrei a declarat ca va face toate demersurile pe langa Primarie pentru ca acestia sa primeasca locuinte. Desi initial grupul de aproximativ 50 de romi a fost tinut departe de ceremonie de catre fortele de ordine, dupa aproape jumatate de ora li s-a permis accesul in zona. In momentul in care, in discursul sau, Mitropolitul Andrei a multumit Primariei si Consiliului Local pentru terenul pe care acestia l-au donat Patriarhiei Ortodoxe, romii au inceput sa huiduie. In restul timpului, romii si alti cativa tineri care protestau alaturi de ei, membri ai unor asociatii, au pastrat linistea si nu au provocat alte incidente. De altfel, acestia s-au rezumat in a afisa msaje precum “Mila?”, unde litera “i” era inlocuita de o cruce, sau “De aici ne-ati alungat intr-un mediu toxic”. “Noi nu contramanifestam impotriva Bisericii, doar atragem atentia ca nu este normal ca Biserica sa primeasca un teren gratuit intr-o zona rezidentiala, iar romii sa nu primeasca un teren gratuit, ba chiar sa fie mutati la groapa de gunoi a orasului. Asta dupa ce au fost relocati in luna decembrie, in conditiile in care destule familii plateau chirie”, a declarat Adrian Dohotaru, membru al grupului de lucru a organizatiilor civice. In replica, IPS Andrei Andreicut a delcarat, dupa terminarea ceremoniei, ca se va ingriji de romi, la fel cum a facut-o si in trecut, inainte sa ajunga la Cluj. La ceremonia de punere a pietrei de temelie a Campusului Teologic “Nicolae Ivan” au participat si autoritatile locale, printre care primarul Sorin Apostu si presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise. Municipalitatea a acordat recent, printr-o Hotarare a Consiliului Local, terenul de pe strada Coastei Mitropoliei, care a decis ca aici sa construiasca un campus, care sa includa si o noua
Facultate de Teologie. Potrivit IPS Andreicut, realizarea lucrarilor se va ridica la aproximativ 150 de miliarde de lei vechi. UPDATE: "Atat cat imi este mie cu putinta eu voi interveni pe langa Primaria Cluj-Napoca. Voi milita ca sa fie rezolvata si problema dansilor. Noi dorim ca si situatia lor sa fie rezolvata, sa li se gaseasca un loc potrivit ca ei sa isi ridice casute si sa aiba o viata decenta, asa cum se cuvine in mileniul al treilea", a declarat Mitropolitul Andrei.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Ioana Oros Titlul articolului: Romii din Pata Rat cer Primariei teste de toxicitate Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/romii-din-pata-rat-cer-primariei-testede-toxicitate-127037/
Locuitorii din Pata Rat cer Directiei de Asistenta Sociala si Medicala din cadrul Primariei ClujNapoca sa verifice toxicitatea mediului si sa faca analize de sol si apa. Sesizarea va fi facuta oficial de catre Asociatia Amare Prhala, cea care desfasoara o campanie de sanatate adresata etnicilor romi de la Pata Rat, in perioada iulie-augist 2011.
Romii reclama conditiile toxice de locuire si de munca din apropierea gropii de gunoi a orasului si cer implicarea mai accentuata a mediatorilor sanitari la Pata Rat care sa prezinte, printre altele, evidenta bolilor cronice din comunitate. Pana acum, documentul a fost semnat de 100 de persoane care locuiesc la Pata Rat, in imediata apropiere a gropii de gunoi. Acesta urmeaza sa fie depus dupa ce se vor aduna mai multe semnaturi. Campania propune asigurarea unor servicii medicale primare in cabinetul medical dotat existent in Pata Rat, iar asociatia cere inclusiv implicarea Crucii Rosii si a altor organizatii pentru asigurarea medicamentelor pentru bolile cronice de care sufera romii din comunitatea de la Pata Rat.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 01.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Alexandra Pacurar Titlul articolului: Primaria catre investitori: “Suntem ocupati, reveniti” Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/primaria-catre-investitori-suntemocupati-reveniti-121163/
Citynews.ro a decis sa testeze hotline-ul dedicat investitorilor, creat de Primaria ClujNapoca in colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortelor de Munca si Directia Generala a Finantelor Publice Cluj. Astfel, citynews.ro inaintat o propunere de investitie pe toate adresele de mail disponibile ca “linie directa” pentru cei doritori sa isi investeasca banii in Cluj. Locuinte gratuite pentru romi Sub numele unei organizatii neguvernamentale internationale care se ocupa de probleme sociale, in special constructia de locuinte pentru categoriile defavorizate, citynews.ro a propus ridicarea unor locuinte moderne, la standarde, pentru cetatenii romi de la Pata Rat. Initiativa nu presupunea niciun cost din partea Primariei. "Suntem foarte ocupati cu organizarea Zilelor Clujului" Dintre toate institutiile, Primaria Cluj-Napoca a fost singura care a reactionat in urma propunerii, insa raspunsul nu a fost cel asteptat. “Buna dimineata! Va multumesc pentru e-mailul dumneavoastra! Acum suntem foarte ocupati cu organizarea Zilelor Clujului. Va rugam trimitetine o cerere dupa aceasta perioada aglomerata. Va multumim pentru intelegere”, au notat reprezentantii Primariei clujene, responsabili de relatia institutiei cu investitorii. Servere nefunctionale la ITM si la Finante In cazul adreselor de contact pentru ITM si DGFP, acestea nu au functionat in cele cinci zile (lucratoare) care s-au scurs de la expedierea propunerii pe mail, problema fiind serverele. In ceea ce priveste AJOFM, reprezentantii institutiei nu au furnizat niciun raspuns la propunerea de investitie. Primaria si cele trei institutii partenere au lansat acum doua saptamani o “linie directa” pentru investitori care includea patru adrese de mail si un numar de telefon care au menirea de a facilita relatiile investitorilor cu municipalitatea clujeana.
Numele cotidianului: CityNews Anul şi data apariţiei: 10.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Elza Almasi, Tudor Ravoiu Titlul articolului: FOTO: Oficiali internationali, in inspectie la Pata Rat Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/oficiali-internationali-in-inspectie-lapata-rat-122197/
O delegatie formata din membrii mai multor organizatii internationale, precum si membri ai Parlamentului European si reprezentanti ai organizatiilor locale pentru drepturile romilor si un reprezentant ONU sunt prezenti in aceste momente in zonele Pata Rat si Cantonului pentru a vedea exact conditiile in care traieste comunitatea roma de aici. Acestia au vizitat in prima faza locuintele modulare in care au fost mutati cei de pe Coastei, iar acum se afla intre baracile din asa-numitul Dallas. Pe langa reprezentantii organizatiilor clujene, mai sunt prezenti si cativa oameni politici, senatorul PSD Alexandru Codros, deputatul PNL Horea Uioreanu si consilierul judetean PNL Mihai Szeplekan. Pe una din locuintele modulare se afla un afis pe care scrie “Lagarul de exterminare al lui Apostu, ajutat de Oana Buzatu”. Oficialii urmeaza sa inspecteze si locuintele de pe strada Cantonului, dupa care isi vor prezenta concluziile si vor propune solutii. “Este o situatie grea, e clar ca trebuie o schimbare. Nu pot sa spun ca este o stituatie pe care n-am mai vazut-o, dar sunt sigur ca in perioada urmatoare se va schimba ceva”, a spus Alexandros Tsolakis, analist de politici in cadrul Comisiei Europene. UPDATE: Dupa ce grupul de lucru al organizatiilor civice, (GLOC) alaturi de reprezentanti ai Comisiei Europene, ai Amnesty International, ai European Roma Rights Center, si ai Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite in Romania, precum si de la Agentia Nationala pentru Romi si alte organizatii nationale si internationale, au vizitat locuintele romilor din Pata Rat si strada Cantonului s-au adunat pentru discutii in casa de rugaciuni destinata comunitatii rome din aceasta zona. Aici au fost prezenti si reprezentantii romilor care au putut discuta cu oficialitatile internationale. “Ceea ce s-a intamplat la Cluj este un bun exemplu pentru ceea ce trebuie evitat. Este vorba de drepturile omului. Segregarea si discriminarea sunt interzise in Uniunea Europeana, implicit si in Romania”, a spus Fotis Filippou, de la Amnesty International. O petitie privind incluziunea sociala a romilor, cu 16.000 de semnaturi ai unor cetateni olandezi a fost depusa ieri la Primarie. Reprezentantul Comisiei Europene, Alexandros Tsolakis s-a aratat optimist in ceea ce priveste gasirea unor solutii pentru romii care traiesc in apropierea gropii de gunoi. “Ceea ce am vazut este clar, dar nu vreau sa vorbesc de trecut, azi trebuie sa vedem ce putem face maine, iar viitorul este promitator pentru romi”, a spus Tsolakis.
In cadrul intalnirii au fost prezentate si machete ale locuintelor modulare construite de Primarie cu care s-a evidentiat faptul ca sunt neincapatoare. Romii insa se arata neincrezatori in privinta ajutorului promis. “Ce ati facut pentru noi atunci cand ne-au adus aici? Acum vreti sa apareti pe prima pagina?”, au spus romii lui Aurel Pascu, liderul Partidei Romilor Cluj. Conflictul a fost aplanat de Ilie Dinca, de la Agentia Nationala pentru Romi. “Conteaza ce o sa facem de acum incolo, eu am fost acolo cand v-au mutat, nu m-ati ascultat”, a spus Dinca. Acelasi semn de intrebare s-a ridicat si in timpul discutiilor purtate in casa de rugaciuni. “Nu se va intampla niciodata nimic. No stiti ce se intampla in comunitate, nu v-am vazut niciodata pe aici. Eu stiu, stau de opt ani de zile in fiecare zi cu ei, eu i-am angajat, eu le-am dat de lucru”, a spus canadianul Ricardo Veloza, proprietarul firmei de reciclare a deseurilor electrice Dallas Enterprises lui Eniko Vincze, presedintele fundatiei Desire. “Toata discutia asta este o pierdere de vreme. Nu se face nimic izolandu-i asa la marginea orasului. Asa nici copiii nu merg la scoala, nu sunt educati. Primaria nu face nimic pentru acesti oameni”, a spus Veloza. Reprezentantii GLOC alaturi de oficialitatile internationale au semnat dupa aceea un memorandum cu municipalitatea, care are in vedere solutii pentru incluziunea sociala
Numele cotidianului: Clon.ro Anul şi data apariţiei: 06.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Organizatorii International Romani Art Festival sustin problema romilor din Pata Rat, dar nu pot face nimic pentru ei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/date/organizatorii-international-romani-art-festival-sustinproblema-romilor-din-pata-rat-dar-nu-pot-face-nimic-pentru-ei/931870
Organizatorii International Romani Art Festival sustin problema romilor din Pata Rat, dar nu pot face nimic pentru ei
Organizatorii International Romani Art Festival (IRAF) care va avea loc între 16 şi 19 iunie în Piaţa Muzeului, au declarat luni într-o conferinţă de presă că unul dintre motivele pentru care acest festival s-a mutat la Cluj-Napoca este problema romilor din Pata Rât. Cu toate că au auzit de problemele lor, la festivalul de la Cluj-Napoca se va prezenta doar partea frumoasă a culturii rome, problemele romilor de la Pata Rât nefăcând subiectul festivalului.
Incepe International Romani Art Festival “Clujul va avea parte de o porţie de interculturalitate între 16 şi 19 iunie, de un festival care aduce pentru prima oară la Cluj-Napoca artişti la nivel mondial care ne vor cânta, ne vor dansa, ne vor expune fotografii, filme. IRAF e un festival deschis pentru toată lumea. Ideea festivalului a venit de la o ştire în care ni se arăta o latură mai puţin frumoasă a etniei rome. În acel moment am considerat că România merită un astfel de festival, că România poate să aibă un astfel de festival şi că România se poate bucura de un astfel festival. De patru ani am reuşit acest lucru la Timişoara, suntem pentru prima dată în Cluj. Recomandăm Taraful Haiducilor, Mitsoura, Dubioza Kolektiv, pe partea de concerte, workshop de dans, la care toată lumea se poate înscrie, avem expoziţii de fotografie, avem o noapte albă a proiecţiilor negre, proiecţie de filme, târg de
meşteşugari în Piaţa Muzeului” a declarat Adrian Voichiţescu, organizator International Romani Art Festival (IRAF). Acesta a mai precizat că schimbarea locaţiei de la Timişoara la Cluj-Napoca se datorează faptului că numai la Cluj acest festival are posibilitatea să crească şi pentru că este un oraş multicultural. “IRAF va trebui să-l arătăm oamenilor aşa cum este: un festival de cultură. Cunoaştem situaţia de la Pata Rât, nu suntem de acord cu ea. Nu e o bună pentru Cluj- capitală culturală europeană. Problema Pata Rât nu va fi atinsă în festival pentru că oamenii trebuie să vadă partea bună a lucrurilor. Pata Rât-ul are un sprijin din partea noastră, datorită lor suntem aici. Anm venit şi în contextul problemelor de la Pata Rât. Dacă la Iaşi se întâmplă ceva anul viitor, ceva asemănător, ne mutăm acolo. Ştiu că suntem ţara cu cei mai mulţi romi din lume. Sunt enorm de trist pentru cei care locuiesc la groapa de gunoi, dar nu pot face nimic pentru ei. Suntem oameni care arătăm cultura romă. Soluţia pe care noi o propunem e cea a lobby-ului. Cel mai bine este că sunt român şi asta dă credibilitate festivalului” a mai precizat Voichiţescu. Peste 100 de artişti şi artizani din 11 ţări, un program bogat incluzând concerte, reprezentaţii de dans, proiecţii de film, expoziţii de fotografie, lansări de carte, târg de meşteşugari, activităţi de informare, workshopuri şi dezbateri vor umple străzile Clujului în perioada 16-19 iunie la International Romani Art Festival care va avea loc în Piaţa Muzeului. Renumitul Taraf de Haїdouks din Clejani este primul artist confirmat de organizatori în line-upul aceastei ediţii a festivalului. Programaţi pentru seara de vineri, 17 iunie, cei 12 lăutari promit un show autentic senzaţional, cu care au uimit pe cele mai mari scene ale lumii. Mitsoura “este un proiect prea bun pentru a nu fi arătat şi clujenilor. IRAF expune cultura romă în impostaze uimitoare iar Mitsoura este poate cel mai bun exemplu de a arăta cât de departe pot fi duse limitele unei tradiţii. Mitsoura îţi dă acea vibraţie anume, pe care puţini artişti reuşesc să o transmită. Un show scandalos se anunţă în Cluj pentru data de 16 iunie. IRAF îţi aduce în prima seară a evenimentului una dintre cele mai explozive trupe live din Balcani, Dubioza Kolektiv. Cu un mesaj puternic şi versuri politice explicite, DK s-a facut auzită pe scenele celor mai mari festivaluri europene în ultimii 7 ani. Sziget Festival, Exit Festival, Eurosonic Festival, Balkan Trafik Festival, Socha Reggae Riversplash Festival, Real Beat Festival, Dirty Old Festival, Fusion Festival, Topvar Rock Festival sunt doar o mică parte din locaţiile în care fenomenul Dubioza Kolektiv a adunat mase. Valoarea totală a festivalului se ridică la suma de 90.000 de euro. Preţul unui bilet pentru toată perioada festivalului este de 50 de lei şi 45 de lei pentru studenţii beneficiari de Studcard. Pe o singură zi, biletul de intrare este 20 de lei. Organizatorii se gândesc că de anul viitor International Romani Art Festival (IRAF) să se desfăşoare în trei locaţii, Timişoara, Cluj şi Bucureşti, iar din
2013 festivalul să se desfăşoare în exteriorul unui oraş, la fel cu locaţia unde se desfăşoară festivalul Peninsula de la Târgu Mureş.
Numele cotidianului: Cluj-Am.ro Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Admin Admin Titlul articolului: MITROPOLIA ARDEALULUI A PRIMIT TERENUL DE PE STRADA COASTEI PENTRU A CONSTRUI UN CAMPUS UNIVERSITAR PENTRU FACULTATEA DE TEOLOGIE Numărul fotografiilor: 5 Acces online: http://www.cluj-am.ro/andrei-andreicut/mitropolia-ardealului-a-primit-terenul-depe-strada-coastei-pentru-a-construi-un-campus-universitar-pentru-facultatea-de-teologie.html
MITROPOLIA ARDEALULUI A PRIMIT TERENUL DE PE STRADA COASTEI PENTRU A CONSTRUI UN CAMPUS UNIVERSITAR PENTRU FACULTATEA DE TEOLOGIE Din 10 Mai 2011 12:49 0 comentarii Vizualizari: 18
Primarul Sorin Apostu a propus în şedinţa de Consiliul Local de astăzi un proiect de hotărâre privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de circa 4000 de mp, pe strada Coastei către Mitropolia Ardealului. Consilierii locali au fost pentru acest proiect în ciuda faptului că reprezentanţi ai unor organizaţii civice s-au opus, cerând consilierilor să ţină cont de familiile de rromi ce au fost evacuaţi din acea zonă şi mutate la Pata Rât. Înalt prea Sfinţia Sa Andrei Andreicuţ a fost prezent la şedinţa de Consiliu Local. “Mă onorează faptul că astăzi am fost invitat să particip la şedinţa dumneavoastră. Noi avem mare nevoie de acest teren. Cele două şcoli teologice funcţionează într-un spaţiu foarte mic şi ar veni foarte bine o construcţie nouă şi frumoasă pentru această facultate de teologie. Noi am făcut această cerere. Am primit un alt teren pe strada Slănic, dar nu e potrivit terenul acela şi dorim acest teren de pe Coastei care se potriveşte pentru ceea ce dorim noi să facem. Dacă vom reuşi să realizăm această construcţie va fi o mândrie”, a spus IPS Andrei Andreicuţ. De asemenea, câţiva reprezentanţi ai unor organizaţii civice au fost prezenţi la şedinţă şi au dorit să le reamintească consilierilor locali că pe strada Coastei au fost familii de rromi care au locuit şi care au fost trimişi la Pata Rât. “Acolo au trăit familii de rromi care apoi au fost trimişi la Pata Rât. Vă rugăm să ţineţi cont de condiţiile în care trăiesc aceste familii cu copii”, a spus. Eniko Vincze, profesor universitar. Chiar dacă nu au fost lăsaţi să vorbească, aceştia au insistat şi au spus ceea ce au avut de spus, dar primarul Sorin Apostu le-a spus că nu sunt ei cei care fac
ordinea de zi a Consiliului Local şi le-a cerut să anunţe atunci când vor mai dori să intervină în şedinţa de Consiliu Local. Pentru că nu au fost luate în considerare cele spuse de reprezentanţi, aproximativ 10 persoane de etnie rromă şi-au făcut apariţia în Sala de Sticlă ţinând în mâini foi pe care au scris cuvântul “Solidaritate”. Cu toate acestea, consilierii locali au votat pentru acest proiect, iar Mitropolia Ardealului va primi terenul de care are nevoie. Vă reamintim că proiectul prevede totodată că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe strada Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. Din detaliile furnizate de reprezentanţii Mitropoliei Ardealului reiese că pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aulă (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral, decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, etc, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi şi parcări. Campusul va găzdui şi o mică capelă.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Mitropolia Ardealului ar putea primi gratis de la Primarie un teren de 4000 mp pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/mitropolia-ardealului-ar-putea-primi-gratis-de-la-primarie-unteren-de-4000-mp-pe-strada-coastei/912852
Consiliul local Cluj-Napoca va analiza în şedinţa din 10 mai un proiect de hotărâre din iniţiativa primarului privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de circa 4000 de mp, pe strada Coastei către Mitropolia Ardealului. Proiectul vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii le-au purtat la scurt timp după întronizarea Înalt Prea Sfinţitului mitropolit Andrei, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania. Totodată proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe strada Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. „Astfel, practic se rezolvă două probleme - una a prezervării unei zone din muncipiu care se poate amenaja ca spaţiu verde şi care va fi cuprinsă în noul PUG în regim urban de tip „V" pentru a fi protejată pe viitor, iar pe de altă parte, se creează un centru educaţional ecleziastic la nivelul pe care trebuie să îl ofere un oraş care găzduieşte Mitropolia Ardealului", a precizat primarul Sorin Apostu. Detalii proiect Complex bisericesc multifuncţional Din detaliile furnizate de reprezentanţii Mitropoliei Ardealului reiese că pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral - decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări etc.. Campusul va găzdui şi o mică capelă
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 05.09.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Peste 100 de persoane din Pata Rat cer conditii de locuire decenta! Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/peste-100-de-persoane-din-pata-rat-cer-conditii-de-locuiredecenta/975433
Peste 100 de persoane din Pata Rat cer conditii de locuire decenta! Peste 100 de persoane care trăiesc la Pata Rât, în apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj, au semnat petiţii în care îşi revendicau drepturile la condiţii de locuire decentă în cadrul campaniei de de sănătate în lunile iulie-august 2011, adresată etnicilor romi de la Pata Rât, dar şi majoritarilor.
Evenimentul a fost organizat în perioada iulie-august de către Asociaţia Amare Prhala a desfăşurat prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie RomăNord-Vest (CISPER NORD-VEST). CISPER NORD-VEST a depus o sesizare la Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei Cluj-Napoca în care reclamă condiţiile toxice de locuire şi de muncă din apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj şi cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât, care să realizeze evidenţa bolilor cronice din cele trei comunităţi şi să asigure servicii medicale primare în cabinetul medical existent în Pata Rât. ” Alte sesizări au fost depuse la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj, la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului – Cluj, la Garda Naţională de Mediu – Cluj, în care se cere prelevarea unor probe de sol, aer şi apă şi diverse rapoarte pentru a atesta toxicitatea mediului de la Pata Rât. Alte sesizări au fost depuse la Direcţia de Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului Cluj şi la Centrul de Ecarisaj din cadrul Primăriei ClujNapoca pentru a arăta pericolul social şi de sănătate constituit de cei aprox. 500 de câini comunitari de la Pata Rât. CISPER NORD-VEST a propus mese rotunde în scopul soluţionării problemelor semnalate, cereri rămase fără rezultat cu excepţia conducerii Direcţiei de Asistenţă Socială care a încercat la o întâlnire, alături de reprezentanţii CISPER Nord-Vest, identificarea unor resurse pentru rezolvarea parţială a accesului romilor la servicii medicale din comunitatea de aprox.
2.000 de locuitori de la Pata Rât. Instituţiile sus-pomenite şi-au manifestat deschiderea faţă de campania de sănătate derulată. În acest sens, CISPER NORD-VEST aşteaptă demersuri concrete şi răspunsuri oficiale la sesizările depuse”, se arată într-un document al organizatorilor campaniei. Campania s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă” – ID 62509, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Axa prioritară 6, Promovarea incluziunii sociale, beneficiar Asociaţia Pakiv Romania
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Romii au boicotat sedinta de CL, la proiectul de lege privind darea in folosinta a unui teren de pe strada Coastei Mitropoliei Clujului. Proiectul a fost votat in unanimitate Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/romii-au-boicotat-sedinta-de-cl-la-proiectul-de-lege-privinddarea-in-folosinta-a-unui-teren-de-pe-strada-coastei-mitropoliei-clujului-proiectul-a-fost-votatin-unanimitate/916450
Mai mulţi romi au protestat marţi în şedinţa de Consiliu Local nemulţumiţi de proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Aceştia au purtat pancarte pe care scria “dialog”, “condiţii decente de locuire”, “sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, “solidaritate”. ·
Romii au boicotat sedinta de CL
·
Scandal in Consiliul Local. Romii au protestat
„Şi un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine făcute,” i-au declarat romii primarului Sorin Apostu. “Ne-aţi băgat între gunoaie ca pe şobolani”, a declarat o femeie prezentă la protest. “Stau în câmp, mi-au spus să-mi depun o cerere, mi-am depus şi tot în câmp stau. Nu ne-au dat nimic. Am depus cereri să ne primească în audienţă. Ne-au dat afară să bage biserica acolo” a mai declarat un protestatar. La şedinţa de Consiliu Local de astăzi a fost prezent şi IPS Andrei Andreicuţ, care înainte de votarea proiectului de Consiliu Local a declarat: “Domnule primar, onoraţi membrii ai Consiliului Local, mă onorează faptul că am fost invitat să particip la şedinţa domniilor voastre, invitaţie pe care mi-a facut-o domnul primar, motivaţie legată de cererea noastră în legătură cu imobilul atât de necesar nouă de pe strada Coastei. Printre primii rectori ai Universităţii a fost Onisifor Ghibu şi în momentul în care s-a pensionat a scris o carte “Pe baricadele vieţii”. La un moment dat pomeneşte, el se adresează contemporanilor săi şi zice că astăzi capetele vor să vadă o legătură între materia şi spirit, între spirit şi religie, cred că va veni vremea când vor convieţui împreună. Eu cred că vremurile acelea au venit astăzi de aceea am făcut cererea referitoare la
acest teren de care avem mare nevoie. Cele două şcoli teologice funcţionează într-un spaţiu destul de mic la Arhiepiscopie. În această capitală a Transilvaniei avem nevoie de o construcţie frumoasă pentru Facultatea de Teologie şi pentru celelalte acţiuni sociale.” “Cele două întâmplări de astăzi nu au practic o legătură una cu cealaltă. Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă şi pentru firmele din zonă şi pentru tot ce însemna oraşul. Ulterior, ei au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă nu sunt condiţii corespunzătoare unde am fost mutaţi aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi dacă este de acord şi Consiliul Local vom găsi locaţii noi” a declarat primarul Sorin Apostu. Proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită a 5000 mp, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca a fost votat în unanimitate de consilierii locali. Proiectul vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii le-au purtat la scurt timp după întronizarea Înalt Prea Sfinţitului mitropolit Andrei, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania. Totodată, proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe strada Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. Pe parcela solicitată se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral – decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o mică capelă. După aproape patru luni de la relocarea comunităţii de romi de pe strada Coastei în casele modulare din Pata Rât, cele aproximativ 30 de familii care au rămas fără locuinţe în urma evacuării lor pe timp de iarnă încă se adăpostesc la rudele lor din „locuinţele sociale” construite de către primăria municipiului Cluj lângă groapa de gunoi a oraşului. Mai mult de 250 de persoane continuă să locuiască în cele 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare şi să folosească cele 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 08.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Alearga la maraton pentru a cumpara terenuri pentru familiile relocate din zona Pata Rat Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/alearga-la-maraton-pentru-a-cumpara-terenuri-pentru-familiilerelocate-din-zona-pata-rat/900453
Alearga la maraton pentru a cumpara terenuri pentru familiile relocate din zona Pata Rat
Şapte alergători (universitari, activişti sociali, arhitecţi, jurnalişti) aleargă la Maratonul Internaţional Cluj, din 10 aprilie, pentru cauza Grupului de Lucru al Organizaţiilor civice (gLOC), compus din peste 15 organizaţii. Alţi zece copii din comunitatea relocată la Pata Rât aleargă la cursa pentru copii. În 17 decembrie 2010 groapa de gunoi şi groapa cu deşeuri chimicale a oraşului au devenit spaţiu locativ pentru 56 familii din Cluj, mutate cu forţa din oraş pe dealul din Pata Rât. Un ansamblu de 10 „locuinţe sociale”, inadecvate locuirii pe termen lung, aflat la o distanţă de cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobuz, îngreunează accesul la o viaţă decentă pentru 72 de adolescenţi şi copii, ai căror părinţi cu greu fac faţă drumului către serviciul aflat la oraş. „Locuinţele sociale” înseamnă case care se compun din patru apartamente (practic, un apartament însemnând doar o cameră de 18 mp) şi o baie comună (de 6 mp, cu două WC-uri şi două duşuri cu apă rece). Spaţiul locativ total al caselor modulare, destinate celor aproximativ 250 de persoane, este de 720 mp camere de locuit şi 60 mp baie. După o lună de la darea în folosinţă, pe pereţii apartamentelor a apărut igrasia, sub linoleumul de plastic s-a adunat apă din sol, iar tavanul prezintă fisuri prin care pătrunde umezeala. Prin Fondul de Solidaritate pentru Locuinţe „Împreună, reuşim!”, GLOC îşi propune să achiziţioneze mai multe terenuri mici din zona metropolitană, unde familiile mutate, cu sprijinul voluntarilor GLOC, vor construi locuinţe noi. Ioana Mica, arhitectă: „Acum un an de zile programul de lucru mai flexibil mi-a permis să desfăşor munca de voluntar în cadrul Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie. Am participat activ la supravegherea şi sprijinirea la teme a elevilor din ciclul primar şi gimnazial, la jocuri, concursuri, evenimente (serbări, spectacole pentru copii). Majoritatea copiilor cu care am lucrat erau de etnie romă. Erau de o vitalitate şi imaginaţie molipsitoare, printre ei şi copii cu rezultate şcolare mult peste medie. Din păcate, din cauza timpului redus nu
mai pot sa mă implic direct în sprijinirea acestor copii vulnerabili şi defavorizaţi. De aceea, încerc să profit de orice ocazie care îmi permite să fac acest lucru indirect, cum ar fi acest maraton. Oricare dintre copiii cu care am făcut exerciţii de matematică sau alături de care am pictat ar putea fi în situaţia de a trăi izolat, lângă groapa de gunoi a oraşului şi condamnat la o viaţă de discriminare şi neşansă. E datoria noastră comună să le oferim aceleaşi condiţii de trai decente de care am avut şi noi parte, iar locuirea este la baza piramidei”. Bert Looij, activist civic Fundaţia ProRoma: „Am 52 de ani şi locuiesc cu soţia mea, Margriet, la Cluj de aproape 20 de ani. Suntem amândoi din Olanda. Margaret şi cu mine am început să lucrăm la Pata Rât în urmă cu 15 ani. Când am văzut situaţia în care trăiesc oamenii din Pata Rât, am rămas fără cuvinte… Am întrebat cetăţeni şi reprezentanţi ai unor instituşii publice din Cluj de ce nu face nimeni ceva ca să schimbe situaţia. Un răspuns frecvent era că „este imposibil” să faci ceva acolo. Nu am crezut asta şi am început să facem una-alta. Am început să avem o relaţie cu oamenii de la Pata Rât şi să-i iubim. Iar dragostei îi urmează totdeauna acţiunea! Aşa că am ajutat unde am putut. Am construit mici locuinţe pentru câteva familii şi avem o grădiniţă pentru educaţia preşcolarilor. Nu e important ceea ce am făcut, mai important este să continui şi să nu renunţi. Durează mult timp ca să investeşti în oameni, dar rezultatele se întrevăd. Nu o să soluţionăm toate problemele, însă măcar ne-am jucat rolul nostru în încercarea de a le rezolva. Maratonul şi celelalte probe mai scurte sunt o şansă pentru mulţi să joace un mic rol în sprijinul romilor de la Pata Rât. Adesea aud oameni care spun că romii de lângă groapă nu trăiesc o viaţă fără păcate şi de ce am investi în astfel de oameni. Însă odată începem să îi cunoaştem, privim în inimile lor, găsim şi motivaţia pentru a-i ajuta. Nimeni nu merită o viaţă ca a lor. Traiul lor este nevrednic pentru standardele noastre umanitare”. Jobb Boróka, masterandă UBB: „Nu cred că în urma participării mele aceşti oameni o să aibă condiţii de locuire normale, dar cred că nu este voie să uităm cele întâmplate cu ei în decembrie 2010. Aceşti oameni au fost păcăliţi, şi-au pierdut locuinţele şi au fost lezaţi în demnitatea lor. Şi toate astea în timp ce li s-au promis condiţii de trai mai bune. Oamenii deportaţi în Pata Rât de către autorităţile locale trăiesc într-un mediu toxic, periculos, la mai mulţi kilometri distanţă de oraş. Toate familiile au avut un cămin şi potrivit posibilităţilor lor şi-au creat condiţii de locuire acceptabile. Afară, în ghetou, toată lumea este egală, dar cei care revendică drepturile fundamentale ale omului se gândesc, cu siguranţă, la un alt fel de egalitate. Voi alerga la maraton pentru a atrage atenţia că modul în care au fost trataţi aceşti oameni este inacceptabil”.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 17.11.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Primaria Cluj-Napoca a fost amendata pentru mutarea unor romi in zona gropii de gunoi! Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/primaria-cluj-napoca-a-fost-amendata-pentru-mutarea-unorromi-in-zona-gropii-de-gunoi/1013528
Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primaria Cluj-Napoca pentru mutarea unor familii de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât, însă municipalitatea va contesta decizia CNCD.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, într-un dosar în care Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) a reclamat autoritatea publică locală a municipiului Cluj-Napoca, prin primar, Colegiul Director al CNCD a constatat, cu unanimitate de voturi, că mutarea romilor de pe strada Coastei din municipiu la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare. ”Pentru fapta contravenţională constatată, s-a aplicat părţii reclamate o amendă contravenţională în valoare totală de 8.000 de lei. Totodată, Colegiul Director a recomandat părţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi în Pata Rât”, se arată în documentul citat. Reprezentanţii GLOC au salutat decizia CNCD privind “evacuările unor familii de etnici romi la groapa de gunoi a Clujului” şi au spus că, pornind de la această amendă, municipalitatea clujeană ar trebui să dezvolte proiecte publice care îi privesc pe romii din Pata Rât. “Primăria Cluj-Napoca a greşit şi trebuie să plătească, pentru că romii de pe strada Coastei au fost evacuaţi în urma unei decizii a autorităţilor locale. Pornind de la această amendă, Primăria ar trebui să dezvolte politici publice care îi privesc pe romii de la Pata Rât şi ar trebui să depună proiecte pentru a obţine finanţare europeană pentru locuinţe integrate atât în zona Pata Rât, cât şi în alte amplasamente din municipiu”, a declarat miercuri Adrian Dohotaru, secretar al Grupului pentru Acţiune Socială din cadrul GLOC. În replică, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat că municipalitatea va contesta decizia CNCD. ”Vom contesta decizia CNCD, pentru nu considerăm
că a fost vorba despre discriminare în cazul mutării familiilor de pe strada Coastei”, a spus Buzatu.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Romii evacuati de pe Coastei au protestat la sfintirea pietrei de temelie a viitorul campus teologic Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.clon.ro/romii-evacuati-de-pe-coastei-au-protestat-la-sfintirea-pietreide-temelie-a-viitorul-campus-teologic/923682
Peste 50 de familii de romi au protestat luni la sfinţirea pietrei de temelie a viitorului campus teologic, ei purtând pancarte cu următoarele mesaje: “milă?”, “spaţiul de unde am fost alungaţi”, “de aici ne-aţi alungat într-un mediu toxic”, “case pentru romi, nu pentru Dumnezeu”, “56 de persoane evacuate la -20 de grade C, fără locuinţă, dintre acestea 15 copii”, “nouă cine ne face dreptate”, “biserică grasă, vreau casă”, “ne-aţi furat şansa de a ne integra”. ·
Protestul romilor evacuti de pe Coastei
·
Protest al romilor evacuati de pe strada Coastei
Iniţial poliţiştii şi jandarmii le-au interzis accesul în zona unde avea loc sfintirea pietrei de temelie sub pretextul că nu au autorizaţie de la Primărie. Protestatarii au declarat că nu este o manifestaţie şi că vor să participe la manifestarea publică a Mitropoliei Clujului. “Nu întrerupem manifestaţia Mitropoliei, suntem cetăţeni ai Clujului şi vrem şi noi să participăm la evenimentul Mitropoliei. Nu vom face gălăgie” a declarat unul dintre participanţi. “Am simţit nevoie să facem aşa ceva la aşa zisa sfinţire a pietrei de temelie. Ce mă surprinde pe mine cu atât mai tare şi surprinde mulţi cetăţeni ai Clujului e că noua facultate se va denumi Teologie socială ortodoxă. Ce tip de teologie socială va fi în acest spaţiu din moment ce nu dă atenţie romilor care au fost relocaţi forţaţi din acest spaţiu la Pata Rât. Mitropolitul a zis că poate nu era locul romilor aici,s-ar putea ca locul romilor să fie la groapa de gunoi a oraşului.Poate aşa vede Biserica. Nu este un protest organizat, vrem să asistăm şi nu suntem lăsaţi de poliţie” a declarat Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice. “Nemulţumirile romilor sunt adicente, pentru că noi atunci când am cerut un loc unde să ridicăm campusul şcolar nu am ştiut nimic de această problemă pe care romii o au. Credem că intervenţia
celor care au pe lângă noi astăzi este fără subiect pentru că domniile lor tot nu ar fi construit aici nişte locuinţe aşa am înţeles eu, locul era viran. În acelaşi timp, Biserica se îngrijeşte şi de cei săraci şi noi dorim ca situaţia lor să fie rezolvată” a declarat IPS Andrei Andreicuţ. Înaltpreasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit Andrei Andreicuţ a sfinţit luni piatra de temelie care marchează locul viitorului paraclis al Facultăţii de Teologie, inaugurând lucrările la cel mai nou proiect al Arhiepiscopiei Clujului, Campusul Teologic Nicolae Ivan. Potrivit proiectului, viitorul campus teologic ar beneficia de următoarele facilităţi: paraclis 250 mp, aulă 350 mp, clădire decanat, săli de curs, seminar, bibliotecă, cămine studenteşti, capacitate 400 locuri, parcaj subteran, suprafaţa desfăşurată totală fiind de 7500 mp. “Campusul răspunde cerinţelor vremurilor noastre. Oraşul Cluj merita să aibă un asemenea campus teologic, pentru că cele două şcoli de teologe actualmente funcţionează într-un spaţiu neadecvat, studenţii sunt înghesuiţi într-o clădire mică” a mai precizat declarat IPS Andrei Andreicuţ. Mai mulţi romi au protestat şi în şedinţa de Consiliu Local din 10 mai nemulţumiţi de proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Aceştia au purtat pancarte pe care scria “dialog”, “condiţii decente de locuire”, “sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, “solidaritate”. „Şi un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine făcute,” i-au declarat romii primarului Sorin Apostu. “Ne-aţi băgat între gunoaie ca pe şobolani”, a declarat o femeie prezentă la protest. “Stau în câmp, mi-au spus să-mi depun o cerere, mi-am depus şi tot în câmp stau. Nu ne-au dat nimic. Am depus cereri să ne primească în audienţă. Ne-au dat afară să bage biserica acolo” a mai declarat un protestatar. “Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă şi pentru firmele din zonă şi pentru tot ce însemna oraşul. Ulterior, ei au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă nu sunt condiţii corespunzătoare unde am fost mutaţi aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi dacă este de acord şi Consiliul Local vom găsi locaţii noi” declara la acea dată primarul Sorin Apostu. După aproape patru luni de la relocarea comunităţii de romi de pe strada Coastei în casele modulare din Pata Rât, cele aproximativ 30 de familii care au rămas fără locuinţe în urma evacuării lor pe timp de iarnă încă se adăpostesc la rudele lor din „locuinţele sociale” construite de către primăria municipiului Cluj lângă groapa de gunoi a oraşului. Mai mult de 250 de
persoane continuă să locuiască în cele 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare şi să folosească cele 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 19.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 4 Titlul articolului: UBB : evacuarea romilor de pe strada Coastei și mutarea lor în Pata Rât s-a făcut cu intimidare și cu manipulare Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/ubb-evacuarea-romilor-de-pe-strada-coastei-si-mutarea-lor-inpata-rat-s-a-facut-cu-intimidare-si-cu-manipulare/news-20110119-09315429
Reprezentantii Facultatii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai au ajuns la concluzia ca evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în „locuinţele sociale” de pe Pata Rât a fost o actiune care a combinat intimidarea cu manipularea. Concluzia a fost desprinsa in urma unei dezbateri publice privind “Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale”. “În urma discuţiilor s-a conturat o imagine clară a situaţiei celor 68 de familii care au fost dislocate de pe strada Coastei şi mutate în locuinţe modulare din zona Pata Rât, printr-o acţiune fulger (15, 16 şi 17 decembrie, incluzând şi notificarea privind depunerea cererii pentru „locuinţe sociale”), care a combinat intimidarea cu manipularea. Confruntând situaţia prezentată în scrisoare cu cele constatate pe teren şi relatate de către cei în cauză, participanţii la dezbatere au ajuns la concluzia că: prin măsurile luate primăria nu a soluţionat problemele persoanelor relocate, ci le-a agravat, ignorând incluziunea socială şi zdruncinând situaţia unor persoane şi familii integrate în relaţii de muncă şi educaţie; a pus la dispoziţia celor relocaţi mai puţine locuinţe decât erau necesare şi a încălcat normele privind locuirea decentă şi mediul de viaţă sănătos, prin mutarea în locuinţe inadecvate, amplasate în imediata vecinătate a unor surse de poluare. Prin persuadarea locatarilor să semneze cererea pentru locuinţe sociale, primăria a ignorat interdicţia legală de a efectua evacuări în perioada de iarnă” a declarat profesoara Maria Roth, organizator dezbatere.
Direcţiile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, deşi invitate la dialog, au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisă, căreia i s-a dat citire la începutul dezbaterii. Participanţii au subliniat că este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local, naţional şi internaţional în vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant în afara zonelor locuite ale oraşului, lângă surse de poluare a mediului, proiect care agravează consecinţele multiple ale sărăciei şi excluziunii sociale atât pentru cei relocaţi de pe strada Coastei, cât şi pentru cei vizaţi în viitor (posibil, strada Cantonului). “Inţelegând amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea rezidenţilor de pe strada Coastei, participanţii au subliniat responsabilitatea autorităţilor locale pentru asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, respectiv soluţionarea unor probleme stringente: supraaglomerarea (până la 12 persoane în camere de 18 metri patrati), lipsa accesului la servicii medicale şi de îngrijire (pentru gravide, nou născuţi, copii, vârstnici, copil imobilizat în cărucior), pericolul pierderii locului de muncă, dificultatea frecventării grădiniţelor şi şcolilor unde erau înscrişi cei aproape 80 de copii şi bariere în calea utilizării unor servicii de sprijin comunitar” a explicat prof. dr. Enikő Vincze. În 17 ianuarie, după o lună de la evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în „locuinţele sociale” de pe Pata Rât, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, au organizat dezbaterea publică Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale. La eveniment au participat peste o sută de persoane, reprezentând European Roma Rights Centre (ERRC), organizaţiile membre ale Alianţei Civice a Romilor din România (19 la număr, printre care Romani Criss, Fundaţia Ruhama şi Asociaţia Parudimos), Asociaţia PAKIV România, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia Română pentru Comunitate, Copii şi Familie, Asociaţia Habitat for Humanity România, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţia Studenţilor Romi Romano Suno, Fundaţia Wassdas, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Asociaţia Studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi angajaţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei Naţionale pentru Romi
Biroul Regional Nord-Vest şi ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. A fost prezent consilierul prezidenţial pentru problemele minorităţilor naţionale. În Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în Pata Rât”, lansat la sfârşitul dezbaterii, participanţii şi-au exprimat dezacordul cu proiectul Primăriei, considerând că acesta reprezintă o manifestare a discriminării instituţionale, materializate prin segregare rezidenţială. Avocatul desemnat de ERRC a prezentat participanţilor scrisoarea oficială semnată de ERRC, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, scrisoare ce problematizează situaţia şi care a fost adresată Administraţiei Prezidenţiale a României, Primului Ministru al României, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cât şi mai multor foruri internaţionale din domeniul drepturilor omului.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 01.02.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Apel la solidaritate pentru oprirea proiectului Primăriei de a crea locuințe sociale în Pata Rât Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/apel-la-solidaritate-pentru-oprirea-proiectului-primariei-de-acrea-locuine-sociale-in-pata-rat/news-20110201-09295299
Apel la solidaritate pentru oprirea proiectului Primăriei de a crea locuințe sociale în Pata Rât
Cluj-Napoca. Pe platforma online criticatac.ro, un site realizat de un grup de intelectuali cu aplecare spre critica autentică, a fost lansat un apel pentru solidaritate și acțiune împotriva proiectuului Primăriei municipiului Cluj-Napoca: „Locuințe sociale” în Pata Rât. „Semnatarii acestui APEL se alătură demersurilor organizaţiilor civice pentru drepturile omului începute din martie 2010, atunci când au devenit publice Hotărârile Consiliului Local privind mutarea familiilor de romi din zona Cantonului, Coastei şi Pata Rât în apropierea rămpii de gunoi a Clujului (Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidența Proprietății cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010, Hotărârile nr. 127 din 30.03.2010, nr. 197 din 11.05.2010)”. Scopul demersului a fost foarte clar trasat: oprirea proiectului primăriei de a muta familii de romi evacuate din alte părţi ale oraşului în aşa-numitele „locuințe sociale” din zona Pata Rât. Printre argumentele solide lansate de inițiatorii apelului se numără:crearea unei astfel de zone rezidenţiale în apropierea unor deşeuri toxice înseamnă ghetoizare, înseamnă stigmatizarea comunităţilor care ar urma să trăiască acolo drept „ țigănie”, periclitează sănătatea oamenilor şi incluziunea lor socială şi pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de integrare asumate de guvernul României. Întreg documentul poate fi citit aici.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 06.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Organizatorii Internațional Romani Art Festival susțin problema romilor din Pata Rât, dar nu pot face nimic pentru ei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/date/organizatorii-international-romani-art-festival-sustinproblema-romilor-din-pata-rat-dar-nu-pot-face-nimic-pentru-ei/931870
Organizatorii International Romani Art Festival sustin problema romilor din Pata Rât, dar nu pot face nimic pentru ei
Organizatorii International Romani Art Festival (IRAF) care va avea loc între 16 şi 19 iunie în Piaţa Muzeului, au declarat luni într-o conferinţă de presă că unul dintre motivele pentru care acest festival s-a mutat la Cluj-Napoca este problema romilor din Pata Rât. Cu toate că au auzit de problemele lor, la festivalul de la Cluj-Napoca se va prezenta doar partea frumoasă a culturii rome, problemele romilor de la Pata Rât nefăcând subiectul festivalului.
•
Incepe International Romani Art Festival
“Clujul va avea parte de o porţie de interculturalitate între 16 şi 19 iunie, de un festival care aduce pentru prima oară la Cluj-Napoca artişti la nivel mondial care ne vor cânta, ne vor dansa, ne vor expune fotografii, filme. IRAF e un festival deschis pentru toată lumea. Ideea festivalului a venit de la o ştire în care ni se arăta o latură mai puţin frumoasă a etniei rome. În acel moment am considerat că România merită un astfel de festival, că România poate să aibă un astfel de festival şi că România se poate bucura de un astfel festival. De patru ani am reuşit acest lucru la Timişoara, suntem pentru prima dată în Cluj. Recomandăm Taraful Haiducilor, Mitsoura, Dubioza Kolektiv, pe partea de concerte, workshop de dans, la care toată lumea se poate înscrie, avem expoziţii de fotografie, avem o noapte albă a proiecţiilor negre, proiecţie de filme, târg de
meşteşugari în Piaţa Muzeului” a declarat Adrian Voichiţescu, organizator International Romani Art Festival (IRAF). Acesta a mai precizat că schimbarea locaţiei de la Timişoara la Cluj-Napoca se datorează faptului că numai la Cluj acest festival are posibilitatea să crească şi pentru că este un oraş multicultural. “IRAF va trebui să-l arătăm oamenilor aşa cum este: un festival de cultură. Cunoaştem situaţia de la Pata Rât, nu suntem de acord cu ea. Nu e o bună pentru Cluj- capitală culturală europeană. Problema Pata Rât nu va fi atinsă în festival pentru că oamenii trebuie să vadă partea bună a lucrurilor. Pata Rât-ul are un sprijin din partea noastră, datorită lor suntem aici. Anm venit şi în contextul problemelor de la Pata Rât. Dacă la Iaşi se întâmplă ceva anul viitor, ceva asemănător, ne mutăm acolo. Ştiu că suntem ţara cu cei mai mulţi romi din lume. Sunt enorm de trist pentru cei care locuiesc la groapa de gunoi, dar nu pot face nimic pentru ei. Suntem oameni care arătăm cultura romă. Soluţia pe care noi o propunem e cea a lobby-ului. Cel mai bine este că sunt român şi asta dă credibilitate festivalului” a mai precizat Voichiţescu. Peste 100 de artişti şi artizani din 11 ţări, un program bogat incluzând concerte, reprezentaţii de dans, proiecţii de film, expoziţii de fotografie, lansări de carte, târg de meşteşugari, activităţi de informare, workshopuri şi dezbateri vor umple străzile Clujului în perioada 16-19 iunie la International Romani Art Festival care va avea loc în Piaţa Muzeului. Renumitul Taraf de Haїdouks din Clejani este primul artist confirmat de organizatori în line-upul aceastei ediţii a festivalului. Programaţi pentru seara de vineri, 17 iunie, cei 12 lăutari promit un show autentic senzaţional, cu care au uimit pe cele mai mari scene ale lumii. Mitsoura “este un proiect prea bun pentru a nu fi arătat şi clujenilor. IRAF expune cultura romă în impostaze uimitoare iar Mitsoura este poate cel mai bun exemplu de a arăta cât de departe pot fi duse limitele unei tradiţii. Mitsoura îţi dă acea vibraţie anume, pe care puţini artişti reuşesc să o transmită. Un show scandalos se anunţă în Cluj pentru data de 16 iunie. IRAF îţi aduce în prima seară a evenimentului una dintre cele mai explozive trupe live din Balcani, Dubioza Kolektiv. Cu un
mesaj puternic şi versuri politice explicite, DK s-a facut auzită pe scenele celor mai mari festivaluri europene în ultimii 7 ani. Sziget Festival, Exit Festival, Eurosonic Festival, Balkan Trafik Festival, Socha Reggae Riversplash Festival, Real Beat Festival, Dirty Old Festival, Fusion Festival, Topvar Rock Festival sunt doar o mică parte din locaţiile în care fenomenul Dubioza Kolektiv a adunat mase. Valoarea totală a festivalului se ridică la suma de 90.000 de euro. Preţul unui bilet pentru toată perioada festivalului este de 50 de lei şi 45 de lei pentru studenţii beneficiari de Studcard. Pe o singură zi, biletul de intrare este 20 de lei. Organizatorii se gândesc că de anul viitor International Romani Art Festival (IRAF) să se desfăşoare în trei locaţii, Timişoara, Cluj şi Bucureşti, iar din 2013 festivalul să se desfăşoare în exteriorul unui oraş, la fel cu locaţia unde se desfăşoară festivalul Peninsula de la Târgu Mureş.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 18.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Protest pentru susținerea romilor din Pata Rât : locuințele sociale conduc la segregarea rezidențială și la constituirea unui ghetto stigmatizat Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/protest-pentru-sustinerea-romilor-din-pata-rat-locuintelesociale-conduc-la-segregare-rezidentiala-si-la-constituirea-unui-ghetto-stigmatizat/news20110118-04562058
Protest pentru susținerea romilor din Pata Rât : locuințele sociale conduc la segregarea rezidențială și la constituirea unui ghetto stigmatizat În data de 19 ianuarie, de la ora 14.00, în organizarea Asociaţiei Amare Prhala şi a altor organizaţii civice rome şi ne-rome va avea loc o manifestaţie în Piaţa „Lucian Blaga” din ClujNapoca. Participanţii îşi vor exprima dezacordul cu privire la proiectul Primăriei ClujNapoca „Locuinţele sociale din Pata-Rât” şi solicitarea de a fi primiţi prin reprezentanţii lor la o întâlnire cu autorităţile locale. “Atragem atenţia că proiectul „Locuinţele sociale din Pata-Rât” conduce la segregare rezidenţială şi la constituirea unui ghetto stigmatizat. Amplasarea locuinţelor lângă groapa de gunoi a oraşului şi depozitul de deşeuri chimice a unei fabrici de medicamente afectează grav sănătatea persoanelor. Distanţa faţă de oraş şi inadecvarea mijloacelor de transport în comun îngreunează accesul la educaţie, locuri de muncă şi servicii publice. Demnitatea umană a persoanelor mutate a fost lezată” au declarat organizatorii manifestatiei. Manifestarea exprimă revendicarea locuitorilor deja mutaţi în Pata Rât şi a altor familii vizate pentru relocare de a primi locuinţe decente în oraş.
Manifestarea decurge sub sloganul: „Sunt rom şi vreau să trăiesc în demnitate” în spiritul Apelului pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului primăriei „locuinţe sociale” în Pata Rât semnat până în momentul de faţă de 160 de reprezentaţi ai organizaţiilor civice şi de personalităţi de seamă din România şi străinătate.
Numele cotidianului: ClujOnline Anul şi data apariţiei: 20.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Viceprimarul Attila Laszlo : locuințele din Pata Rât nu sunt locuințe sociale, ci locuințe de necesitate Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.clon.ro/viceprimarul-attila-l225szl243-locuintele-din-pata-rat-nu-suntlocuinte-sociale-ci-locuinte-de-necesitate
Viceprimarul Clujului, Attila László, a afirmat că actualele locuinţe din Pata Rât nu sunt de fapt locuinţe sociale, ci locuinţe de necesitate şi a promis celor prezenţi la protestul de ieri din Piaţa Lucian Blaga că primăria este dispusă să accepte ca reprezentanţii comunităţii şi ai organizaţiilor civice să formeze un grup de lucru împreuna cu angajaţii primariei, care urmează să identifice soluţii mai adecvate şi resurse financiare necesare implementarii lor. Reprezentantii manifestantilor au predat ieri o scrisoare de protest viceprimarului AttilaLászló împreuna cu un apelpentru solidaritate si actiune împotriva proiectului „Locuintesociale în Pata Rât”, sustinut pâna în momentul de fata de 160 de semnaturi.În Scrisoarea de protest adresata primariei, Asociatia Amare Prhala împreuna cu parteneriisai, Fundatia Desire din Cluj, European Roma Rights Centre si Alianta Civica a Romilor dinRomânia a concluzionat: „Organizatorii manifestatiei, împreuna cu un comitet care reprezintaaceste comunitati de romi, va solicita sa acceptati invitatia lor la dialog. Revendicarea noastraeste sa-i întâlniti si, pe baza unui parteneriat, sa elaborati împreuna cu ei un plan pentru aasista oamenii afectati cu ajutoare în aceasta perioada de tranzitie, pentru a-i despagubi moralsi financiar pentru pierderile lor, pentru a opri astfel de proiecte, si pentru a gasi solutiiadecvate pentru locuire, acces la scoala si la locuri de munca, care asigura incluziunea lorsociala si asumarea identitatii de rom cu demnitate.” PavelDoghi, presedintele Asociatiei Amare Prhala a prezentat scopul protestului, aratând ca acestaeste continuarea demersului început de organizatie înca din aprilie 2010. “Domnii Ernest Cretasi Petru Greta, locuitori ai caselor modulare din Pata Rât (mutati acolo în 17 decembrie 2010 de pe strada Coastei) si-au exprimat nemultumirile fata de modul în care au fost tratati, fiind evacuati lânga groapa de gunoi a orasului unde le este periclitata sanatatea si sunt izolati de lume. Domnul Nicolae Gheorghe, activist rom din Bucuresti a prezentat posibilitatile primariei de a face uz de fondurile europene pentru locuinte dedicate grupurilor dezavantajate, printre ele romilor defavorizati. Domnul Vincze au accentuat ca proiectul
primariei, chiar daca a însemnat un efort financiar din partea institutiei, conduce la excluziunea sociala a familiilor de romi, si ca pentru egalizarea sanselor în materie de acces la locuinte decente este nevoie ca primaria sa implementeze masuri afirmative în acest domeniu” a declarat Pavel Doghi. În data de 19 ianuarie 2011, de la ora 14.00, în organizarea Asociatiei Amare Prhala, a Asociatiei Studentilor Romi „Romano Suno” si a unor organizatii civice ne-rome a avut loc o manifestatie în Piata „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Participantii si-au exprimat dezacordul cu privire la proiectul Primariei Cluj-Napoca „Locuintele sociale din Pata-Rât” si solicitarea de a fi primiti prin reprezentantii lor la o întâlnire cu autoritatile locale. La protest au participat peste 100 de persoane apartinând mai multor categorii sociale si etnii din oras.
Numele cotidianului: Faclia Anul şi data apariţiei: 03.09.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: M. Tripon Titlul articolului: Romii din Pata Rît îşi revendică dreptul la condiţii decente de locuit Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ziarulfaclia.ro/romii-din-pata-rit-isi-revendica-dreptul-la-conditiidecente-de-locuit/
O campanie de promovare a sănătăţii, adresată etnicilor romi de la Pata Rît, dar şi majoritarilor, a fost desfăşurată, în lunile iulie-august, de Asociaţia Amare Prhala, prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă Nord-Vest (CISPER Nord-Vest). Potrivit preşedintelui Asociaţiei Amare Prhala, Pavel Doghi, peste 100 de persoane care trăiesc la Pata Rît, în apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj-napoca, au semnat petiţii prin care îşi revendică drepturile la condiţii de locuire decentă, într-un mediu sănătos. “CISPER Nord-Vest a depus o sesizare la Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei Cluj-Napoca, în care reclamă condiţiile toxice de locuire şi de muncă din apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj şi cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rît, care să realizeze evidenţa bolilor cronice din cele trei comunităţi şi să asigure servicii medicale primare în cabinetul medical existent în Pata Rît” – spune Pavel Doghi. De asemeni, precizează acesta, la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj, la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului – Cluj, la Garda Naţională de Mediu – Cluj au fost depuse sesizări prin care se cere prelevarea unor probe de sol, aer şi apă şi diverse rapoarte “pentru a atesta toxicitatea mediului de la Pata Rît”. Alte sesizări au fost depuse la Direcţia de SanitarVeterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj şi la Centrul de Ecarisaj din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, “pentru a arăta pericolul social şi de sănătate constituit de cei aproximativ 500 de cîini comunitari de la Pata Rît”. “CISPER Nord-Vest a propus mese rotunde în scopul soluţionării problemelor semnalate, cereri rămase fără rezultat, cu excepţia conducerii Direcţiei de Asistenţă Socială, care a încercat la o întîlnire, alături de reprezentanţii CISPER Nord-Vest. De asemeni, a propus identificarea unor resurse pentru rezolvarea parţială a accesului romilor din comunitatea de aproximativ 2.000 de locuitori de la Pata Rît la servicii medicale. Instituţiile sus-pomenite şi-au manifestat deschiderea faţă de campania de sănătate derulată de noi. CISPER Nord-Vest aşteaptă acum demersuri concrete şi răspunsuri oficiale la sesizările depuse” – spune preşedintele Amare Prhala, Pavel Doghi.
Numele cotidianului: Faclia Anul şi data apariţiei: 12.11.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) Cluj – premiat la Gala Premiilor Participării Publice Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ziarulfaclia.ro/grupul-de-lucru-al-organizatiilor-civice-gloc-clujpremiat-la-gala-premiilor-participarii-publice/
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) a fost premiat la Bucureşti, joi, 10 noiembrie, la Gala Premiilor Participării Publice, organizată de CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică. „Locuinţe decente pentru comunităţile vulnerabile de romi” este singurul proiect clujean care s-a alăturat altor nouă campanii ale societăţii civile din întreaga ţară care, aşa cum afirmă organizatorii, „au reuşit să treacă de bariera comodităţii, inerţiei sau lipsei de încredere în autorităţile publice”. De aceea, proiectului i-a fost acordat Premiul “Groapa de gunoi nu e acasă”, pentru ambiţie şi efort susţinut. Gala premiază cetăţeni, organizaţii sau autorităţi publice care reuşesc să determine schimbarea sau adoptarea unei decizii publice, în beneficiul comunităţii pe care o reprezintă. Este singura competiţie din România care premiază eforturi de advocacy şi proiecte de consultare publică. Campania Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice a fost declanşată de relocarea bruscă, de către Primăria Cluj-Napoca, în decembrie 2010, a circa 70 de familii extinse, majoritatea de etnie romă, de pe str. Coastei, din zona centrală a oraşului, la marginea acestuia, în vecinătatea gropii de gunoi, în “locuinţe sociale” ce nu întrunesc standardele minime de calitate şi spaţiu. Situaţia lor, cît şi a celor mai mult de 1.000 de persoane ce trăiesc în condiţii precare în aceeaşi zonă insalubră Pata-Rît – str. Cantonului, a fost consideratăp de gLOC „incompatibilă cu drepturile umane şi principiul solidarităţii sociale”. Continuînd eforturile întreprinse de organizaţiile fondatoare Amare Prhala şi Fundaţia Desire în anii precedenţi, gLOC şi-a propus să faciliteze găsirea unor soluţii pe termen scurt, mediu şi lung la problema locuirii precare, marginalizării sociale şi segregării spaţiale a familiilor rome şi ne-rome din zona Pata-Rît. În acelaşi timp, gLOC acţionează pentru prevenirea evacuărilor forţate şi sensibilizarea publicului larg faţă de problema excluziunii romilor. Ca urmare, reprezentanţii unor instituţii publice locale şi internaţionale au anunţat parteneriate şi proiecte comune în viitorul apropiat, cu scopul de a dezvolta proiecte de locuire integrată
Numele cotidianului: Faclia Anul şi data apariţiei: 18.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: M. Tripon Titlul articolului: După un an: Impactul evacuării comunităţii de romi din strada Coastei la PataRît Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ziarulfaclia.ro/dupa-un-an-impactul-evacuarii-comunitatii-de-romidin-strada-coastei-la-pata-rit/
European Roma Rights Centre (ERRC) şi Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) organizează luni, 19 decembrie, la Cluj-Napoca, o „discuţie informală” cu privire la situaţia romilor la împlinirea unui an de la evacuarea lor la Pata-Rît (17 decembrie 2010). In cadrul evenimentului, reprezentanţii ERRC vor prezenta rezultatele unei cercetări efectuate în comunitatea din Pata-Rît, axate pe impactul major al evacuării asupra calităţii vieţii respectivelor familii. Constatările preliminare ale cercetării relevă un decalaj semnificativ, urmare evacuării din decembrie 2010, cu consecinţe serioase în ceea ce priveşte accesul la un loc de muncă, educaţie de calitate şi asistenţă medicală corespunzătoare. Implicit, gradul de vulnerabilizare faţa de fenomenul discriminării a crescut. ERRC va prezenta stadiul procedurilor judiciare şi administrative în curs, cu privire la legalitatea acţiunilor de evacuare – se precizează într-un comunicat al ERRC, remis presei. De asemeni, precizează comunicatul, reprezentanţii gLOC vor prezenta infomaţii relevante cu privire la situaţia actuală a membrilor comunităţii din Pata-Rît, speranţele şi aşteptările acestora, dar şi soluţii posibile, inclusiv necesitatea unor proiecte integrate de habitat. Evenimentul se va desfăşura la sediul CRDE şi CRCR din str. Ţebei nr. 21 (sala de conferinţe, parter), cu începere de la ora 10. În data de 17 decembrie 2010, cu un preaviz de numai o zi, autorităţile din Cluj au demolat casele a 270 de romi de pe strada Coastei. Locuitorii au fost mutaţi forţat in aşa-numitele locuinţe sociale din Pata-Rît, amplasate lîngă groapa de gunoi a oraşului şi lîngă un depozit de deşeuri toxice.
Numele cotidianului: Faclia Anul şi data apariţiei: 18.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: M.Tripon Titlul articolului: Luni, la Cluj-Napoca, „primul marş anti-segregare din România Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ziarulfaclia.ro/luni-la-cluj-napoca-%E2%80%9Eprimul-mars-antisegregare-din-romania%E2%80%9D/
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociaţii, activişti, universitari şi artişti care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, a anunţat organizarea unui „marş pentru dreptate socială”, la Cluj-Napoca, luni, 19 decembrie, „în contextul comemorării unui an de la evacuarea de către autorităţile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a oraşului”. Decizia primariei a fost sancţionată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar şi cu expertiză, pentru ca autorităţile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atît majoritari, cît şi minoritari. Politicile publice întîrzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!” – se spune într-un comunicat al gLOC, remis presei. Potrivit reprezentanţilor gLOC (prof. univ. Enikö Vincze – Facultatea de Studii Europene, preşedintele Fundaţiei Desire; Ernest Creta – reprezentant comunitar „Noul Pata Rît”; lect. univ. Cristina Raţ – Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, UBB; Adi Dohotaru – secretar Grupul pentru Acţiune Socială), iniţiatorii marşului doresc ca, prin această acţiune, să „exprime solidaritate cu cetăţenii Clujului care: vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă; lucrează în condiţii mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil; îşi cresc copiii cu teama că mîine nu vor mai avea ce pune pe masă; nu deţin o locuinţă şi riscă să fie evacuaţi în stradă; trăiesc în nesiguranţă; nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor; locuiesc în condiţii precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lîngă groapa de gunoi din Pata Rît; sînt români, maghiari, romi etc. şi vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăţi; vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează; refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie”. Marşul este anunţat pentru ora 15, cu pornire din Piaţa Avram Iancu, pe traseul: B-dul Eroilor – Piaţa Unirii – Piaţa Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Bariţiu. În continuarea marşului, de la ora 15.45, la Casa Tranzit (str. Bariţiu nr. 16) este anunţată o dezbatere publică, organizată de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare cu Fundaţia Tranzit, cu tema „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”.
Programul manifestărilor de la Casa Tranzit mai include: orele 15.45 – 16.00 – „Supereroi” – expoziţia copiilor din Pata Rît şi de la Şcoala Elf, prezentată de Alina Bradu (artistă), Cristina Raţ (gLOC) şi Carmen Costina (Şcoala Elf); proiectul Protokoll/SPAC „Pata Rît”, prezentat de Szilárd Miklós şi Dénes Miklósi; moderator Adrian Dohotaru (gLOC); orele 16.00 – 16.15: „Un an de la evacuări. Calitatea vieţii la Pata Rît” – Cercetare European Roma Rights Center, prezentare Dezideriu Gergely (director executiv), Dana Iepure (avocat) şi Concetta Smedile (cercetător); orele 16.15 – 16.25 – mesajul Amnesty International cu ocazia unui an de la evacuarile din 17 decembrie 2010, prezentat de Adrian Dohotaru (gLOC); orele 16.25 – 17.35: „Ce am făcut în 2011 şi ce ne propunem mai departe?” – prezentări de Enikö Vincze (gLOC), Yesim Oruc (UNDP), Alexandros Tsolakis (Comisia Europeană, DG Regio), Kálmán Mizsei (OSI), Bert Loijii (Fundaţia Pro Roma), Adrian Pusztai şi Ernest Creta (locuitori Pata Rît), moderator prof. dr. Maria Roth (gLOC); orele 17.35 – 18.45 – documentar „Preafericiţii de la groapa de gunoi”, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri alături de unul dintre realizatorii filmului, Farid Fairuz, şi de protagonişti; orele 18.45-19.00 – „Jocuri ţiganesti” prezentate de copiii din „Noul Pata Rît”.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 18.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Viitoarea preșidenție a UE se va ocupa de romii de pe Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/viitoarea-presedintie-a-ue-se-va-ocupa-de-romii-de-pe-coastei52326.php
Situaţia romilor de pe strada Coastei, care au fost evacuaţi în urmă cu un an pentru a face loc unui complex teologic ortodox, va fi analizată anul viitor de noua preşedinţie a Uniunii Europene. Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) li s-au alăturat cei de la Amnesty International, care au venit în sprijinul Marşului pentru dreptate Socială, care va avea loc mîine, 19 decembrie, în Piaţa Avram Iancu. Tot ei au inclus problema romilor pe agenda preşedinţie daneze, care va începe la 1 ianuarie 2012. „Amnesty International a adus cazul celor 76 de familii evacuate forţat în decembrie anul trecut în Cluj-Napoca în atenţia viitoarei preşedenţii daneze a Consiliului Uniunii Europene (UE), care îşi va începe mandatul pe 1 ianuarie 2012. Amnesty International face apel la Preşedinţie să acţioneze în numele persoanelor afectate şi să îşi arate angajamentul faţă de drepturile romilor din UE, inclusiv prin îndemnarea autorităţilor române să garanteze victimelor evacuărilor forţate din ţară acces la căi de atac eficiente, inclusiv acces la dreptate şi reparaţii. De asemenea Amnesty International a cerut preşedenţiei daneze să îndemne România să îşi modifice legislaţia în materie de locuire pentru a interzice evacuările forţate, pentru a include măsuri de protecţie care ar trebui respectate înainte ca orice evacuare să fie efectuată, şi pentru a aduce legea în conformitate cu standardele internaţionale şi regionale cu privire la dreptul la locuire adecvată”, au declarat aceştia, prin intermediul unui comunicat de presă.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 5 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Oamenii de pe Coastei: Ne izolează ca la Auschwitz! Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/oamenii-de-pe-coastei-ne-izoleaza-ca-la-auschwitz-46117.php
„Asta e ceea ce ne dă Traian Băsescu şi primarului Clujului”, „în toiul iernii, la –6 grade ne scot afară din case... doar în România se întîmplă aşa ceva”, „au venit un batalion de jandarmi şi poliţişti, dar nimeni altcineva de la primărie, dar cînd se apropie votul, toţi vin să ne viziteze”, „oare Uniunea Europeană permite o asemenea discriminare şi să ne expulzeze la marginea oraşului?”, strigau în această dimineaţă romii de pe strada Coastei, în timp ce îşi îndesau lucrurile în sacii de nailon. Copii, părinţi, bătrîni, toţi trebuie să îşi mute catrafusele pînă la sfîrşitul zilei şi să elibereze terenul de pe strada Coastei, unde au locuit ani buni sub ochii autorităţilor clujene, în barăci improvizate. Evacuarea romilor a început cu noaptea în cap, de pe la ora şase, iar pînă deseară toată lumea trebuie să îşi ia tălpăşiţa. Deşi mai-marii oraşului nu au dat faţa cu romii revoltaţi de pe Coastei, s-au asigurat că nici un incident nu va apărea şi au trimis zeci de jandarmi şi poliţişti comunitari pentru a împînzi zona. „Nimeni nu stă de vorbă cu noi. A venit un batalion de jandarmi, dar primarul şi viceprimarii, nu. Eu stau de 17 ani aici cu soţia şi copiii. Pe noi nu ne-au repartizat în casele alea modulare de la Pata Rât. Unde să ne mutăm pe frigul ăsta? Am fost în audienţă la viceprimarul Laszlo Attila şi ne-a promis că nu ne va muta de aici pînă cînd nu vom avea unde”, spune revoltat Oscar Harco.
Locuiau de 20 de ani pe strada Coastei
În timp ce familiile cu buletin de Cluj, care au primit un loc în casele modulare, îşi îndesau lucrurile şi mobila în basculele puse la dispoziţie de autorităţi, zeci de romi, aflaţi în pragul disperării, strigau cît îi ţineau puterile la poliţiştii comunitari pentru a le amîna evacuarea.
„Cum e posibil aşa ceva? Cînd vine ziua alegerilor, toţi sînt prezenţi şi vin să ne spună ce să votăm. Eu stau aici de 20 de ani de zile. Ştiu că stau ilegal pe domeniul public, dar din ’98 fac solicitări peste solicitări la primărie să mi se acorde o locuinţă socială şi nimic. Dacă nu ar avea, dar oferă locuinţe ANL angajaţilor primăriei. Noi avem buletine de Cluj”, mărturiseşte un alt bărbat, cu ochii în lacrimi.
Prezentă la faţa locului, şeful Poliţiei Comunitare, Minodora Fritea, striga la angajaţii RADP pentru a-i ajuta pe oameni să îşi încarce lucrurile în camioane. „Puneţi mîna şi mutaţi mobila, nu staţi aşa, că de asta aţi venit aici să munciţi”, îi avertiza Fritea pe muncitorii de la RADP, care se plimbau cu mîinile în buzunare printre scaunele, dulapurile şi sobele romilor de pe Coastei.
Cei cu buletin de Cluj au prioritate
Că e iarnă ştiu şi ei, dar nu au putut amîna evacuarea, spun oficialii primăriei. Cele zece case modulare înşiruite au fost recepţionate abia săptămîna aceasta şi au devenit funcţionale miercuri, motiv pentru care administraţia locală a decis să îi mute de urgenţă pe romi la Pata Rât. Dacă ar fi aşteptat să treacă iarna, viceprimarul Laszlo Attila spune că alţii ar fi ocupat abuziv casele.
„Alaltăieri am făcut recepţia tehnică a caselor şi am notificat oamenii, iar ieri am trecut la repartizare”, a declarat Laszlo.
Prioritate au avut cele 18 familii de romi care au locuit în chirie în casele primăriei de pe Coastei şi cărora le expirase contractul în 2009. „Ei au continuat să plătească chirie pe principiul dreptului civil de de tacită relocaţiune. Sînt 56 de familii ce locuiesc pe Coastei. Sînt zece case înşiruite, iar într-una există patru apartamente, pe care noi le oferim persoanelor fără adăpost. Sînt construite la standarde limite, dar nu putem face ANL-uri pentru ei. Patru familii împart o baie. Se vor muta 40 de familii acolo, iar altor zece care nu au primit, dar au buletin de Cluj, li se permite să îşi mute temporar bărăcile pe un teren lîngă”, a declarat purtătorul de cuvînt al primăriei, Oana Buzatu. Restul care nu au buletin de Cluj vor fi urcaţi în trenuri şi trimişi acasă.
Vor construi alte barăci la Pata Rât
Reprezentanţii primăriei promit că pînă deseară toate familiile vor fi mutate în casele modulare şi vor fi ridicate şi barăcile celor care nu au primit o locuinţă.
„Nu se schimbă nimic. Îşi pot lua materialele, sînt angajaţi de la RADP care îi va ajuta şi le vor ridica astăzi pe toate. Cele zece familii se vor muta temporar acolo, pînă cînd vom construi şi pentru ei case modulare. A fost inclus acest lucru pe lista de priorităţi pe 2011. Deocamdată nu avem altă alternativă, aşa că vor sta tot în improvizaţii, ilegal şi toleraţi de noi, pînă cînd rezolva problema. Dacă nu sînt gata pînă deseară, oamenii pot dormi la Prison Fellowship sau la Azilul de Noapte”, a explicat Buzatu.
Cît timp părinţii se vor ocupa de construirea noii barăci, copii pot sta sau înnopta în centrele de plasament, aflate în administrarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Nu e aşa greu să îşi facă la loc coşmeliile. Le bat una de alta. Să se înţeleagă faptul că nu îi luăm cu forţa pe copii, ci cu acordul părinţilor”, a adăugat purtătorul de cuvînt al primăriei.
Toţi cei care vor locui în casele modulare trebuie să plătească o chirie de 30 de lei pe lună.
Zece oameni într-o cameră
În schimb, oamenii au văzut casele abia astăzi, cînd şi-au transportat din lucruri. Unii mai norocoşi vor locui într-o cameră doar cinci persoane, însă alţii, care trebuie să aibă grijă şi de mama-soacră şi fraţii lor ce nu au primit astfel de case, se vor îngrămădi cîte zece persoane între patru pereţi. „Acum am venit de acolo. Nu încap nici două paturi. Nu vă intră nici dulapurile”, strigau bărbaţii, în timp ce mai încărcau din lucruri.
„Cum ajung copiii la şcoală?”
Marea nemulţumire a romilor de pe Coastei, pe lîngă frigul pe care trebuie să îl îndure, este că sînt mutaţi la „capătul lumii”, de unde le va fi foarte greu să îşi trimită copiii la şcoală. „Fata mea e în clasa a şasea şi e prima la învăţătură. Am patru copii, din care doi merg la grădiniţă, iar băiatul mare învaţă în centru. Cum să mă împart în patru părţi?”, povesteşte o altă femeie. „Eu sînt casier la o benzinărie, lucrez cu oamenii”, „Eu ies de la muncă la ora zece seara. Cum ajung noaptea la Pata Rât?”, se auzea prin mulţimea de oameni.
În replică, reprezentanţii primăriei asigură că începînd de luni vor fi puse la dispoziţia elevilor microbuze sau autobuze de la RATUC. Direcţia de Asistenţă Socială a fost însărcinată să facă un inventar privind situaţia fiecărui copil şi să întocmească o listă cu şcolile unde trebuie să ajungă.
„Se va conveni la un orar cu părinţii şi elevii vor fi duşi şi aduşi de la şcoală”, a afirmat Buzatu. Deşi unii oameni spun că au auzit că primăria a vîndut terenul unui investitor privat, care nu îi mai vrea acolo, autorităţile locale neagă acest lucru. "Consiliu local va decide ce se va întîmpla cu terenul. Oricum va fi folosit în scop public, fiindcă e nevoie de grădiniţe, şcoli în zonă", a subliniat Buzatu.
Românii de pe Coastei se tem de romii de la Pata Rât
Printre romii de pe Coastei se află şi cîteva familii de români care s-au obişnuit să vieţuiască printre ei. Numai că mutarea lor printre alţi romi necunoscuţi, taman în colonia de la Pata Rât, despre care nu au auzit lucruri bune, nu le surîde deloc.
„Sîntem cîţiva ce stăteam în chirie în casele primăriei. Am învăţat să trăim printre romi, dar nu ne puteau găsi o locuinţă în oraş? Chiar aşa era de greu? Vor să ne izoleleze acolo la Pata Rât, ca şi în lagărele de la Auschwitz”, spune Crina Gocan.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Romii nu se lasă duşi de pe Coastei fără scandal Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-nu-se-lasa-dusi-de-pe-coastei-fara-scandal-46110.php
Zeci de familii de romi sînt evacuate în acest moment de pe strada Coastei din cartierul Mărăşti. Decizia Primăriei de a-i muta la Pata Rît a pornit un scandal în stradă cu certuri şi nemulţumiri din partea celor evacuaţi.
Oamenii sînt nemulţumiţi de faptul că, la temperaturi scăzute, ei trebuie să se mute şi să înceapă să-şi construiască o casă pe timp de iarnă. Una dintre nemulţumiri este şi faptul că o parte dintre ei au copii care merg la şcoală pe Coastei şi că o dată cu mutarea lor mersul la şcoală al copiilor va fi îngreunat. O parte dintre romii cu buletine de Cluj au primit case modulare în Pata Rît, iar cealaltă parte pămînt pentru a-şi construi barăci. Cei care nu au buletine de Cluj vor fi trimişi în localităţile de care aparţin.
„Unii stăm de 20 de ani aici. Am fost în audienţă la viceprimarul Laszlo Attila şi a promis că nu ne lasă în frig pînă nu vom avea locuinţe noi, dar totuşi ne mută. Au venit un batalion de jandarmi şi poliţişti, dar nici un reprezentant de la Primărie”, a spus una dintre persoanele evacuate. Printre persoanele evacuate se află şi cîteva familii de români care sînt nemulţumite de faptul că trebuie să mute în coloniile de romi de lîngă Pata Rît. Romii îşi cară în acest moment lucrurile către Pata Rît cu ajutorul maşinilor puse la dispoziţie. Ei sînt ajutaţi şi de către angajaţii RADP.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 14.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Primăria evacuează romii de pe strada Coastei și Cantonului luna aceasta Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/primaria-evacueaza-romii-de-pe-strada-coastei-si-cantonuluiluna-aceasta-46061.php
Consilierii locali au aprobat în această după-masă în cadrul şedinţei de Consiliu Local (CL) mutarea persoanelor rome ce locuiesc pe strada Coastei şi Cantonului în casele modulare, construite special la Pata Rât.
În imediata vecinătate a fostei gropi de gunoi de la Pata Rât, municipalitatea clujeană a construit 40 de case modulare. Acestea vor fi distribuite persoanelor care locuiesc ilegal şi în condiţii improprii pe strada Coastei şi Cantonului, ca urmare a unor reclamaţii ale clujenilor ce locuiesc în zonă.
Primarul Sorin Apostu susţine că evacuarea populaţiei rome va începe în cursul acestei luni. „Am primit plîngeri de la Biblioteca Judeţeană şi de la cei din clădirea Nokia. Prioritate în alocarea locuinţelor vor avea romii de pe strada Coastei care au buletin de Cluj, apoi urmează cei care au buletin, dar stau pe alte străzi”, a declarat edilul. Cît despre persoanele care provin din alte localităţi şi nu au buletin, acestea vor trimise înapoi de unde au venit, potrivit lui Apostu. „Vom interveni cu ajutorul Poliţiei Comunitare”, spune Apostu. Potrivit informării realizate de autorităţile locale, în urma verificărilor de la faţa locului, au fost identificate 56 de gospodării în care locuiesc 64 de familii, cu un număr total de 270 de persoane (160 adulţi şi 160 minori). Dintre aceştia, 143 de persoane au domiciliul stabil în municipiu, 18 persoane figurează “cu lipsă de spaţiu”, alte 18 au domiciliul în altă localitate şi 91 sînt copii minori ce trăiesc cu părinţii.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 22.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Mutarea romilor de pe Coastei, pe masa lui Boc și a deputaților Acces online: http://www.ftr.ro/mutarea-romilor-de-pe-coastei-pe-masa-lui-boc-si-a-deputatilor46199.php
Mutarea în plină iarnă a romilor de pe strada Coastei în locuinţele de pe Cantonului a fost motiv de discuţie chiar în cabinetul premierului Emil Boc şi între deputaţi, a declarat astăzi prefectul Florin Stamatian. Problema a ajuns la Bucureşti prin intervenţia unor grupuri de la Cluj. Vom reveni cu amănunte.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 02.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Romii de la Pata Rât caută încă gunoi în groapa închisă de un an Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-de-la-pata-rat--cauta-inca-gunoi-in-groapa-inchisa-de-unan-49813.php
Pentru cei care locuiesc la Pata Rât, fosta groapă de gunoi a oraşului nu a murit. Romii continuă să scormonească şi, astăzi, în gunoi, sub ochii autorităţilor clujene, la un an de cînd a fost sistată depozitarea de pe rampă.
Inspectorii de la Garda de Mediu Cluj au efectuat, ieri, un control, dar încă nu îşi pot da seama dacă o parte din gunoiul clujenilor ajunge tot pe vechea groapă. Dispoziţia de a face verificări la Pata Rât a venit de la Bucureşti, anunţă Imre Lenke, comisarul-şel al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) Cluj şi a vizat atît rampa de gunoi a Clujului, cît şi noua staţie de stocare temporară. „A fost un control tematic privind închiderea depozitelor neconforme de deşeuri. Am primit o machetă de la Bucureşti şi am verificat atît obligaţiile de mediu la închidere, cît şi planul de închidere al depozitului. Firma Salprest Rampă a fost cea care a administrat groapa de la Pata Rât, care nu mai funcţionează din 16 iulie 2010, însă de închiderea ei trebuie să se ocupe administraţia judeţeană”, a declarat Lenke pentru FTR.. CJ trebuie să închidă groapa de la Pata Rât Consiliul Judeţean (CJ) Cluj este răspunzător de implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul” (SMID), proiect care, pe lîngă construirea unui nou depozit ecologic şi a trei staţii de transfer vizează atît închiderea, cît şi ecologizarea gropilor neconforme din judeţ. „CJ Cluj este titularul unui acord de mediu, eliberat în august 2010 privind deschiderea noului depozit şi închiderea gropii de la Pata Rât. S-au făcut cîteva lucrări de închidere de către firma Salprest Rampă, cu cîţiva ani în urmă, dar începînd de anul trecut şi pînă acum nu s-a mai făcut nimic”, a explicat şeful Gărzii de Mediu Cluj. Normativele obligă administraţia judeţeană ca, în doi ani de la sistarea activităţii, să închidă şi să ecologizeze zona. „Groapa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă anul trecut, pe data de 16 iulie,
iar proiectul privind realizarea centrului integrat de management al deşeurilor prevede ca toate gropile neconforme să se închidă în termen de doi ani, adică la 16 iulie 2012”, a precizat Imre Lenke. Deşeuri sînt peste tot la Pata Rât De acum încolo, este de datoria autorităţilor judeţene să se ocupe de închiderea fostei rampe de la Pata Rât, spun specialiştii de mediu. Deşi nu pot da un verdict final, inspectorii de mediu au surprins romii care scormonesc în continuare pe vechea rampă, în căutarea „de metale preţioase”. „Romii într-adevăr scormonesc şi acum. Există în capătul rampei o familie care stă acolo, nu a plecat spre statul Pata. Romii tot caută, tot duc şi aduc gunoi. Pe tot drumul pînă la Pata Rât erau deşeuri de o parte şi de alta a drumului. Am cerut o explicaţie de la primărie în acest sens. Oamenii sînt în continuă mişcare”, a explicat Lenke. Se mai depozitează încă pe vechea groapă de gunoi? Pentru că rezultatele verificărilor nu au venit încă, şeful Gărzii de Mediu Cluj mărturiseşte că nu poate spune dacă se mai depozitează pe vechea groapă de la Pata Rât sau gunoiul este doar transporatat dintr-o parte în alta de romi. „O parte din vechea rampă este înierbată, dar într-o altă zonă romii îşi continuă activitatea. Noi am cerut o listă cu cantităţile de deşeuri acceptate, adică depozitate pe noua rampă din 16 iulie 2010. Nu s-a încheiat controlul acum. Nu pot spune dacă se mai depozitează deşeuri acolo”, a subliniat şeful Gărzii de Mediu. Vereş cere reavizarea staţiei de stocare temporară În plus, inspectorii au verificat cu această ocazie şi staţia de stocare temporară, realizată de gunoierul-şef al oraşului, Eugen Vereş. „Am verificat şi noua platformă, care se află în faza de reautorizare. Am văzut că există o staţie de balotare acolo pentru PET-uri şi hîrtie şi acum cu paşi timzi vor să pună în funcţiune o staţie de sortare. Eu zic că, dacă se face colectarea selectivă, o să mai putem depozitadeşeurile pe această platformă temporară, pînă cînd va fi gata prima celulă a depozitului”, a precizat Lenke. Eugen Vereş susţine că a depus o documentaţie la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj privind avizarea pe încă doi ani a staţiei de stocare temporară şi că este pregătit să depoziteze în continuare deşeurile clujenilor şi în 2011, şi 2012.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 14.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Renata Tegzes Titlul articolului: Strîngere Fonduri pentru tinerii din Pata Rât, la Swimathon 2011 Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/stringere-fonduri-pentru-tinerii-din-pata-rat-la-swimathon-201149555.php
Fundatia Comunitară Cluj strînge fonduri pentru tinerii din Pata Rât, în cadrul evenimentului Swimathon 2011, care se desfăşoară pe 16 iulie. Proiectul „Voci Vizibile” a fost propus de Asociaţia Action for Health şi este menit să contribuie la dezvoltarea creativităţii tinerilor prin iniţierea acestora în domeniul fotografiei. De asemenea, în cadrul proiectului se vor analiza problemelor de sănătate cu care se confruntă comunitatea. Voci Vizibile se adresează tinerilor care se confuntă cu excluderea socială, condiţii precare de locuit şi dificultatea accesului la servicii medicale. Este un proiect organizat şi coordonat împreună cu tinerii romi şi pentru tinerii romi, pentru a conduce la dezvoltarea unui cadru pozitiv de activism informat pe domeniul sănătăţii. Cei care doriţi să vă implicaţi cu un leu, doi sau mai mult sînteţi aşteptaţi sîmbătă, 16 iulie, între orele 17.00 –21.00 la Complexul de Nataţie al UTCN. Organizat pe plan local de Fundatia Comunitară Cluj, Swimathon este un eveniment destinat companiilor sau organizaţiilor care doresc să atragă resurse pentru cauzele pe care le susţin.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Daniel Iftene Titlul articolului: Romii din Pata Rât duc Clujul la Comisia europeană Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-din-pata-rat-duc-clujul-la-comisia-europeana-49222.php
Directorul general pentru politici regionale laComisia Europeană, Alexandros Tsolakis, a criticat atitudinea administrației clujene față de romii din Pata Rât, cerînd soluții pentru problemele acestora. Criticile au fost făcute după o vizită pe teren, care a avut loc săptămîna trecută. “Dorim să convingem autorităţile că e timpul să-şi schimbe modul de gîndire, nu putem să-i excludem pe oameni, numai pentru că sînt de etnie romă. Nu putem să dislocăm oamenii din oraş şi să-i aşezăm la marginea oraşului unde vor fi, inevitabil, marginalizaţi, de unde copiii nu se pot duce la şcoală etc. Trebuie găsite soluţii, dar asta va lua timp. E nevoie de o bună planificare, bunăvoinţă şi bani”, a declarat Tsolakis. Sînt condiții inumane Acuzații mai dure au fost făcute de reprezentantul Open Society Institute, Kálmán Mizsei, care a declarat că condițiile din cele trei tabere de romi din Cluj sînt inumane. „Ceea ce am văzut în cadrul vizitei în cele trei tabere este absolut inuman şi de neconceput pentru Uniunea Europeană, în secolul al XXI-lea. Dar autorităţile locale clujene au acum toate şansele să transforme această situaţie jenantă într-un proiect pilot de locuire integrată, cu fonduri UE, deoarece regulamentele simplificate ale Uniunii permit acest lucru. Organizaţia din care fac parte este pregătită să asiste autorităţile locale pentru ca acest proiect pilot de locuire integrată să se realizeze”, a subliniat acesta. În 10 iunie, mai mulți reprezentanți ai organismelor internaționale, autorităților românești și ONG-urilor au participat la vizita internațională de lucru „Getting closer – EU strategy for Roma and local realities”, organizată de Grupul de lucru al organizațiilor civice (gLOC). Aceștia au mers în cele trei așezări “ghetoizate de la Pata Rât: aşa-numitele „locuinţe sociale” de la „noul” Pata Rât, care găzduiesc 250 de persoane evacuate de pe strada Coastei în decembrie 2010; colonia de pe strada Cantonului formată în urmă cu 10 ani cu acordul tacit al municipalităţii, ai cărei locatari (în jur de 400 persoane) sînt daţi în judecată şi ameninţaţi cu evacuarea forţată de Societatea Naţională „Căile Ferate Române” şi vechea colonie „Dallas” din apropierea gropii de
gunoi, locuită de cîteva decenii de aproape 1.500 de locatari, majoritatea romi, care trăiesc în condiţii nedemne de viaţă şi lucrează în economia gri a reciclării şi valorificării deşeurilor, în condiţii exploatatoare”, scriu organizatorii.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Romii de pe Coastei se pregătesc de protest. VEZI DE CE ( UPDATE) Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-de-pe-coastei-se-pregatesc-de-protest-vezi-de-ce-update46612.php
Romii de pe Coastei se pregătesc de protest. VEZI DE CE ( UPDATE) Din Mărăşti pînă în faţa primăriei vor mărşălui romii nemulţumiţi că au fost mutaţi de pe strada Coastei pe Cantonului. Acesta e felul lor de a-şi exprima nemulţumirile faţă de promisiunile primăriei, despre care spun că nu s-au materializat la faţa locului. Potrivit unor reprezentanţi ai comunităţii rome, acum stau într-o singură casă modulară patru familii, fiecare în cîte o cameră, şi nu în două aşa cum se arată în contractul emis de municipalitate. În plus, unii dintre ei spun că nu au apă caldă şi nici căldură şi că nu-şi pot trimite copiii la şcoală pentru că este foarte departe. Pentru a protesta, unul dintre cei prezenţi a ameninţat că va declanşa o grevă şi că nu îşi va mai lăsa copiii la şcoală. În plus, reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă de drepturile romilor au comparat cazul mutării familiilor care stăteau în barăci improvizate pe strada Coastei în locuinţelemodulare de pe Cantonului cu un incident similar de la Piatra Neamţ unde, la fel, s-a încercat scoaterea romilor din oraş. UPDATE: Romii de la Pata Rât sînt decişi să îşi ceară drepturile şi să protesteze faţă de "mutarea abuzivă". Potrivit acestora, protestul va fi declanşat de îndată ce vor primi aprobare din partea primăriei pentru organizarea unui miting. „Nu ştiu zău dacă o să primim aprobare. Am fost patru familii de români pe Coastei care stăteam în chirie şi aveam contract. Acum ne-au mutat în casele acestea
modulare, însă nu avem două camere, deşi în contract aşa apare. Noi stăm patru persoane întro încăpere de 18 metri pătraţi. Am doi copii: o fată care învaţă la liceul sportiv din Mănăştur, în clasa a IX-a şi un băiat în clasa a VIII-a, care e la liceul Angel Saligny. De cînd ne-am mutat plîng mereu copiii. Nu le place, iar noi stăm tot timpul cu uşile închise”, a explicat pentru FTR.ro, Veronica Rusu. Romii nu mai au apă apă caldă, nici încălzire Aceasta susţine că pe Coastei, condiţiile erau mult mai bune, avînd în vedere că avea atît bucătărie, cît şi baie. De spălat se spală acum în lighean, fiindcă apă caldă nu are, iar baia o împarte cu alte patru familii. Cît despre încălzire, nici nu se pune problema, aşa că familia Rusu şi-a improvizat o sobă cu lemne. „Plătim chirie aici 24,13 lei pe lună, iar contractul a fost semnat pe doi ani”, mărturiseşte femeia. Însă, sînt alte familii care au fost mutate la Pata Rât şi care se înghesuie de la opt pînă chiar la 15 persoane într-o cameră. Fraţi, surori, părinţi, copii, nepoţi, romii care au primit locuinţe sociale şi-au primit şi rudele, care ar fi rămas altfel pe drumuri. „În locuinţa de pe Coastei am investit peste 200 de milioane de lei vechi, însă primărianu m-a lăsat să îmi repar şi exteriorul casei. 99% dintre copiii merg la liceu. Pe un hol sînt două apartamente, unul are 15 mp, iar altul 18 mp. Apa a început să curgă pe pereţi, mucegăieşte mobila, iar copiii se îmbolnăvesc la plămîni. Plus că avem doar apă rece”, spune Creta Ernes, prezent în această seară la dezbatere. „Baia nu este despărţită, aşa că eu merg cu vecina de multe ori”, glumeşte un alt bărbat. Acesta atrage atenţia autorităţilor locale că sînt 30 de copii care merg la şcoală şi opt care merg la grădiniţă, iar distanţa pe care trebuie să o parcurgă zilnic este mult prea mare. Cinci maşini de scînduri şi 20 de grinzi În timp ce unii au primit case modulare şi s-au mutat cum s-au mutat la Pata Rât, alte zeci de familii au rămas pe dinafară, fiindcă primăria nu le-a putut asigura şi lor o locuinţă. Aici este marea problemă, susţin romii şi o parte din reprezentanţii organizaţiilor prezente în această seară la dezbatere. Este vorba de circa 36 de familii, dintre care o parte s-au înghesuit cu rudele sau prietenii care au primit o casă. „29 de familii am primit 20 de metri pătraţi de teren să ne construim alte case la Pata Rât. Primăria ne-a adus cinci maşini de scânduri şi 20 de grinzi şi ne pune să facem ilegalităţi. Am întrebat dacă ni se vor întocmi acte pe terenul respectiv, însă autorităţile locale au spus că putem să ne construim ilegal pe pămîntul acela alte barăci. Ne-a
marginalizat primarul Sorin Apostu, ne-a pus lîngă gunoi şi lîngă groapa de la Terapia”, a afirmat Creta. Oficialii primăriei au evitat să dea ochii cu organizatorii dezbaterii şi cu romii de pe Coastei, care au fost prezenţi în această seară în amfiteatrul Facultăţii de Asistenţă Socială de la UBB. În schimb, au trimis o scrisoare organizatorilor, prin care explică de fapt că oamenii au în sfărşit ocazia să ducă o viaţă normală. Municipalitatea şi-a argumentat mutarea prin faptul că romii au stat atîţia ani ilegal în barăcile improvizate pe strada Coastei, în condiţii insalubre.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 21.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Teodora Neagu Titlul articolului: Cauza romilor goniţi de pe Coastei a strâns zeci de oameni pe străzile Clujului Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/cauza-romilor-goniti-de-pe-coastei-a-strans-zeci-de-oameni-pestrazile-clujului-52378.php
În 17 decembrie, s-a împlinit un an de când peste 250 de rromi au fost evacuați de către autoritățile locale de pe strada Coastei, în apropierea gropii de gunoi a orașului, la Pata Rât. Cu această ocazie, zeci de romi, dar nu numai, au mărșăluit la începutul acestei săptămîni în centrul orașului. „Scopul este să reamintim autorităților să nu ne uite, noi nu vrem să stăm lângă gunoaie acolo, noi vrem să ne mute de acolo. Dacă au greșit, să vină să facă un bine pentru noi, să ne mute de lângă rampa de gunoi”, a declarat Ernest Creta, purtătorul de cuvânt al celor din Pata Rât. „Cînd vii să te joci cu mine la Pata Rât?” Pentru a lupta împotriva discriminării și segregării, romii, zeci de protestanți și activiști s-au întâlnit în Piața Avram Iancu și s-au „înarmat” cu pancarte, afișe, cu lozinci, desene cu bufnițe și mesaje cu caracter social: Stop rasismului! Stop prejudecăților!, Doresc o casă în civilizație, Când vii să te joci cu mine la Pata Rât?, Eu văd groapa de gunoi. Tu? și multe alte mesaje și desene sugestive. „Marșul pentru dreptate socială”, așa cum a fost numit, a continuat pe bulevardul Eroilor, apoi pe strada Regele Ferdinand, Piața Muzeului, strada George Barițiu, finalizându-se la Casa Tranzit. Acolo, cei prezenți au fost invitați de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) să rămână pentru dezbateri, discuții privitoare la discriminare, pentru a viziona documentarul „Prea fericiții la de groapa de gunoi” alături de unul dintre realizatorii filmului - Farid Fairuz, dar și pentru a admira expoziția comună a copiilor din Pata Rât şi de la Şcoala Elf și pentru a vedea un moment artistic prezentat de copiii din Pata Rât - jocuri țigănești.
La manifestații a participat și reprezentanta în România a United Nations Development Programme (UNDP) - Yesim Oruc. Conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) si art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj-Napoca la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare și a fost sancţionată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu amenda de 8.000 de lei.
Ce cred romii mutaţi la Pata Rât Locuitor din Pata Rât: E foarte rău pentru copii că nu au condiții, nu avem lemne. Ne-au pus întro cameră zece inși și dormim pe jos. Avem lumină, dar suntem în comun și cu băile... Pe strada Coastei era mai bine. În Pata Rât avem un magazin, dar sunt foarte scumpe toate. În piață un kg de cartofi e 1 leu și acolo e 2, 3 lei kg. Acolo se și îmbolnăvesc copiii... Avem și șobolani... Stoica Daniela, elevă în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Napoca: Ne descurcăm foarte greu acolo unde stăm, e greu cu mașina deoarece cei care ieșim la 15.00 de la școală, luăm autobuzul 8 și e mult de mers pe jos, iarna înghețăm de frig. Facem foc cu lemne, mulți dintre noi avem aragaz ca să facem mâncare. Avem duș, dar cu apă rece. Și normal, suntem oameni, nu putem în plină iarnă, cînd afară e frig, noi să facem duș cu apă rece. Sincer, am două operații, două de hernie și una de apendicită, dar nu numai eu, mulți alții. Cum putem noi să facem duș cu apă rece? Hai că vara mai merge, dar iarna... Ernest Creta, reprezentatul celor din Pata Rât: Trăim rău acolo. Mai rău decât aici, asta e de înțeles pentru că toate facilitățile ni s-au tăiat. Aici [pe strada Coastei] am avut piață, medic, de toate și am plecat. Primăria așa a și zis, că sunt acolo țiganii ăia din Dallas, care sunt acolo de 15, 20 de ani și au zis hai să îi punem acolo și pe ei, pentru că așa merită țiganii. Din păcate, sau din fericire, noi nu suntem ca țiganii ăia. Ei acolo trăiesc, venitul de acolo îl au. Noi nu îl avem de acolo, noi muncim la fabrică, poate că mai muncim și la negru, dar nu mergem la furat, nu mergem la gunoi. Printre cei prezenți la discuții au fost și artiști, muzicieni, jurnaliști, activiști, cercetători, avocați, studenți și desigur, locuitori ai Pata Rât. Vă reamintim că în locul locuinţelor sociale de pe strada Coastei, Facultatea de Teologie Ortodoxă va construi un campus universitar cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de
curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral - decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o capelă. Familiile mutate au protestat de mai multe ori în centrul oraşului şi în Consiliul local, iar aceste acțiuni au tot mai mulți susținători care militează pentru drepturi sociale, pentru oprirea discriminării și a segregării.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 19.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Loredana Leonte Titlul articolului: Romii protestează, după ce au fost mutați de primărie în Pata Rât! ( UPDATE ) Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-protesteaza-dupa-ce-au-fost-mutati-de-primarie-in-pata-ritupdate-46659.php
Romii protestează, după ce au fost mutaţi de primărie în Pata Rît! (UPDATE) UPDATE – În acest moment, protestatarii romi scandează lozinci de genul „Jos primarul!”, „Vrem libertate”, Nu sîntem gunoaie!" sau „Nu vrem în lagăre”. Aceştia au cerut o întrevedere cu autorităţile locale, însă acestea au ignorat să le ofere un răspuns. Asociaţiile care îi sprijină susţin că gestul primăriei de a-i muta în zona Pata Rît contravine cu legislaţia europeană. „Atragem atenţia că proiecul „Locuinţe sociale pentru romi” conduce la segregare rezidenţială şi constituirea unui ghetou stigmatizat. Amplasarea acestor locuinţe lîngă groapa de gunoi a oraşului şi lîngă depozitul de deşeuri chimice a unei fabrici de medicamente afectează grav sănătatea persoanelor care stau acolo. Distanţa mare faţă de oraş, transportul în comun deficitar îngreunează accesul la educaţie, la locuri de muncă şi la servicii publice”, a declarat Pavel Doghi, preşedinte al organizaţiei Amare Phrala. Printre nemulţumirile romilor legate de noile locuinţe modulare de pe Cantonului se numără mucegaiul, spaţiul mic, lipsa internetului, noroiul şi cîinii din zonă. "Stau cîte treisprezece persoane într-o locuinţă de 19 mp, fără bucătărie. În plus a apărut şi mucegaiul", a precizat Pavel Doghi. Una dintre femeile de etnie romă ieşite astăzi în stradă spune că noile locuinţe sînt inadecvate creşterii copiilor mici. " Am copil de cinci ani. Nu îl pot lăsa afară din casă, fie din cauza noroiului, fie a cîinilor din zonă. Nu ştiu ce o să fac cînd va merge la şcoală", spune protestatara.
Protestatarii ameninţă că îşi vor construi din nou barăci pe strada Coastei, dacă primăria nu face ceva să îi mute din Pata Rît în alte locuinţe decente. „Sîntem cu chiriile la zi, sîntem oameni civilizaţi, nu vrem să stăm în lagărul ăla. Şi cum să stăm lîngă un depozit de deşeuri chimice”, spune o femeie, mutată pe strada Cantonului de primărie. În acest moment, în jur de 30-40 de persoane de etnie romă protestează în Piaţa Lucian Blaga. Aceştia au locuit pînă nu demult pe strada Coastei, în barăci, însă Primăria Cluj-Napoca a dispus mutarea lor în locuinţe sociale în zona Pata Rît, pe strada Cantonului, şi a distrus barăcile lor. Romii susţin că gestul primăriei încurajează la segregare. Pe unele pancarte ale protestatarilor scrie „Sînt rom şi vreau să trăiesc în demnitate”. Grupul de protestatari este „păzit” de forţe de ordine.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Romii de la Pata Rât reclamă condiţiile toxice de locuire Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-de-la-pata-rat-reclama-conditiile-toxice-de-locuire49706.php
După ce au trăit o viaţă întreagă aproape de groapa de gunoi de la Pata Rât, scormonind în gunoaie, în căutarea de PET-uri, romii de la Pata Rât „îşi cer drepturile pentru o locuire decentă”. Împreună cu asociaţia Amare Phrala,comunitatea romă atrage atenţia Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală a primărieiasupra condiţiilor toxice de locuire şi de muncă din apropierea gropii de gunoi a oraşului, care a devenit cunoscută pe plan internaţional. În plus, aceştia cer o mai mare implicare din partea mediatorilor sanitari, care ar trebui să prezinte o evidenţă a bolilor cronice din comunitatea romă de la Pata Rât. Sesizarea urmează să fie depusă în curînd, anunţă preşedintele Amare Phrala, Pavel Doghi, iar pînă în acest moment au fost strînse peste 100 de semnături. Scopul acesteia, este de a cere prelevarea unor probe de sol, aer şi apă, pentru a verifica toxicitatea mediului. Prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă Norv-Vest, asociaţia demarează o campanie de sănătate în lunile iulie-august 2011, care se adresează în special persoanelor rome. „Campania propune instituţiilor publice abilitate asigurarea unor servicii medicale primare în cabinetul medical dotat existent în Pata Rât, precum şi implicarea altor organizaţii (Crucea Roşie) în asigurarea unor medicamente şi tratamente pentru bolile cronice existente în aceste comunităţi”, se arată în comunicatul emis presei.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 16.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Primăria face parc de joacă și creșă în locul romilor de pe Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.ftr.ro/primaria-face-parc-de-joaca-si-cresa-in-locul-romilor-de-pecoastei-50018.php
Primăria face parc de joacă și creșă în locul ro Pe locul, unde pînă anul trecut au locuit sub ochii autorităţilor zeci de familii de romi, în barăci improvizate, a fost inaugurat, astăzi, un parc de joacă modern, cu aparate de fitness, piste de biciclişti şi foişor pentru pensionari. Strada Coastei a devenit cunoscută în Cluj, în urma scandalului iscat în decembrie 2010, cînd în plină iarnă, primăria a decis să elibereze terenul şi să îi evacueze pe romi. O parte din locuitorii care au fost mutaţi în apropierea fostei rampe de gunoi a oraşului, mai exact la Pata Rât, declarau că municipalitatea clujeană are interese mari cu terenul, pe care vrea să îl dea unui investitor privat.
100 de arbori, plantaţi în parcul de pe Coastei Însă, astăzi, edilul oraşului, Sorin Apostu, a inaugurat parcul de joacă de pe stradaCoastei, care, potrivit acestuia, este singurul de acest gen din cartierul Mărăşti. „Este un parc integrat, cu teren de baschet, aparat de fitness, un foişor pentru pensionari, bănci, locuri de joacă pentru copii şi piste de biciclişti. Astăzi, întregul plan pentru această zonă este definitivat, iar locaţia pentru Complexul Teologic a fost deja aprobată de consilierii locali. Astăzi se deschide licitaţia privind executarea unei creşe la nivel naţional”, a explicat primarul. Prin programul guvernamental vor fi construitre două creşe, pe strada Grigore Alexandrescu şi pe strada Coastei, chiar pe locul unde au trăit ani în şir romii. Terenul de care administraţia locală şi clujenii „nu erau foarte mîndri”, „şi-a regăit acum locul în peisajul urban”, susţine
Apostu. Băncile montate pe Coastei au fost recuperate din Parcul Central, unde în prezent lucrările de modernizare sînt în toi. În total, au fost recuperate din Parcul Central 109 bănci. În plus, vor fi plantaţi în parcul de pe Coastei peste 100 de arbori. Investiţia se ridică la 255.00 de lei, iar lucrările au durat circa cinci săptămîni.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Romii mutați pe Cantonului vor să vină înapoi în oraș ! Nu vor școli și grădinițe ( UPDATE ) Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-mutati-pe-cantonului-vor-sa-vina-inapoi-in-oras-nu-vorscoli-si-gradinite-update-46609.php
Dezbaterea despre situaţia romilor mutaţi de pe strada Coastei pe Cantonului se desfăşoară în absenţa reprezentanţilor primăriei şi ai poliţiei comunitare, dar sub ochii consilierului prezidenţial pe problema minorităţilor naţionale, Eckstein-Kovacs Peter. Sub ochii acestuia, preşedintele organizaţiei Amare Phrala, Pavel Doghi, a acuzat administraţia locală că pune în aplicare un plan care există la nivel naţional: de a-i scoate pe romi din oraşe. Potrivit lui Doghi, acesta ar fi un plan secret, dar aplicat în mod tacit al aleşilor locali, pus în parctică în mai multe zone ale ţării. Mai mult, Pavel Doghi afirmă că locuinţele pe care le-au primit romii în Cantonului nu sînt mai bune, barăcile de pe Coastei fiind "mai curate". Acesta nu crede că ideea primăriei de a face în zonă o şcoală şi o grădiniţă este una bună, pentru că astfel s-ar completa tot demersul de ghetoizare a romilor. "Nu e adevărat că primăria le-a oferit romilor un loc mai bun prin aceste case modulare. Vom lupta şi vom face tot ce ne stă în putinţă să îi mutăm de acolo, de la Pata Rât. Nu dorim ca romii noştri să fie duşi în afara oraşului, mai ales că au buletine de Cluj şi au dreptul de a locui cu societatea civilizată. Eu cred că primarul, viceprimarii şi consilierii locali care au aprobat hotărîrea de mutare a romilor de pe Coastei la Pata Rât, au fost de rea credinţă", a replicat Doghi. Dezbaterea despre problemele romilor mutaţi de pe Coastei are loc în aceste momente în amfiteatrul Facultăţii de Asistenţă Socială de la UBB. Vom reveni cu amănunte.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 17.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Daniel Iftene Titlul articolului: Romii din Pata Rât duc Clujul la Comisia europeană Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/romii-din-pata-rat-duc-clujul-la-comisia-europeana-49222.php
Directorul general pentru politici regionale laComisia Europeană, Alexandros Tsolakis, a criticat atitudinea administrației clujene față de romii din Pata Rât, cerînd soluții pentru problemele acestora. Criticile au fost făcute după o vizită pe teren, care a avut loc săptămîna trecută. “Dorim să convingem autorităţile că e timpul să-şi schimbe modul de gîndire, nu putem să-i excludem pe oameni, numai pentru că sînt de etnie romă. Nu putem să dislocăm oamenii din oraş şi să-i aşezăm la marginea oraşului unde vor fi, inevitabil, marginalizaţi, de unde copiii nu se pot duce la şcoală etc. Trebuie găsite soluţii, dar asta va lua timp. E nevoie de o bună planificare, bunăvoinţă şi bani”, a declarat Tsolakis. Sînt condiții inumane Acuzații mai dure au fost făcute de reprezentantul Open Society Institute, Kálmán Mizsei, care a declarat că condițiile din cele trei tabere de romi din Cluj sînt inumane. „Ceea ce am văzut în cadrul vizitei în cele trei tabere este absolut inuman şi de neconceput pentru Uniunea Europeană, în secolul al XXI-lea. Dar autorităţile locale clujene au acum toate şansele să transforme această situaţie jenantă într-un proiect pilot de locuire integrată, cu fonduri UE, deoarece regulamentele simplificate ale Uniunii permit acest lucru. Organizaţia din care fac parte este pregătită să asiste autorităţile locale pentru ca acest proiect pilot de locuire integrată să se realizeze”, a subliniat acesta. În 10 iunie, mai mulți reprezentanți ai organismelor internaționale, autorităților românești și ONG-urilor au participat la vizita internațională de lucru „Getting closer – EU strategy for Roma and local realities”, organizată de Grupul de lucru al organizațiilor civice (gLOC). Aceștia au mers în cele trei așezări “ghetoizate de la Pata Rât: aşa-numitele „locuinţe sociale” de la „noul” Pata Rât, care găzduiesc 250 de persoane evacuate de pe strada Coastei în decembrie 2010; colonia de pe strada Cantonului formată în urmă cu 10 ani cu acordul tacit al municipalităţii, ai cărei locatari (în jur de 400 persoane) sînt daţi în judecată şi ameninţaţi cu evacuarea forţată de Societatea Naţională „Căile Ferate Române” şi vechea colonie „Dallas” din apropierea gropii de gunoi, locuită de cîteva decenii de aproape 1.500 de locatari, majoritatea romi, care trăiesc în condiţii nedemne de viaţă şi lucrează în economia gri a reciclării şi valorificării deşeurilor, în
condiţii exploatatoare”, scriu organizatorii
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: ÎPS Andreicuț, primăria și romii de pe Coastei - confruntare la consiliul local Cluj (UPDATE) Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/ips-an%20dreicut-primaria-si-romii-de-pe-coastei---confruntarela-consiliul-local-cluj-48678.php
Romii evacuați din locuințele improvizate pe strada Coastei, din spatele Bibliotecii Județene Octavian Goga din Mărăști, au venit la ședința în care consiliul local Cluj-Napoca urmează să cedeze terenul pe care își aveau casele Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. La aceeași ședință participă din partea Arhiepiscopiei chiar ÎPS Andrei Andreicuț. Pe acel teren biserica ar urma să dezvolte un complex ecleziastic, printre care și un imobil destinat Facultății de Teologie Ortodoxă, cămine pentru studenţi, o bibliotecă şi o cantină. Romii, alături de care se află membri ai Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) și ai organizației Amare Phrala, poartă pancarte cu mesaje ca "Sînt rom, vreau să trăiesc în demnitate!, Desegregare, Condiţii decente de locuire". Deşi nu au fost lăsaţi să vorbească, foştii locatari de pe Coastei au ieşit pe holurile primăriei pentru a-şi exprimara nemulţumirea privind evacuarea lor şi mutarea abuzivă la Pata Rât. 11 persoane într-o cameră După mai multe proteste, romii au cerut încă o dată ajutor din partea primăriei şi identificarea unor locaţii, unde să se stabilească. "Am locuit 21 de ani pe Coastei, am plătit chiria mereu la zi, iar apoi au venit şi ne-au alungat în stradă. Autorităţile spun că noi nu ne integrăm, dar ei ne ascund de ochii lumii. Acum avem băi comune şi stăm 11 persoane într-o cameră de 16 metri pătraţi. Nu putem înţelege de ce s-a grăbit primăria să ne mute aşa de repede, iar acum pentru biserică pot găsi un teren gratuit foarte uşor, iar pentru noi, nu", se plîng romii. În schimb, primarul Sorin Apostu a precizat că se vor căuta soluţii pentru aceste familii, însă imediat după plecarea lor, reprezentanţii primăriei au împărţit foi cu situaţia persoanelor cercetate de poliţie, ce trăiesc la Pata Rât, acuzate de furt şi tîlhării. Proiect ecleziastic de 100 de miliarde de lei vechi
Între timp, după evacuarea romilor, municipalitatea a găsit o altă destinaţie terenului de pe Coastei. În locul romilor, se doreşte construirea unui complex ecleziastic pe o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. ÎPS Andrei Andreicuț a explicatconsilierilor locali că, în timpul în care Arhiepiscopia era condusă de ÎPS Bartolomeu Anania, Biserica a primit un teren de 7.000 de metri pătrați pe strada Slănic, însă că acesta nu este potrivit pentru planurile de dezvoltare ale Arhiepiscopiei. Drept urmare, îl va oferi la schimb pentru cel de 4.000 de metri pătrați de pe Coastei, unde urmează să se ridice un complex ecleziastic, a cărui valoare ar putea ajunge la 100 de miliarde de lei vechi.m"Vrem să realizăm un complex bisericesc, care va găzdui şi Facultatea de Teologie cu toate secţiile ei, spaţii de cazare pentru studenţi, o bibliotecă şi o cantină. Capitala Transilvaniei are nevoie de un centru modern de învăţămînt şi o clădire frumoasă", a explicat ÎPS Andrei Andreicuţ. Întrebat dacă ştie de problemele şi protestele romilor, ÎPS Andrei Andreicuţ a declarat că nu este la curent, dar că nădăjduieşte că administraţia locală va găsi soluţii şi pentru ei. "Nu ştiu de acest aspect, pentru că sînt de puţină vreme la dumneavoastră. Nădăjduiesc că se va găsi şi pentru ei o soluţie. Totuşi, poate nu era acest teren locul cel mai propice pentru romi", a subliniat ÎPS Andreicuţ. Potrivit primarului Sorin Apostu, peste cîteva zile se va da și un certificat de urbanism în regim de urgență, iar proiectul complexului bisericesc de pe Coastei ar putea fi gata în 2-3 ani. Romii se declară din nou discriminaţi Romii care au fost evacuați anul trecut din locuințele lor de pe strada Coastei au pus sub semnul întrebării acest schimb pe care îl face primăria. "De ce pentru biserică s-a găsit un teren atît de repede și noi am fost duși în cîmp? Cît o să mai trăim familii de 10-11 persoane în 16 metri pătrați?", au fost întrebările cele mai importante ale romilor de pe Coastei.
Numele cotidianului: Foaia Transilvana Anul şi data apariţiei: 18.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Anca Giurgiu Titlul articolului: Apărătorii romilor de pe Coastei ies mâine în stradă Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.ftr.ro/aparatorii-romilor-de-pe-coastei-ies-miine-in-strada-46646.php
Apărătorii comunităţii rome de pe Coastei sînt decişi să iasă, mîine, în stradă pentru a-şi exprima dezacordul cu privire la acţiunea primăriei de a muta familiile în casele modulare de la Pata Rât.Manifestaţia ce va avea loc mîine în Piaţa „Lucian Blaga”, începînd cu ora 14.00, este organizată de Asociaţia Amare Phrala şi alte organizaţii care luptă pentru apărarea drepturilor romilor. Potrivit organizatorilor, protestatarii îşi propun să îşi exprime dezacordul cu privire la proiectul primăriei„Locuinţele sociale din Pata Rât”. Mai mult, aceştia solicită o întrevedere cu autorităţile locale. „Atragem atenţia că proiectul conduce la segregare rezidenţială şi la constituirea unui ghetto stigmatizat. Amplasarea locuinţelor lîngă groapa de gunoi a oraşului şi depozitul de deşeuri chimice al unei fabrici de medicamente afectează grav sănătatea persoanelor. Distanţa faţă de oraş şi inadecvarea mijloacelor de transport în comun îngreunează accesul la educaţie, locuri de muncă şi servicii publice. Demnitatea umană a persoanelor mutate a fost lezată”, se arată în comunicatul de presă. Sub sloganul „Sînt rom şi vreau să trăiesc în demnitate”, protestul îşi propune să tragă un semnal dec alarmă şi să determine municipalitatea să ofere romilor locuinţe decente în oraş şi nu la periferie. Pînă acum, au aderat la această acţiune 160 de reprezentanţi ai organizaţiilor din România şi chiar din afară.
Numele cotidianului: monitorulcj.ro Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mirela Ogruţan Titlul articolului: Ţiganii evacuaţi de pe Coastei l-au încolţit pe primar Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/3842-iganii-evacuati-de-pecoastei-l-au-incoltit-pe-primar
Romii au venit în şedinţa de Consiliu Local pentru a protesta împotriva deciziei de construire în locul locuinţelor lor a unui complex bisericesc. Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, a fost prezent ieri în şedinţa Consiliului Local ClujNapoca pentru a luat parte la votarea proiectului de hotărâre prin care Mitropolia a primit cu titlu gratuit un teren în suprafaţă de 4.000 de mp pe strada Coastei. Aici ar urma să se construiască o nouă facultate de teologie ortodoxă şi un complex de cămine pentru studenţi. La şedinţă au luat parte şi mai mulţi romi care la finalul anului trecut au fost evacuaţi de municipalitate de pe strada Coastei, fiind mutaţi în locuinţe modulare construite la Pata Rât. Complex teologic pentru 700 de studenţi „Îi mulţumesc domnului primar pentru invitaţia făcută de a participa la această şedinţă. Avem mare nevoie de aceast nou complex deoarece în spaţiul deja existent la sediul arhiepiscopiei funcţionează două şcoli teologice. Noul complex bisericesc va cuprinde facultate de teologie, cu toate secţiile ei, dar vor fi şi alte depindenţe cu rol social, precum cămine, o cantină, o bibliotecă şi toate cele necesare unui complex modern de învăţământ. Era necesar în capitala Transilvaniei un asemenea aşezământ”, a spus ÎPS Andrei. Înaltpreasfinţia sa a mai adăugat că deocamdată nu se cunoaşte valoarea investiţiei, nefiind încă făcute evaluările în acest sens. Complexul teologic va deservi circa 700 de studenţi ai facultăţii. Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de consilierii locali. Mitropolitul nu a dorit să comenteze situaţia romilor protestatari, explicând că nu cunoaşte îndeaproape situaţia acestora, dar s-a arătat convins că se va găsi o soluţie şi pentru ei. Cu piciorul în prag ... la propriu
Romii prezenţi la şedinţa Consiliului Local au protestat împotriva deciziei de a da gratuit Mitropoliei terenul de pe Coastei, menţionând că ei au fost aruncaţi de Primărie din locuinţe decente în condiţii insalubre de trai. De altfel, romii au venit înarmaţi cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, „Solidaritate” sau „Condiţii decente de locuire”. Ţiganii care au locuit pe Coastei până la finalul anului trecut au fost însoţiţi de membrii unor organizaţii care le susţin drepturile, însă nu au fost lăsaţi să ia cuvântul în plen. Deşi au încercat să-şi facă cunoscut punctul de vedere, în cele din urmă ţiganii au părăsit sala de şedinţă. La un moment dat, romii au reuşit să-l încolţească pe primarul Sorin Apostu chiar atunci când acesta se pregătea să intre din nou în sală, după ce l-a condus pe Mitropolit. Primarul a refuzat însă să stea de vorbă cu protestatarii, menţionând că nu poate exista un dialog civilizat cu aceştia. El a încercat totuşi să precizeze că municipalitatea va căuta o soluţie pentru romi, o posibilitate fiind chiar locuinţele sociale ce vor fi construite printr-un proiect european, votat ieri de consilieri. La scurt timp după ce scandalul iscat de romi s-a încheiat, reprezentanţii municipalităţii au împărţit în sala de plen o situaţie cu numărul persoanelor care locuiesc la Pata Rât implicate în diverse infracţiuni. Astfel, un raport al Poliţiei municipiului arată că s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor precum furt, lovire sau distrugere.
Numele cotidianului: monitorulcj.ro Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Mirela Ogruţan Titlul articolului: Complex teologic ortodox în locul “ţigăniei” de pe Coastei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: Apel pentru solidaritate UN NOU APEL PENTRU SOLIDARITATE ŞI ACŢIUNE ÎMPOTRIVA SEGREGĂRII REZIDENŢIALE A ROMILOR Cluj, 8 aprilie 2011 Ziua Internaţională a Romilor De 8 Aprilie, Ziua Internaţională a Romilor, gLOC transmite locuitorilor Clujului şi autorităţilor publice locale apelul său pentru solidaritate împotriva segregării rezidenţiale şi pentru acţiuni în vederea asigurării unor condiţii de viaţă demne fiecărui cetăţean al oraşului indiferent de etnia şi statu
Complex teologic ortodox în locul “ţigăniei” de pe Coastei 04 MAI 2011
Mitropolitul Andrei i-a solicitat primarului Apostu un teren pentru un complex destinat studenţilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă.
O nouă Facultate de Teologie Ortodoxă şi un complex de cămine destinat studenţilor acesteia vor fi construite în viitorul apropiat pe un teren de pe strada Coastei, unde până anul trecut a fost o colonie de romi.
Primarul Clujului, Sorin Apostu, a explicat ieri că în şedinţa de Consiliu Local de săptămâna viitoare va fi discutat un proiect de hotărâre privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de circa 4.000 de mp situat pe strada Coastei către Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Totodată, proiectul prevede că Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe strada Slănic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement. Apostu a precizat că proiectul vine în urma discuţiilor pe care le-a purtat cu mitropolitul Andrei la scurt timp după întronizarea acestuia, în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către ÎPS Bartolomeu.
„Studenţii sunt principalul motor al economiei clujene. Nu este pentru prima dată când alocăm teren gratuit pentru astfel de scopuri. La ora actuală, Facultatea de Teologie Ortodoxă funcţionează în acelaşi loc cu seminarul, iar copiii şi studenţii sunt împrăştiaţi prin toate căminele din oraş”, a declarat Apostu.
Finanţarea investiţiei va fi realizată din fondurile Mitropoliei, existând posibilitatea ca o parte din suma necesară să vină şi de la Ministerul Educaţiei. Potrivit proiectului deja întocmit, pe parcela de pe Coastei se doreşte construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral – decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi. Campusul va găzdui şi o capelă, dar nu şi o biserică, în imediata apropiere existând deja un lăcaş de cult ortodox.
Numele cotidianului: monitorulcj.ro Anul şi data apariţiei: 04.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mirela Ogruțan Titlul articolului: Primăria a amenajat un parc pe maidanul de pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/5981-primaria-a-amenajat-unparc-pe-maidanul-de-pe-strada-coastei
Primăria a amenajat un parc pe maidanul de pe strada Coastei
Locul mizeriei de altădată a fost luat de aparate de fitness. Primăria Cluj-Napoca are planuri mari pentru strada Coastei, unde până la finalul anului trecut era un adevărat focar de infecţie. După ce ţiganii au fost mutaţi de pe amplasament, Primăria a curăţat zona, iar o parte a terenului a fost dată în folosinţa Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului pentru construirea unui complex teologic ortodox, care va include o facultate de teologie şi cămine. Pe restul terenului, au început lucrările la amenajarea unui parc de agrement. Se pregăteşte şi o grădiniţă În zonă, municipalitatea are planuri pentru construirea unei grădiniţe. Municipalitatea nu a oferit detalii despre proietc, dar muncitorii firmei Diferit lucrau ieri de zor la amenajarea noului parc din spatele Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”. În cursul lunii iulie, Primăria a eliberat două certificate de urbanism pentru amenajarea parcului de agrement de pe strada Coastei şi pentru construirea unei grădiniţe. Un alt certificat de
urbanism a fost eliberat pentru amenajarea unui parc de joacă şi agrement lângă baza sportivă Unirea. De altfel, primarul Sorin Apostu a demarat în acest an o adevărată campanie de amenajare de noi parcuri în municipiu. Primele două parcuri realizate în integralitate în Cluj-Napoca după Revoluţie au fost inaugurate în 1 iunie, chiar de Ziua Copilului, în cartierul Între Lacuri, pe strada Tulcea şi în Mănăştur, pe strada Mehedinţi. În cele două parcuri au fost amplasate aparate joacă şi de fitness, piste de role şi piste de biciclete. Reprezentanţii municipalităţii au explicat că, în prezent în Cluj-Napoca există 330 de locuri de joacă, dar se caută şi alte locaţii pentru amenajarea unora noi.
Numele cotidianului: monitorulcj.ro Anul şi data apariţiei: 11.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Masă rotundă pentru câinii vagabonzi din Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/6153-masa-rotunda-pentru-cainii-vagabonzidin-pata-rat
Masă rotundă pentru câinii vagabonzi din Pata Rât JOI, 11 AUGUST 2011 12:08
Cei aproximativ 500 de câini fără stăpân care şi duc veacul la rampa de gunoaie din Pata Rât reprezintă un real pericol atât pentru colonia de romi, cât şi pentru locuitorii oraşului. Asociaţia Amare Prhala a trimis o sesizare Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj şi Centrului de Ecarisaj al RADP prin care atrage atenţia asupra sutelor de câini fără stăpân care trăiesc în Pata Rât şi în apropierea rampei de gunoi a Clujului. „Potrivit mai multor mărturii, numărul câinilor este de aproximativ 500. Haitele de câini pot constitui în viitorul apropiat un pericol nu doar pentru locuitorii de la Pata Rât, ci şi pentru alţi locuitori ai Clujului când activităţile la rampă vor fi sistate complet. În consecinţă, cerem luarea unor măsuri în baza prerogativelor legale ale instituţiilor sesizate şi propunem o masă rotundă la care să participe reprezentanţi ai autorităţilor publice, experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru a încerca soluţionarea problemelor semnalate. Haitele de câini fără stăpân de la Pata Rât trebuie luate în evidenţă, iar aceştia trebuie vaccinaţi, sterilizaţi ori relocaţi”, susţin reprezentanţii Amare Prhala. D.B.M.
Numele cotidianului: monitorulcj.ro Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Mirela Ogruţan Titlul articolului: Romii reclamă condiţiile de la Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/5685-romii-reclama-conditiile-de-la-pata-rat
Asociaţia Amare Prhala desfăşoară în lunile iulie şi august, prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă Nord-Vest (CISPER N-V), o campanie de sănătate adresată romilor de la Pata Rât. Asociaţia va formula o sesizare către Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală a Primăriei. “Sesizarea reclamă condiţiile toxice de locuire şi de muncă din apropierea gropii de gunoi a oraşului Cluj şi cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât (care să prezinte, printre altele, evidenţa bolilor cronice din acele comunităţi)”, se arată într-un comunicat al asociaţiei Amare Prhala. Până acum, petiţia-sesizare a fost semnată de aproximativ 100 de persoane care locuiesc la Pata Rât. Totodată, CISPER N-V pregăteşte o sesizare către Direcţia de Sănătate Publică Cluj, în care se cere prelevarea unor probe de sol, aer şi apă pentru a verifica toxicitatea mediului.
Numele cotidianului: Presa locala.com Anul şi data apariţiei: 17.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Dohotaru: “Romanian Beauty la Pata Rât” Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.presalocala.com/2011/12/17/dohotaru-romanian-beauty-la-pata-rat/
Dohotaru: “Romanian Beauty la Pata Rât”
Eseistul, jurnalistul şi activistul civic Adrian Dohotaru trage un semnal de alarmă faţă de situaţia din ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului. Adrian Dohotaru a “anchetat” situaţia rromilor din Pata Rât timp de câteva luni scriind mai multe articole, publicate pe platforma web criticatac.ro.
“Suntem în ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, orașul cel mai dinamic al României în ultimii ani. Aproape 2.000 de oameni, cvasi-majoritatea romi, trăiesc la marginea cimitirului unei comunități (post)industriale. Mulți dintre cei care stau la marginea rampei se hrănesc din cadavrele societății de consum, din deșeuri, pe care le transfigurează, le reintroduc în circuitul natural-capitalist al producției.
Dar rolul lor nu este recunoscut. Așa-zisa economie de piață din paradigma liberală clasică, după care ne ghidăm încă în linii majore, se bazează pe mecanismul cererii și ofertei, costurile sociale și de mediu fiind marginalizate, dacă nu eliminate complet. Câteva cuvinte despre costuri cu privire la cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa. Trei comunități compacte, dar diferite, de romi – Dallas, Cantonului și Noul Pata Rât aflat pe „Colina Verde” în
pliantele primăriei – trăiesc la câteva sute de metri de groapă, o comunitate mică trăiește chiar în rampă. Statul român și producătorii capitaliști (pe principiul UE „Poluatorul plătește”) colectează selectiv doar în proporție de 1% față de media europeană de 42%. În aceste condiții, restul colectării care ne apropie, probabil, de media UE o fac lumpenii societății, cei mai mulți fiind romi. Nu sunt ei de facto ecologiștii României, și nu ecologiștii din campaniile de responsabilitate socială corporatistă via Dragoș Bucurenci? O nouă rampă ecologică se construiește, o investiție de vreo 40 de milioane de euro al cărei beneficiar este Consiliul Județean. Sute de oameni exploatați ieftin și ilegal în vechea rampă își vor pierde locurile de muncă, dar Consiliul Județean nu consideră că ar fi o miză socială reintegrarea acestor oameni în circuitul noii rampe. Este responsabilitatea Primăriei. Primăria spune că este responsabilitatea Consiliului Județean. Și tot așa.
Nu toți romii de la Pata Rât trăiesc din colectare selectivă la rampă, dar percepția autorităților este că acolo le este locul, în zațul nostru industrial. Acum un an, peste 250 de romi au fost evacuați dintr-o zonă rezidențială a orașului și aruncați la groapa de gunoi, ca și cum ar fi fost niște deșeuri pe care societatea și administrația se putea dispensa. Nu funcționau civilizat în circuitul capitalului, erau stricați. Nu munceau opt ore pe zi, scoteau sunete ciudate, tari, gălăgioase, de produse defecte. Așa că au fost duși la gunoi.
Bate un vânt puturos. În mirosul fetid al cauciucurilor arse pentru cupru, zeci de pungi se rotesc în aer. Îmi e ciudă că nu am o cameră să filmez, să fac un DOCUMENTAR, să iau premii. Alte mii de pungi sunt răsfirate pe dealuri, între vaci care pasc, căruțe care trec la distanță de mine în drum spre rampă. Un copilaș gol se cacă în mijlocul unei cărări între Dallas și Noul Pata Rât. Îmi cere o bomboană” este descrierea situaţiei din Pata Rât, a jurnalistului Adrian Dohotaru (sursa: criticatac.ro).
Numele cotidianului: Presa locala.com Anul şi data apariţiei: 17.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 4 Autorul articolului: Andreea Ionescu Titlul articolului: Marșul pentru Dreptate Socială Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.presalocala.com/2011/12/17/marsul-pentru-dreptate-sociala/
Marșul pentru Dreptate Socială
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociații, activiști, universitari și artiști, care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, te invită la
Marșul pentru Dreptate Socială
Ce facem?
Exprimăm solidaritate cu cetățenii Clujului care: - vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă; - lucrează în condiții mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil;
- își cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă; - nu dețin o locuință și riscă să fie evacuați în stradă;
- trăiesc în nesiguranţă;
- nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor; - locuiesc în condiții precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât; - sunt români, maghiari, romi etc. și vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăți;
- vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează;
- refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie.
Ce poți face?
Vino și tu la primul marș anti-segregare din România cu un mesaj care să exprime dorinţa noastră pentru dreptate socială. Autoritățile locale și opinia publică au ignorat îndeajuns formarea celui mai mare ghetou din Europa în jurul unei rampe de gunoi. Spune NU rasializării sărăciei! Spune NU nedreptăţii sociale! Acţionează ÎMPOTRIVA marginalizării sociale!
Când şi unde?
Luni, 19 decembrie 2011, ora 15.00, cu pornire din Piața Avram Iancu, pe traseul B-dul Eroilor – Piața Unirii – Piața Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Barițiu.
De ce?
Marșul pentru Dreptate Socială se desfășoară în contextul în care se comemorează un an de la evacuarea de către autoritățile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a orașului. Decizia primăriei a fost sancţionată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar și cu expertiză pentru ca autoritățile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atât majoritari, cât și minoritari. Politicile publice întârzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!
Dreptatea socială se bazează pe principiile egalităţii şi solidarităţii, pe asigurarea efectivă a drepturilor omului şi pe recunoaşterea demnităţii umane. Ea presupune distribuirea echitabilă a resurselor, participare la luarea deciziilor în spațiul politic și în economie, precum şi oportunitatea tuturor de a beneficia de bunăstare socială. Alătură-te marşului, pentru a nu tolera o lume a abuzurilor, a inechităților și a nedreptăților sociale! Prin efort colectiv și repetat această situație se poate schimba.
Unde continuăm?
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare Fundaţia Tranzit, te invită la Dezbaterea publică „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”, care se desfăşoară la Casa Tranzit de pe str. Bariţiu nr. 16 cu începere de la ora 15.45.
Program
-
15.45 – 16.00: „Supereroi”, expoziţia copiilor din Pata Rât şi de la Şcoala Elf prezentată de Alina Bradu (artistă), Cristina Raţ (gLOC) şi Carmen Costina (Şcoala Elf); proiectul Protokoll/ ŞPAC „Pata Rât” prezentat de Szilárd Miklós şi Dénes Miklósi; moderator Adrian Dohotaru (gLOC)
-
16.00 – 16.15: „Un an de la evacuări. Calitatea vieții la Pata Rât” – Cercetare European
Roma Rights Center, prezentare Dezideriu Gergely (Director Executiv), Dana Iepure (avocat) şi Concetta Smedile (cercetător)
16.15 – 16.25: Mesajul Amnesty International cu ocazia unui an de la evacuările din 17 decembrie 2010 prezentat de Adrian Dohotaru (gLOC)
Numele cotidianului: Presa locala.com Anul şi data apariţiei: 06.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Teren de circa 4000 de mp cedat de Primărie, Mitropoliei Ardealului Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.presalocala.com/2011/05/06/teren-de-circa-4000-de-mp-cedat-deprimarie-mitropoliei-ardealului/
Teren de circa 4000 de mp cedat de Primărie, Mitropoliei Ardealului Consiliul local Cluj-Napoca va analiza în şedinta din 10 mai 2011 un proiect de hotarare din initiativa primarului privind atribuirea in folosinta gratuita a unui teren de circa 4000 de mp, pe str. Coastei catre Mitropolia Ardealului.
Proiectul vine in urma discutiilor pe care cele doua institutii le-au purtat la scurt timp dupa intronizarea Inalt Prea Sfintitului mitropolit Andrei, in incercarea de a continua si dezvolta parteneriatul care a existat si in timpul in care Mitropolia a fost pastorita de catre Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania. Totodata proiectul prevede ca Mitropolia va restitui administrarea unui teren de circa 7.000 de mp pe str. Slanic, dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile in care a fost solicitat intrucat este mult mai potrivit pentru zona de agrement. „Astfel, practic se rezolva doua probleme – una a prezervarii unei zone din muncipiu care se poate amenaja ca spatiu verde si care va fi cuprinsa in noul PUG in regim urban de tip „V” pentru a fi protejata pe viitor, iar pe de alta parte, se creeaza un centru educational ecleziastic la nivelul pe care trebuie sa il ofere un oras care gazduieste Mitropolia Ardealului”, a precizat primarul Sorin Apostu.
Numele cotidianului: Presa locala.com Anul şi data apariţiei: 06.21.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Alexandru Cordoş preocupat de romii din zona Pata Rât Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.presalocala.com/2011/06/21/alexandru-cordos-preocupat-de-romiidin-zona-pata-rat/
Alexandru Cordoş preocupat de romii din zona Pata Rât La initiativa Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice (gLOC), s-a desfasurat, vineri, 10 iunie 2011 in municipiul Cluj, o vizita internationala denumita “Getting closer- EU Strategy for Roma and local realities” la care s-au dezbatut problemele reale cu care se confrunta comunitatile rome din Cluj-Napoca. Evenimentul s-a desfasurat inainte de adoptarea, la nivelul UE, a strategiei-cadru privind obiectivele “Strategiilor Nationale de Incluziune a Romilor”, elaborate in statele membre Uniunii Europene. Strategiile recomanda autoritatilor publice implementarea unor proiecte de locuire integrata a comunitatilor rome marginalizate Adunarea s-a bucurat de o larga participare: oficialitati europene, reprezentanti ai unor ONG-uri din Romania si strainatate, parlamentari clujeni. Din pacate, dezinteresul diriguitorilor portocalii faţă de această problema sociala a fost vizibil si de aceasta data. In urma dezbaterii Senatorul de Cluj al PSD, Alexandru Cordoş a trimis o interpelare primului ministru in care cere sa i se raspunda la cateva intrebari: • • • •
Daca cunoasteti situatia familiilor mai sus mentionata? Daca da, ce masuri intentionati sa luati pentru ca aceste familii, extrem de sarace din Cluj-Napoca, sa aiba sanse de reintegrare in societate? Ce strategii intentionati sa adoptati pentru implementarea unor proiecte de locuire care sa corespunda cerintelor Uniunii Europene? Aveti in vedere sa va alaturati campaniilor nationale si internationale impotriva discriminarii si a rasismului, cat si promovarea unor drepturi fundamentale ale romilor?
Numele cotidianului: Presa locala.com Anul şi data apariţiei: 25.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Norbert Kirael Titlul articolului: Amnesty International apără romii clujeni Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.presalocala.com/2011/12/17/marsul-pentru-dreptate-sociala/
Amnesty International apără romii clujeni
România este din nou în centrul atenției organizațiilor internaționale ce apără drepturile omului. Evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei din Cluj, ce s-a efectuat săptămâna trecută este aspru criticată de renumita organizație care militează pentru drepturile omului Amnesty International. Organizația sfătuiește autorităţile române să acorde asistență de urgenta familiilor rămase fără adăpost.
Amnesty International amintește pe pagina sa de web că autoritățile locale din Cluj au evacuat cu forța în 17 decembrie o comunitate de romi.
Andrea Huber, directorul adjunct al Amnesty International pentru Europa si Asia Centrala, consideră că acest tip de evacuări: “Unele familii au fost mutate in locuinte inadecvate, in timp ce altele sunt fără adăpost(…). Acest model de evacuări forţate, care au loc fara consultarile de rigoare si fara notificarea in mod corespunzător si oferirea de locuinte alternative adecvate perpetuează segregarea si incalcă obligatiile internationale pe care si le-a asumat România”.
Amnesty International sfătuiește autoritatile Clujului să se asigure ca orice eventuală evacuare este făcuta doar în ultima instanta și in deplina conformitate cu standardele internationale în domeniul drepturilor omului.
Numele cotidianului: RFI.ro Anul şi data apariţiei: 09.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Getting closer – EU strategy for the Roma and local realities Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/getting-closer-eu-strategy-roma-and-localrealities
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (www.gloc.ro) iniţiat de Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, compus din organizaţii rome şi nerome, experţi în politici sociale din România şi din străinătate, organizează o vizită de lucru în zona Pata Rât din Cluj, în data de 10 iunie 2011 cu tema “Getting closer – EU strategy for the Roma and local realities“. Evenimentul de o zi începe la ora 10.00 cu vizita oaspeţilor la familiile care locuiesc în condiţii precare la marginea oraşului, în apropierea rampei de gunoi: „locuinţele sociale” din Pata Rât, vechiul Pata Rât / „Dallas” şi strada Cantonului. La conferinţa de presă cu începere de la ora 11.30, la sediul Fundaţiei pentru Ajutorarea Familiilor din Pata Rât vor participa Fotis Filippou, Isabela Mihalache, Yesim Oruc, Alexandros Tsolakis şi Enikő Vincze.
De la ora 11.45 demarează forumul social cu următoarea agendă: · Introducerea problemei, a evenimentului şi a participanţilor – Pavel Doghi (Asociaţia Amare Prhala, gLOC) şi Enikő Vincze (Fundaţia Desire, gLOC); · Dreptul la locuire şi încălcarea lui – Isabela Mihalache (European Roma Rights Center Budapest), Fotis Filippou (Amnesty International, London) şi Vasile Gîlbea (Romani Criss, Bucureşti); · Instituţii internaţionale pentru locuire decentă – Alexandros Tsolakis (DG Regional Policies, European Commission, Brusseles) şi Yesim Oruc (United Nations Development Program); · Problemele locuirii în comunităţi de romi marginalizate – Bert Loiij (Fundaţia Pro Roma/ comunitatea Dallas), Ernest Creta („locuinţe sociale” Pata Rât) şi Cristian Czuli (strada Cantonului).
La forumul social vor participa cu intervenţii: Cornelia Ernst, Parlamentul European; Ioannis Dimitrakopoulos, European Union Fundamental Rights Agency, Viena; Ilie Dincă, Agenţia Naţională pentru Romi, Bucureşti; István Hallér, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Bucureşti; Alexandru Cordos, Senatul României; Mircea Giurgiu, Parlamentul României; Horea Uioreanu, Parlamentul României; David Mark, Alianţa Civică a Romilor din România; Delia Niţă,Centrul pentru Resurse Juridice, Bucureşti; Kálmán Mizsei, Open Society Institute, Making the Most of EU Funds for Roma, Budapest; Adrian Szelmenczi, Agenţia pentru Monitorizarea Presei, Bucureşti; Kai Brand-Jacobsen, PATRIR; Mihai Gotiu, Asociaţia Profesioniştilor din Presă, Cluj; reprezentanţi ai primăriei. La eveniment vor mai fi prezenţi: Péter Eckstein-Kovács, iar dintre membrii gLOC, Gabriel Bădescu, Adrian Dohotaru, Norbert Petrovici, Cristina Raţ, Maria Roth, Simona Şerban şi Gerhard Spitzer. La eveniment vor fi prezentate lucrări artistice realizate de organizaţia noastră parteneră, Proiect Protokoll din Cluj.
După vizita în Pata Rât, oaspeţii evenimentului se vor întâlni la un prânz de lucru cu experţi romi, mediatori şcolari şi sanitari locali. Cu începere de la ora 15.30, la sediul de pe strada Berăriei nr. 6 al Centrului de Incluziune Socială a Persoanelor de Etnie Romă Nord-Vest va avea loc atelierul care îşi propune identificarea soluţiilor, definirea strategiilor şi elaborarea unui plan de lucru şi de colaborare în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire ale comunităţilor marginalizate de romi din Cluj. Din partea gLOC: Pavel Doghi, preşedinte Asociaţia Amare Prhala, Cluj Enikő Vincze, profesor dr., Universitatea Babeş-Bolyai, preşedinte Fundaţia Desire, Cluj Cristina Raţ, lector dr., Universitatea Babeş-Bolyai Adrian Dohotaru, secretar Grupul pentru Acţiune Socială
Numele cotidianului: România Liberă Anul şi data apariţiei: 24.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Florina Dobos Titlul articolului: Romii au boicotat fondarea Facultăţii de Teologie Ortodoxă Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/romii-au-boicotat-fondareafacultatii-de-teologie-ortodoxa-226192.html
"Suntem oameni, e absurd să iei casele, să le donezi bisericii. Sunt multe biserici şi locuri unde te poţi ruga. La câţi bani face biserica... Nu cred că nu aveau bani să-şi cumpere o bucată de pământ. Ce ortodocşi suntem? Oricum, atitudinea asta nu ţine de religie" Doriana Studentă la sociologie Aproximativ 50 persoane, adică în principal romi şi studenţi, au organizat un protest împotriva punerii pietrei de temelie a noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Ceremonia a fost condusă de noul mitropolit ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Andrei Andreicuţ. Noua facultate va fi ridicată pe strada Coastei, pe locul unde, până acum câteva luni, se afla o colonie ilegală de romi. Persoanele care locuiau acolo au fost mutate în nişte case pe strada Cantonului, lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Protestatarii nu au fost lăstaţi de jandarmi, mascaţi şi poliţişti să treacă , să ajungă pe platoul unde era oficiată slujba de sfinţire a pietrei de temelie. "La exterminare" „Ne-aţi trimis la exterminare în Pata Rât, unde dacă aprinzi o brichetă se aprinde tot. Locuim în condiţii inumane", a spus un protestatar rom. La rândul său, unul dintre studenţii protestatari a spus: „Nu întrerupem manifestaţia, doar asistăm la un eveniment public. Suntem simpli cetăţeni. Nu ne convine că au fost deportaţi în condiţii inumane. Îi rasializăm, chiar dacă susţinem că nu vrem asta. Locuiesc acum în apartamente de 15 mp şi în unele cazuri vorbim de două, trei generaţii, copii, părinţi, bunici. Le-au făcut un contract fals în care era se spune că e vorba de apartamente cu două camere, baie, gresie, faianţă. Nu e aşa. Nici contract pentru utilităţi nu au, plătesc totul la comun şi sunt ameninţaţi permanent cu debranşarea", a spus George, student la Istorie şi Sociologie.
Numele cotidianului: România Liberă Anul şi data apariţiei: 06.11.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Adi Rus Titlul articolului: Amnesty International, împotriva evacuării romilor Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/amnesty-international-impotrivaevacuarii-romilor-230376.html
Organizaţia internaţională pentru promovarea drepturilor omului se opune deciziei CFR, prin care peste 120 de familii de romi din Pata Rât ar urma să fie evacuate. Compania Naţională de Căi Ferate se află în plin proces cu peste 120 de familii de romi din localitatea clujeană Pata Rât, care sunt acuzate că şi-au ridicat construcţii pe terenul CFR. CFRul cere în istanţă evacuarea acestor familii, plus plata cheltuielilor de judecată tot de către romi, dar are un adversar celebru în această luptă. Organizaţia Amnesty International, care are ca ţel promovarea drepturilor omului, protestează public asupra măsurilor care ar putea fi luate împotriva familiilor din Pata Rât. Aceasta a trimis o scrisoare deschisă Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi Primăriei clujene, prin care atrage atenţia că unei companii publice, aşa cum este CFR-ul, nu ar trebui să i se permită evacuarea unei comunităţi rome fără o protecţie necesară asigurată respectivei comunităţi. „Amnesty International cere atât primăriei din Cluj-Napoca, cât şi autorităţilor naţionale, să se asigure că orice reinstalare a comunităţii de pe strada Cantonului va îndeplini criteriile de adecvare a locuinţelor în temeiul legislaţiei internaţionale privind drepturile omului", se arată în comunicatul organizaţiei. Pe 8 iulie, a doua înfăţişare De asemenea, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) a depus la Primăria Cluj, la Judecătorie şi la Ministerul Transporturilor şi o petiţie referitoare la evacuarea acestor familii. „Sperăm ca autorităţile publice să găsească soluţii pentru ca sute de persoane din Cluj să nu fie
evacuate forţat, respectând reglementările naţionale şi internaţionale stipulate şi în petiţia GLOC semnată de aproximativ 350 de persoane (on-line şi hârtie)", au spus reprezentanţii GLOC. Familiile care locuiesc pe strada Cantonului au primit o citaţie datată 31 mai 2011, pentru chemarea în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, reclamant de fond. Ce vrea CFR CFR-ul solicită emiterea unei ordonanţe prezidenţiale fără somaţie sau trecerea unui termen pentru ridicarea construcţiilor improvizate pe terenul CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est şi plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, pârâţii ar trebui să fie obligaţi să ridice toate construcţiile, iar în caz că refuză, CFR să fie autorizată să elibereze terenul pe cheltuiala pârâţilor. La prima înfăţişare a procesului, instanţa a decis o amânare pentru vineri, 8 iulie şi, conform Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice, „acest prilej poate fi folosit de instituţiile publice abilitate pentru a căuta soluţii care să împiedice evacuarea forţată a familiilor de pe strada Cantonului".
Numele cotidianului: România Liberă Anul şi data apariţiei: 16.11.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Ovidiu Petrovici Titlul articolului: CNCD a amendat cu 8000 de lei Primăria Cluj Napoca pentru mutarea unor romi în zona gropii de gunoi Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cncd-a-amendat-cu-8-000-delei-primaria-cluj-napoca-pentru-mutarea-unor-romi-in-zona-gropii-de-gunoi-244981.html
Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea unor familii de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât, însă municipalitatea va contesta decizia CNCD, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, într-un dosar în care Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) a reclamat autoritatea publică locală a municipiului Cluj-Napoca, prin primar, Colegiul Director al CNCD a constatat, cu unanimitate de voturi, că mutarea romilor de pe strada Coastei din municipiu la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare. "Pentru fapta contravenţională constatată, s-a aplicat părţii reclamate o amendă contravenţională în valoare totală de 8.000 de lei. Totodată, Colegiul Director a recomandat părţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi în Pata Rât", se arată în documentul citat. Reprezentanţii GLOC au salutat decizia CNCD privind "evacuările unor familii de etnici romi la groapa de gunoi a Clujului" şi au spus că, pornind de la această amendă, municipalitatea clujeană ar trebui să dezvolte proiecte publice care îi privesc pe romii din Pata Rât. "Primăria Cluj-Napoca a greşit şi trebuie să plătească, pentru că romii de pe strada Coastei au fost evacuaţi în urma unei decizii a autorităţilor locale. Pornind de la această amendă, Primăria ar trebui să dezvolte politici publice care îi privesc pe romii de la Pata Rât şi ar trebui să depună proiecte pentru a obţine finanţare europeană pentru locuinţe integrate atât în zona Pata Rât, cât şi
în alte amplasamente din municipiu", a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, Adrian Dohotaru, secretar al Grupului pentru Acţiune Socială din cadrul GLOC. În replică, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că municipalitatea va contesta decizia CNCD. "Vom contesta decizia CNCD, pentru nu considerăm că a fost vorba despre discriminare în cazul mutării familiilor de pe strada Coastei", a spus Buzatu. Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice a fost înfiinţat la Cluj-Napoca în contextul în care peste 70 de familii de romi din municipiu, care locuiau de pe strada Coastei, au fost mutate în luna decembrie 2010 în apropierea gropii de gunoi a oraşului, de la Pata Rât. GLOC a coalizat reprezentanţii familiilor din Pata Rât şi activişti din sfera civică, universitari şi artişti din România şi din străinătate şi a organizat, în ianuarie, o acţiune de protest în faţa Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, faţă de mutarea acestor familii de romi.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 10.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: interviuri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Mitropolitul Andrei despre evacuarea tiganilor de pe strada Coastei: Nu era locul cel mai potrivit pentru ei! VIDEO Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/mitropolitul-andrei-despre-evacuarea-tiganilor-depe-strada-coastei-nu-era-locul-cel-mai-potrivit-pentru-ei-video-
VideoFotografii Social Mitropolitul Andrei despre evacuarea tiganilor de pe strada Coastei: Nu era locul cel mai potrivit pentru ei! VIDEO Mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a declarat, dupa ce Arhiepiscopia Clujului a primit terenul de 5.000 de metri patrati de pe strada Coastei, ca locul nu era potrivit pentru locuintele tiganilor. Circa 15 persoane au protestat la sedinta Consiliului Local de marti in timp ce era supus la vot proiectul prin care terenul de pe strada Coastei sa fie cedat Arhiepiscopiei Clujului pentru a construi o Facultate Teologica. Cei care au protestat sunt tiganii evacuati de pe strada Coastei in luna decembrie 2010 din ordinul primaruluiSorin Apostu. Intrebat ce parere are despre faptul ca terenul de pe care au fost evacuati tiganii a fost cedat acum Arhiepiscopiei, Mitropolitul Andrei a spus ca "nu era locul cel mai potrivit pentru locuinte acolo". "Noi suntem pusi in fata unei situatii pe care nici nu am cunoscut-o. Personal nu am avut de unde sa o cunosc pentru ca sunt la dvs de putina vreme. Adica nu Biserica a luat masura de a fi mutati in alta parte rromii. Sigur ca sunt si ei cetatenii acestui oras si a acetei tari si noi nadajduim ca si pentru ei se gaseste o solutie. Poate nici nu era locul cel mai potrivit sau cel mai bine rostuit pentru locuinte acolo unde stateau ei odinioara", a completat IPS Andrei, mitropolitul Clujului. Protestul tiganilor a inceput la ora 15.00. Ei au purtat mai multe afise pe care au scris: "Sunt rom si vreau sa traiesc in demnitate", "Solidaritate", "Conditii decente de locuire" si "Desegragare". Reprezentantii lor au cerut Primariei un alte teren pe care sa isi poate amenaja locuinte, deoarece modulele in care au fost mutati la Pata Rat sunt total necorespunzatoare.
"Acum am inteles de ce s-a grabit primarul sa ne scoata de pe strada Coastei si sa ne demoleze locuintele. Voia a curete terenul pentru a-l da bisericii", a spus unul dintre protestatari. Primarul Sorin Apostu a refuzat sa discute cu protestatarii sau cu presa despre acest subiect. Vezi si... Protest in Consiliul Local! Tiganii de la Pata Rat il acuza pe Sorin Apostu ca i-a evacuat de pe strada Coastei pentru ca terenul sa fie dat bisericii
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: O facultate ortodoxa si doua camine vor fi construite pe strada Coastei, in locul colibelor de tigani - VIDEO Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/o-facultate-ortodoxa-si-doua-camine-vor-ficonstruite-pe-strada-coastei-in-locul-colibelor-de-tigani-video
Primaria Cluj Napoca va acorda in modgratuit spre folosinta Mitropoliei Clujului 4.000 de metri patrati pe strada Coastei pentru construirea unui sediu pentru Facultatea de Teologie si doua camine. "Este un complex multifunctional si un sediu pentru Facultatea de Teologie. Am propus pe ordinea de zi din sedinta de marti, 10 mai, un proiect de hotarare pentru atribuirea unui teren de 4.000 de metri patrati catre Mitropolia Clujului in urma discutiilor pe care le-am avut dupa instalarea IPS Andrei", a declarat primarul Sorin Apostu. Pe strada Coastei au locuit pana la finalul anului trecut zeci de familii de tigani in locuinte improvizate. Acestia au fost mutati pe strada Cantonului din zona Pata Rat, in locuinte modulare. "Acordam acest teren in mod gratuit pentru ca acesti studenti care invata la Facultatea de Teologie nu au unde invata in conditii propice si unde sa fie cazati. Stau in acest moment in diverse locatii din oras, iar prin construirea acestor camine vom rezolva problema", a mai spus Sorin Apostu. Pe strada Coastei vor fi construite doua camine pentru fete si baieti cu o suprafata de 3.600 de metri patrati. Salile de curs din sediul Facultatii de Teologie va avea 360 de metri patrati, iar salile de seminar vor avea 950 de metri patrati. Biblioteca va masura 450 de metri patrati, iar cantina va avea 375 de metri patrati.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Tiganii de la Pata Rat si din Dallas, "vizitati" vineri de Amnesty International Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/tiganii-de-la-pata-rat-si-din-dallas-vizitati-vineride-amnesty-international
Social Tiganii de la Pata Rat si din Dallas, "vizitati" vineri de Amnesty International Reprezentantii mai multor organizatii specializate in politici sociale din Romania siEuropa vor vizita vineri, 10 iunie, conditiile in care locuiesc tiganii la Pata Rat si in celebrul "Dallas". "Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice initiat de Asociatia Amare Prhala si Fundatia Desire din Cluj, compus din organizatii rome si nerome, experti in politici sociale din Romania si din strainatate, organizeaza o vizita de lucru in zonaPata Rat din Cluj, in data de 10 iunie 2011 cu tema 'Getting closer – EU strategy for the Roma and local Doghi, presedintele Asociatiei Amare Prhala Cluj. realities", a declarat Pavel Evenimentul de o zi incepe la ora 10.00 cu vizita oaspetilor la familiile care locuiesc in conditii precare la marginea orasului, in apropierea rampei de gunoi: "locuintele sociale" din Pata Rat, vechiul Pata Rat / "Dallas" si strada Cantonului. La conferinta de presa cu incepere de la ora 11.30, la sediul Fundatiei pentru Ajutorarea Familiilor din Pata Rat vor participa Fotis Filippou, Isabela Mihalache, Yesim Oruc, Alexandros Tsolakis si Enikő Vincze. Numarul celor trimisi in zona Pata Rat a crescut la inceputul anului, dupa ce Primaria a evacuat de pe strada Coastei zeci de familii si le-a trimis la marginea orasului pentru a locui in locuinte modulare. Organizatiile care lupta pentru drepturile tiganilor au protestat in repetate randuri, aratand ca acestia traiesc in conditii inumane la Pata Rat.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 10.05.2011. Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Pentru ca au protestat, Primaria Cluj Napoca e cu "ochii" pe tiganii de pe pata Rat! Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/pentru-ca-au-protestat-primaria-cluj-napoca-e-cuochii-pe-tiganii-de-pe-pata-rat-
Social Pentru ca au protestat, Primaria Cluj Napoca e cu "ochii" pe tiganii de pe pata Rat! Dupa protestul organizat de tiganii de la Pata Rat in Consiliul Local, primarul Sorin Apostua prezentat un pomelnic infractiunile comise de acestia de la inceputul anului. Pe lista expusa de primar se numara 134 de furturi auto, din locuinte, furturi din gradinile oamenilor si distrugeri. Prin aceasta actiune Sorin Apostu a dorit sa arate ca acesti tigani prezinta periciol public si trebuie supravegheati. Reprezentantii Primariei sustin ca dupa discutiile cu Politia "s-a desprins necesitatea de a intensificia actiunile de prevenire a infractiunilor in special pe raza sectiilor cu numar mare de cazuri. O atentie speciala va trebui sa fie acordata sectiei 7 – cea mai nou creata sectie locala de politie, infiintata in parteneriat cu Politia municipiului, pe strada Cantonului, in apropiere de zona Pata Rat in anul 2010". Situatia infractiunilor pe sectii de politie: Sectia 1 are in cercetare 9 infractiuni: 3 furturi din auto, 5 furturi din locuinta, 1 distrugere. Sectia 2 are in cercetare 16 infractiuni, dintre care 11 furturi din societati comerciale, 3 furturi din locuinta, 1 furt de bicicleta si 1 furt de fier vechi Sectia 3 a inregistrat 8 infractiuni - 7 furturi din anexe gospodaresti (a fost denuntata de catre pagubiti disparitia peste noapte a legumelor din gradini (ceapa verde, ridichi, salata), 1 furt din locuinta. Sectia 4 a deschis 4 dosare de cercetare pentru 3 furturi din societati si un caz de lovire si alte violente. La sectiile 5 si 6 nu s-au inregistrat nici o infractiune cn primele 4 luni ale anului 2011. Sectia 7 cerceteaza 83 de infractiuni. Dintre acestea, 34 de plangeri sunt pentru furturi din societati comerciale, 4 furturi din locuinta, 4 furturi din auto, 9 cazuri de lovire si alte violente, 12 furturi din anexe gospodaresti (de asemenea s-au semnalat furturi in gradinile cetatenilor), 12 alte furturi. de legume plantate
Alte 8 infractiuni au fost legate de circulatia pe drumurile publice cu mijloce de transport neautorizate.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 19.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Rromii mutati la Pata Rat au protestat in piata Lucian Blaga: Primarul ne-a mutat in ghetou - VIDEO si FOTO Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/romii-mutati-la-pata-rat-au-protestat-in-piatalucian-blaga-primarul-ne-a-mutat-in-ghetou-video-si-foto
Circa 50 de rromi, care au fost mutati de pestrada Coastei, din cartierul Gheorgheni, in locuintele modulare de la Pata Rat, au protestat miercuri, 19 ianuarie, de la ora 14.00, in Piata Lucian Blaga. Oamenii spun ca primaria i-a mintit si le-a promis locuinte moderne pentru a-i determina sa accepte mutarea, dar la Pata Rat au ajuns sa locuiasca 10-11 intr-o camera. "Am dori sa vina domnul primar aici, in primul rand, si sa vina sa locuiasca cu noi in baracile alea unde ne-o bagat cu cate 7-8 copii. Ne culcam pe jos. Au zis ca e parchet pe jos, dar ne culcam pe jos, unde e linoleum. Ne-a putrezit toata mobila. Suntem oameni bolnavi, cardiaci. Ne-au bagat acolo sa nu avem cum sa venim la medic. Trei ore face o ambulanta pana acolo!", a afirmat una dintre femeile care a participat laprotest. O alta femeie a declarat ca are contract semnat cu primaria Cluj Napoca, prin care i-a fost alocat unapartament cu doua camere la Pata Rat, dar in realitate are numai o camera. Pavel Doghi, presedintele Asociatiei Amare Prhala, a declarat ca a organizat protestul in strada pentru ca romii sunt disperati. "Am recurs la aceasta actiune pentru ca nu am avut de 10 luni intelegere la primariaCluj Napoca. Nu au conditii nici de viata decenta in acele modulare, pentru ca sunt incepand de la 7 si pana la 15 persoane intr-o camera de 15, respectiv 19 metru patrati". Pavel Doghi a mai spus ca romii dusi fortat la Pata Rat nu au posibilitati sa mearga la lucru, iar copiii nu se pot duce la scoala.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Tiganii au protestat in timpul slujbei de sfintire a terenului pe care se va construi sediul Facultatii de Teologie - VIDEO Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/romii-au-protestat-in-timpul-slujbei-de-sfintire-aterenului-pe-care-se-va-construi-sediul-facultatii-de-teologie
Tiganii au protestat in timpul slujbei de sfintire a terenului pe care se va construi sediul Facultatii de Teologie - VIDEO Romii care au fost evacuati de pe strada Coastei au protestat in timpul slujbei de sfintire a locului pe care va fi construit sediulFacultatii de Teologie. Peste o suta de romi au participat la slujba care a fost oficiata de mitropolitul Clujului, IPSAndrei. Romii au fost despartiti de ceilalti participanti la slujba printr-un cordon de mascati, dupa ce initial li s-a interzis accesul in zona. Protestatarii au purtat pancarte pe care scria "Mila?", "Spatiu de unde am fost alungati", "Case pentru romi, nu pentru Dumnezeu", "Primaria a evacuat oameni saraci", "Teologie sociala = furt de la saraci", "Biserica grasa, vreau a doua casa", "Mergeam la scoala, acum la gunoi". "Am venit sa participam la sfintire si suntem opriti de Politie fara niciun argument. Am spus ca vom fi pasnici, dar s-a format un cordon de politisti si nu ne dau voie sa asistam la sfintire. Ma întreb care mai este rolul social al Bisericii Ortodoxe", a declarat Adrian Dohotaru, reprezentant al Grupului pentru Actiune Sociala, care sprijina protestele romilor. "Orasul nostru merita un asemenea campus. Am vazut ca exista si nemultumiri adiacente, dar noi, cand am cerut loc pentru facultate, nu am stiut nimic despre problemele romilor. Din cate inteleg protestul este fara obiect, deoarece romii nu ar fi putut construi nimic aici", a afirmat mitropolitul Clujului, IPS Andrei. Pe strada Coastei, consilierii locali au aprobat darea in folosinta gratuita a unui teren de 5.000 de metri patrati catre Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului pentru construirea unui campus teologic. In decembrie 2010, romii au fost fortati de autoritati sa se mute de pe strada Coastei in zona Pata Rat.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Tiganii de la Pata Rat cer sa fie verificata toxicitatea mediului in care traiesc Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/tiganii-de-la-pata-rat-cer-sa-fie-verificatatoxicitatea-mediului-in-care-traiesc
Social Tiganii de la Pata Rat cer sa fie verificata toxicitatea mediului in care traiesc Asociatia Amare Prhala va solicita Directiei deSanatate Publica efectuarea unor analize de toxicitate a solului, apei si aerului din zonaPata Rat. Asociatia care lupta pentru drepturile romilor a depus o sesizare si la Primaria Cluj."Sesizarea reclama conditiile toxice de locuire si de munca din apropierea gropii degunoi a orasului Cluj si cere implicarea mai accentuata a mediatorilor sanitari la Pata Rat (care sa prezinte, printre altele, evidenta bolilor cronice din acele comunitati)", se arata intr-un comunicat de presa al organizatiei. Sesizarea a fost semnata de 100 de persoane care locuiesc in zona gropii de gunoi a orasului. Organizatia Amare Prhala a lansat o campanie prin care urmareste sa "identifice nevoile privind sanatatea si accesul la servicii de sanatate publica in comunitati de romi marginalizate si informarea persoanelor de la Pata Ratdespre drepturile lor privind accesul la servicii medicale si la ingrijirea sanatatii".
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 10.10.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Protest in Consiliul Local! Tiganii de la Pata Rat il acuza pe Sorin Apostu ca ia evacuat de pe strada Coastei pentru ca terenul sa fie dat bisericii Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/protest-in-consiliul-local-tiganii-de-la-pata-rat-ilacuza-pe-sorin-apostu-ca-i-a-evacuat-de-pe-strada-coastei-pentru-ca-terenul-sa-fie-dat-bisericii
Social Protest in Consiliul Local! Tiganii de la Pata Rat il acuza pe Sorin Apostu ca i-a evacuat de pe strada Coastei pentru ca terenul sa fie dat bisericii Reprezentantii tiganilor mutati de pe strada Coastei, la Pata Rat, au protestat in sedinta Consiliului Local de marti fata de alocarea acestui teren Mitropoliei Clujului, pentru construirea unei facultati de teologie. Circa 15 tigani au aparut in fata consilierilor locali cu afise pe care era scris: "Sunt rom si vreau sa traiesc in demnitate", "Solidaritate", "Conditii decente de locuire" si "Desegragare". "Ne-au evacuat de pe terenul de pe strada Coastei pentru a muta acolo Biserica. Nu este normal ce se intampla pentru ca aveam contracte de inchiriere si ne-au mutat la Pata Rat, unde locuim cate 20 intr-o camera de 18 metri patrati. Primarul Sorin Apostu ne-a mintit ca vom primi locuinte sociale si nu am mai primit nimic", a spus unul dintre protestatari. La sedinta Consiliului Local a fost prezent di IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, care le-a cerut alesilor terenul de 5.000 de metri patrati pentru a construi un sediu pentru facultatea de teologie. "Nu cunosc problema rromilor care locuiau acolo pe strada Coastei, dar daca suntem sinceri poate ca locul lor nu era acolo. Pentru noi acel teren de pe strada Coastei este foarte important si vom construi spatii de studiu pentru studenti", a spus IPS Andrei. Consilierii locali au votat in unanimitate atribuirea terenului de 5.000 de metri patrati pe de strada Coastei, Mitropoliei Clujului. Primarul Sorin Apostu nu a vrut sa stea de vorba cu protestatarii, care l-au "incoltit" pe holurile Primariei si aspus ca "nu acum e momentul pentru discutii".
Conferentiar universitar Eniko Vincze, reprezentanta gLoc, asociatia care militeaza pentru drepturile tiganilor de pa Pata Rat, a cerut un teren din partea municipalitatii pentru construirea unor locuinte sociale pentrutiganii mutati de pe strada Coastei.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Tiganii de pe strada Coastei ameninta ca isi dau foc daca primaria ii muta la Pata Rat - Galerie FOTO si VIDEO Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/tiganii-de-pe-strada-coastei-ameninta-ca-isi-daufoc-daca-primaria-ii-muta-la-pata-rat-galerie-foto
Tiganii de pe strada Coastei si-au dat acordul scris pentru a fi mutati pe strada Cantonului, din apropierea rampei de la Pata Rat.
In urma sedintei de Consiliu Local de marti, 14 decembrie, 18 familii din cele 56, care locuiesc cu acte in regula pe strada Coastei, au fost notificate ca trebuie sa paraseasca cele patru case primite in chirie de la primarie.
"Contractul de inchiriere al acestora a expirat in 2009, dar pentru ca nu am avut ce sa le oferim in schimb i-am lasat sa locuiasca in continuare acolo. Acum s-a terminat amenajarea modulelor pe strada Cantonului, asa ca lucrurile s-au schimbat. Am trimis notificarile miercuri dimineata si pana dupa masa rromii au venit si si-au depus cereri pentru a fi mutati", a declarata Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al primariei Cluj Napoca.
Pe langa cele 18 familii, alte 22 au primit un loc in modulele de pe strada Cantonului. "In total avem 40 de camere si nu putem muta toate cele 56 de familii, dar pentru inca 10 am gasit solutia de a le muta casele improvizate pe strada Cantonului in spatele locuintelor modulare. Ii vom tine in evidentele noastre si in cazul in care va aparea o locuinta ii vom muta acolo", a mai spus Oana Buzatu.
Reprezentantii primariei sustin ca tiganii de pe strada Coastei care nu au buletin de Cluj vor fi urcati pe tren si trimisi in localitatile de unde provin. Evacuarea locuintelor improvizate a inceput vineri dimineata, cand zeci de jandarmi si politisti comunitari s-au prezentat pe strada Coastei. Pe tot parcursul zilei de ieri, tiganii si-au strans lucrurile, iar sambata se va trece la demolarea colibelor ilegale.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 07.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Locuintele modulare construite pentru romi la Pata Rat, pline de igrasie si cu pereti fisurati Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/locuintele-modulare-construite-pentru-romi-lapata-rat-pline-de-igrasie-si-cu-pereti-fisurati
Social Locuintele modulare construite pentru romi la Pata Rat, pline de igrasie si cu pereti fisurati Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice (GLOC) a lansat un apel impotriva segregarii rezidentiale a romilor, cu ocazia Zilei Internationale a Romilor, marcata in 8 aprilie. "Dupa aproape patru luni de la relocarea comunitatii de romi de pe strada Coastei in casele modulare din Pata Rat, cele aproximativ 30 de familii care au ramas fara locuinte dupa evacuarea pe timp de iarna se adapostesc inca la rudele lor din asa-numitele "locuinte sociale" construite de catre Primaria municipiului Cluj langa groapa de gunoi a orasului", se arata intr-un comunicat al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice. Peste 250 de persoane locuiesc in cele 40 de camere de cate 18 metri patrati ale celor 10 case modulare. De la mutarea fortata, multi dintre locatari si-au renovat camerele, deoarece doar dupa o luna de la darea în folosinta a apartamentelor a aparut igrasie pe pereti, sub linoleumul de plastic s-a adunat apa din sol, iartavanul prezinta fisuri prin care patrunde umezeala. "Si un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine facute", a declarat o femeie de 58 de ani, care locuieste intr-o astfel de locuinta. "Proiectarea inadecvata si executia precara a constructiilor, care încalca prevederile legale privind standardele locuintelor (Anexa 1, Legea 114/1996), a generat o situatie de supraaglomerare, igrasie,izolare proasta a acoperisului si ventilatie improprie a incaperilor, care, cumulativ, afecteaza puternicsanatatea oamenilor relocati. Conditiile sunt agravate de toxicitatea mediului din cauza proximitatii gropii de gunoi si a statiei de deseuri chimicale, distanta de 5 kilometri pana la cea mai apropiata statie deautobuz si accesul dificil la serviciile de sanatate (nu exista in apropiere nici farmacie, nici cabinet de medicina primara). Stigmatizarea oamenilor prin plasarea lor langa groapa de gunoi, marginalizarea comunitatii anterior integrate in oras, ingreunarea accesului la scoala, la locuri de munca si la participarea activa in viata urbei incalca dreptul uman fundamental la locuire demna", se mai arata in comunicat.
Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice trage un semnal de alarma in legatura cu "cheltuirea banilor publici pe proiecte care in loc sa contribuie la incluziunea sociala si integrarea spatiala a persoanelor dezavantajate, printre ele persoane de etnie roma, plaseaza in marginalitate comunitati anterior integrate". "De 8 aprilie, Ziua Internationala a Romilor, GLOC transmite locuitorilor Clujului si autoritatilor publice locale apelul sau pentru solidaritate impotriva segregarii rezidentiale si pentru actiuni in vederea asigurarii unor conditii de viata demne fiecarui cetatean al orasului indiferent de etnia si statutul sausocial. Clujul multicultural, care aspira la calitatea de oras cultural european, nu poate tolera atitudini si practici rasiste", sustin membrii Grupului. Apelul este semnat de conducerile organizatiilor Amare Prhala, Desire si Grupul pentru Actiune Sociala.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 07.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Romii duși de pe Coastei lângă Pata Rât ar putea fi mutați din nou Numărul fotografiilor: 2 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/romii-mutati-de-pe-coastei-langa-pata-ratar-putea-fi-mutati-din-nou--59234.html
Romii duși de pe Coastei lângă Pata Rât ar putea fi mutați din nou
Unul dintre cei doi viceprimari din Cluj-Napoca, Laszlo Attila, a declarat ieri într-o discuţie cu grupul de protestatari că municipalitatea este dispusă să accepte ca reprezentanţii organizaţiilor civice să formeze un grup de lucru împreună cu angajaţii Primăriei, prin care să fie identificate soluţii adecvate pentru romii mutaţi de pe Coastei, dar şi resursele financiare necesare. Ieri zeci de persoane au participat în stradă la un protest în Piaţa Lucian Blaga din centrul oraşului, prin care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de mutarea în locuinţe modulare amplasate lângă groapa de gunoi a Clujului a mai multor familii de romi ce locuiau pe strada Coastei. Statutul modulelor de la Pata Rât este de locuinţe de necesitate, care se acordă atunci când localnicii sunt afectaţi de calamităţi naturale şi au nevoie urgentă de cazare. A fost situaţia mutării de pe strada Coastei un astfel de caz de necesitate? "Calamitate a fost atunci când au fost mutaţi pe Coastei, de la bun început, pentru că li s-au oferit doar nişte barăci", a explicat Laszlo. El spune că ţiganii mutaţi lângă Pata Rât au semnat contracte de chirie valabile doar doi ani, iar după expirarea acestui termen există varianta prelungirii contractului, dar şi a mutării acestora în alte locuinţe. Aceasta, având în vedere că mulţi dintre rromii aflaţi în această situaţie şi-au depus cereri pentru acordarea de locuinţe sociale. "Dacă se încadrează în punctajul bun, vor primi
case", a adăugat viceprimarul. La protestul de ieri au participat şi doi dintre aceştia, Ernest Creţa şi Petru Greta. Ei spun că mutarea lângă groapa de gunoi le periclitează sănătatea şi că sunt izolaţi de lumea civilizată.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 07.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Locuințele modulare construite pentru romi la Pata Rât, pline de igrasie si cu pereți fisurați Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/locuintele-modulare-construite-pentru-romi-lapata-rat-pline-de-igrasie-si-cu-pereti-fisurati
Locuințele modulare construite pentru romi la Pata Rât, pline de igrasie si cu pereți fisurați
Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice (GLOC) a lansat un apel impotriva segregarii rezidentiale a romilor, cu ocazia Zilei Internationale a Romilor, marcata in 8 aprilie. "Dupa aproape patru luni de la relocarea comunitatii de romi de pe strada Coastei in casele modulare din Pata Rat, cele aproximativ 30 de familii care au ramas fara locuinte dupa evacuarea pe timp de iarna se adapostesc inca la rudele lor din asa-numitele "locuinte sociale" construite de catre Primaria municipiului Cluj langa groapa de gunoi a orasului", se arata intr-un comunicat al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice. Peste 250 de persoane locuiesc in cele 40 de camere de cate 18 metri patrati ale celor 10 case modulare. De la mutarea fortata, multi dintre locatari si-au renovat camerele, deoarece doar dupa o luna de la darea în folosinta a apartamentelor a aparut igrasie pe pereti, sub linoleumul de plastic s-a adunat apa din sol, iartavanul prezinta fisuri prin care patrunde umezeala. "Si un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine facute", a declarat o femeie de 58 de ani, care locuieste intr-o astfel de locuinta.
"Proiectarea inadecvata si executia precara a constructiilor, care încalca prevederile legale privind standardele locuintelor (Anexa 1, Legea 114/1996), a generat o situatie de supraaglomerare, igrasie,izolare proasta a acoperisului si ventilatie improprie a incaperilor, care, cumulativ, afecteaza puternicsanatatea oamenilor relocati. Conditiile sunt agravate de toxicitatea mediului din cauza proximitatii gropii de gunoi si a statiei de deseuri chimicale, distanta de 5 kilometri pana la cea mai apropiata statie deautobuz si accesul dificil la serviciile de sanatate (nu exista in apropiere nici farmacie, nici cabinet de medicina primara). Stigmatizarea oamenilor prin plasarea lor langa groapa de gunoi, marginalizarea comunitatii anterior integrate in oras, ingreunarea accesului la scoala, la locuri de munca si la participarea activa in viata urbei incalca dreptul uman fundamental la locuire demna", se mai arata in comunicat. Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice trage un semnal de alarma in legatura cu "cheltuirea banilor publici pe proiecte care in loc sa contribuie la incluziunea sociala si integrarea spatiala a persoanelor dezavantajate, printre ele persoane de etnie roma, plaseaza in marginalitate comunitati anterior integrate". "De 8 aprilie, Ziua Internationala a Romilor, GLOC transmite locuitorilor Clujului si autoritatilor publice locale apelul sau pentru solidaritate impotriva segregarii rezidentiale si pentru actiuni in vederea asigurarii unor conditii de viata demne fiecarui cetatean al orasului indiferent de etnia si statutul sausocial. Clujul multicultural, care aspira la calitatea de oras cultural european, nu poate tolera atitudini si practici rasiste", sustin membrii Grupului. Apelul este semnat de conducerile organizatiilor Amare Prhala, Desire si Grupul pentru Actiune Sociala.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 08.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Tiganii au protestat in timpul slujbei de sfintire a terenului pe care se va construi sediul Facultatii de Teologie Numărul fotografiilor: 3 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/romii-au-protestat-in-timpul-slujbei-de-sfintire-aterenului-pe-care-se-va-construi-sediul-facultatii-de-teologie
Tiganii au protestat in timpul slujbei de sfintire a terenului pe care se va construi sediul Facultatii de Teologie
Romii care au fost evacuati de pe strada Coastei au protestat in timpul slujbei de sfintire a locului pe care va fi construit sediulFacultatii de Teologie.
Peste o suta de romi au participat la slujba care a fost oficiata de mitropolitul Clujului, IPSAndrei. Romii au fost despartiti de ceilalti participanti la slujba printr-un cordon de mascati, dupa ce initial li s-a interzis accesul in zona.
Protestatarii au purtat pancarte pe care scria "Mila?", "Spatiu de unde am fost alungati", "Case pentru romi, nu pentru Dumnezeu", "Primaria a evacuat oameni saraci", "Teologie sociala = furt de la saraci", "Biserica grasa, vreau a doua casa", "Mergeam la scoala, acum la gunoi".
"Am venit sa participam la sfintire si suntem opriti de Politie fara niciun argument. Am spus ca vom fi pasnici, dar s-a format un cordon de politisti si nu ne dau voie sa asistam la sfintire. Ma
întreb care mai este rolul social al Bisericii Ortodoxe", a declarat Adrian Dohotaru, reprezentant al Grupului pentru Actiune Sociala, care sprijina protestele romilor.
"Orasul nostru merita un asemenea campus. Am vazut ca exista si nemultumiri adiacente, dar noi, cand am cerut loc pentru facultate, nu am stiut nimic despre problemele romilor. Din cate inteleg protestul este fara obiect, deoarece romii nu ar fi putut construi nimic aici", a afirmat mitropolitul Clujului, IPS Andrei.
Pe strada Coastei, consilierii locali au aprobat darea in folosinta gratuita a unui teren de 5.000 de metri patrati catre Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului pentru construirea unui campus teologic.
In decembrie 2010, romii au fost fortati de autoritati sa se mute de pe strada Coastei in zona Pata Rat.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Amnesty International acuza Romania ca incurajeaza segregarea in cazul evacuarii tiganilor de pe strada Coastei din Cluj Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/politic/amnesty-international-segregare-coastei-cluj
Politic/Administrativ
Amnesty International acuza Romania ca incurajeaza segregarea in cazul evacuarii tiganilor de pe strada Coastei din Cluj
Amnesty International solicita autoritatilor romane sa gaseasca solutii locative pentru persoanele fara adapost evacuate.
Intr-un comunicat postat pe site-ul oficial www.amnesty.org se arata ca in urma evacuarii fortate din 17 decembrie o parte dintre familii au ajuns in conditii de locuit inadecvate iar altele au ramas fara adapost.
Amnesty International isi exprima ingrijorarea ca si alte comunitati de romi din Cluj ar putea fi evacuate in mod similar in perioada urmatoare.
"Acest obicei al evacuarilor fortate, fara consultari adecvate, notificari corespunzatoare si gasirea unor alternative locative perpetueaza segregarea si violeaza obligatiile internationale ale Romaniei", spune Andrea Huber, directorul adjunct pentru Europa si Asia centrala al Amnesty International.
"Cand familiile de romi sunt evacuate din casele lor impotriva vointei lor, ei isi pierd casele, bunurile, contactele sociale, accesul la munca si servicii publice", se mai arata in comunicatul organizatiei renumite in lupta pentru drepturile persoanelor aflate in dificultate.
Documentul Agentiei internationale arata ca in 15 decembrie 2010, 56 de familii au primit un preaviz de 48 de ore pentru evacuare, fara a exista vreo consultare sau a fi cautate alternative de locuit. Ca atare mai multe familii au ramas fara adapost deoarece nu au primit o camera in noua locatie unde au fost mutati romii si nici alte alternative, mai multi adulti si copii fiind obligati sa doarma sub cerul liber la temperaturi de -10 grade Celsius.
"Chinul familiilor de romi din Romania continua de multi ani. Este timpul ca autoritatile locale sa le furnizeze conditii adecvate de locuit in apropiere de servicii si facilitati publice, intr-o locatie sigura unde exista conditii sanitare", spune reprezentanta Amnesty.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Scandal pe strada Coastei! Țiganii acuză primăria că i-a înșelat cu promisiunea că vor primi teren, dacă acceptă evacuarea Numărul fotografiilor: 12 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/scandal-pe-strada-coastei-tiganii-acuza-primariaca-i-a-inselat-cu-promisiunea-ca-vor-primi-teren-daca-accepta-evacuarea-video
Demolarea colibelor improvizate de pe strada Coastei din Cluj Napoca, unde au locuit 56 de familii de tigani, ar putea dura o saptamana. O parte dintre fostii locatari spun ca primaria le-a promis teren in schimbul acceptului de a se muta.
Utilajele firmei angajate de primaria Cluj Napoca pentru a demola locuintele improvizate de pe strada Coastei au inceput lucrul sambata. Directorul Politiei Comunitare Cluj, Minodora Fritea, a declarat pentru Stiri de Cluj ca lucrul merge mai greu pentru ca tiganii sunt lasati sa isi mai ia din lucruri.
Din cele 56 de familii care locuiau pe strada Coastei, 40 au fost mutate in locuintele modulare de pe strada Cantonului, de langa Pata Rat. Restul sustin ca au primit promisiunea ca vor fi lasati sa isi mute "colibele" in apropierea locuintelor modulare, in cazul in care au buletin de Cluj Napoca.
"Totul a fost o minciuna, pentru a semna documentele de mutare. Acolo pe strada Cantonului au am mai primit nicio bucata de pamant pentru ca nu este. Vom sta aici si vom protesta pana cand se va face dreptate", a declarat unul dintre cei care a locuit pe strada Cosatei, in spatele Bibliotecii "Octavian Goga".
Purtatorul de cuvant al Primariei Cluj Napoca, Oana Buzatu, a declarat ca in locuintele modulare este loc numai pentru 40 de familii, iar alte 10 vor primi un teren in apropierea acestora. In plus, cei care nu au domiciliu in Cluj Napoca vor fi trimisi in localitatile de provenienta.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Evacuarea țiganilor de pe strada Coastei contestată în instanță de Agenția Națională pentru Rromi-Video Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/evacuarea-tiganilor-de-pe-strada-coasteicontestata-in-instanta-de-agentia-nationala-pentru-rromi-video
Evacuarea tiganilor de pe strada Coastei este contestata in instanta de Agentia Nationala pentru Rromi.
Presedintele Agentiei si secretarul de stat, Ilie Dinca, a fost prezent astazi la Cluj Napoca pentru a incerca sa blocheze evacuarea celor cateva sute de tigani, care a inceput la ora 7.00.
"Mi se pare sub orice critica (n. red. sa fie evacuati) acum in prag de iarna fara sa vorbim si ca suntem in zona sarbatorilor, pe de o parte, si din punctul meu de vedere e clar abuz pentru ca s-a primit de pe o zi pe alta. Ieri au fost anuntati ca azi dimineata vor fi evacuati. Exista legislatie incepand cu 1 decembrie ca nu are voie sa evacueze sau sa mute pana anul viitor in martie. Deci e clar ca e un abuz fara sa tinem cont si ca suntem in zona sarbatorilor", a declarat Ilie Dinca.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Rromi a declarat ca cei care locuiau ilegal pe strada Coastei s-ar fi mutat, dar au cerut un timp pentru a face acest lucru.
"Pentru cei care nu aveau acte legale le-am spus, am vorbit cu ei, au inteles ca trebuie sa se mute si se mutau. Singura problema este ca sunt evacuati de pe o zi pe alta si acolo unde vor sa ii mute vor fi 10-11 persoane intr-o camera de 18 mp maxim. Nu au baie apa calda si vor avea probleme. Se vor isca probleme de sanatate pentru ca in apropiere este zona Pata Rat", a mai spus Ilie Dinca.
Acesta a anuntat ca va ataca in instanta ordinul primariei de evacuare a tiganilor de pe strada Coastei. "Vom depune o contestatie in instanta pentru ca nu a existant niciun fel de notificare de 60 de zile. Exista un ordin se pare ca pe data de 14 a fost sedinta de Consiliu Local. Ramane de vazut sa vedem ordinul pentru ca nu au vrut sa mi-l arate", a mai spus Ilie Dinca.
Reprezentantii primariei sustin ca operatiunea de pe strada Coastei nu este o evacuare, ci o mutare. "Oamenii si-au depus singuri cerere de mutare de pe strada Coastei pe strada Cantonului. Cat despre domnul secretar de stat nu s-a prezentat la primarie pentru a discuta cu noi, deci nu stim cine este", a declarat pentru Stiri de Cluj Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj Napoca
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 07.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Locuintele modulare construite pentru romi la Pata Rat, pline de igrasie si cu pereti fisurati Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/locuintele-modulare-construite-pentru-romi-lapata-rat-pline-de-igrasie-si-cu-pereti-fisurati
Locuintele modulare construite pentru romi la Pata Rat, pline de igrasie si cu pereti fisurati Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice (GLOC) a lansat un apel impotriva segregarii rezidentiale a romilor, cu ocazia Zilei Internationale a Romilor, marcata in 8 aprilie. "Dupa aproape patru luni de la relocarea comunitatii de romi de pe strada Coastei in casele modulare din Pata Rat, cele aproximativ 30 de familii care au ramas fara locuinte dupa evacuarea pe timp de iarna se adapostesc inca la rudele lor din asa-numitele "locuinte sociale" construite de catre Primaria municipiului Cluj langa groapa de gunoi a orasului", se arata intr-un comunicat al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice. Peste 250 de persoane locuiesc in cele 40 de camere de cate 18 metri patrati ale celor 10 case modulare. De la mutarea fortata, multi dintre locatari si-au renovat camerele, deoarece doar dupa o luna de la darea în folosinta a apartamentelor a aparut igrasie pe pereti, sub linoleumul de plastic s-a adunat apa din sol, iartavanul prezinta fisuri prin care patrunde umezeala. "Si un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine facute", a declarat o femeie de 58 de ani, care locuieste intr-o astfel de locuinta. "Proiectarea inadecvata si executia precara a constructiilor, care încalca prevederile legale privind standardele locuintelor (Anexa 1, Legea 114/1996), a generat o situatie de supraaglomerare, igrasie,izolare proasta a acoperisului si ventilatie improprie a incaperilor, care, cumulativ, afecteaza puternicsanatatea oamenilor relocati. Conditiile sunt agravate de toxicitatea mediului din cauza proximitatii gropii de gunoi si a statiei de deseuri chimicale, distanta de 5 kilometri pana la cea mai apropiata statie deautobuz si accesul dificil la serviciile de sanatate (nu exista in apropiere nici farmacie, nici cabinet de medicina primara). Stigmatizarea oamenilor prin plasarea lor langa groapa de gunoi, marginalizarea comunitatii anterior integrate in oras, ingreunarea accesului la scoala, la locuri de munca si la participarea activa in viata urbei incalca dreptul uman fundamental la locuire demna", se mai arata in comunicat.
Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice trage un semnal de alarma in legatura cu "cheltuirea banilor publici pe proiecte care in loc sa contribuie la incluziunea sociala si integrarea spatiala a persoanelor dezavantajate, printre ele persoane de etnie roma, plaseaza in marginalitate comunitati anterior integrate". "De 8 aprilie, Ziua Internationala a Romilor, GLOC transmite locuitorilor Clujului si autoritatilor publice locale apelul sau pentru solidaritate impotriva segregarii rezidentiale si pentru actiuni in vederea asigurarii unor conditii de viata demne fiecarui cetatean al orasului indiferent de etnia si statutul sausocial. Clujul multicultural, care aspira la calitatea de oras cultural european, nu poate tolera atitudini si practici rasiste", sustin membrii Grupului. Apelul este semnat de conducerile organizatiilor Amare Prhala, Desire si Grupul pentru Actiune Sociala.
Numele cotidianului: Stiri de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Țiganii de pe strada Coastei au fost mutați cu acordul lor! Demolarea colibelor continuă sambată Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/tiganii-de-pe-strada-coastei-au-fost-mutati-cuacordul-lor-demolarea-colibelor-continua-sambata
Tiganii de pe strada Coastei si-au dat acordul scris pentru a fi mutati pe strada Cantonului, din apropierea rampei de la Pata Rat.
In urma sedintei de Consiliu Local de marti, 14 decembrie, 18 familii din cele 56, care locuiesc cu acte in regula pe strada Coastei, au fost notificate ca trebuie sa paraseasca cele patru case primite in chirie de la primarie.
"Contractul de inchiriere al acestora a expirat in 2009, dar pentru ca nu am avut ce sa le oferim in schimb i-am lasat sa locuiasca in continuare acolo. Acum s-a terminat amenajarea modulelor pe strada Cantonului, asa ca lucrurile s-au schimbat. Am trimis notificarile miercuri dimineata si pana dupa masa rromii au venit si si-au depus cereri pentru a fi mutati", a declarata Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al primariei Cluj Napoca.
Pe langa cele 18 familii, alte 22 au primit un loc in modulele de pe strada Cantonului. "In total avem 40 de camere si nu putem muta toate cele 56 de familii, dar pentru inca 10 am gasit solutia de a le muta casele improvizate pe strada Cantonului in spatele locuintelor modulare. Ii vom tine in evidentele noastre si in cazul in care va aparea o locuinta ii vom muta acolo", a mai spus Oana Buzatu.
Reprezentantii primariei sustin ca tiganii de pe strada Coastei care nu au buletin de Cluj vor fi urcati pe tren si trimisi in localitatile de unde provin. Evacuarea locuintelor improvizate a inceput vineri dimineata, cand zeci de jandarmi si politisti comunitari s-au prezentat pe strada Coastei. Pe tot parcursul zilei de ieri, tiganii si-au strans lucrurile, iar sambata se va trece la demolarea colibelor ilegale.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 23.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Amnesty International a strâns semnături împotriva evacuării forţate a ţiganilor de pe Coastei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/amnesty-international-reclama-evacuarilefortate-ale-tiganilor-de-pe-coastei-la-pata-rat-vezi-raportul--69112.html
O petiţie redactată de cunoscuta organizaţie de apărare a drepturilor omului Amnesty International pe tema evacuărilor forţate ale ţiganilor din Cluj-Napoca a fost semnată de peste 16.000 de activişti din Olanda. Amnesty International a lansat astăzi un raport pe tema evacuărilor forţate ale ţiganilor din România şi a drepturilor acestora la locuinţe. Raportul prevede că „în cazurile documentate de Amnesty International, locuirea alternativă furnizată familiilor de romi care au fost evacuaţi forţat din casele lor nu este de multe ori conformă standardelor incluse în legislaţia naţională şi internaţională". Totodată, conform raportului, în cazurile în care autorităţile oferă alternative de cazare, „locuinţele sunt cel mai adesea construite în condiţii precare şi nu dispun de facilităţi esenţiale, cum ar fi apă, încălzire sau electricitate, ceea ce încalcă chiar şi standardele minime incluse în legislaţia română". În raport se mai arată că autorităţile locale nu pot fi acuzate de segregare, pentru că aceasta "nu este explicit interzisă de legea locuinţei în România, şi este, de asemenea ascunsă de lipsa adunării datelor dezagregate pe criteriu etnic". Amnesty International şi alte ONG-uri au documentat în raportul ataşat o serie de cazuri în care comunităţile de romi au fost evacuate forţat şi mutate "într-un mod care a generat sau înrădăcinat segregarea". Exemplul dat de Amnesty International este chiar cel din Cluj, unde în 17 decembrie Primăria a evacuat forţat 56 de familii de pe strada Coastei. "Comunitatea nu a fost înştiinţată cu suficient preaviz, nu a fost consultată şi nici o alternativă faţă de evacuare nu a fost explorată. Romilor nu le-a fost dată posibilitatea de a contesta decizia de evacuare", explică oficialii Amnesty International. Cei mutaţi în zona Pata Rât "trăiesc în condiţii de locuire extrem de precare", se mai arată în raport.
Amintim, zeci de rromi care locuiau ilegal pe strada Coastei din Cluj-Napoca au fost evacuaţi forţat în decembrie anul trecut şi mutaţi în locuinţe sociale construite lângă groapa de gunoi de la Pata Rât (vezi aici în ce condiţii). Decizia a stârnit puternice ecouri în opinia publică internaţională. Amnesty International a somat atunci Primăria Cluj-Napoca să asigure condiţii decente de locuit pentru ţiganii evacuaţi forţat
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 02.09.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Ţiganii care locuiesc la groapa de gunoi Pata Rât se plâng de condiţiile toxice Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/tiganii-care-locuiesc-la-groapa-de-gunoipata-rat-se-plang-de-conditiile-toxice--73355.html
Ţiganii care locuiesc pe rampa de gunoi Pata Rât din Cluj-Napoca au făcut obiectul unei campanii de sănătate care s-a încheiat în această săptămână, după două luni, în organizarea asociaţiei Amare Prhala. Peste 100 de persoane care trăiesc la Pata Rât, în apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, au semnat petiții în care își revendicau drepturile la condiții de locuire decentă, într-un mediu sănătos, care au fost depuse la Direcția de Asistență Socială și Medicală a Primăriei ClujNapoca. Aceştia reclamă condițiile toxice de locuire și de muncă din apropierea gropii de gunoişi cer implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât, care să realizeze evidenţa bolilor cronice din cele trei comunități și să asigure servicii medicale primare în cabinetul medical existent în Pata Rât.
Alte sesizări au fost depuse la Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj, la Agenția Regională pentru Protecția Mediului - Cluj, la Garda Națională de Mediu - Cluj, în care se cere prelevarea unor probe de sol, aer și apă și diverse rapoarte pentru a atesta toxicitatea mediului de la Pata Rât. Au mai fost depuse sesizări la Direcția de Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a județului Cluj și la Centrul de Ecarisaj din cadrul Primăriei Cluj-Napoca pentru a arăta pericolul social și de sănătate constituit de cei aprox. 500 de câini comunitari de la Pata Rât, după cum spun cei care au organizat campania.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Pe terenul de pe strada Coastei, de unde au fost evacuţi romii, va fi ridicat un centru ecleziastic pentru mitropolie Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primaria-a-evacuat-tiganii-de-pe-coasteica-sa-dea-terenul-mitropoliei--65902.html
Decizia cedării terenului către mitropolie vine în urma discuţiilor pe care cele două instituţii leau purtat la scurt timp după întronizarea noului mitropolit Andrei Andreicuţ, „în încercarea de a continua şi dezvolta parteneriatul care a existat şi în timpul în care Mitropolia a fost păstorită de către Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania", a explicat primarul Sorin Apostu. Acelaşi proiect prevede că, în schimb, mitropolia va restitui administrarea unui teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi de pe strada Slănic, „dar care nu a putut fi utilizat pentru scopurile în care a fost solicitat întrucât este mult mai potrivit pentru zonă de agrement", conform unei informări a Primăriei. Aceasta din urmă va fi amenajată ca spaţiu verde, în vreme ce pe terenul de pe Coastei va fi construit un „centru educaţional ecleziastic la nivelul pe care trebuie să îl ofere un oraş care găzduieşte Mitropolia Ardealului", conform lui Apostu. Este vorba de construirea unui campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula în suprafaţă de 360 metri pătraţi, săli de curs în aceeaşi suprafaţă, săli de seminar în suprafaţă de 950 metri pătraţi, ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări şi o capelă. Centrul de pe Coastei va fi construit chiar pe terenul care a fost evacuat în urmă cu patru luni şi unde locuiau până acum mai multe familii de romi, mutate în locuinţe modulare în apropiere de rampa de gunoi de la Pata Rât.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 05.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Amnesty International critică din nou autorităţile clujene în problema ţiganilor din zona Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/amnesty-international-critica-din-nouautoritatile-clujene-in-problema-tiganilor-din-zona-pata-rat--69785.html
Reputata organizaţie de apărare a drepturilor omului Amnesty International săpuneşte din nou Clujul, după ce Regionala CFR Cluj a cerut mai multor zeci de familii care locuiesc abuziv pe strada Cantonului să evacueze zona. Amnesty International avertizează într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi Primăriei clujene, că unei companii publice „nu ar trebui să i se permită evacuarea unei comunităţi rome fără o protecţie necesară asigurată respectivei comunităţi". După Amnesty International, care a luat poziţie în 1 iulie pe acest subiect, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice a depus la Primărie, Judecătorie şi Ministerul Transporturilor o petiţie semnată de 350 de persoane împotriva posibilei evacuări a celor 120 de familii de pe Cantonului.
Persoanele care locuiesc pe strada Cantonului au primit o citaţie datată 31 mai, prin care sunt chemate în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj. Instituţia cere emiterea unei ordonanţe prezidenţiale fără somaţie sau trecerea unui termen pentru ridicarea construcţiilor improvizate pe terenul CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est şi plata cheltuielilor de judecată. Următorul termen a fost stabilit pentru 8 iulie. Strada Cantonului se află în imediata vecinătate a gropii de gunoi Pata Rât, unde locuiesc câteva sute de ţigani. În vecinătatea rampei de gunoi au fost relocaţi în decembrie câteva zeci de ţigani care locuiau abuziv pe strada Coastei. Amnesty International a luat poziţie şi atunci şi a reclamat condiţiile în care a avut loc relocarea, mai ales având în vedere temperaturile exterioare din decembrie şi ianuarie.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Rampa temporară de gunoaie a Clujului va putea fi folosită la nesfârşit Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/rampa-temporara-de-gunoaie-a-clujului-vaputea-fi-folosita-la-nesfarsit--68008.html
Rampa temporară de gunoi din Cluj-Napoca, unde depozitarea deşeurilor este permisă încă doar o lună, va putea fi folosită în continuare: termenul de folosinţă va fi prelungit, spune directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), Mariana Leş. Cât timp poate fi folosită rampa temporară a Clujului, dată în folosinţă în urmă cu aproape un an? "La nesfârşit", spune şeful Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), Mariana Leş. Cu o condiţie: ca cele două companii de colectare a deşeurilor să facă dovada că deşeurile ne-revalorificabile au fost mutate în decurs de cel mult un an. Deşeurile pot fi transportate într-un an la rampa de gunoi de la Câmpia Turzii, deocamdată, sau la fabricile de ciment care au tehnologia ca să folosească deşeurile drept ingredient în ciment, spune Leş. Comisia Europeană are însă o problemă cu această soluţie: Leş nu exclude ca CE să iniţieze procedura de infringement pentru autorităţile române ca urmare a folosirii acestei metode pentru a scăpa de deşeurile Clujului. "Nu exclud această variantă. Din punctul meu de vedere nu sunt probleme, dar e foarte posibil să se recurgă la aceasta", admite Leş. Amintim, rampa de gunoi Pata Rât a fost închisă în urmă cu un an, cu scandal: Garda de Mediu şi ARPM au închis cu jandarmii accesul la rampa de gunoi, într-o vineri noaptea, şi au întors din drum camioanele cu deşeuri. De atunci, timp de aproape un an, gunoaiele din Cluj-Napoca sunt depozitate pe o rampă temporară, din apropiere. Timp de un weekend, Clujul nu a avut rampă de gunoi: cea de la Pata Rât a fost închisă vineri noaptea iar cea temporară a fost avizată luni dimineaţa. Între timp licitaţia pentru construirea noului centru de deşeuri din Cluj se află încă în litigii: la începutul acestei luni instanţa a cerut beneficiarului, Consiliul Judeţean, reanalizarea uneia dintre oferte, după ce atât ocupantul locului secund cât şi ocupantul locului trei au contestat atribuirea contractului
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 09.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: "Comitetul de locatari" al ţiganilor mutaţi la Pata Rât participă mâine la şedinţa Consiliului Local Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/comitetul-de-locatari-al-tiganilor-mutati-lapata-rat-participa-maine-la-sedinta-consiliului-local--66233.html
"Comitetul de locatari" care reprezintă interesele ţiganilor mutaţi în locuinţe modulare lângă Pata Rât participă mâine la şedinţa Consiliului Local din Cluj-Napoca, după ce primarul Sorin Apostu a anunţat intenţia municipalităţii de a ceda terenul de unde au fost evacuaţi ţiganii, pe strada Coastei, Arhiepiscopiei ortodoxe.
Terenul ar urma să fie cedat Arhiepiscopiei cu drept de folosinţă gratuită iar decizia în acest sens este prima pe ordinea de zi a şedinţei de mâine. "Comitetul de locatari „Noul Pata Rât"și membrii gLOC atenționează municipalitatea și opinia publică asupra gravelor probleme de locuire care îi afectează pe romii evacuați la groapa de gunoi a orașului", arată aceştia. De altfel, cei prezenţi mâine la şedinţă vor să-i invite pe consilierii locali la o vizită de lucru programată în 10 iunie la Pata Rât, unde vin mai mulţi oficiali europeni. Ţiganii care locuiau abuziv sau legal pe strada Coastei au fost evacuaţi în decembrie anul trecut iar locuinţele acestora au fost demolate. Lor li s-au pus la dispoziţie mai multe locuinţe modulare construite în apropierea rampei de gunoi de la Pata Rât. Decizia evacuării ţiganilor a stârnit aprecierea vecinilor dar şi proteste vehemente din partea organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv din partea Amnesty International, care a cerut explicaţii Primăriei, în decembrie anul trecut. Totodată, în ianuarie au fost organizate două mitinguri de protest în centrul Clujului, în care s-a atras atenţia asupra evacuării forţate a ţiganilor de pe strada Coastei.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 10.10.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Luminiţa Silea Titlul articolului: Scandal la Consiliul Local: clujenii mutaţi de pe Coastei nu vor ca terenul să ajungă la Arhiepiscopie Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/scandal-la-consiliul-local-clujeniimutati-de-pe-coastei-nu-vor-ca-terenul-sa-ajunga-la-arhiepiscopie--66321.html
Scandal la Consiliul Local din Cluj-Napoca, astăzi: mai mulţi romi mutaţi de pe strada Coastei în apropiere de groapa de gunoi de la Pata Rât au protestat la decizia forului de a transfera terenul în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei ortodoxe. La şedinţă a participat şi mitropolitul Andrei Andreicuţ.
Consilierii locali au decis astăzi alocarea terenului de 4.000 mp de pe Coastei pentru realizarea unui complex teologic. Andreicuţ a mulţumit pentru iniţiativă şi a spus că în urmă cu câţiva ani se alocase alt teren, pe strada Slănic, de 7.000 mp, la care arhiepiscopia va renunţa.
Proiectul complexului teologic nu a fost încă realizat, dar conform lui Andreicuţ investiţia este estimată la 10 milioane de lei. Aceasta va deservi 700 de studenţi ai facultăţii iar complexul va fi dotat cu cămine, cantină şi o capelă. Primarul Sorin Apostu a declarat că lucrările vor începe în acest an, iar actele vor fi eliberate în regim de urgenţă.
De menţionat, la şedinţa de astăzi au participat mai mulţi locuitori care au fost relocaţi în zona gropii de gunoi. Aceştia aveau hârtii pe care au scris "dialog", "desegregare", "nediscriminare" şi au cerut consilierilor locali să găsească soluţii şi pentru ei. "Locuim 11 persoane pe 7 metri pătraţi. Am fost mutaţi printre gunoaie, nu aşa tratezi nişte oameni", a declarat o femeie care locuieşte acum la Pata Rât. Primarul s-a arătat rezervat în dialogul cu locuitorii din Pata Rât şi a replicat într-un final că deliberativul va căuta soluţii şi pentru ei.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 21.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: reportaje Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Romii strâmbă din nas. Nu le plac locuințele modulare pe care plătesc o chirie simbolică VIDEO/GALERIE FOTO Numărul fotografiilor: 11 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/romii-mutati-in-locuintele-modulare-de-lapata-rat-sunt-revoltati-vezi-in-ce-conditii-traiesc-video--galerie-foto--59324.html
Romii mutaţi de pe strada Coastei în locuinţele modulare din Pata Rât sunt nemulţumiţi de condiţiile pe care le-au găsit. Chiria pentru un imobil nou din Pata Rât este de 21 de lei. Cu toate astea, romii nu sunt fericiţi şi văd doar lipsurile caselor. Petru Greta (56 ani) este recunoscut ca liderul comunităţii încă dinainte ca aceste familii să fie mutate de pe strada Coastei şi este cel mai revoltat dintre toţi. Consideră casa cea nouă un lagăr. "36 de familii am rămas fără nimic. Eu am investit în casa de pe Coastei, care a fost demolată, 300 de milioane de lei (30.000 lei noi-n.red.) din banii lucraţi de copii în străinătate, chit că nu era casa mea. Aici locuim trei familii într-o cameră ca un buncăr. E lagăr aici, lagăr de exterminare", îi spune Greta reporterului ziuadecj.ro, întrebat cum găseşte condiţiile din locuinţele modulare. Arată şi băile, una la patru camere: "şapa e turnată prost iar apa nu se scurge prin gura de scurgere ci pe lângă WC, în camera de lângă. Toate camerele au igrasie şi mucegai", spune el revoltat. În fiecare dintre camerele puse la dispoziţie de Primăria Cluj-Napoca pentru romii relocaţi de pe Coastei locuiesc cel puţin opt persoane. Greta explică: "Când m-am mutat pe Coastei era acum 21 de ani. De atunci copiii au crescut, au făcut şi ei copii. Într-o cameră stăm trei familii".
Romii au înfiinţat un "comitet al locatarilor", după cum se exprimă fiul lui Greta, Alexandru (35 ani). "Niciunul nu suntem mulţumiţi de condiţii. E igrasie, e mucegai în fiecare cameră, nu avem încălzire decât de la lemne, peste tot şapa a fost turnată strâmb", spune el. Unii dintre romii care locuiau pe Coastei ilegal, adică fără contract de chirie încheiat cu Primăria Cluj-Napoca, au primit totuşi locuinţe modulare în zonă. Între aceştia este şi Valentin Varga (23 ani), care locuieşte împreună cu concubina sa şi cu cei patru copii într-una dintre camerele locuinţelor modulare. Când reporterul a vizitat locuinţa, în aceasta se aflau opt persoane, dintre care cinci copii, iar în mijlocul podelei erau aruncate deşeuri electrice care urmau să fie sortate şi valorificate. Deşi nu se califica pentru a primi casa din Pata Rât, Varga nu este mulţumit de condiţii. "Nu ne putem lăsa copiii afară din cauza câinilor şi a ţiganilor de jos (locuinţele modulare sunt ridicate la 500 de metri în linie dreaptă de o colonie de barăci improvizate la marginea drumului în care locuiesc mai multe familii de romi - n.red.), să se joace sau să-i trimitem după ţigări. Aici nu pot munci - pe Coastei lucram ca zilier în Mărăşti, acum distanţa e prea mare şi nu se merită", i-a spus acesta reporterului ziuadecj.ro. Pe Coastei, Valentin Varga locuia ilegal iar acum a primit un contract de închiriere, totuşi spune că nu este mulţumit "pentru că uitaţi, e plin de mucegai după mobilă", şi pentru faptul că nu are apă caldă: " trebuie să facem baie aici în cameră şi să scoatem restul familiei afară".
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 11.08.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Sute de câini fără stăpân la groapa de gunoi Pata Rât Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/sute-de-caini-fara-stapan-la-groapa-degunoi-pata-rat--72047.html
Organizaţiile care apără drepturile ţiganilor au sesizat Direcţia Sanitar Veterinară din Cluj, dar şi centrul de ecarisaj din localitate, şi reclamă „sutele de câini fără stăpân" de la groapa de gunoi de la Pata Rât. Documente si video articol ·
vezi sesizarea Amare Phrala trimisă DSV Cluj
·
vezi sesizarea Amare Phrala trimisă Centrului de Ecarisaj
Sesizările au fost depuse de la DSV şi la centrul de ecarisaj de către asociaţia Amare Prhala şi vin „în urma unor reclamaţii", conform preşedintelui asociaţiei, Pavel Doghi.
Acesta arată că ţiganii care locuiesc în zonă spun că numărul câinilor fără stăpân ajunge la aproximativ 500. „Haitele de câini pot constitui în viitorul apropiat un pericol nu doar pentru locuitorii de la Pata Rât, ci și pentru alți locuitori ai Clujului când activitățile la rampă vor fi sistate complet", a spus el. Doghi cere o masă rotundă la care să participe reprezentanți ai autorităților publice, experți și reprezentanți ai societății civile „pentru a încerca soluționarea problemelor semnalate".
Haitele de câini fără stăpân de la Pata Rât trebuie luați în evidență, vaccinați, sterilizați ori relocați, în funcție de situațiile specifice și atribuțiile instituțiilor sesizate, mai arată el.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 13.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Mutarea romilor de pe Coastei, cu jandarmii, analizată în dezbaterea public de UBB Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/mutarea-romilor-de-pe-coastei-cujandarmii-analizata-in-dezbatere-publica-de-ubb--58746.html
Cazul romilor care locuiau pe strada Coastei şi care au fost mutaţi în urmă cu o lună în vecinătatea gropii de gunoi Pata Rât, este obiectul unei dezbateri publice organizate de Catedra de Asistenţă Socială de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii “BabeşBolyai ”. Dezbaterea vine după ce şi cunoscuta organizaţie pentru protecţia drepturilor omului, Amnesty International, a luat poziţieîn acest caz. Dezbaterea “Relocarea romilor şi consecinţelei ei sociale” are loc în 17 ianuarie în amfiteatrul facultăţii, pe strada Anghel Saligny. Aceasta analizează motivul şi circumstanţele relocării cetăţenilor de pe strada Coastei din punctul de vedere al municipalităţii, procedurile folosite de autorităţi în mutarea romilor, noile condiţii de locuit şi poziţia societăţii civile faţă de evacuări.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 17.11.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Titlul articolului: Primăria Cluj, amendată de Consiliul pentru Combaterea Discriminării după ce a mutat familii de romi la groapa de gunoi Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primaria-cluj-amendata-de-consiliulpentru-combaterea-discriminarii-dupa-ce-a-mutat-familii-de-romi-la-groapa-de-gunoi-78400.html
Primăria din Cluj-Napoca a fost amendată de Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) după ce a mutat mai multe familii, în urmă cu un an, la groapa de gunoi a oraşului.
Primăria a primit o amendă de 8.000 de lei. Instituţia a anunţat deja că va contesta decizia. CNCD a decis cu unanimitate de voturi că mutarea romilor de pe strada Coastei la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă "o faptă de discriminare". „În dosarul numărul 145/2011, având ca petent Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice şi ca reclamat autoritatea publică locală a municipiului Cluj Napoca, prin primar, Colegiul director a constatat, prin unanimitate de voturi, că mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj Napoca la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare, conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) şi art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Pentru fapta contravenţională constatată s-a aplicat părţii reclamate amendă contravenţională în valoare totală de 8.000 lei. Totodată, Colegiul director a recomandat părţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi în Pata Rât", se arată în documentul citat. Primăria Cluj-Napoca a anunţat deja că va ataca decizia, chiar dacă acesta nu a parvenit instituţiei. "Când va fi înregistrată, vom analiza care este modalitatea prin care poate fi atacată. Nnu considerăm că am fost în culpa de a putea fi acuzaţi de discriminare. Am făuct acolo un act administrativ: am atribuit locuinţe de urgenţă unor persoane în nevoie, nu există persoane pe care să le fi discriminat prin acest act", a spus Buzatu. Zeci de romi care locuiau ilegal pe strada Coastei din Cluj-Napoca au fost evacuaţi forţat în decembrie anul trecut şi mutaţi în locuinţe sociale construite lângă groapa de gunoi de la Pata Rât
(vezi aici în ce condiţii). Decizia a stârnit puternice ecouri în opinia publică internaţională. Amnesty International a somat atunci Primăria Cluj-Napoca să asigure condiţii decente de locuit pentru romii evacuaţi forţat.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Cu plasmele în spate și mobila în camioane, șiganii de pe strada Coastei se mută la Pata Rât Numărul fotografiilor: 19 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/cu-plasmele-in-spate-si-mobila-in-camioanetiganii-de-pe-strada-coastei-se-muta-la-pata-rat-galerie-foto
Mutarea tiganilor de pe strada Coastei este in plin proces la aceasta ora. Oamenii si-au golit colibele, transformate in mici garsoniere dotate cu plasme, masini de spalat, aragaz si termopane, si evacueaza zona.
Reprezentantii tiganilor sustin ca trebuiau sa fie notificati din timp si nu sa fie mutati de pe o zi pe alta, ca animalele.
Seful Politiei Comunitare CLuj, Minodora Fritea, a declarat pentru Stiri de Cluj ca, dupa ce toate colibele vor fi evacuate si bunurile oamenilor mutate, "zona va fi rasa si toate improvizatiile demolate. Lucrul ar putea dura pana sambata, depinde cum reusim sa evacuam oamenii".
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 20.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Giurgiu Titlul articolului: Romii duși de pe Coastei lângă Pata Rât ar putea fi mutați din nou Numărul fotografiilor: 2 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/romii-mutati-de-pe-coastei-langa-pata-ratar-putea-fi-mutati-din-nou--59234.html
Aproximativ 50 de persoane de etnie romă, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale Amare Phrala şi Desire, au protestat ieri în Piaţa Lucian Blaga împotriva Primăriei Cluj-Napoca. Romii sunt nemulţumiţi că Primăria Cluj-Napoca i-a relocat de pe strada Coastei în mai multe case modulare din apropierea gropii de gunoi Pata Rât. Romii şi-au adus cu ei la protest pancarte şi banere pe care au scris “Sunt rom şi vreau să trăiesc în demnitate”. Oamenii au strigat “Jos primarul!”, “Să vină primarul!”, “Jos discriminarea!”, “Ne-a minţit primarul!”, “Demnitate, nu rasism!”, “Vrem locuinţe!” şi “Trăim în Europa, nu pe rampă!”. Romii au mai purtat şi o pancartă pe care au scris “Nu suntem analfabeţi. Suntem şi studenţi romi”. Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au cerut organizaţiei Amare Phrala, organizatoarea protestului, să vină cu propuneri pentru soluţionarea situaţiei romilor. “Au comunicat o listă de probleme viceprimarului Laszlo Attila, iar acesta le-a transmis că, dacă au o soluţie de finanţare, noi suntem deschişi. Ei pot face în continuare cereri pentru locuinţe sociale deoarece casele lor sunt locuinţe de necesitate. În condiţiile actuale, nu există nici finanţare, nici terenuri pentru a construi locuinţe în altă parte”, a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al primăriei.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 18.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Ovidiu Cornea Titlul articolului: Începe construcţia Facultăţii de Teologie Ortodoxă de pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/incepe-constructia-facultatii-de-teologieortodoxa-de-pe-strada-coastei--66814.html
Lucrările de construcţie a noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, de pe strada Coastei, va demara luni, a anunţat astăzi Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului. Ceremonia propriu-zisă va consta în sfinţirea, de către mitropolitul ortodox al Clujului, Andrei Andreicuţ, a pietrei de temelie a altarului viitorului paraclis al facultăţii. Pe un teren de 5.000 de metri pătraţi, de pe strada Coastei, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului va demara construcţia unui complex şcolar şi social. Terenul a afost acordat Arhiepiscopiei clujene în şedinţa Consiliului Local al municpiului ClujNapoca în şedinţa din 10 mai. "Complexul va cuprinde o clădire pentru Facultatea de Teologie, capelă, cămine studenţeşti, bibliotecă şi alte servicii necesare", a precizat mitropolitul Andrei Andreicuţ. Terenul unde urmează să fie construit complexul a rămas liber după ce Primăria Cluj-Napoca a evacuat romii care locuiau în zonă, aceştia fiind mutaţi în locuinţe modulare în Pata Rât. La evenimentul de luni vor participa şi primarul Sorin Apostu, alţi reprezentanţi ai autorităţilor dar şi din mediul bisericesc, academic şi cultural.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Sute de tigani de pe strada Coastei din Cluj-Napoca sunt evacuati la aceasta ora de jandarmi si politisti Numărul fotografiilor: 21 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/sute-de-tigani-de-pe-strada-coastei-din-clujnapoca-sunt-evacuati-la-aceasta-ora-de-jandarmi-si-politisti-
Zeci de politisti, jandarmi si politisti comunitari au descins in aceasta dimineata in jurul orei 7,30 pe strada Coastei din Cluj-Napoca pentru a evacua cele cateva sute de rromi care locuiesc in zona. 56 de familii stau pe strada Coastei, din care 18 au domiciliu stabil pe aceasta strada.
"Cele 18 familii care au buletine raman aici. Restul sa va pregatiti lucrurile ca va evacuam", i-a anuntat Minodora Fritea, sefa Politiei Comunitare, din subordinea Primariei Cluj-Napoca.
Rromii au fost anuntati inca de ieri ca vor fi evacuati si ca trebuie sa se mute la Pata Rat, unde au fost amenajate module speciale. Ei au spus, insa, ca daca acest lucru se va intampla isi vor da foc. La aceasta ora rromi i discuta cu reprezentantii autoritatilor si incearca sa se explice politistilor ca daca ii evacueaza multi dintre ei isi vor pierde locurile de munca.
"Avem serviciu in oras, copiii merg la scoala. Daca suntem trimisi la Pata Rat nu vom mai putea veni la lucru, iar copiii la scoala. Fetele pot fi abuzate acolo, cine stie ce se poate intampla", a povestit unul dintre rromii care vor fi evacuati.
Cu exceptia celor 18 familii care au case pe strada Coastei, celelalte 38 care vor fi evacuate stau in locuinte improvizate.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 11.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Luminiţa Silea Titlul articolului: Clujul, model de bune practici pentru Naţiunile Unite Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/clujul-model-de-bune-practici-pentrunatiunile-unite--68357.html
Municipalitatea şi Naţiunile Unite vor colabora pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate. În acest sens, a fost semnat un memorandum de cooperare între administraţia clujeană şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organism subsidiar din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Reprezentanţii PNUD din România spun că oraşul mai are multe de făcut, însă consideră că este un model de bune practici, având în vedere modul în care primăria gestionează reintegrarea socială a categoriilor defavorizate. Cluj-Napoca este primul oraş din România care colaborează cu acest organism subsidiar din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Memorandumul de colaborare a fost semnat de către doamna Yesim Oruc, reprezentant rezident PNUD pentru România, şi de către primarul Sorin Apostu. Primăria Cluj-Napoca, dar şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au misiuni similare, exprimându-şi dorinţa de a coopera mei ales pentru îmbunătăţirea nivelului de incluziune socială în contextul procesului de planificare şi de implementare a dezvoltării urbane în marile oraşe din România. "Acest memorandum este un prim pas din cadrul acestei colaborări pe care ne angajăm astăzi să o realizăm cu comunitatea clujeană. Cluj-Napoca a demonstrat că are capacitatea de a implementa politici sociale de calitate. Începem o colaborare importantă aici, care va aduce beneficii de seamă clujenilor, iar acest lucru înseamnă mai multe responsabilităţi pentru dumneavoastră", a subliniat Yesim Oruc, reprezentant rezident PNUD pentru România. Primarul Sorin Apostu a declarat că protocolul de colaborare este un pas important, mai ales pentru că, în prezent, la Bruxelles se discută despre mobilizarea de fonduri în sectorul dezvoltării de programe pentru reintegrarea socială a categoriilor defavorizate. "Voi merge în perioada următoare la Bruxelles, unde voi discuta, pe lângă intenţia Clujului de a fi capitală culturală europeană, şi despre destinaţia banilor pentru perioada 2013-2020. Noi am câştigat programe sociale importante în ceea ce priveşte integrarea romilor şi suntem municipiul cu cele mai multe locuinţe
sociale pe care le-am dat în folosinţă. În ansamblul Blajului, Timişului, Rodnei, 29% dintre apartamente au fost repartizate persoanelor de etnie romă ", a precizat edilul-şef Sorin Apostu.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 20.01.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Cristina Pârvu Titlul articolului: Romii de pe Coastei au protestat în centru Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/romii-de-pe-coastei-au-protestat-in-centru-59214.html
Aproximativ 50 de persoane de etnie romă, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale Amare Phrala şi Desire, au protestat ieri în Piaţa Lucian Blaga împotriva Primăriei Cluj-Napoca. Romii sunt nemulţumiţi că Primăria Cluj-Napoca i-a relocat de pe strada Coastei în mai multe case modulare din apropierea gropii de gunoi Pata Rât. Romii şi-au adus cu ei la protest pancarte şi banere pe care au scris “Sunt rom şi vreau să trăiesc în demnitate”. Oamenii au strigat “Jos primarul!”, “Să vină primarul!”, “Jos discriminarea!”, “Ne-a minţit primarul!”, “Demnitate, nu rasism!”, “Vrem locuinţe!” şi “Trăim în Europa, nu pe rampă!”. Romii au mai purtat şi o pancartă pe care au scris “Nu suntem analfabeţi. Suntem şi studenţi romi”. Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au cerut organizaţiei Amare Phrala, organizatoarea protestului, să vină cu propuneri pentru soluţionarea situaţiei romilor. “Au comunicat o listă de probleme viceprimarului Laszlo Attila, iar acesta le-a transmis că, dacă au o soluţie de finanţare, noi suntem deschişi. Ei pot face în continuare cereri pentru locuinţe sociale deoarece casele lor sunt locuinţe de necesitate. În condiţiile actuale, nu există nici finanţare, nici terenuri pentru a construi locuinţe în altă parte”, a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al primăriei.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 19.12.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Protest anti-segregare în centrul Clujului, pentru ţiganii mutaţi la groapa de gunoi FOTO / VIDEO Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/protest-anti-segregare-in-centrul-clujuluipentru-tiganii-mutati-la-groapa-de-gunoi-foto--video--80670.html
Mai bine de 200 de tineri, între care mulţi activişti şi câţiva locuitori din zona rampei de gunoi de la Pata Rât au ieşit astăzi în stradă într-un marş anti-segregare, la un an şi două zile de la mutarea forţată a 30 de familii de pe strada Coastei, lângă rampa de gunoi.
Manifestanţii au purtat pancarte prin care au cerut tratament egal pentru cei mutaţi lângă rampa de gunoi, dar şi locuinţe decente pentru aceştia. "Stop rasismului instituţionalizat", "Rasismul e la modă" sau "Casa mea nu e acasă" s-au numărat printre mesajele scrise pe pancarte. Vezi aici cum trăiesc cei mutaţi lângă rampa de gunoi Familiile de ţigani care locuiau ilegal pe terenurile de pe strada Coastei şi care au fost mutate în zona de lângă Pata Rât sunt nemulţumite de calitatea lucrărilor şi spun că pereţii au prins deja igrasie şi mucegai. Totodată, ei arată că şapele băilor - una la patru locuinţe - au fost turnate strâmb, iar apa se infiltrează prin pereţi în camerele vecine. La rândul lor, locuitorii din zona străzii Coastei din Mărăşti au reclamat în nenumărate rânduri mizeria din acel perimetru şi comportamentul romilor. „Ne solidarizăm cu cetăţenii Clujului care vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă, lucrează în condiţii mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil, îşi cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă, nu deţin o locuinţă şi riscă să fie evacuaţi în stradă, trăiesc în nesiguranţă, nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor, locuiesc în condiţii precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât, sunt români, maghiari sau romi şi vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăți, vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează şi refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie", potrivit organizatorului, Grupul pentru Acţiune Socială (GloC). Vezi ce spun aceştia, în materialul video:
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.04.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Titlul articolului: Palatul Numărul fotografiilor: 9 Acces online: http://www.stiridecluj.ro/social/palatul-oglinzilor-amenajat-pe-strada-coastei-intrecolibele-de-tigani-care-refuza-evacuarea-video-si-foto
Szabo Sandor refuza sa se lase evacuat de catre primarie pentru a fi mutat la Pata Rat. Barbatul si-a amenajat un adevarat "palat" al oglinzilor intre colibele de tigani si cere sa fie lasat in pace.
Sandor este casatorit cu o tiganca si are un copil de 14 ani. Proprietarul unei firme de constructii care ii poarta si numele, Sandor Constructii, barbatul si-a imbracat locuinta formata dintr-o camera in oglinzi.
"E mai frumos asa si totul pare mai mare. Am pus oglinda in tavan si am imbracat mobila in oglinzi. Am investit aici 80 de milioane de lei, de aia vechi, si nu e treaba sa ne mute acum. Asta nu e coliba imporvizata pentru ca am facut treaba buna si se vede ca totul arata altfel decat la vecinii mei", a posvestit Szabo Sandor.
Barbatul locuieste pe strada Coastei de 25 de ani. Prima data a locuit in casa parintilor, langa "palatul" ridicat acum, dar s-a mutat si casa i-a cedat-o sorei sale.
"Am lasat totul si m-am mutat aici cu sotia mea, care este de etnie rroma si sora mea locuieste langa noi. Avem un copil de 14 ani care merge la scoala in oras si este anormal sa ne mute la Pata Rat. Eu am firma mea si daca ma duc acolo dracu se alege de tot", a spus Sandor.
Tiganii de pe strada Coastei au protestat astazi la auzul vestii ca primaria vrea sa ii mute la Pata Rat. In zonja locuiesc 56 de familii, in total cateva sute de persoane
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 21.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Romii din Iris şi Pata Rât, învăţaţi pe bani europeni despre rolul educaţiei Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/romii-din-iris-si-pata-rat-invatati-pe-banieuropeni-despre-rolul-educatiei--68920.html
O campanie de educaţie în comunităţile de romi din cartierul Iris şi din Pata Rât a avut loc ieri şi continuă în 24 iunie, în organizarea asociaţiei Amare Prhala prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Rromă. Campania este finanţată cu bani europeni prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi urmăreşte transmiterea importanţei rolului educaţiei în dezvoltarea profesională, către un număr de 100 de persoane de etnie romă.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Romii mutaţi de pe Coastei merg la punerea pietrei de temelie a campusului ortodox Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/tiganii-mutati-de-pe-coastei-participa-lapunerea-pietrei-de-temelie-a-campusului-ortodox--67111.html
Persoanele de etnie romă relocate la Pata Rât şi membrii unui grup de iniţiativă civică merg la punerea pietrei de temelie a campusului ortodox de astăzi de la ora 12:00, pentru a protesta la faptul că, pentru acest proiect, au fost evacuaţi în decembrie mai bine de 70 de romi. Membrii Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice au fost prezenţi şi la şedinţa Consiliului Local în care s-a aprobat un schimb de terenuri cu Mitropolia Clujului. Aceasta din urmă a cedat un teren de 7.000 de metri pătraţi în schimbul suprafeţei de pe Coastei. Vezi detalii despre proiect
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 24.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 1 Autorul articolului: Luminiţa Silea Titlul articolului: Primăria are propriii “mascaţi” la Poliţia Locală Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/primaria-are-propriii-mascati-la-politialocala--67224.html
Noile echipamente achiziţionate de municipalitate pentru patrulele de intervenţii din cadrul Poliţiei Locale au ajuns la “purtători”. Viceprimarul Radu Moisin a explicat că este vorba despre echipamente complete, inclusiv cu “cagulă”, aceasta pentru a-i proteja pe poliţiştii primăriei în cazul unor intervenţii periculoase. Potivit oficialilor primăriei, nu este vorba despre nici o schimbare de imagine pentru Poliţia Locală, având în vedere că noile uniforme şi echipamente achiziţionate pentru patrule au şi cagule. Au fost cumpărare prin licitaţie 22 de echipamente complete, pentru care s-au plătit 40.000 de lei. "Cagulele care au venit odată cu noile uniforme sunt folosite la evenimentele deosebite, când este necesară protejarea identităţii poliţiştilor locali din patrulele de intervenţie. Au fost cazuri când aceştia au primit ameninţări sau au fost agresaţi şi s-au făcut plângeri penale. Nu putem spune că este o regulă, că se întâmplă de fiecare dată, dar au fost câteva cazuri", a declarat viceprimarul Radu Moisin. El a exemplificat că echipamnetul complet cu cagulă se impune în acţiuni de genul celei de luni, de pe strada Coastei, când un grup de romi a manifestat fără să deţină autorizaţie. "Patrulele de intervenţie au câte doi oameni pe schimb. Acestea sunt solicitate şi de către jandarmerie sau poliţie, la acţiuni comune, de menţinere a ordinii publice. Un alt exemplu de acţiuni din categoria evenimente deosebite ar fi desfiinţarea taberelor nomade de romi din Mănăştur. Dar sunt diferite acţiuni, mai ales că de anul acesta au crescut competenţele în domeniul menţinerii ordinii publice", a mai adăugat oficialul. Potrivit viceprimarului, poliţiştii locali fac cursuri de pregătire la Şcoala de Agenţi de Poliţie, tocmai pentru a face faţă cu brio noilor atribuţii
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 25.07.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Romii cer verificarea toxicităţii rampei Pata Rât, unde locuiesc mii de ţigani Numărul fotografiilor: 0 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/rromii-cer-verificarea-toxicitatii-rampeipata-rat-unde-locuiesc-mii-de-tigani--70943.html
O organizaţie a persoanelor de etnie rromă cere Direcţiei de Sănătate Publică din Cluj prelevarea unor mostre de sol, apă şi aer pentru a verifica toxicitatea mediului în care locuiesc câteva mii de ţigani, groapa de gunoi de la Pata Rât. Asociația Amare Prhala reclamă prin Centrul de Incluziune Sociala pentru Persoanele de Etnie Roma Nord-Vest (CISPER N-V) condițiile toxice de locuire și de muncă din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj-Napoca și cere implicarea mai accentuată a mediatorilor sanitari la Pata Rât. Aceştia ar urma să prezinte printre altele evidenţa bolilor cronice din acele comunităţi. ONG-ul mai cere instituțiilor publice abilitate asigurarea unor servicii medicale primare în cabinetul medical care există deja la rampa de gunoi şi este dotat cu instrumentele necesare. În schimb, aici nu există medici. De menţionat, întreaga campanie, care include şi o serie de mese rotunde cu instituţii implicate şi actori ai societăţii civile, este finanţată de Uniunea Europeană, în cadrul proiectului "Crearea și funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forței de muncă - Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă".
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 30.09.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Titlul articolului: Activiştii din Cluj protestează luni împotriva evacuărilor forţate Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/activistii-din-cluj-protesteaza-luniimpotriva-evacuarilor-fortate--75076.html
Mai multe organizaţii protestează luni împotriva situaţiei în care se află zeci de familii care locuiesc pe strada Cantonului şi în zona gropii de gunoi Pata Rât. Protestul este organizat de activişti Amnesty International şi Amare Phrala, care se întâlnesc luni în faţa Instituţiei Prefectului din Cluj--Napoca, confecţionează case din hârtie şi afişează fotografii despre evacuări forţate. Aceştia înaintează o petiţie Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care cer aducerea noii legislaţii româneşti privind locuirea în linie cu standardele internaţionale privind drepturile omului, inclusiv protecţia împotriva evacuării forţate, interzicerea segregării şi ajustarea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale, astfel încât să beneficieze şi categoriile cele mai vulnerabile, printre care şi etnicii romi. "Legislaţia şi practicile din România au rămas în acest domeniu cu mult în urma standardelor internaţionale privind respectarea drepturilor omului. Instituirea evacuărilor forţate ale romilor şi a ameninţărilor cu evacuarea forţată, observabile în România, perpetuează segregarea rasială. Intoleranţa şi prejudecăţile răspândite împotriva romilor, în combinaţie cu absenţa unei legislaţii adecvate privind locuirea, permit autorităţilor locale să evacueze familii şi comunităţi întregi, transformându-i în persoane fără adăpost, fără a fi sancţionabili", spun aceştia în petiţia înaintată ministerului.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 04.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 3 Autorul articolului: Cosmina Fernoaga Titlul articolului: Campus pentru studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă, pe strada Coastei Numărul fotografiilor: 1 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/campus-pentru-studentii-facultatii-deteologie-ortodoxa-pe-strada-coastei--65962.html
Consiliul Local intenţionează să atribuie Mitropoliei Clujului, în folosinţă gratuită, un teren de circa 4.000 de metri pătraţi, în vederea realizării unui centru multifuncţional, precum şi a sediului Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Terenul este situat pe strada Coastei, pe amplasamentul de pe care erau evacuate la finele anului trecut câteva familii de romi care îşi ridicaseră ilegal locuinţe. Primarul Sorin Apostu a afirmat că a dat curs solicitării mitropolitului Andrei Andreicuţ privind atribuirea unui teren pe care să se realizeze sediul Facultăţii de Teologie Ortodoxă. "În prezent, această facultate funcţionează în acelaşi spaţiu cu Seminarul, iar sălile studenţilor sunt împărţite peste tot în oraş. Cred că a venit momentul să sprijinim Mitropolia şi să alocăm un teren adecvat. De altfel, municipalitatea a susţinut în acest sens şi Facultatea de Ştiinţe Economice, dar şi alte instituţii de învăţământ, şi aşa mi se pare şi firesc, având în vedere că studenţii aduc un mare beneficiu oraşului nostru", a spus primarul Sorin Apostu. Decizia de atribuire a acestui teren ar urma să se aprobe în şedinţa de vineri a Consiliului Local. La schimb, Mitropolia va restitui administraţiei locale un teren de circa 7.000 mp pe strada Slănic, care nu a putut fi utilizat pentru acest proiect şi care ar urma să fie amenajat ca spaţiu verde. În privinţa amplasamentului de pe strada Coastei, investiţia va fi susţinut exclusiv din fondurile Mitropoliei Clujului. Aceasta include un campus universitar pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral - decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o capelă. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov, susţine că nu se ştie la cât este evaluată întreaga investiţie. "Mai multe detalii vom putea oferi după ce vom primi terenul, prin aprobarea Consiliului Local", a spus acesta.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 06.06.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Mihai Prodan Titlul articolului: Festivalul Internaţional al Ţiganilor, la Cluj, cu trupe şi meşteşugari Numărul fotografiilor: 2 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/festivalul-international-al-tiganilor-la-clujcu-trupe-si-mestesugari--67994.html
Festivalul Internaţional de Artă Romani se mută de la Timişoara la Cluj. "Nimeni nu e vinovat", spun organizatorii. ele patru ediţii din Timişoara, ale IRAF, s-au perindat nu mai puţin de 1.200 de artişti."Ne-am mutat la Cluj pentru că e un oraş multicultural, are o mişcare ONG-istică foarte puternică şi e oraşul unde festivalul se putea dezvolta", spune Adi Voichiţescu, organizatorul principal al IRAF. El spune că festivalul are la bază o ştire negativă despre ţiganii din România apărută în presa internaţională, în urmă cu mai mulţi ani. Întrebat cum comentează situaţia de la Pata Rât, unică în Europa, Voiculescu spune că nu va atinge această problemă în timpul festivalului. "Clar nu suntem de acord cu situaţia de la Pata Rât. Nu e bună pentru Cluj Capitală Culturală Europeană, dar IRAF e un festival care promovează cultura şi preferăm să nu intrăm în acest subiect pe durata festivalului", a spus Voichiţescu. În festival concertează şi trei trupe din Cluj, este vorba de Rehab Nation, Chilli Famili şi Undercover Band. În piaţa Muzeului, unde are loc festivalul, vin şi 20 de meşteşugari ţigani, aceiaşi care au venit şi la ediţiile anterioare, din zona de sud a ţării. Biletele costă 50 de lei pentru toate evenimentele festivalului, cu reducere de 5 lei pentru studenţi. De menţionat, singurul ONG din Cluj cu care colaborează organizatorii este "Romano Suno", organizaţia studenţilor ţigani. Centrul de Resurse pentru Romi, Romani Cris şi nici restul organizaţiilor din Cluj nu au fost contactate pentru festival. "Am făcut festivalul în doar două luni, e greu", a explicat Voichiţescu. Festivalul are în acest an un buget de aproape 90.000 de euro, dar jumătate din sumă o reprezintă barterele, conform organizatorilor.
Numele cotidianului: Ziua de Cluj Anul şi data apariţiei: 23.05.2011 Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj Categoria articolului: ştiri Pagina (dacă este cazul): 2 Autorul articolului: Ovidiu Cornea Titlul articolului: S-a pus piatra de temelie la complexul teologic. Un grup de romi a protestat tacit FOTO/VIDEO Numărul fotografiilor: 15 Acces online: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/protest-tacit-la-inaugurarea-complexuluiteologic-de-pe-coastei--67116.html
Piatra de temelie a viitorului complex teologic ortodox de pe strada Coastei a fost pusă astăzi de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, însoţit de un sobor de clerici. Viitorul campus teologic va fi denumit "Nicolae Ivan", după numele primului episcop de după reactivarea Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. La ceremonie a participat şi episcopul-vicar ortodox al Clujului, Vasile Someşanul, dar şi numeroase oficialităţi, inclusiv primarul Sorin Apostu şi preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe, care au pus câte o cupă de ciment la piatra de temelie a viitorului complex teologic ortodox de pe strada Coastei (VIDEO). În paralel cu ceremonia, o serie de reprezentanţi ai unor organizaţii civice locale, dar şi romi care au locuit pe acest teren, au organizat o acţiune de protest. Aceştia au afişat inscripţii ca „Ne-aţi mutat de aici într-un mediu toxic", „Nouă cine ne face dreptate?", „Teologie socială sau locuinţe sociale?", „Aici au locuit săraci, acum stau la gunoi","Biserică grasă, vrea a doua casă", „Aţi distrus în trei zile tot ceea ce am construit într-o viaţă" şi „Am locuit aici 20 de ani în chirie". La protest au participat câteva zeci de persoane. Înainte de a se aşeza în locul respectiv protestatarii au fost nemulţumiţi de faptul că le-a fost permis cu greu accesul în zonă. În urma insistenţelor, ei s-au apropiat de zona de desfăşurare a slujbei. Aceştia nu au vociferat, ci doar au afişat, pe parcursul ceremoniei, o serie de afişe şi fotografii. La scurt timp după ce mitropolitul Clujului a început să vorbească despre proiectul de construcţie a viitorului complex teologic, "activiştii" şi romii au huiduit, însă după aceea protestul a continuat doar prin afişarea pacartelor. "La modulul B3 o baie (cu două vase de WC, n.red.) o folosim 40 de persoane. În 16 metri pătraţi locuim 11 persoane", s-a plâns Elen Greta, mamă a patru copii, din care doi merg la grădiniţă şi doi la şcoală.
O altă persoană de etnie romă mutată de pe strada Coastei în locuinţele modulare de la Pata Rât precizează că principalele probleme cu care se confruntă romii care locuiesc acolo sunt dificultatea respectării programului şcolar de către copii, pentru a ajunge la cursa care îi aduce acasă, pericolul câinilor din zonă, igrasia din locuinţe, mirosul din zonă, aflată în apropierea rampei de gunoi a unei companii farmaceutice. În comunitatea mutată de pe strada Coastei la Pata Rât locuiesc aproximativ 300 de persoane, în 40 de camere, conform unor persoane rome. Mitropolitul Clujului, Andrei Andreciuţ, a precizat că Biserica este preocupată de problema persoanelor sărace şi a romilor şi că va încerca să ajute la rezolvarea problemei de locuire cu care se confruntă romii mutaţi de pe strada Coastei.
TÂRGU-MUREȘ
SCANDAL: Locuitorii din Mureseni Sat revoltati pe romi 22 Mai. 2011 Citynews.ro Scandal intre romani si romi, in Mureseni sat. Locuitorii cartierului au inceput sa se sevolte dupa ce muncipalitatea i-a mutat provizoriu pe romi in aceasta zona a orasului. Oamenii spun ca nu vor dormi linistiti cat timp vor fi romi in preajma caselor lor si sustin ca daca primaria nu le gaseste alt loc ii vor indeparta pe romi prin metode violente. Romii au buletin de Targu Mures insa au ramas fara acoperit deasupra capului, dupa ce autoritatile le-au daramat colibele pentru a construi un bloc. Nici muresenii de etnie roma nu sunt multumiti de locuinta temporara. Insa mai nemultimiti sunt locuitorii din Mureseni sat care spun ca vor deveni victimele furturilor cu romii prin preajma. Potrivit sefului Politiei Locale Targu Mures, Valentin Bretfelean, citat de realitatea.net. sustine ca terenul pe care locuiau romi trebuia eliberat si ca acestia au buletin de Targu Mures, insa fara domiciu stabil. Bretfelean a precizat ca agentii Politiei Locale vor patrula in permanenta acea zona pentru ca situatia sa nu degenereze. A.B.
Localnicii din Mureseni Sat scapa de romi. Vezi cum! 25 Mai. 2011 Citynews.ro Situatia din cartierul Mureseni Sat, unde localnicii au fost revoltati din cauza faptului ca romii din Baneasa au fost mutati provizoriu in acea zona, se detensioneaza. Asta dupa ce romii si-au exprimat dorinta de a-si construi locuinte improvizate intr-o zona de pe malul Muresului, pe malul stang in aval de podul Tirgu-Mures-Sancrai, au anuntat reprezentantii Primariei Targu Mures. Reamintim ca 53 de persoane de etnie roma, adulti si copii au fost evacuati din zona Baneasa pentru ca ocupau fara forme legale o seama de terenuri pe care urmeaza sa se construiasca locuinte ANL. Reprezentantii primariei sustin ca desi li s-au oferit locuinte, romii au refuzat pe motiv ca nu au bani pentru plata utilitatilor. "In prezenta reprezentantilor comunitatii rome si in prezenta unor organizatii nonguvernamentale, celor 53 de cetateni le-a fost oferita posibilitatea de a se muta in apartamente din blocul social de pe strada Baneasa sau in apartamente din containerele sociale tot din aceea zona, oferta fiind refuzata de catre cei in cauza. Acestia au motivat refuzul lor prin faptul ca nu vor sa fie in situatia de a plati cheltuieli de intretinere pentru apartamentele care leau fost propuse, veniturile lor nepermitandu-le un astfel de efort financiar", au precizat reprezentantii Primariei Targu Mures. A.B.
Situatie tensionata dezamorsata in Mureseni Sat Din 26 Mai 2011 Time4news.ro Marti seara in jurul orelor 18:00, viceprimarul Claudiu Maior s-a intalnit cu cetatenii din cartierul Mureseni-Sat. Intalnirea a fost destinsa, locuitorii din zona fiind multumiti de solutia gasita pentru relocarea familiilor de romi care s-au stabilit provizoriu in zona. La randul lor si familiile de romi relocate pe un alt amplasament s-au aratat satisfacute de solutia propusa. Reamintim ca 53 de persoane de etnie roma, adulti si copii au fost evacuati din zona Baneasa pentru ca ocupau fara forme legale o seama de terenuri pe care urmeaza sa se construiasca locuinte ANL. In acest context precizam ca in prezenta reprezentantilor comunitatii rome si in prezenta unor organizatii nonguvernamentale, celor 53 de cetateni le-a fost oferita posibilitatea de a se muta in apartamente din blocul social de pe strada Baneasa sau in apartamente din containerele sociale tot din aceea zona, oferta fiind refuzata de catre cei in cauza. Acestia au motivat refuzul lor prin faptul ca nu vor sa fie in situatia de a plati cheltuieli de intretinere pentru apartamentele care le-au fost propuse, veniturile lor nepermitandu-le un astfel de efort financiar.
Pe de alta parte, cei 53 de membrii ai acestei comunitati (8 familii cu un numar variat de membrii) si-au exprimat dorinta de a-si construi locuinte improvizate intr-o zona de pe malul Muresului, pe malul stang in aval de podul Tirgu-Mures-Sancrai. Prezent la intalnirea cu cetatenii din cartierul Mureseni-Sat, viceprimarul Claudiu Maior a declarat:" Din nou s-a demonstrat ca solutia dialogului este ceea mai eficienta fiind si solutia normala in astfel de momente. Din pacate o situatie banala a fost artificial „umflata" ajungandu-se la niste manifestari anormale. Acum, cu relocarea acelor 8 familii care au facut subiectul discutiilor toata lumea este multumita." La randul sau, un reprezentant al cetatenilor din Mureseni Sat, Prunas Crinisor a declarat: „Cetatenii sunt multumiti cu rezolvarea propusa de viceprimarul Claudiu Maior. In urma dialogului s-a ajuns la un consens acceptat de toate partile. Trebuie sa recunoastem ca Primaria a actionat rapid si eficient. De acum incolo muncim in continuare si ne vedem fiecare de gospodaria proprie. Nu avem prejudecati, nu avem cu nimeni nimic. Problema e rezolvata"
Nyugodtan alhatnak a Hegy utcaiak – meddig? Fancsali Attila | 2011.09.26. [16:23] Szekelyhon Egyelőre nyugodtan alhatnak a marosvásárhelyi Hegy és Dél utca lakói, mivel a Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatal letett arról a szándékáról, hogy a Băneasa utcai barakkokban élő romákat oda költöztesse. Pénteken hajnalban a két utca lakói elállták a munkagépek útját, amelyekkel a barakkoknak szánt területet egyengették volna el munkagépek útját, amelyekkel a barakkoknak szánt területet egyengették volna el. A Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatal a Băneasa utcai barakkokban élő romák számára a Hegy utca végét szemelte ki, ezt azonban az ott lakók hevesen ellenzik. Mivel a hivatal azt követően sem állt el a tervétől, hogy panaszt nyújtottak be, illetve kihallgatáson vettek részt, a helyiek a civil engedetlenség mellett döntöttek: elállják a terület előkészítésére érkezett munkagépek útját. Péntek hajnalban hat óra előtt néhány perccel azonban futótűzként terjedt a hír, hogy munkagépek tartanak a telek felé. Öt férfi és három nő elállták ezek útját. „A Marosvásárhelyi Helyi Rendőrség emberei – akik két autóval kísérték a két teherautót és a markológépet – látva, hogy milyen kevesen vagyunk, káromkodni kezdtek, anyáztak, hogy álljunk félre. Mi ezt nem tettük meg, ekkor ránk támadtak, a földre tepertek és megbilincseltek” – mondta Péter János. Hozzátette: az egész történet alig negyedóra alatt játszódott le – az egyik sarki házon elhelyezett kamera felvételei alapján ugyanis a rendőrautók 6 óra 11 perckor távoztak a helyszínről. „Engem, illetve Máté Jánost és a fiát megbilincseltek, az autókba tuszkoltak. Maximum kétszáz méter megtétele után kinyitották az ajtót, és szó nélkül elengedtek. Nem értem, ha már minket szétkergettek, akkor miért nem álltak neki a munkának? Miért nem hozták a barakkokat? Már nem volt, aki ellenálljon, mégis mind elmentek” – fogalmazott Péter János (fotón), akit az esetet követően mentőautó vitt a Maros Megyei Rohammentő-szolgálathoz. Ezt követően törvényszéki orvoshoz fordult, akinek a bizonylata értelmében 10–14 nap között gyógyuló sérüléseket szenvedett. A dokumentum birtokában Péter János feljelentést tett a Marosvásárhelyi Fellebbviteli Ügyészségen. Az intézménynél érdeklődve megtudtuk, a feljelentést pénteken iktatták, de az illetékes ennél többet nem árult el. A lakosok azóta minden reggel öt órától nyolc óráig őrködnek a helyszínen, hogy ne lephessék meg őket a munkagépekkel. „Addig tesszük ezt, amíg meg nem ígérik, hogy nem jönnek ide. Elszomorít, hogy az esetet követően senki nem keresett meg minket, hogy segítsen. A választásokkor megkeresnek, de amikor szükség lenne rájuk, nem jönnek errefelé sem” – panaszolta Péter. Érdeklődésünkre Benedek István, az RMDSZ marosvásárhelyi szervezetének elnöke elmondta, egyeztetett már ez ügyben a polgármesteri hivatallal. „Azt az ígéretet kaptam, hogy leállítják a
munkálatokat. Minket senki sem keresett meg ez ügyben, a médiából értesültem róla. A héten van tanácsülés, és minden bizonnyal ez is szóba jön majd” – mondta Benedek. Claudiu Maior alpolgármester megerősítette: „Az, hogy ideiglenesen leállítottuk a munkálatokat, nem jelenti azt, hogy lemondtunk a tervről. Az a terület a Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatalé, azt tehet vele, amit akar. Egyelőre elemezzük a kialakult helyzetet” – mondta. A Hegy utcai romák sem nézik jó szemmel A Băneasa utcában elhelyezett barakkokban kezdetben – Dorin Florea polgármester egy korábbi sajtótájékoztatón tett kijelentése szerint – 20 személynek biztosítottak lakhelyet, de mára már 120-an élnek ott. A területen ifjúsági lakásokat építene a hivatal, ezért kell elköltöztetni onnan a romákat. A Hegy és Domb utca lakói a szomszédos romákkal egyetemben nem szeretnék, hogy odaköltöztessék a barakkokból a cigányokat. „Azt mondják az itteni romák, hogy azok zacskósak (nejlonzacskóból szívják a ragasztó gőzét, amitől euforikus állapotba kerülnek – szerk. megj.), nincs munkahelyük, mocskosak. Nem szeretnék, ha a gyerekeik az övéikkel együtt nőnének fel. Ha ide telepítik őket, akkor az ingatlanárak csökkennek, így aki eladná a házát, kevesebbet kapna érte, és a bűnözés is megnőne. Jobb lenne, ha azon a helyen egy parkolót alakítanának ki, ahol temetések idején állomásoztathatnák az emberek az autóikat” – mondta portálunknak Péter János. A lakosok támadtak a rendőrökre? A Marosvásárhelyi Helyi Rendőrség vezetője, Valentin Bretfelean családi problémák miatt nem tudott nyilatkozni portálunknak. Korábban a citynews.ro hírportálnak azt mondta, 12 rendőr szállt ki a helyszínre, mivel a 155-ös törvény hatodik bekezdésének f. alpontja alapján támogatniuk kellett a polgármesteri hivatal alkalmazottait munkájuk elvégzése érdekében. „Amikor odaértek, húsz személy nem engedte behajtani a kamionokat. Hat teherautó volt, és a rendőrök többször is felszólították a lakosokat, álljanak félre, de egy részük agresszívvé vált. Néhány munkatársunkat lökdösték, és ezért három személyt megbilincseltek. A rendőrök nem ütöttek ököllel, nem használtak gázsprayt” – fogalmazott.
Marosvásárhely: nem kérnek a romákból a Hegy utcában 2011. szeptember 23. Szerző(k): Kőrössy Andrea Kronika
Körülbelül 80, Hegy utcai lakos akadályozta meg csütörtökön Marosvásárhelyen, hogy az önkormányzat odaköltöztessen több roma családot. Valentin Bretfelean marosvásárhelyi rendőrparancsnok kifejtette: az érintett roma közösség a Toldi utcában lakott, innen azonban távozniuk kellett a helyszínen kezdődő munkálatok miatt, az Országos Lakásügynökség ugyanis ANL-típusú lakások építését tervezi a környéken. Bretfelean szerint az illetékesek előzetesen több helyszínt is megvizsgáltak, de a Hegy utca tűnt a legmegfelelőbbnek. Claudiu Maior alpolgármester kijelentette: egyeztetni kíván az elégedetlen lakosokkal, ezért pénteken tárgyalni fog velük. „A Hegy utcai terület az önkormányzat tulajdonában van. Semmiképpen nem szeretnénk lemondani a költöztetésről, ezért el kell fogadtatnunk az ott élőkkel az önkormányzat döntését” – mutatott rá az elöljáró. Az esettel kapcsolatos aggodalmának két civil egyesület is hangot adott. Az APDO Lider emberjogi szervezet tagjai úgy gondolják: valójában törvénytelen tevékenységről van szó, és úgy látják, az önkormányzat a választásokra készülve a megye más településeiről költöztet be romákat a megyeszékhelyre. A Divers egyesület ellenben a Hegy utcai lakosok diszkriminatív megnyilvánulásait ítélte el.
Meghiúsult a cigányok átköltöztetése Marosvásárhelyen Tue, 2011/09/27 - 07:10 (kronika.ro nyomán Szent Korona Rádió) A cigányáradat ellen tüntettek „Ötvenéves fejjel megértem, hogy a mi pénzünkből fizetett helyi rendőrség alkalmazottai megbilincseljenek, elverjenek, és betuszkoljanak egy furgonba. Csak azért, mert ki mertem állni, és testemmel védeni azt a területet, ahová több száz cigányt szeretnének telepíteni!” A marosvásárhelyi önkormányzat egyelőre kénytelen lemondani a Toldi (Băneasa) utcai cigányok áttelepítéséről a Hegy utcába. A tervet a környék lakói hiúsították meg, miután pénteken hajnalban élőlánccal védték azt a városszéli telket, ahová a cigányok konténereit helyezték volna. Az Ady negyedből származó cigányok költöztetése és a Toldi utcai telek felszabadítása azért sürgős a városháza számára, hogy elkezdje az új tömbházak építését. Határozott fellépésükért a tiltakozók közül többen komoly árat fizetettek: a helyi rendőrség alkalmazottai megbilincselték és elverték őket. Szeptember 23-án hajnalban a bántalmazott lakók a törvényszéki orvostani intézethez fordultak, később pedig az ügyészségen tesznek bűnügyi feljelentést testi sértés miatt. Közben az APDO Lider emberjogvédő szervezet sajtóközleményben ítélte el a helyi rendőrök fellépését, parancsnokuk, Valentin Bretfelean lemondását követelve. Bilincsbe vert tiltakozók „Ötvenéves fejjel megértem, hogy a mi pénzünkből fizetett helyi rendőrség alkalmazottai megbilincseljenek, elverjenek, és betuszkoljanak egy furgonba. Csak azért, mert ki mertem állni, és testemmel védeni azt a területet, ahová több száz cigányt szeretnének telepíteni” – fakad ki a Dél utcában lakó Péter János, miközben a dulakodásban szerzett sebeit mutatja az újságíróknak. A középkorú vállalkozót és a környék többi férfi lakóját pénteken hajnalban, 6 óra előtt az egyik szomszéd riasztotta, hogy megjöttek az erőgépek és a rendőrök. Az önkormányzat alkalmazottai neki akartak látni a Hegy utcai szabad terület rendezéséhez, ahová a Toldi utcai cigányok rendelkezésére bocsátott konténereket helyezték volna el. Reggel 6-ra a két utcából több tucatnyi lakó gyűlt össze, hogy élőláncként védje a területet. Az elégedetlenkedőket a rendőrök azzal próbálták félreállítani, hogy törvénytelenül foglalják el a közterületet, és akadályozzák a hatóságok munkáját. A hangoskodást dulakodás követte, melynek során a környék három lakóját, Péter Jánost, Máté Jánost és azonos nevű fiát a hatóság emberei a földre teperték, megbilincselték, majd egy furgonba tuszkolták. „Amikor a földre tepertek, fájdalmamban ordítani kezdtem, hogy engedjék el a frissen műtött ujjamat. Erre az egyik rendőr, egy Cismaş nevű alak, akivel nem is olyan régen együtt drukkoltuk végig a fiaink focimeccseit, még jobban hátratörte az ujjamat.
Kifacsarták a karomat, megbilincseltek, és a földön húztak” – részletezi a történteket Péter János. Hasonlókban volt része az idős Máté Jánosnak is, aki csak arra emlékszik, hogy miután megbilincselték, és jobbról-balról rúgni kezdték. „A zsebemből kiesett a telefon, kértem, hogy adják vissza, de inkább elhajították a közeli árokba” – panaszolta Máté János. Nem úszta meg a fia sem, aki miután magyarázatot kért mindarra, amit apjával művelnek, rúgni kezdték. „Megbilincseltek, a porban húztak el a rendőrautóig. A csuklómról leesett az aranykarkötő, azt többé nem is találtam meg” – állítja a fiatalember. Néhány perc múlva a rendőrség visszavonulót fújt. A három férfit szabadon engedték, az építők a munkagépekkel elhagyták a helyszínt. Péter Jánost a mentő vitte el a városi kórház sürgősségi osztályára, a másik két férfit a helyszínen ápolták. A bántalmazáskor szerzett sebek miatt a törvényszéki orvos szerint Péter János, tíz-tizennégy napos kezelést igényel. Az arcán és a jobb kezén keletkezett sebeket valahogy még eltűri, de a műtött ujja és kitekert bokája nagy fájdalmat okoz. Mátéék megúszták kisebb, egy héten belül gyógyuló sebekkel. „Ide nekünk ne hozzanak több cigányt, úgy is van belőlük elég” Eleonora Varga a Hegy utca felső részében lévő romatelepre mutat. Az aszszonyt, akinek közvetlenül a kerítése mellé helyezték volna a konténereket, az illetékesek nem értesítették pontos tervükről. A két városszéli utca lakói, akik hallomásból értesültek a városházi elöljárók szándékáról, néhány nappal ezelőtt felkeresték Claudiu Maior alpolgármestert, akinek tiltakozó levelet nyújtottak át. Ezt hetvenkilencen látták el kézjegyükkel. „Illett volna kikérni a véleményemet is, legalább formaságból. Úgy tudom, hogy ha egy területrendezés és építkezés kezdődik, a törvény értelmében a szomszéd is áldását kell adja rá” – jegyzi meg Vargáné, aki köré egyre többen kezdenek gyűlni. A környék lakóiból szinte megállás nélkül árad a panasz. A legtöbb az utca felső részén lévő cigánytelep lakóira vonatkozik. A környéken szinte nincs olyan gazdaság, ház vagy ipari létesítmény, ahol a környékbeli romák ne fosztogattak volna. A férfiak a volt téglagyár anyagraktárának falait mutatják, melyet a cigányok darabonként hordanak el. „Hiába vannak őrök, azok is félnek a cigányoktól, mert agresszívek. Több százan élnek itt a környéken, a gyermekeket kitámadják, az időseket kifosztják, minden mozdítható ócskavasat leszerelnek” – mondják az emberek, akik semmiképpen nem akarják, hogy az önkormányzat újabb százötven-kétszáz fős cigánykolóniával duzzassza fel a jelenlegi szinte ezerfőst. A cigányok sem kérnek az új szomszédokból Érdekes módon ugyanígy vélekednek a Hegy utcában élő cigányok képviselői is. Megérezvén, hogy róluk van szó, pillanatok alatt ők is ott teremnek Eleonora Varga háza előtt, és a magyarokkal, románokkal együtt szidni kezdik a polgármesteri hivatal vezetőit. „Nekünk ide ne hozzanak más cigányokat, mert mi nem engedjük be őket az utcába” – jelenti ki a lehető leghatározottabb módon Trâmba Ştefan. Amikor felemlegetjük, hogy a Toldi utcai, barakkokban élő cigányok közül sokan azt állítják, hogy a Hegy utcaiakkal rokonok, Trâmba magyarázatba kezd: „Valóban, legtöbbünknek van ott rokona. De mégsem olyanok, mint mi. Azok tolvajok, verekedősek és drogoznak. Nem hiányoznak az ilyenek a mi közösségünkbe.” Mint a többi cigány elmondásából is kiderül, nem akarják, hogy a Toldi utcai cigányok a Hegy utcába is „behozzák azt a ragasztós kábítószert, és megkóstoltassák a gyerekekkel”. A péntek hajnali incidensre térve, több magyarul beszélő cigány is megerősíti, hogy szemtanúja
volt a percek alatt leforgott jelenteknek. „Nem igaz, hogy az emberek támadták volna meg a rendőröket, mint ahogy az a főnökük mondta a tévében. A rendőrök úgy viselkedtek, mint a vadállatok” – állítja Trâmba Ştefan. Bretfelean: az emberek "támadtak" a rendőrökre A Marosvásárhelyi Közösségi Rendőrség vezetőjének, Valentin Bretfeleannak egészen más a véleménye van a történtekről. A parancsnok, aki a hajnali órákban nem volt jelen a tizenkét rendőrt igénybe vevő akción, kijelentette, hogy az erőgépek behatolását megakadályozó lakók támadták ki a hatóság embereit. „Lehettek mintegy húszan. Többször is felszólítottuk, hogy álljanak félre, és engedjék be a munkagépeket, de egy részük egyre agresszívebbé vált. Néhány rendőrt megtámadtak, és akkor kénytelenek voltunk közbelépni. De nem ütlegeltünk, nem használtunk könnyfakasztót, semmit. Amikor láttuk, hogy az emberek kövekkel akarnak megdobálni, a három megbilincselt személyt elengedtük és visszavonultunk” – adta elő a rendőrség igazgatója a saját változatát. Bretfelean nem kívánt válaszolni arra a kérdésünkre, hogy a törvényszéki orvos miért állapított meg akár kéthetes gyógyulási időt is azok esetében, akikkel szemben a beosztottjai állítása szerint "nem alkalmaztak erőszakot".
Marosvásárhely: nem sikerült áttelepíteni a Hegy utcába a Toldi utcai romákat Transindex 2011 szeptember 26 Nem sikerült az a költöztetési akció Marosvásárhelyen, amely révén a hatóságok a Toldi utcából a Hegy utcába költöztettek volna mintegy kétszáz romát - írja a Krónika. A városvezetés határozata alapján pénteken kellett volna rendbe tenni a romák számára kijelölt telket, ám a Hegy utcaiak nem engedték be az aznap hajnalban érkező erőgépeket a területre, élőlánccal körülvéve azt. Egyébkénk a városvezetés nem kérte ki a telekkel szomszédos lakók véleményét a romák átköltöztetéséről, sőt, nem is értesítette a tervezett akcióról őket. Az erőgépek útját elálló lakók élőláncát a rendőrség bontotta fel, három személyt bántalmaztak, földre tepertek és megbilincseltek, majd egy furgonba tuszkoltak. A három személy nemsokára szabadon engedték a rendőrök. Az egyik bántalmazottat mentővel szállították kórházba, a másik két személy sérüléseit a helyszínen látták el. A kórházban ápolt személy 10-14 napos kezelést igényel. A Hegy utca környékén lakó, mintegy ezer főt számláló roma közösség sem helyesli a Toldi utcai romák odaköltöztetését, mivel tolvajoknak, kábítószereseknek tartják őket. A Krónika kérdésére Valentin Bretfelean, a Marosvásárhelyi Közösségi Rendőrség vezetője úgy nyilatkozott, az erőgépek útját állók támadtak a rendőrökre, ezért volt szükség a közbelépésre. Tagadta azt, hogy ütlegelték volna a tiltakozókat, azonban arra a kérdésre nem óhajtott válaszolni, hogy miért állapítottak meg az egyik személy esetében két hetes gyógyulási periódust. (krónika)
Hétfő, 2011. szeptember 26. A Hegy utcaiak nem akarják a Toldi utcabeli romákat kronika A marosvásárhelyi Hegy utcai lakói élő kordonnal akadályozták meg péntek hajnalban, a Toldi utcai romák betelepítését. Az akció során három személy sérült meg, egyiküket mentővel kórházba szállították, sebe 10 – 14 napos kezelésre szorul. Az Ady negyedből származó romák költöztetése és a Toldi utcai telek felszabadítása azért sürgős a városháza számára, hogy elkezdje az ANL-s tömbházak építését. Azonban nem csak a Hegy utcai lakók nem várják tart karokkal az Ady negyedbeli romákat, hanem a Toldi utcabeliek sem szívesen költöznek a hatóságok által kiszemelt új telepre. A pénteken hajnalban bántalmazott pénteken a törvényszéki orvostani intézethez fordultak, a mai nap folyamán pedig az ügyészségen tesznek bűnügyi feljelentést testi sértés miatt. A Krónika kérdésére Valentin Bretfelean, a Marosvásárhelyi Közösségi Rendőrség vezetője úgy nyilatkozott, az erőgépek útját állók támadtak a rendőrökre, ezért volt szükség a közbelépésre. Tagadta azt, hogy ütlegelték volna a tiltakozókat, azonban arra a kérdésre nem óhajtott válaszolni, hogy miért állapítottak meg az egyik személy esetében két hetes gyógyulási periódust. (Krónika)
2011.12.23. Több mint 200 ajándékcsomag a rászoruló gyerekeknek Erdely.ma A marosvásárhelyi, Hegy utcában működő „Ioana” Központban a megszokottnál hamarabb jött el az Angyal. Tegnap délután 2 órakor ugyanis több mint kétszáz szegény családból származó roma kisgyerek kapott ajándékot. A csomagok édességből és gyümölcsből álltak. A „Rhema” Keresztény Egyesülethez tartozó „Ioana” Központban főként azon dolgoznak, hogy csökkentsék az iskola megszakítását a gyerekek körében, valamint hogy elősegítsék a kicsit társadalmi beilleszkedését. A speciális nevelési programok által pedig azt tanítják meg nekik, hogyan viselkedjenek az iskolában. Az egyesület ugyanakkor megvédi a rászoruló gyerekeket az ellenük szóló erőszaktól, illetve figyelemmel követi az iskolai tevékenységüket is. marosvasarhelyi.info
Nu vor să fie VECINI CU ROMII: trei persoane încătuşate la Tg. Mureş pentru că au împiedicat amenajarea unei tabere de romi Publicat la: 23.09.2011 Ela Giurgea,
[email protected] Gandul.ro Mureş: Câteva persoane s-au opus încercării de mutare a unor romi pe strada lor, 3 fiind încătuşate Terenul din Târgu Mureş pe care urmează să fie mutaţi câţiva romi nu a putut fi amenajat nici vineri, întrucât circa 15 persoane s-au opus încercării de transferare a acestora, trei dintre opozanţi fiind încătuşaţi, iar APDO acuză violenţe din partea Poliţiei, cerând demiterea şefului instituţiei. Şeful Poliţiei Locale din Târgu Mureş, Valentin Bretfelean, a declarat că inspectori din Primărie şi reprezentanţii unei firme de construcţii, care urmează să amenajeze terenul în vederea mutării a zeci de romi de pe strada Băneasa în zona străzii Dealului, au mers, vineri, la faţa locului însoţiţi de poliţiştii locali, cei din urmă fiind atacaţi de localnici, transmite corespondentul MEDIAFAX. "Noi, ca Poliţie Locală, conform Legii 155/2010, suntem obligaţi să însoţim şi protejăm inspectorii Primăriei. Cei din zonă au aflat că venim şi s-au opus intenţiei de amenajare a terenului. Erau 15 turbulenţi care blocau cu propriul corp intrarea pe proprietatea Primăriei, unde urmează să se amplaseze containerele pentru mutarea provizorie a romilor din zona Băneasa, au format practic o baricadă umană. Între timp, urcau camioane înalte, aşa că i-am somat să părăsească zona şi să protesteze în scris, legal. Ei însă au început să se ţină de poliţişti, prin aceasta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj. Pe trei dintre ei, mai recalcitranţi, i-am încătuşat, pe restul i-am îndepărtat", a spus Bretfelean. El a adăugat că cele trei persoane au fost ulterior eliberate. "Pentru a detensiona situaţia, am dat dispoziţie să ne retragem, oamenii să fie descătuşaţi, noi nu vrem să fim în situaţie de conflict cu cetăţenii. Nimeni nu a fost reţinut, am părăsit zona, n-am lovit pe nimeni, n-am folosit spray lacrimogen, bastoane, pumni. În timpul încătuşării, unele dintre aceste persoane au căzut şi le-am încătuşat jos. Urmează să acţionăm în funcţie de dispoziţiile pe care le vom primi. Inspectorii Primăriei n-au intrat în contact cu ei, nu de ei ţine eliberarea accesului la şantier, acesta era atributul nostru", a afirmat Bretfelean. Pe de altă parte, APDO Lider a făcut publică, vineri, o sesizare adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Mureş, referitoare la "actele de violenţă la care s-au dedat reprezentanţii Poliţiei Locale din Târgu Mureş împotriva cetăţenilor din străzile Dealului şi Sudului", afirmând că
"există mai multe persoane care deţin, în acest moment, acte medico-legale care dovedesc violenţele la care au fost supuse de către reprezentanţii acestei instituţii publice". "Considerăm că reprezentanţii Poliţiei Locale se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor cu violenţă, prevăzute de legea penală, împotriva persoanelor care, în dimineaţa zilei de vineri, au înţeles, ca în mod paşnic, să îşi protejeze drepturile recunoscute de lege, împotriva unei decizii abuzive a Primăriei Târgu Mureş, de a înfiinţa o colonie în imediata vecinătate a proprietăţilor acestora. În acest moment putem vorbi din partea autorităţilor locale de utilizarea unor mijloace represive", se arată în sesizarea APDO Lider. Potrivit APDO Lider, reprezentanţii Poliţiei Locale "s-au purtat nu ca reprezentanţi ai autorităţii publice, ci ca un grup infracţional, săvârşind fapte cu violenţă, prevăzute si sancţionate de legea penală, din cauza modului şi mijloacelor de intervenţie, precum şi a efectelor pe care intervenţia acestora le-au produs". APDO Lider cere Parchetului de pe langă Curtea de Apel Mureş să dispună elucidarea condiţiilor în care reprezentanţii Poliţiei Locale au intervenit "violent" împotriva cetăţenilor de pe străzile Dealului şi Sudului din Târgu Mureş, "stabilind şi pedepsind persoanele care se fac vinovate de actele de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor". "De asemenea, solicităm public să se clarifice şi să fie cercetate persoanele din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Mureş care au dat ordinul de intervenţie violentă împotriva cetăţenilor. Faţă de violenţele la care s-au dedat reprezentanţii Poliţiei Locale în dimineaţa zilei de vineri considerăm că se impune, în primul rând, demiterea, de îndată, a şefului Poliţiei Locale din Târgu Mureş şi punerea acestuia la dispoziţia organelor judiciare", arată reprezentanţii APDO Lider, potrivit cărora "asemenea acte de violenţă îndreptate împotriva populaţiei, precum cele din dimineaţa zilei de 23 septembrie, reprezintă un precedent extrem de periculos care trebuie imediat sancţionat". Astfel, nici vineri nu a început amenajarea terenului pe care urmează să fie transferaţi romii, buldozerele fiind nevoite să se întoarcă. Joi, aproximativ 80 de persoane din Târgu Mureş s-au opus încercării de mutare pe strada lor a câtorva zeci de romi din zona Băneasa, buldozerul care urma să niveleze terenul pentru amplasarea containerelor în care ar urma să locuiască romii fiind nevoit să se întoarcă. Şeful Poliţiei Locale, Valentin Bretfelean, declara că municipalitatea a decis ridicarea containerelor de pe strada Băneasa în care locuiesc romii respectivi, întrucât în zonă urmează să înceapă lucrările de construcţie a unor blocuri ANL, şi mutarea lor pe proprietăţi ale municipalităţii, de pe străzile Dealului şi Sudului.
Romii, Primaria si votarea Sunt huliti de multi. Adorati de altii. Romii din Târgu Mures au un ocrotitor suprem: Primaria Târgu Mures. Care le gaseste mereu un locsor decent unde sa-i mute. E vorba de peste o suta de romi care locuiesc acum pe str. Baneasa în baraci, loc unde Primaria Târgu Mures vrea sa ridice blocuri ANL. si locatia ideala, unde sa faca un nou cartier „Valea Rece 2”, este zona strazilor Dealului si Baneasa din cartierul Mureseni. Ziarul de Mures 26 septembrie 2011 Scandal mare s-a iscat saptamâna trecuta în rândul locatarilor din cartierul Mureseni. Primaria a crezut de cuviinta sa înfiinteze „Valea Rece 2” în cartierul Mureseni, fara sa dea importanta la glasul locatarilor din zona, îngroziti de „noii” lor vecini, certati cu legea. Mai ales ca zona a fost locuita si pâna acum de romii din baraci care nu pregetau sa le fure din case, din gradini, sa-i urmareasca si sa-i ameninte, dupa cum spun unii locatari. Daramite ce va fi cu o suita mai mare de romi prin preajma, pentru ca urmeaza sa fie aduse si restul neamurilor care locuiesc pe str. Baneasa. În niste baraci amenajate de Primarie pe un teren din apropierea Depozitului Transilvania si care, culmea, nu ar prea vrea sa se mute din loc. Vrei nu vrei, te faci vecin cu romul Dar nu se face ce vrea plebea orasului, ci cum vrea edilul orasului. Pentru ca atunci când ai la dispozitie doar un ciocan, toate problemele din jurul tau sunt cuiele. „Primaria a achizitionat pe strada Dealului anul trecut 3.000 de mp de teren. Unii locatari de acolo sunt nemultumiti ca cei pe care îi vom muta sunt tigani si cred ca sunt un pericol. Îi întelegem, dar noi nu puteam face departajare pe criterii etnice”, a venit raspunsul viceprimarului municipiului Târgu Mures, Claudiu Maior. Locatarii celor doua strazi au semnat o petitie ce fost înaintata, catre Consiliul Local Municipal Târgu-Mures si Primariei Târgu- Mures în vederea stoparii, de îndata, a demersului ilegal al municipalitatii. Aceasta petitie-protest a fost înaintata în data de 21 septembrie 2011si reprezentantilor Consiliului Europei si Comisiei Europene din România, europarlamentarilor români, parlamentarilor de Mures si Directiei de Control a Guvernului României. “Aceste procese de “import persoane“ în Târgu-Mures trebuie sa înceteze. Ele nu sunt benefice comunitatii si sunt ilegale. Astfel de demersuri folosesc doar celor care le folosesc în scop vadit electoral, iar în urma lor lasa, pe umerii comunitatii, plata unor obligatii fata de acestia, din banii contribuabililor care traiesc în Târgu-Mures zi de zi, nu doar cu scopul de a vota cu o persoana sau alta”, este de parere juristul Cornel Briscaru, presedintele APDO LIDER. În ajutorul romilor a sarit si Asociatia Divers, care si-au exprimat îngrijorarea fata de tensiunea creata si vor evalua situatia întocmind ulterior un raport. “Asociatia Divers va evalua situatia în urmatoarele zile si va emite un raport în care va prezenta inclusiv recomandari. Dorim însa sa atragem atentia factorilor de decizie ca orice masuri luate în probleme legate de romi, în
momentul de fata reprezinta potentiale surse de conflict”, a precizat Maria Koreck presedinta Asociatiei Divers. Localnicii, pe picior de razboi cu politistii locali Degeaba au încercat vinerea trecuta locatarii sa se puna în calea oamenilor legii, doar doar îi vor convinge sa nu-si duca planul la bun sfârsit, pentru ca s-au trezit cu vânatai si încatusati, dar dupa spusele sefului Politiei Locale, Valentin Bretfelean, au fost eliberati ulterior. Oamenii spun ca au fost agresati de politistii locali când s-au opus începerii lucrarilor de nivelare a terenului unde urmeaza sa fie amplasate baracile. „ Mi-au dat în picior sa cad jos si apoi mi-au pus catusele “, a precizat unul dintre localnici. În schimb, politia acuza locatarii ca au stat în fata utilajelor pentru ca acestea sa nu porneasca lucrarile si au împins si politistii locali. APDO LIDER a solicitat Procurorului general a Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Mures sa dispuna elucidarea conditiilor în care Politia Locala a intervenit violent împotriva locuitorilor din str. Dealului si Sudului. “Exista mai multe persoane care detin, în acest moment, acte medico-legale care dovedesc violentele la care au fost supuse de catre reprezentantii acestei instituti.i Cerem, pe aceasta cale, în mod public, Procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Mures sa dispuna elucidarea conditiilor în care reprezentantii Politiei Locale au intervenit violent împotriva cetatenilor de pe strazile Dealului si Sudului din Târgu-Mures, stabilind si pedepsind persoanele care se fac vinovate de actele de violenta îndreptate împotriva cetatenilor. De asemenea, solicitam public sa se clarifice si sa fie cercetate persoanele din cadrul Primariei Municipiului Târgu-Mures care au dat ordinul de interventie violenta împotriva cetatenilor”, a mai aratat Cornel Briscaru. Autor: Rom(în)ul în serviciul comunitatii
Mie 21 Sep. 2011 17:05 126 vizualizari Scandal pe tema mutarii romilor pe str. Dealului si Sudului Citynews.ro 79 de cetateni de pe strada Dealului si Sudului au semnat o petitie impotriva intentiei Primariei Targu Mures de a amplasa o colonie de romi in vecinatatea locuintelor lor. Petitia a fost inaintata Consiliului Local Targu Mures si Primariei Targu Mures, semnatarii sustinand ca va fi prezentata si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Camera Deputatilor - Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale parlamentarilor din judetul Mures, Guvernului României – Departamentului de Drept al Guvernului, Comisiei Europene, Consiliul Europei, dar si europarlamentarilor romani. "In momentul de fata este vorba, din punctul nostru de vedere, despre un abuz de drept al puterii locale prin incalcarea prevederirlor legale in materie, referitoare la constituirea de colonii de persoane si efectuarea unor lucrari de constructie, fara autorizatie, din partea Primariei Tirgu – Mures care, fara o consultare cetateneasca prealabila - conform legii - pe furis, a achizitionat un teren la hotarul proprietatilor noastre si au inceput lucrarile de amenajare a acestui teren in vederea amplasarii aici a unei colonii de nu mai putin de 2.000 de suflete...conducerea politica a orasului intelege sa rezolve problema rromilor construind ilegal ghetouri", se arata in textul petitiei. De cealalta parte, viceprimarul Claudiu Maior a declarat ca romii care urmeaza sa fie amplasati pe strada Dealului si Sudului stateau in containere pe strada Baneasa, de unde au fost evacuti, pe terenul respectiv urmand sa fie construite locuinte ANL. Maior a precizat ca, de curand, a avut o sedinta cu cativa locuitori din zona respectiva si cu reprezentantul romilor, in care au fost informati ca romii vor fi mutati prrvizoriu in vecinatatea strazii Dealului si Sudului. "M-am intalnit cu cateva persoane de acolo si cu reprezentantul romilor si le-am explicat ca romii vor sta temporar acolo. Ei mi-ai spus ca nu sunt de acord pentru ca sunt tigani. Atunci reprezentantul romilor a intrebat de ce nu sunt de acord daca oamenii aceia nu fura si nu sunt puscariasi. Pur si simplu nu vor pentru ca sunt tigani", a explicat viceprimarul Claudiu Maior, care a precizat ca inca nu a primit petitia. Acesta a precizat ca alta varianta provizorie de amplasare a romilor care au fost evacuati de pe Baneasa nu exista deocamdata, primaria neavand un alt spatiu la dispozitie. A.B
Strada Băneasa, reabilitată Adevarul 18 noiembrie 2011, 10:00 | Autor: Claudia Sas | Strada Băneasa a fost reabilitată foto arhivă
Bucurie pentru şoferii mureşeni, după ce una din cele mai vechi străzi ce asigură traficul rutier în zona industrială a oraşului a fost reabilitată. Investiţie s-a ridicat la 4,3 milioane de lei. Strada Băneasa a fost reabilitată în cadrul Programului Operaţional Regional.Valoarea investiţiei pe strada Băneasa se ridică la 4.300.000 de lei. Artera are o lungime de 1,7 km şi va putea suporta trafic mediu şi greu. 10 locuinte modulare pentru romii din cartierul Rovinari, Targu Mures Primarul municipiului Targu Mures a anuntat ca Primaria va achizitiona 10 locuinte modulare in care vor fi cazati locuitori romi ai cartierului Rovinari din Targu Mures, pana la finalizarea blocului destinat acestora, scrie "Zi de zi" (12 noiembrie). Din 30 de familii din zona, doar sase vor avea adapost asigurat insa, restul au un destin incert din cauza ca provin din alte localitati, mai scrie publicatia locala. "Si primul ministru ar trebui sa stie despre problemele acestei comunitati si sa le ceara prefectilor sa dezvolte proiecte pentru comunitatile de romi", a declarat primarul municipiului Targu Mures, citat de ziarul local.
Mai multe familii de romi s-au certat în cartierul Valea Rece din Târgul Mureş Miercuri, 11 Iunie 2008 02:47 Realitatea TV Scandal, luni, în cartierul Valea Rece din Târgu Mureş. Aici urma să se inaugureze un bloc de locuinţe sociale destinate romilor. Însă, nemulţumit de calitatea finisajelor, primarul Dorin Florea a refuzat să facă recepţia. Cu toate acestea, câteva familii de romi care nu au primit repartiţii s-au luat la ceartă cu cei care se vor muta în bloc. 10 familii de romi urmau să se mute în cel de al doilea bloc de locuinţe sociale din Valea Rece. Aceştia au avut colibe din chirpici, dărâmate prin decizia Primăriei. Primarul Dorin Florea spune că a constatat deficienţe în montarea tâmplăriei, la partea electrică şi că este nemulţumit de aspectul locuinţelor. Într-o săptămână, constructorul trebuie să finalizeze lucrarea. Amânarea nu i-a împiedicat pe romi să se ia la ceartă. Scandalul a fost declanşat de cei care nu au primit repartiţie pentru una dintre cele 10 garsoniere ale blocului. Încă un bloc de locuinţe sociale trebuie să fie inaugurat pe 15 iulie
Târgu-Mureş: Scandal în Valea Rece 24 iunie 2011, 09:18 Autor: Claudia Sas Adevarul Văzând buldozerele romii din zonă au devenit agresivi
Zeci de romi, adulţi şi copii din cartierul Valea Rece s-au trezit în această dimineaţă cu Poliţia Locală la uşa cocioabelor amenajate ilegale în zonă. Poliţiştii au venit să execute somaţia de eveacuare pe care romii au primit-o de cateva luni. Văzând buldozererele gata de demolare, romii au început să facă scandal, să ţipe şi să ameninţe jurnaliştii veniţi să filmeze. Familiile de romi care şi-au construit ilegal adăposturi din chirpici în cartierul Valea Rece s-au trezit azi dimineaţă cu Poliţia Locală la uşă. Scandalul a început când au văzut că buldozerele şi excavatoarele au trecut la treabă. Şi asta deşi oamenii primiseră nenumărate somaţii să elibereze zona, pe care însă le-au ignorat. „Îmi demolează casa. Am rămas cu trei copii pe drumuri. Eu m-am născut în Valea Rece, dar sunt din Sântana de Mureş şi stau aici de o lună. Sper să-mi dea şi mie o colibă ceva, că n-am unde să dorm cu copiii“, s-a plâns Virag Zoltan. Potrivit liderului romilor din zonă, majoritatea celor evacuaţi astăzi sunt veniţi din alte localităţi. „Ei se ocupă cu furturi şi cu prostituţie. Restul locatarilor din Valea Rece lucrează, au casa lor, au acte în regulă. Cei veniţi aici din alte oraşe sau judeţe şi-au făcut colibe din chirpici, fără acte şi vrem să scăpăm de ei. N-au cerut voie nimănui să se instaleze aici“, a spus Costea Tibor, liderul romilor din zonă.
Este vorba despre peste o sută de romi care s-au instalat ilegal în Valea Rece şi şi-au construit peste 30 de cocioabe fără acte. „Din cauza faptului că locuiesc în condiţii insalubre şi cresc animale în apropierea bazinelor de apă potabilă ale oraşului se creează pericolul de infecţii, în condiţiile în care microbii s-ar infiltra în pânza freatică. E un pericol pentru populaţie“, a explicat Valentin Bretfelean, directorul executiv al Poliţiei Locale. În ciuda scandalului şi a protestelor, poliţiştii nu au renunţat la acţiunea de demolare. Ba mai mult, şi mâine vor veni cu utilajele ca să cureţe zona.
Blocuri noi pentru romi Municiplaitatea a dat deja în folosinţă două blocuri din cele patru dintr-un complex de locuinţe sociale, din cartierul Valea Rece. Blocurile au fiecare câte 12 apartamente de o cameră, dotate cu instalaţii de apă-canal, electricitate şi gaz metan, invetiţia totală din buhgetul local fiind de circa 6 milioane de lei.
Târgu-Mureş: Romii din Valea Rece s-au mutat la bloc 22 decembrie 2010, 16:13 Autor: Claudia Sas Adevarul Primarul Dorin Florea a fost primit cu aplauze de romii din Valea Rece Sărbătoare mare, la amiază, în cartierul Valea Rece. Primăria a inaugurat două blocuri de apartamente în care s-au mutat, de astăzi, primele 24 de familii de romi. N-a fost niciodată bucurie mai mare ca astăzi în cartierul ţiganilor. Două din cele patru blocuri sociale dn Valea Rece au fost inaugurate astăzi, iar 24 de familii de romi şi-au primit noile locuinţe. Tot cartierul a venit să vadă minunea, să vadă cum arată un apartament nou şi curat de la bloc. „Am primit un apartament cu o cameră. Vom sta zece persoane în el, dar măcar vom fi la căldură. Trei dinte copii merg la şcoală şi mă bucur să le pot face o baie caldă. Mobilă încă nu am avut posibilităţi să cumpărăm, dar cu timpul o să ne luăm“, spune cu lacrimi de fericire în ochi, Virag Ana, 40 de ani. Vecinul ei, Otvos Peter, de 29 de ani, e şi mai fericit că începe o viaţă nouă, la bloc. „ Ne-am cumpărat deja aragaz şi mobilă şi ne bucurăm că primim casă nouă. Am cinci copii şi anul ăsta pot să le fac brad de Crăciun“, spune mândru, bărbatul. Blocuri din banii primăriei Complexul de locuinţe sociale din cartierul Valea Rece cuprinde patru blocuri, a câte 12 apartamente cu o cameră fiecare, dotate cu instalaţii de apă-canal, electricitate şi gaz metan, invetiţia totală fiind de circa 6 milioane de lei. Însă nu oricine poate primi o locuinţă aici, ci doar aceia care au acceptat să îşi dărâme cocioabele de chirpici sau lemn, ridicate ilegal în cartier. Cu timpul, romii îşi vor putea cumpăra locuinţele sociale. Tot ce trebuie să facă este să-şi trimită copiii la şcoală. „Nu au voie să le înstrăineze, sunt clădirile primăriei. Şi ei dacă fac dovada că cei mici ajung să facă master sau să obţină alte diplome, le vindem şi clădirea. În locuinţele predate trebuei să ţină curăţenie, şi-au pus gresie, faianţă, participă la întreţinere, pentru că în momentul în care nu fac acest lucru automat pleacă de acolo“, a mai spus primarul. Pentru noile locuinţe romii nu vor plăti nici un leu chirie.
Romii din Valea Rece ameninţă că îşi dau foc de Cosmina Paşcan 28 iunie 2011 18:56 Categoria: Eveniment Dacă la finele săptămânii trecute, echipajele de la Poliţia Locală a municipiului Tîrgu-Mureş au pornit cu stângul în acţiunea de evacuare a romilor din Valea Rece, în această săptămână locuinţele construite ilegal sunt dărâmate una câte una. Acţiunea poliţiei locale de evacuare a celor aproape 100 de ţigani din Valea Rece a continuat la sfârşitul săptămânii trecute, dar şi la începutul acesteia. Departe de camerele de luat vedere, spun autorităţile, romii au fost mult mai cooperanţi, şi-au făcut bagajele singuri – şi… spre alte destinaţii! „E si normal dupa masurile pe care le-am luat trebuie sa stii cand sa faci pasul inapoi. Noi am reusit atunci sa demolam 6 case, urmand a se mai demola inca 5”, a spus Valentin Bretfelean – director executiv Poliţia Locală municipiul Tîrgu-Mureş. Acţiunea a pornit din cauza sesizărilor ajunse la autorităţile locale, pentru şedere ilegală în acea zonă. Operaţiunea de evacuare a romilor a început însă duminică. „18 pers vor fi transportate maine la Glodeni, 25 au fost deja indepartate din Tg Mures”, a explicat Valentin Bretfelean. Aceştia însă nu s-au arătat mulţumiţi de măsură şi spun că sunt supuşi nedreptăţilor. Neavând speranţe romii ameninţă că îşi vor da foc. „O sa mergem la primarie, luam 1 kg de benzina si aruncam pe copii si le dam foc ce sa facem, daca la primarul ii e bine asta si noua, ca nu avem unde sa le ducem”, ne-a spus unul dintre romii din Valea Rece. Vă reamintim că vinerea trecută, în Valea Rece circul s-a înteţit la apariţia ifroanelor care încercau demolarea locuinţelor. Nici echipele TV nu au scăpat furiei localnicilor. Poliţia locală a decis atunci amânarea acţiunii de demolare a caselor şi salubrizarea zonei, în vecinătatea căreia se află şi staţia de epurare a apei potabile din oraş. În termen de 5 zile întreaga zonă va fi curăţată.
MUREŞ e Judeţul cu cel mai mare procentaj de ţigani din ţară 8 februarie 2012, 08:01 Autor: Alexandru Ramadan | adevarul.ro Populaţia de etnie romă din judeţul Mureş a crescut de la 7,1% în 2002, la 8,8% anul trecut
Dacă celelalte minorităţi etnice din judeţ înregistrează scăderi numerice constante după Revoluţie, romii sunt singurii care păstrează un trend ascendent, ajungând astăzi să depăşească pragul de opt procente din populaţia totală a Mureşului. Mai mult decât atât, cu 8,8% populaţie de etnie romă declarată la Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor din 2011, judeţul Mureş are acum cel mai mare procentaj de ţigani din ţară. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%), dar cifra statistică este incomparabil mai mică faţă de cea din Mureş. În condiţiile în care populaţia Mureşului a scăzut cu aproape 50.000 de suflete din 2002 şi până azi, de la 580.851 la 531.380, surprinde faptul că romii sunt din ce în ce mai mulţi. Prefectul judeţului a reacţionat imediat după comunicarea datelor statistice şi a afirmat că în România nu există o politică foarte clară în ceea ce priveşte fertilizarea. "La recensământul anterior, cel din 2002, populaţia romă din judeţul Mureş era de aproximativ 7% (în 1992 era de 5,7% n.r.). Alte state susţin o politică de fertilizare, asigură tratament de fertilizare gratuit. Noi nu avem o astfel de politică naţională. Nu spun că e bine sau rău, dar ţineţi cont că predicţiile legate de demografie demonstrează că, în următorii 50 de ani, şi românii, şi maghiarii, vom ajunge minoritari pe aceste meleaguri, vom fi dominaţi de etnia romă", a afirmat prefectul. Prejudecăţile continuă Cei puţin peste 46.600 de romi din Mureş nu sunt, totuşi, prea iubiţi de către ceilalţi localnici. Un exemplu în acest sens este scandalul mutării ţiganilor de pe strada Băneasa în cartierul Mureşeni. Speriaţi de decizia primăriei de a muta în zona lor peste 100 de romi, locuitorii cartierului Mureşeni şi au semnat o petiţie în care atrăgeau atenţia asupra faptului că se tem pentru siguranţa lor, cu astfel de vecini. Romii fuseseră mutaţi acolo pentru că pe terenul unde locuiau până atunci urmau să fie construite blocuri ANL. În final, municipalitatea a cedat presiunilor şi a găsit un loc izolat unde i-a strămutat pe ţigani. „Pe mine, personal, mă bucură această veste.
Poate că astfel va fi cu adevărat recunoscută şi această etnie ca o entitate socială la nivel local. Numărul romilor cred, totuşi, că este mai mare, pentru că mulţi s-au declarat români sau maghiari la recensământ. Eu sunt total împotriva ajutoarelor sociale care să reprezinte unica sursă de venit a romilor, dar pe de altă parte nu sunt de acord nici cu tăierea oricărui ajutor acordat acestei etnii. Există foarte multe prejudecăţi în rândul românilor şi maghiarilor îndreptate către romi, nimeni nu poate contesta asta, iar mentalul colectiv nu poate fi schimbat decât prin eforturi susţinute din partea ambelor tabere”, ne-a declarat Koreck Maria, preşedintele Asociaţiei Divers, al cărei scop este acela de a-i integra social pe romi prin intermediul programelor specializate. În Târgu-Mureş, din cei 127.849 de locuitori rezultaţi în urma recensământului din 2011, 3.134 s-au declarat de etnie romă.
Prima ciorba taraneasca in Valea Rece Social | Zi-de-Zi | Ianuarie 15, 2009 119 copii ai romilor din Valea Rece si 31 de persoane varstnice bolnave, tot din acelasi, cartier au beneficiat ieri de prima masa calda, oferita de Primaria Targu Mures. Cele 150 de portii de ciorba taraneasca au fost servite in incinta cantinei sociale din Valea Rece, amenajata in locul unui fost magazin alimentar. Masa calda pregatita la cantina sociala de la Fundatia Alpha Transilvana si o paine se va acorda de doua ori pe saptamana in zilele de marti si joi. «Dorim ca de acum inainte sa acordam cate doua mese pe saptamana atat copiilor cat si persoanelor cu probleme. Dupa cum le transmiteam cetatenilor cu situatii mai grele si in cazul nostru romii din Valea Rece, mai ales ca respecta ceea ce am hotarat si isi dau copiii la scoala, am decis sa le acordam aceasta facilitate. Vom incepe cu acest lucru si vom continua sa-i imbracam, sa-i hranim si sa-i tratam. Copiii nu au de ce sa traiasca frustrarile parintilor», a declarat edilul orasului Dorin Florea. Intrebat care este suma cheltuita pentru aceasta masa calda primarul a spus ca, «pe mine nu ma intereseaza banul, ma intereseaza ca lucrurile sa fie bine facute.» O masa calda pentru nevoiasi Aceasta activitate a primariei se va extinde, iar persoanele nevoiase sau pensionarii cu venituri mici, vor putea beneficia de o masa calda, daca se vor inscrie la primarie pentru aceasta facilitate, putand beneficia si de o reducere acordata de institutie. «Oamenii cu probleme se vor putea abona pentru o masa calda la primarie, deoarece dorim sa preluam si acest lucru», a mai precizat primarul orasului Targu Mures. Intentia autoritatilor este de a acorda deocamdata doua mese calde pe saptamana, urmand ca in cantina sociala sa functioneze o bucatarie comuna, iar numarul de mese acordate nevoiasilor sa creasca de la doua pe saptamana, la cate una zilnica. «Este un gest foarte frumos din partea primarului, in primul rand pentru ca foarte multi oameni sufera acum din cauza banilor, nu au ce manca. Este pentru prima data cand se acorda aceasta masa calda si, de acum inainte va fi saptamanal de doua ori pana ce se va face o bucatarie comuna aici. Atunci cred ca va fi acordata zilnic aceasta masa, atat pentru copii cat si pentru parinti. Este greu pentru ei deoarece multi nu au locuri de munca», a precizat Tibor Costea, inspector cu problema romilor in cadrul Primariei Targu Mures. In prezent in Valea Rece sunt construite trei blocuri sociale, urmand ca pe viitor sa mai fie ridicate inca patru, unde vor putea locui 20 de familii. De asemenea, in cladirea scolii unde invata copii romilor, urmeaza sa se efectueze lucrari de reparatii, pntru separarea gradinitei de scoala.
A nincstelenség rossz magatartást szül 2010. augusztus 27. Máthé Éva Kronika „Én nem hiszek abban, hogy a világban általános romagyűlölet van. Szerintem, ha valaki megfelelően viselkedik, akkor senki sem akarja elküldeni. Lehet, hogy a romákkal van a baj. (...) Aki becsületes, jól viselkedik, azt nem űzik el sehonnan” - beszélgetés Kurkuly Elek hidegvölgyi roma diakónussal.
– Ön marosvásárhelyi származású roma, itt született a Hidegvölgyben? – Itt születtem. Mondjuk nem éppen a Hidegvölgyben, hanem persze a vásárhelyi szülészeten. Már a nagyanyám is itt élt, a szüleim is, a dédnagyanyámat viszont nem ismertem. – Van-e tudomása arról, hogy miként alakult ki, mióta létezik a hidegvölgyi romanegyed? Régebben is itt éltek a marosvásárhelyi cigányok? – Amióta az eszemet tudom, ez így volt. Viszont emlékszem, a nagyanyám mesélte, hogy a régi Hidegvölgy nem itt volt, hanem valahol lennebb. Itt legelők voltak, majd egy kollektív gazdaság, és a környéken állattetemeket ástak el. Aztán valamikor a múlt században kezdtek ide letelepedni egyes roma családok. Lehet, hogy sintérkedtek is, ők temették el az elhullt állatokat, de ezt pontosan nem tudom megmondani. – A családban hányan voltak testvérek? Jártak-e iskolába? Hol él a népes család többi tagja, a testvérei? – Heten voltunk testvérek, és rajtam kívül egyik fiútestvérem is itt él, velem egy utcában. Mi bennszülöttek vagyunk. A többi testvérem akkor szóródott szét Marosvásárhely különböző negyedeibe, amikor leégett a házunk, ez még Ceauşescu idején történt. Akárcsak régebben, errefelé most is az járja, hogy a szülők maguk köré gyűjtik a gyerekeket, s ha azok megnősülnek vagy férjhez mennek, építenek egy kis lakást a szülői ház mellé. Nagy öröm volt számunkra, hogy egyben lehet a család. S ez most is így van a Hidegvölgyben. A 15-16 éves fiatalok már egybekelnek, s aztán születik öt-hat gyerek, vagy még több. De mivel a mi házunk leégett, egyes testvéreim az államtól kaptak szerény lakásokat. Iskolába nem sokat jártunk. Katolikus család a miénk, megkereszteltek bennünket, de nem kaptunk keresztény nevelést. Apánk iszákos volt, de a becsület szeretetére megtanított. Viszont kultúrát nem kaptunk tőle, példaképünk ő nem lehetett. De dolgozni szeretett. Eredetileg kőműves volt. Nem a szakmában dolgozott, hanem
anyámmal együtt az Augusztus 23. bútorgyárba jártak. Viszont a legtöbb hidegvölgyi akkor is a köztisztasági vállalatnál kapott munkát, akárcsak mostanában. – Önnek milyen iskolai tanulmányokra volt lehetősége, hány osztályt végzett el?
Kurkuly Elek
A marosvásárhelyi Hidegvölgy nevű cigánytelep lakójának, a roma közösség római katolikus, nem hivatalos, de annál tevékenyebb diakónusának, az 52 éves Kurkuly Eleknek az életrajza nem bővelkedik „látványos” sikerekben, ám mégiscsak izgalmas életrajz az övé. A több ezres cigány közösségből képes volt annyira kiemelkedni, hogy eljusson egy többhónapos németországi tanfolyamra, és a néhai II. János Pál pápával is találkozhatott, legalábbis – Maguknak hány gyerekük van? egészen közelről láthatta őt a – Két lány s egy fiú, de ők már nagyok, ugyanakkor 13 unokám s Vatikánban. egy dédunokám is van. Nem panaszkodom rájuk, szépen élnek, fejlődnek. Egyik vejem a köztisztasági vállalatnál dolgozik, de azon kívül mindenbe belevágnak. Gyűjtik a műanyagflakonokat. – Csak négyet. Emlékszem, hogy nem volt rendes iskolatáskám. Tízóraim hol volt, hol nem volt. Osztálytársam, Császár Levente, aki most is Vásárhelyen lakik, és lelkész lett belőle, mindig megosztotta velem a tízóraiját. Édesanyja külön nekem is csomagolt. A többiek viszont haragudtak emiatt. Lecigányoztak, ami rosszul esett. Írni-olvasni jól tudok, az elmaradt tudásom nagy részét pedig a Bibliából pótoltam. A többi testvérem általában nyolc osztályt végzett. Az igazság az, hogy az állatokat nagyon szerettem, főleg a lovakat, s miattuk el-elcsavarogtam az iskolából. Nekünk is mindig volt lovunk, bútort fuvaroztunk. Már tíz évesen egyedül szállítottam fuvart Dicsőszentmártonba. Emlékszem, a pénzből barna kenyereket vásároltam a családnak. Akkor boldog voltam. Most is van lovam, s fuvaroznék is, ha lenne mit. Vállalnám a lomtalanítást is, de a hivatal nem engedi, hogy szekerek közlekedjenek a városban. Pedig egy kis pénz nagyon kellene. A drága feleségem, Erzsike régóta beteg a fejével, rokkantnyugdíjat kap, de havonta több mint 200 lejbe kerül a gyógyszere.
– Hogy kezdődött a diakóniai munkája? Ki segítette abban, hogy belevágjon? – Először is elmesélném, hogyan váltott meg, miként szólított meg engem az Úr. Nagyon rossz gyerek voltam, verekedtem. Korán nősültem, Erzsikével 15-16 éves korunkban kerültünk össze. Szégyellős, szép leányka volt. Annak idején Lestyán Ferenc plébános létesített itt a Hidegvölgyben kápolnát, egy általa megvásárolt lakásban. Magyar embertől vette, mert itt magyarok, románok is élnek, sok a vegyes párkapcsolat. A bennszülöttek aránya úgy 30 százalék, s a jövevények járatnak le bennünket. Ezzel foglalkoznia kellene az önkormányzatnak, mert mi nem tudunk tenni semmit ellenük. Szóval Erzsikém igen csinos lány volt, borszéki születésű, a székely-cigány Szalonka családból származik. Anyósom nagyon munkás asszony volt, negyven évet dolgozott. Édesanyám révén magyar vér is folyik az ereimben. Kezdetben én is sepregettem, éjjel takarítottam a várost, nappal fuvaroztam. Sok pénzem volt, s kocsmáztam, bunyóztam, vertem be az ablakokat, emiatt féltek tőlem. Megszületett a két lányom, Erzsike és Karola, ennek ellenére én minden nap ittam, mondhatni, hogy már alkoholista voltam, vedeltem
a pálinkát. De a családomat nagyon szerettem. Egy napon Erzsike azt mondta: megállj! Választanom kellett az ital, s a család között. Azelőtt gúnyoltam a papokat, istenről nem tudtam semmit, vademberként éltem. Erzsike rávett, hogy menjek el egy misére. Alig bírtam egy helyben végigülni. Utána Lestyán plébános úr szóba állt velem, én letérdepeltem elé, és meg kellett esküdnöm, hogy többet nem veszek alkoholt a számba. Utána pokol volt az életem. De úgy gondoltam, ha újra inni kezdek, valami csapás éri a gyerekeimet. Őket nagyon szerettem, s így félelmemben nem italoztam. Erzsike folyton ásványvízzel itatott. Kigyógyultam, lábra álltam, az ivótársak elmaradtak mellőlem. Előbb a szombatista András bácsi akart megtéríteni, de nem álltam kötélnek. Viszont tőle vettem először szentírást, az istenhit pedig gyökeret vert belém. Ilonka Géza minorita szerzetes járt annak idején prédikálni a Hidegvölgybe, a kápolnába, Lestyán Ferenc küldte ide. Kezdeményeztük az úgynevezett karizmatikus megújulást. Néhány család összegyűlt, s imádkoztunk. Aztán egyre többen társultak hozzánk, imádkoztunk, énekeltünk, hetente egy napot az Úrnak szántunk. Ki sem lehet beszélni, hogy lélekben az istentől mennyit kaptam. Gyerekeim és unokáim is istenfélők. Én sok egyházi éneket, sőt a Miatyánkat is lefordítottam cigány nyelvre. – Emlékszem, hogy több éven keresztül a ferences Pál atya járt prédikálni a Hidegvölgybe, s ha jól tudom, vele együtt járt ön is a Vatikánban. Ez hogyan történt? – Valóban, miután Ilonka Géza még a forradalom előtt kiment Olaszországba novíciusnak, utána Pál atya vett minket oltalmába. Tőle kaptam az egyetlen írásos, hitoktatói megbízást. Immár több mint harminc éve megmaradtam diakónusnak, és ez a Jóisten csodálatos ajándéka. A Hidegvölgy lakóinak 99 százaléka római katolikus. Most már létezik egy pünkösdista prédikátor is, és nekem semmi kifogásom ellene, ha az ő vezetésével egyesek önmagukra találnak. Sajnos a kápolnánkat lebontották, mert most ismét tömbházakat épít az önkormányzat, emiatt az én házamat is lebontották, s most egy ideiglenes építményben élünk, s aztán majd mi is lakáshoz jutunk. Pál atya 1991-ben jött hozzánk, ő foglalkozott a cigánypasztorációval. Öt-hat éven keresztül járt hozzánk, de elhelyezték innen. Azóta György Tibor plébános, Tibi atya vállalta fel a lelki gondozásunkat. A Kövesdombon szolgál. Az ő idején is önkéntes hitoktató maradtam. Ha meglenne a tíz osztályom, hivatalos cigány diakónus lehetnék, de így csak önkéntes vagyok. – No és milyen élménnyel maradt a vatikáni látogatás után? – 1990-ben Ilonka Gézával Németországban, Meiningenben nemzetközi karizmatikus találkozón vettünk részt. Lestyán atya segített hozzá az útlevélhez. Én is felszólaltam, nagy élmény volt számomra. Egy budapesti testvér tolmácsolta a szavaimat, s cigányul énekeltem egy katolikus éneket. Ez volt számomra az első ajándék Istentől. Utána meghívást kaptunk, hogy a feleségemmel együtt menjünk Németországba, iskolába. A szebeni német konzulátuson sehogy sem akarták megadni a vízumot, pedig 10–15-ször utaztunk oda. Később a református Szabó István, aki most gyermekotthont vezet, segített abban, hogy útlevelet kapjunk. Persze németül még nem tudtam. Nagyon nehezen illeszkedtünk be, a feleségem hamar hazajött. De én több hónapig kint maradtam. Elég jól megtanultam németül, tehát immár négy nyelvet beszélek. Sok izgalmon mentünk keresztül Németországban. A feleségem még itthon tüdőgyulladást kapott, nem akarták kiengedni, de aztán mégis elmentünk, s ott gyógyították meg. Mikor első ízben német földre értünk, kiszálltunk a vonatból, s éppen egy bőrfejű társaságba botlottunk. Aztán
valahogy megszabadultunk tőlük. Nagyon csúnyán néztek ránk. A tanfolyam nagyon érdekes volt, sok országból, még Togóból is érkeztek résztvevők. Vagy három hónapig ültem ott. – Kapott-e elismervényt arról, hogy elvégezte ezt a tanfolyamot? – Sajnos nem. Nekem ugye ott meg kellett tanulnom németül. A miskolci Szent Ferenc Kistestvérek rendtől jött ki egy nővér, ő tanított engem. Ez a nővér meghívott Miskolcra, később meg is látogattam, s odavonzott minket a szerzetes szövetséghez. 1993-tól rendszeresen járunk Miskolcra, ott mindig feltöltődünk. Volt úgy, hogy Erzsikével évente 4-5-ször utaztunk ki. A Vatikánba Pál atyával jutottunk el. A jászvásári katolikus püspök képviselte a hazai cigányokat 1996 nyarán, amikor II. János Pál pápa boldoggá avatta az egyetlen roma nemzetiségű, spanyolországi illetőségű szentet, El Pelé Cefferino Gimenez Mallát, és Pál atya meg én is tagja voltunk a romániai küldöttségnek. A világ minden sarkából jöttek oda katolikusok. Úgy 10 méterre állhattam a szentatyától. Mi minden évben megünnepeljük a Hidegvölgyben El Pelét. A gyulafehérvári érsek atyától, Jakubinyi Györgytől kértem, hogy legyen egy új kápolnánk, és azt erről a szentről nevezhessük el. Választ is kaptunk, ezt nekünk jóváhagyták. Csak most már valaki fel kellene hogy építse a régi, lerombolt helyébe az új kápolnát. – Mondja, tapasztal-e valamilyen pozitív változást a hidegvölgyi közösség életében? Mostanában Romániában sokat beszélnek a politikusok a romák felzárkóztatásáról, több civil szervezet is sokat költ az önök megsegítésére. Van-e mindennek eredménye? – Az igazság az, hogy noha sokat szidják Dorin Florea polgármestert, minket azért segített. Az utcánkat leaszfaltozták, elkészült a kanalizálás, vízvezeték van. Tömbházakat építettek, s most is építenek. Volt egy tusoló is, de mi nem mentünk oda, nekünk van tisztálkodási lehetőségünk, csak a bevándorlók vették igénybe. Ideiglenes megoldás volt, most már elvitték innen azt a barakkot. Ami hiányzik, hogy nincs megszervezve a foglalkoztatásunk. Iskolára van lehetőség. Ha a roma gyerek jól viselkedik, s mi jól neveljük, akkor mehet iskolába. Meg akarom adni az unokáimnak azt, amit én elmulasztottam. Tanulniuk kell. Én személy szerint azt szeretném, ha az egyház figyelne kicsit rám, s elismerné, hogy nekem van egy hivatásom. S végre kapnék egy kevés pénzt azért, hogy hitoktató vagyok. Nagyon sokat dolgozok azért, hogy jó irányba tereljem az itt élő felnőtteket és gyerekeket. – Bizonyára tudomása van róla, hogy a párizsi kormány hazatoloncolja a Franciaországban élő romániai romákat. Erről mi a véleménye? Egyáltalán van-e áramszolgáltatás az ideiglenes építményben, ahol most meghúzzák magukat, szokták-e a televízióban követni az erről szóló híradásokat? – Van, mert a polgármestertől azt kértem, hogy bár azt intézze el, az áramot vezessék ki ide a dombra, s ezt meg is tette. Tévét is nézünk, onnan tudok a franciaországi eseményekről. Nézze, én nem hiszek abban, hogy a világban általános romagyűlölet van. Szerintem, ha valaki megfelelően viselkedik, akkor senki sem akarja elküldeni. Lehet, hogy a romákkal van a baj. Mi rendesen tisztálkodunk, de biza sokszor befogom a lovamat, s elmegyek kukázni, mert valamiből élni kell. S akkor már ez megérzik rajtam. Ki tudja, milyen emberekről van szó? Ezt nem tudhatjuk. Aki becsületes, jól viselkedik, azt nem űzik el sehonnan. Másrészt valamiképpen biztosítani kell a megélhetést számunkra. Mert a nincstelenség csakis rossz magatartást szül.
ENGEM HELYZETBE HOZ AZ ISTEN Beszélgetés Bakó Béla Pál ferences szerzetessel Kereszteny szo Ozsváth Judit: Honnan indult és hogyan kanyarodott életútja a jelenben élt hivatásig? Bakó Pál OFM: A Marosvásárhelytől 15 kilométerre lévő Marossárpatakon születtem, szüleim a Béla nevet adták nekem a keresztségben, szerzetesként a Pált választottam. Sugallatszerűen jött ez a választás. Családunk egyszerű életet élt, senkinek sem volt felsőfokú végzettsége, én mégis gondviselésszerűnek tartom, hogy éppen oda születtem. Asztalosmester nagyapám sok földet művelt és műveltetett. A földeken gyakran találkoztam cigány származású munkásokkal, és láttam, miként viszonyultak hozzájuk a nagyszüleim és a szüleim. Kedvesek, szeretetteljesek voltak az inasokkal és a segédekkel is. Nagyszüleimtől és szüleimtől egyetlen szegény ember sem ment el úgy, hogy ne kapott volna valamit. Édesapám sokszor hangsúlyozta, hogy ha van valamink, próbáljuk azt megosztani a rászorulókkal. Gyakran hallottam tőle: „Ne edd meg egyedül az ételedet!" Az otthon csírázni kezdett szociális érzékenység az iskolában fejlődött tovább. Érdekes szokás volt Sárpatakon, hogy tízórainkat megosztottuk az éhező cigány gyermekekkel. A középiskolát Régenben végeztem, annak az iskolának a lelkisége, szellemisége is nagyon meghatározó volt. Kiváló tanáraim voltak, akik nemcsak tanítottak, de neveltek is. Osztályfőnökömnek az ateista nevelésről is kellett volna szólnia, ám ő soha nem tett ilyet. Érettségi után a marosvásárhelyi kábelgyárban dolgoztam, így betekintést nyertem a munkások életébe. Megtapasztaltam, mit jelent három váltásban napi nyolc órát dolgozni. 1975-ben jelentkeztem a gyulafehérvári teológiai főiskolára, azt elvégezve 1981. június 21-én szentelt pappá Jakab Antal püspök úr. 1982-84 között Csíkszeredába kerültem segédlelkésznek, utána két évet Brádon, majd 1986 és 1990 között Orotván voltam plébános. Utóbbi éppen édesanyám szülőfaluja, kis település Gyergyóditró mellett. Csodálatos élményeim és tapasztalataim voltak plébánosként, de csak ott mocorgott a lelkemben a főiskolai évek alatt megszületett gondolat, hogy szerzetes legyek. A főiskolán a ferences Anaklét atya volt a lelkivezetőnk, az ő beszédeinek csodálatos íze és zamata is hozzájárult ahhoz, hogy megszerettem a ferences lelkiséget. Már ott elterveztem, hogy ha lehetőség nyílik rá, ferences szerzetes leszek. Erre aztán 1976-tól 1990-ig kellett várni. Közben tartottam a ferences atyákkal a kapcsolatot, így sikerült ápolnom a teológián született hivatáscsírát. 1990-ben jelentkeztem a ferences rendbe. 1990. szeptember elsején Marosvásárhelyen öltöztetett be Salvator atya. A következő év január 6-án Magyarországon kezdtem a noviciátust. Barsi Balázs volt a novíciusmesterem, a ferences lelkiség igazi elsajátítása szempontjából sokat köszönhetek neki. Magyarországról visszatérve Marosvásárhelyre kerültem, rendünk akkori plébániáján szolgáltam 14 évig. 1994-ben egy szegénykonyhát hoztunk létre ott. Nagyon szegény környezetben volt a -
közben már az egyházmegyének átadott -plébánia, láttam, hogy arrafelé sok ember éhezik. Főképpen az idős cigányemberek. Kezdetben arra gondoltunk, hogy mi hárman, ott élő ferencesek megosztjuk a magunkét velük, de ez nem volt elég. A jó Isten kegyelme úgy hozta, hogy tudtunk vásárolni egy házat, azt alakítottuk át konyhának, majd lassan továbbfejlesztettük. 1994-től 2003-ig naponta száz adag ebédet osztottunk ki a legszegényebbek között. Jöttek az edényükkel és elvitték az ételt. Ezzel párhuzamosan ott, helyben lelkigondozás is folyt. Igyekeztem minden nap találkozni ezekkel a szegény emberekkel, válaszolni a kérdéseikre. Legtöbbször nem is volt kérdésük, csak arra volt szükségük, hogy valaki meghallgassa őket. Szintén 1994-től kaptam engedélyt a börtönpasztorációra is. Tíz évig végeztem azt a munkát. Minden héten egy alkalommal és az ünnepeken miséztem a raboknak, és hitoktatás is folyt. Közben a Hidegvölgy-negyedben és az Ady-negyedben lévő cigánytelepeken végeztem pasztorációs munkát. Sok ügyü-ket-bajukat intéztem, a legegyszerűbbektől a törvényszéki szintűekig, miközben ruhaneműt és egyebeket is osztottunk nekik. Persze, mindez sok keserűséggel, visszaéléssel járt, de a jó Isten segítségével csak mutatkozott előrelépés is. Ha egy pillanatra elkeseredtem, hamar jött valami, ami ellensúlyozta azt. Ugyancsak ebben az időben jártam - kéthetente - gyóntatni a székelyudvarhelyi mal-lersdorfi ferences nővérekhez. Örömmel végeztem valamennyi munkámat. Aztán 1997-ben ismét vásároltunk egy házat, ahol kilenc hónapig egy cigány óvodát működtetünk. Mivel láttam, milyen hátrányos megkülönböztetésben részesülnek a cigány gyermekek, fontosnak tartottam egy ilyen intézmény létesítését. A tanfelügyelőség is készségesen segítette az ügyet, de a cigány szülők magatartása miatt sajnos egy tanév után meg kellett szüntetni az óvodát. A szemem előtt törték fel a raktárt, és vitték el a gyermekek uzsonnáját... Nem jelentettem sehol a történteket, úgysem változott volna semmi, de beláttam: nincs folytatás. Sajnálatos volt, hogy a gyermekeken csattant ez az egész. Ez az intézmény megszűnt, de az én fejemben csak ott motoszkált a gyermekeken való segítés gondolata. Az elhagyott vagy elárvult gyermekekkel való foglalkozást 1998 végén kezdtük el. December 8-án hozták hozzánk a Gyermekvédelmi Központtól az első négy gyermeket. Egy évig a rendház keretében zajlott ez a munka, de nem lehetett vele terhelni a rendtartományt, így létrehoztuk a Szent Erzsébet Társulást. Ennek keretében folyt és folyik ma is a gyermeknevelés, családi típusú házakban. Jelenleg 35 gyermek nevelkedik nálunk, a legkisebb most másfél éves. Volt, aki héthónapos korában került hozzánk, ő időközben tízéves lett. A legnagyobb jelenleg 17 éves. Ketten már ki is kerültek a társulásunk felügyelete alól. Egyik „lányunk" férjhez ment, gyermeket is szült, így már „unokám" is van. Nálunk nincs korhatár, addig maradnak a fiatalok, amíg rendeződik az életük. Segítünk nekik munkahelyet, lakást találni. Három házunk van szülőfalumban, Marossárpatakon, kettő pedig Vásárhelyen. A gyermekekkel főállásban alkalmazott nevelők foglalkoznak. Nem könnyű munka, de szép és nemes. Házainkban igyekszünk valódi családias hangulatot teremteni, mert a szeretetteljes légkör mindenkinek elemi igénye. Közben a cigánypasztorációval teljesen felhagytam, mert elöljáróim Csíksomlyóra, később Désre, majd pedig Dévára helyeztek. Most is ingázom Déva és Marosvásárhely között. Nem könnyű ezt így vinni, de semmi miatt nem panaszkodom, Isten jelenlétét látom mindenben és ez ad erőt a továbblépéshez.
O. J.: Miből tartják fenn a házaikat? B. P.: A jólelkű emberek adományából. Amióta elindítottuk tevékenységeinket, a szegénykonyhától a jelenlegi házakig, minden nap tapasztalható a gondviselés jelenléte. Istennek gondja van rá, hogy ezek az árva, félárva, elhagyott gyermekek megfelelő nevelésben részesüljenek. Közben szeretnénk még komfortosabbá tenni a házainkat, s újakat is létrehozni. Persze minden napra jut nekem „elmélkednivaló", de - hála Istennek - öröm is bőven. A kérdést mások is felteszik: miből tartom fenn mindazt, amit létrehoztunk? Nem tudom megválaszolni. Isten tartja fenn, én csak egy egészen kicsi eszköz vagyok a kezében. Látogatóban Egyszerűen berendezett vásárhelyi szobájában folytatott beszélgetésünk fonalát itt megállította és a társulásuk által fenntartott házak meglátogatására invitált. A korábbi templomához közeli, magyaros díszítésű, manzárdkialakítá-sos épületnél állunk meg először. Labdázó kiskamaszok fogadnak, őt leplezetlenül ragaszkodó szeretettel, engem kicsit kémlelgetve néznek, de bizalmatlanságnak nyoma sincs. Látszik, szokva vannak az idegenhez, így hamarosan beszélgetni is tudunk. Elmondják, hogy szeretik e helyet, hiszen ők „itt otthon vannak", s Pál atyát is, aki sok mindennel ellátja őket. - Legutóbb egy biciklit kaptam tőle -meséli egy mosolygós arcú cigány származású fiúcska -, igaz, nem a legújabb típusút, de jól gurul, hamar lehet haladni vele. Közben egy tízévesforma kislány karolja és kíséri a házban mindenfelé a feladatok számbavétele céljával körbejáró papot. A lányka ragaszkodása nem véletlen, tudom meg, ő az a gyermek, aki héthónapos korában került hozzájuk, siralmas állapotban. - Az első hónapok borzalmai nem múltak el nyomtalanul - magyarázza Pál atya -, ő is diszlexiában szenved és ezért - több társához hasonlóan - nem egyszer hátrányos megkülönböztetés éri az iskolában. Nagyon hálás az önzetlen, őszinte szeretetért. Különben gyermekeink iskolaügyeinek megoldása is rám hárul, sajnos gyakran kell bemennem az iskolákba gyermekeink bántalmazása miatt is. Az időközben egyre nagyobb bizalommal közeledő gyerekektől elbúcsúzva Marossárpataka felé vesszük utunkat. Sok rendezett porta, s a városi zajból érkező számára szokatlanul nagy csend fogad e zömében magyarok által lakott falucskában. A Bakó Pál és munkatársai által működtetett Szent Erzsébet Társulás három háza L alakot formáz egy jókora központi telken. Kalauzunk hangján, hangulatán érezni az itthonlét leplezetlen örömét. Miként Vásárhelyen, itt is otthonosan mozog a portán, ám itt nem futnak eléje játékukat félbehagyó gyermekek. - Máskor nem így van ez - magyarázza -, de most legtöbbjük a máltaiak által szervezett táborban van. A bejárati ajtók előtt sorakozó lábbelik s a kiteregetett ruhák mennyisége alapján nem nehéz elképzelni, milyen az élet, amikor otthon van a házak apraja-nagyja.
B. P.: Ez az udvar és a ma is fennálló első ház annak idején egy elég tehetős családé volt. Aztán áruba bocsátották, fel is ajánlották nekünk megvételre, én el is képzeltem, hogy megfelelő lenne a társulásunk céljaira, de nem állt rendelkezésünkre annyi pénz, amiből megvásárolhattuk volna. Közben történt, hogy (1998-ban) részt vettem egy fatimai zarándoklaton, s a kis Ferenc és Jácinta sírjánál nagyon imádkoztam, hogy ha ez a ház és udvar tényleg a gyermeknevelésre van szánva, járjanak közben érte, hogy megvásárolhassuk. És mi történt? Hazaérkezésem után két héttel felkeresett egy általam már korábbról ismert, Kathy Tedd nevű angliai orvosnő, és segítséget ajánlott. Visszament Angliába és alig egy hét múltán küldte a ház, a telek és az ezekkel együtt árult két hektár föld megvásárláshoz szükséges összeget... Máig vallom, hogy ez az egész Ferenc és Jácinta közbenjárására történt - másképpen nem tudom megmagyarázni. Elkezdtük hát a ház rendbetételét és a mögötte lévő gazdasági épületek kétágyas szobákból álló lakóházzá való átalakítását. Lassan beköltöztek a gyermekeink, megszerveztük felügyeletüket, majd további bővítéseken gondolkoztunk. Két év múltán újra jelentkezett az orvosnő és terveink felől érdeklődött. Elmondtam neki, hogy szeretnénk még egy házat építeni a telekre. Pénzt, sőt mestert is küldött, aki az én terveim alapján felépítette a telken a második házat. Az első Fati-mai Boldog Jácinta, az új ház pedig Fati-mai Boldog Ferenc nevét viseli. Lassan végéhez közelednek az első folytatásaként (át)épített harmadik házunk munkálatai is. Ezt már egy Marosvásárhelyen eladott épületünk árából tudjuk finanszírozni. Tágasabb konyhát, mosogató helyiséget is terveztünk oda. Ez majd az építkezés befejezése után kap nevet. Mindegyik épületben van nevelői szoba (a nevelők a faluban laknak, de éjszakára megszervezik a felügyeletet), és fürdő külön a lányok, külön a fiúk részére. Közben végigjárjuk mindegyik épület szobáit, ízléses berendezés, meleg hangulat fogad mindenütt. Egyik helyen néhány gyermek két nevelőnő társaságában éppen tévét néz. Mindegyikük szeme felcsillan Pál atya érkezésére, s - vásárhelyi társaikhoz hasonlóan - az idegenhez is barátságosan viszonyulnak. Bizalom, közvetlenség és öröm jellemzi ezt a találkozást is. Ők valamennyien mozgásszervi vagy értelmi problémákkal küzdenek, tudom meg lassan, ám egyik kedves hangú nevelőnő közbeszólása nem hagyja eluralkodni lelkemen a szánalmat: - Nekünk mindannyian egyformán fontosak és kedvesek. Hisszük, hogy a szeretetteljes légkörnél nincs jobb „orvosság" számukra, s ebben nem hagyjuk hiányt szenvedni őket. Marossárpataki látogatásunkat egy másik irányban fekvő, szintén a Szent Erzsébet Társulás céljaira megvásárolt terület megtekintésével zárjuk, majd hosszabb csendet tartva folytatjuk utunkat a város felé. E szerény szerzetes hite, a nevelők önzetlensége s a gyermekarcok ragyogása. - szótlanul próbálom rendezgetni magamban e drága ajándékokat. - Sokszor elgondolkodom azon, hogy mennyire a jó Isten irányítja a lépteinket - töri meg a csendet pap útitársam, és a tőle megszokott derűs nyugalommal fejtegeti mondandóját. Talán nem látja mosolyomat, amivel a kis v-től a nagy V betűs témához vezető gondolataiért hálálkodom. A vásárhelyi lakásához vezető úton alkalom nyílik még lelki transzparenciáról, a meditációba merült lélek öröméről is szólni - ezekkel mintegy felvezetve az ismét róla szóló, ám őt most új oldaláról bemutató beszélgetést.
Ikonfestés Szobájában az általa festett ikonokat sorakoztatja egymás mellé, miközben a festési technikába és az ikon értelmezésébe próbál beavatni. B. P.: Legutóbb festett ikonjaimon az ősi formák hű követésére törekedtem. Vonalvezetésében „naivnak" is nevezhető az ikon, ám nagyon fontos tudni, hogy az ikonnak nem szépnek, hanem igaznak kell lennie. Az ikonon minden vonalnak és színnek mély jelentése van. A háttér kék színe például a nagy univerzumot szimbolizálja. Az aranyszín mindig az istenségre vonatkozik. A pantokrátor Krisztus glóriájában és piros palástjának szegélyében megjelenő arany az általa közvetített - a piros színnel jelzett - szeretet isteni eredetére utal. Ugyanúgy jelen van az arany szín a kezében tartott könyvön is. A köntösét zöldre festjük, mert ez a szín is az isteni jelenlétre utal. A pantokrátor-kép zöld palástja azt sugallja, hogy Jézus Istenként van jelen az ítéletnél. Az ikonokon megfestett szentek arca komor, ám ez nem szomorúságot akar jelenteni. A pantokrátor komorsága azt jelzi, hogy mindaz, ami általa, vele és benne történik, meggondolandó az ember számára. A pantokrátor Krisztus a történelmi idő végén jelenik meg. Ám ebben a komorságban nagy békesség is van, amit a két szemöldök közötti világosabb rész próbál érzékeltetni. Szelíd, szerető komorság tehát ez, amolyan „megértelek, befogadlak" üzenetet sugall. Ha a szemlélő megérzi ezt, az ikon teljesíti rendeltetését az ember és az Isten közötti kommunikációt illetően. Olyannak kell lennie, hogy „magába szívja" az embert, semmiképpen sem akar taszítani vagy megijeszteni. Gyönyörű üzenetük van a Mária-ikonoknak is. Ezen az általam festett ikonon a Szűzanya a keblére szorítja a kis Jézust, arcába szinte beleolvad a gyermek arca. Ez tehát a Jézus és Mária közötti bensőséges szeretetkapcsolatot jelképezi. A Szűzanya palástja piros, a szeretetre utalván. A színek pontos kikeverése a festőre van bízva. Bár az ikonokat csak másolni szabad, mégsem lehet két tökéletesen egyformát festeni. Nem lekopíroznunk, hanem ábrázolnunk kell. A Szűzanya vállán és a homlokán lévő csillag a kitüntetésnek, megbízatásnak, ragyogásnak a jele. Annak, hogy Isten kiemelte a Szűzanyát az emberek közül. A csillagok a Szűzanya világmindenségben való ragyogását is jelzik. A fejkötőrész kék színe azt jelenti, hogy a Szűzanya a boldogság fényében ragyog, gondolatai a mennyei boldogság tartalmával vannak kitöltve. A ruhájából kilátszó zöld részek az ő életére jellemző isteni jelenlétre utalnak. A kis Jézust szorító kéztartása összecseng az arc odasimulásá-val, jelképezve, hogy teljes szívéből és értelméből szereti, hordozza Jézust, s ezt mintegy fokozva magához is öleli őt. A kis Jézust szorító ujjak viszont nyitva vannak, s ez azt jelenti, hogy oda a szemlélő is belefér. A másik kéz tartása a mozdulat őszinteségét sugallja. Ez az ikon megenged egy enyhe mosolyt a kis Jézus szájábrázolásán, jelezve, hogy ő boldog az édesanyja mellett. A kis Jézus sáfrányszínű ruhája a teljes elkötelezettséget, bölcsességet jelképezi, s ilyen módon már a Megváltó is ábrázolva van. A ruha ráncai és bemélyedései is a szenvedő Megváltóra utalnak. A redők a bölcs, a mindeneket betöltő, ám az ember megváltására elkötelezett Jézust jelzik. A kék öv égi színbe, a boldogság fényébe helyezi az el ő bb elmondottakat: „Mindazért vagyok megváltó, bölcs és okos, hogy boldog légy, te ember." A gallérrészben természetesen ott az aranyszín. Lehetett volna a kéznél is egy arany csík, de ez lemaradt... Megjegyzem, hogy minden ikonomra be tudnék még vinni
valamit utólag. Tehát valamennyi befejezetlen. Sokszor ösztönösen befejezetlenek, sugallva, hogy amit az ember készít, az tökéletlen és bevégezetlen. O. J.: Honnan ered az ikonok iránti érdeklődése? Hol tanulta az ikonfestést, és miért pont ezt választotta? B. P.: Az ikonok iránti érdeklődésem, úgy érzem, hogy indíttatásból ered. Nem tudom pontosan megmondani, hogy valamilyen konkrét helyzetre vagy személyre vezethető-e ez vissza. Inkább indíttatásnak nevezem. Úgy érzem, hogy a Szentlélek Isten adta az indítást, sugallva: „Meg tudod festeni, fogj hozzá!" Gyermekkoromban sokat rajzoltam, festettem, édesanyámnál ma is megvannak az igen élénken színezett gyermekkori munkáim. A festészet s a művészettörténet felnőttkoromban is érdekelt. Az ikonokat szemlélve tényleg arra gondoltam, hogy ilyeneket és hasonlókat én is tudnék készíteni. És megpróbáltam. Persze ez a próbálkozás megelőzte az ikon teológiájával való megismerkedésemet. Aztán elolvastam az irodalmát is, persze, de ikonfestő mesterhez vagy ilyen iskolába nem jártam. Korábban volt egy testvér a rendünkben, ő szakszerűen festette az ikonokat, és sokat magyarázott nekem az egyes fogásokról. Festegetés közben döbbentem rá, hogy minden festőnek saját stílusa van. A formát szigorú szabályok szerint kell követni, ám a színárnyalatok kikeverése mindenképpen egyéni. Én például teljesen az imádság közben születő érzéseimre hagyatkozom a színkeverésnél. Mert azt igyekszem betartani, hogy miközben festem az ikont, imádkozom. Az ikon tulajdonképpen egy megfestett imádság vagy hittétel. Azért könnyű nekem beszélni az ikonjaim színeiről és vonalairól, mert mindaz már „átment" rajtam, „átélődött". Van, hogy egy előkészített alapra három óra alatt megfestek egy ikont, de van, hogy hetekig nem fejezem be. O. J.: Azzal együtt, hogy értem és elfogadom e gazdag tartalommal meg-tölthető naiv formák iránti vonzalmat, nem tagadom, meglepő számomra, hogy egy katolikus szerzetespap ikont fest. B. P.: Az ikonban a forrásokhoz való visszatérés lehetőségét látom, és ezzel nem a visszavonulást, hanem az egyszerűséget, szépséget, telítettséget, tömör mondanivalót szeretném hirdetni. Az evangéliumok is nagyon egyszerűen vannak megírva, de magukban tudják hordozni a telítettséget, a tömör mondanivalót, s ez megindít. Belső indíttatás O. J.: Cigánypasztoráció, gyermekéletek mentése, ikonfestészet - mindegyikkel kapcsolatosan elhangzott, hogy belső indíttatásból történik. Az ilyen természetű belső hangok viszont nem mindig igazodnak a „kívülállók" elvárásaihoz. Pál atya „különcségeit" hogyan fogadják? B. P.: Csak az ikonfestészetre térek itt ki. Nem szoktam beszélni róla, nem jelentek meg albumaim, csak nagyon szűk körben tudják, hogy ezzel is foglalkozom. A művészetek iránti érzékenységemet viszont ismerik. Egy faragás vagy festmény korban való elhelyezéséhez, ábrázolási megoldásaihoz hozzászólok néha, de soha nem jelentkezem. Az ikonfestészettel is igyekeztem meghúzódni, de különben sem illik ehhez a témához - sem - a „reklámverés". O. J.: Az elmondottak alapján világos, hogy valami teljeset lát - vagy helyesebben: él - meg az ikonokban. Hozzájuk képest hová helyezi a többi festett templomi képet?
B. P.: Valami titokzatos ösztön által mindig megakad a szemem a festményeken. Elsősorban azt vizsgálom meg rajtuk, hogy mi a mondanivalójuk, mit akarnak ábrázolni, majd azt, hogy miként teszik azt. Arra gondolok, hogy egy bizonyos korban így ábrázoltak egy igazságot. Aztán megpróbálom meghatározni ezt a kort. Minden képben képes vagyok meglátni valami szépet, amire rácsodálkozom. Ugyanígy a szobrok vagy építmények esetében is. Valami felém „kiált" ezekből az alkotásokból azzal a szándékkal, hogy szívjam magamba. Tegnap például a köszvényesi templomban a most szenteltvíztartónak használt keresz-telőkút „ordított" így felém. Sokszor jártam Köszvényesen, ezt a kutat is sokszor láttam, de most különösen megszólított. Meg is néztem, s azt éreztem, mintha valami emmanálna, sugározna belőle felém. Ugyanezt érzem sok festmény esetében is. Gondviselésszerűnek tartom, hogy különféle korokból kerülnek alkotások a templomainkba. Boldoggá tesz a szemlélésük. Minden nehézségem és gondom ellenére azt érzem, hogy boldog vagyok. A népművészeti vagy a múzeumi „pogány" alkotások is ugyanígy meg tudnak szólítani. Lehet, hogy furcsa kifejezés, de valahogyan értem a nyelvüket, és örülök ennek a megszólítottságnak. Örömömben valami ilyesmi jut kifejeződésre: „Köszönöm, Istenem, hogy ezért hálát tudok adni neked!" Nehéz szavakkal leírni ezt az állapotot. O. J.: Ikonok, cigányok, elhagyott gyermekek, keresztelőkutak. - mindenben csak a gondviselés? B. P.: Igen. Bennem talán csak egy kis érzékenység van, amivel felismerem, ha helyzetbe hoz az Isten, aztán az ő kegyelme által próbálom munkáim, szavaim, életem által tükrözni őt.
CALARASI Copiii din cartierul Oborul Nou abandonează şcoala 07.09.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2420 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local Termeni: Nicolae Arsene, Oborul Nou, rromi Tot mai mulţi copii de etnie romă abandonează şcoala, iar motivul pentru care ei recurg la asemenea fapt, nu este altul decât lipsa banilor. La Centrul Comunitar din cartierul Oborul Nou a fost înfiinţată o clasă unde învaţă copiii până la clasa a patra, iar anul acesta, din lipsa posibilităţilor financiare, foarte mulţi părinţi nu şi-au înscris micuţii în clasa întâi. Din cauza lipsurilor financiare, peste 30 de copii din cartierul Oborul Nou din Călăraşi, care urmau să fie înscrişi în clasa întâi, vor rămâne acasă. Nicolae Arsene, coordonatorul Centrului Comunitar din acest cartier ne-a declarat că se confruntă în fiecare an cu aceleaşi probleme, şi anume cu abandonul şcolar şi lipsa rechizitelor şi a obiectelor de îmbrăcăminte, necesare fiecărui copil pentru a merge la şcoală. În acest centru copiii au posibilitatea de a învăţa până la clasa a patra, iar din păcate nu există surse financiare pentru a urma şi ciclul gimnazial la alte instituţii de învăţământ. “Acum două săptămâni am făcut un mic recensământ în şcoală şi am constatat foarte mulţi copii, în jur de 30-40, care n-au fost înscrişi în clasa întâi şi în clasa 0 după noua metodologie. Problema este că fără o colaborare foarte bună cu Inpectoratul Şcolar Judeţean, dar şi cu autorităţile publice locale nu putem combate abandonul şcolar, situaţie cu care se confruntă majoritatea copiilor de aici”, ne-a declarat Nicolae Arsene, coordonatorul Centrului Comunitar, dascălul copiilor care învaţă în această locaţie. Copiii duc sandwich-urile pe care le primesc la şcoală, fraţilor mai mici de acasă Primăria Municipiului Călăraşi a sprijinit cu fonduri achiziţionarea de sandwich-uri pentru elevi anual, rechizite şcolare şi materiale de curăţenie şi pentru salariul singurului învăţător de aici, care este şi coordonatorul acestui centru. “Banii sunt insuficienţi şi pentru acele sandwich-uri. Mulţi îşi iau sandwich-ul şi îl duc fraţilor mai mici acasă”, a mai adăugat Nicolae Arsene. Totodată, acesta a mai precizat că singurul sprijin pe care îl aşteptăm de aproape doi ani este să
implementeze în cadrul centrului pe care-l coordonează programul “A doua şansă”. Este un program finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea învăţământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii şi care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei. “Aici sunt patru clase primare cred că sunt necesare pentru toţi copiii care vor să înveţe să scrie şi să citească. Asta este scopul şi obiectivul nostru principal, şi anume să oferim posibilitatea tuturor copiilor de etnie rromă să meargă la şcoală”, a menţionat Arsene. Copiii care învaţă în acest centru au mare nevoie de un învăţător O altă problemă cu care se confruntă elevii, care învaţă la clasa special amenajată în cadrul Centrului Comunitar, este lipsa unui învăţător. Singurul dascăl este Nicolae Arsene, coordonatorul acestui centru, căruia îi este greu să facă faţă celor patru clase din ciclul primar care funcţionează aici. “Ar fi bine să se aloce fonduri şi pentru plata unui învăţător, să poată veni să predea aici. Ne deranjează că nu au fost făcute rambursările ca să putem aduce un cadru didactic aici. Avem foarte multe proiecte în aşteptare, dar din păcate fondurile europene sunt blocate”, a adăugat nemulţumit Arsene. Acest centru a fost construit în ianuarie 2009 printr-un proiect cu finanţare europeană. Este unul dintre puţinele proiecte care îşi are utilitatea în comunitate şi care a fost şi susţinut de către autorităţile publice locale. “Avem un proiect care se numeşte ‘Copii puternici’ care este un program de after-school ce se adresează copiilor de clasa a treia, a patra, a şaptea şi a opta. Aici există riscul de abandon cel mai mare. Toate proiectele pe care le-am implementat sunt blocate şi nu am primit un ban. Din fericire, s-au făcut eforturi şi am reuşit să ducem în tabără 14 copii”, a mai spus coordonatorul centrului. Niciun medic nu vrea să ofere consultaţii gratuite copiilor Pe lângă toate probleme enumerate mai sus, elevi de la acest centru, dar şi copiii romi care locuiesc în cartier au mare nevoie de un medic. Cabinetul medical din incinta Centrului Comunitar a fost echipat cu toate utilităţile, dar din păcate, din lipsa fondurilor, nu există niciun medic care să ofere consultaţii copiilor. De asemenea, niciun cadru medical nu a dorit să vină aici şi să ofere servicii medicale gratuite măcar o oră sau două pe zi. “Fac un apel la autorităţi publice locale, la înteprinzători şi la toţi cei care doresc să sprijine centrul cu rechizite, obiecte de îmbrăcăminte, absolut orice este binevenit. Sunt copii foarte săraci, care provin din familii formate din cinci, şase sau mai mulţi membri. Dacă n-au posibilităţile financiare ei vor merge o săptămână, două şi vor fi trimişi acasă de învăţător pentru că nu poate săi primească desculţi sau dezbrăcaţi”, a conchis Nicolae Arsene. De altfel, sunt foarte puţini copii care nu merg la gimnaziu sau la liceu, după absolvirea ciclului primar. Este un efort destul de mare pentru părinţii care au trei sau patru copii, să-i trimită la şcoală, în condiţiile în care nu au niciun venit. De asemenea, sunt foarte familii multe care nu mai primesc ajutorul social pentru că au acumulat datorii la plata impozitului la casă şi terenuri.
Două dosare penale pentru organizatorii de nunţi 24.07.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2388 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local Poliţiştii călărăşeni au sancţionat în weekend două persoane care au organizat nunţi în municipiul reşedinţă de judeţ şi au blocat drumul public. Prima intervenţie a avut loc în ziua de 20 iulie a.c., la ora 20:00. Agenţi din cadrul Biroului Rutier Călăraşi s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe strada Borcea din municipiul Călăraşi are loc o nuntă ai căror participanţi au blocat drumul public, pe strada Aleea Parcului şi în parcarea din faţa blocului L21. Poliţiştii au luat măsura de deblocare a circulaţiei rutiere şi pietonale şi au întocmit dosar penal organizatorului nunţii, Nicu A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de blocarea cu intenţie a drumului public, punându-se în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic. Duminică, 22 iulie a.c., în jurul orei 18:40, agenţii de poliţie din cadrul Biroului de Ordine Publică şi Biroul Rutier s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că Viorel D., de 36 de ani, din Călăraşi, a organizat nunta fiicei sale pe strada Sulfinei din municipiul Călăraşi, blocând cu intenţie drumul public. Şi de această dată a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de blocarea cu intenţie a drumului public, urmând a se propune soluţie prin parchet. Totodată, poliţiştii au aplicat cinci sancţiuni contravenţionale conform Legii 61/1991 pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. “Toate aceste încălcări ale prevederilor legale cu ocazia desfăşurării nunţilor în spaţiul public vor fi sancţionate în continuare, urmând să fie luate măsuri de deblocare a căilor de circulaţie şi de restabilire a ordinii publice”, a informat printr-un comunicat de presă inspector Ramona Tudor, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.
Peste 30 de copii romi din cartierul FNC au fost abadonaţi de părinţi 10.09.2012 Ioana Călin Publicat în ediţia: 2421 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local Comunitatea de romi din cartierul FNC este formată din aproximativ 5000 de persoane. Peste 30 de copii, ce locuiesc în acest cartier, au fost abandonaţi de părinţii care sunt plecaţi în străinătate să muncească. Din cauza sărăciei cu care se confruntau, foarte mulţi părinţi din cartierul FNC au decis să plece în alte ţări, lăsându-şi copii acasă, fără nici un sprijin. “Sunt peste 30 de copiii abandonaţi de părinţi în acest cartier. Ce facem cu aceşti copii? De aproape 10 ani de zile nu se duc la grădiniţă sau la şcoală”, ne-a declarat Vasile Iancu, preşedintele Asociaţiei Filantropica Romilor din Călăraşi. Mai mult de atât acesta a mai menţionat că foarte mulţi copii din această comunitate nu se duc la şcoală sau grădiniţă de teama căii ferate din zonă. Aceştia sunt nevoiţi să fie însoţiţi de părinţi în momentul când merg la şcoală sau când ies în oraş. “Au fost doi ani la rând accidente în care copiii au omorâţi de tren. Dacă nu este un părinte care să-l ducă în oraş există riscul accidentării”, a mai spus Iancu. De asemenea, acesta ne-a mai declarat că a implementat un proiect pentru înfiinţarea unui centru comunitar, pentru ca micuţii să înveţe acolo. De altfel, reprezentanţii Primăriei Muncipiului Călăraşi şi ai Agenţiei Naţionale pentru Romi au decis ca aceste clase să funcţioneze la şcoala nr. 11 “Tudor Vadimirescu”, dar copii nu pot să meargă acolo din pricina căii ferate. “”Banii se acordă pentru copii de la FNC, dar niciun copil din acestă zonă nu este acolo la şcoală. Beneficiază alţi copii din alte zone de sandwichurile şi rechizitele care li se dau la şcoală cu toate că proiectul este făcut pentru comunitatea de romi din FNC”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Filantropica Romilor din Călăraşi. Romii din cartierul FNC nu au apă potabilă Printre problemele cu care se confruntă romii care locuiesc în cartierul FNC se numără şi lipsa apei potabile. Mai mult de atât, Vasile Iancu, preşedintele Asociaţiei Filantropica Romilor din Călăraşi, ne-a declarat că în această zonă nu există nicio şcoală sau vreun centru medical. Totodată, acesta este nemulţumit de faptul că experţii romi din Prefectura Călăraşi nu sunt interesaţi de problemele oamenilor care traiesc în cartierul FNC. “Primăria trebuie să asigure condiţii de trai acestor romi. Experţii romi nu aduc la cunoştinţă probleme din comunităţi. Dacă mă duc la experţi cu nemulţumirile scrise pe foaie, bagă foaia în sertar şi nu rezolvă nimic”, a mai spus Vasile Iancu. De altfel, acesta a mai menţionat că experţii nu vin să vadă cu ce probleme se confruntă copiii şi adulţii din zona FNC. Preşedintele Asociaţiei Filantropica
Romilor consideră că este bine ca experţii să aibă întruniri, măcar o dată pe lună, cu liderii comunităţii şi romii din acest cartier pentru a dezbate împreună problemele. “Expertul din prefectură nici nu cunoaşte comunităţile de romi şi nici măcar nu colaborează cu liderii acestora. Dacă mergem în felul acesta văd viitorul copiilor de aici mai rău ca în prezent”, a precizat nemulţumit Iancu .
Romii continuă să petreacă în legea lor Trimis de Niculae COSTACHE la 13 Iulie 2012 - 7:26am. 13.07.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2381 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie Romii nu ţin cont de lege atunci când vine vorba de o nuntă. Chiar dacă s-a discutat foarte mult despre această problemă la nivelul judeţului Călăraşi, situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc. Când vor să petreacă, nu-i mai opresc nici măcar oamenii legii, iar amenzile nu îi înspăimântă absolut deloc. O nuntă de romi a zguduit miercuri spre joi oraşul din temelii. Cu muzica dată la maxim aceştia au petrecut fără a le păsa dacă deranjează ceilalţi cetăţeni. Nunta a început undeva în jurul orei 19:00, pe strada Pescăruş, aproape de cartierul Mircea Vodă, numeroasele persoane prezente la eveniment ajungând până pe strada Panduri. În jurul orei 20:30, agenţii de poliţie s-au sesizat din oficiu şi s-au prezentat la faţa locului pentru a solicita organizatorilor să dea muzica mai încet, întrucât deranja liniştea publică. Oamenii legii au avut de dus multă muncă de lămurire, ba mai mult a fost necesar să intervină încă două echipaje de poliţie, unul de jandarmerie şi unul de Poliţie locală. Degeaba încerca un poliţist să le explice că încalcă legea, oamenii erau foarte supăraţi că le-a fost deranjată nunta şi că a fost întrerupt recitalul lui Guţă. Într-un final, după zeci de minute de discuţii, spiritele s-au mai calmat, iar organizatorul nunţii, Florin M., a fost sancţionat cu o amendă de 500 de lei, pentru deranjarea liniştii publice. Evenimentul a continuat într-un cort amplasat în cartierul Livadă, agenţii de poliţie fiind sesizaţi prin intermediul 112 la ora 2:15 despre faptul că muzica este foarte tare, iar oamenii nu se pot odihni. Organele legii au intervenit din nou, de această dată, pe lângă Florin M., fiind sancţionat şi Nicolae G., ambii cu 500 de lei, pentru deranjarea liniştii publice.
„Nimeni nu e mai presus de lege”
Chiar dacă reprezentanţii romilor au participat la o întâlnire cu autorităţile locale, unde, de altfel, au semnat şi un protocol, privind organizarea nunţilor, se pare că regulile nu sunt respectate. Primarul municipiului Călăraşi, Daniel Drăgulin, a luat la cunoştinţă de situaţia creată în noapte de miercuri spre joi şi a făcut apel ca nunţile să se desfăşoare în limitele normalului şi în condiţiile legii, pentru ca nimeni să nu fie deranjat. „Nunta este o activitate cu tradiţie pe care toată lumea o face. Că ei înţeleg sau nu că trebuie să ne aliniem legilor României este problema dânşilor. Noi am avut o discuţie oficială cu reprezentanţii lor. Am înţeles că sunt şi nunţi care se desfăşoară în limitele normalului, dar sunt şi nunţi care se desfăşoară şi altfel. În momentul în care depăşesc limita, organele de ordine au obligaţia de a interveni. Nu o spune primarul, asta e legea şi trebuie respectată. Nimeni nu are nimic cu nimeni, dar nimeni nu este mai presus de lege. Atâta timp cât noi am stabilit şi au fost de acord ca aceste nunţi să se desfăşoare în limitele normalului şi a bunului simţ şi au semnat un protocol prin reprezentanţii lor, trebuie să îl respecte. Este bine să ne respectăm reciproc, este bine să respectăm legea şi pe ceilalţi cetăţeni”, ne-a declarat Daniel Drăgulin, primarul municipiului Călăraşi.
Locatarii de la J 19 solicită ajutorul Primăriei Călăraşi pentru reabilitarea blocului 11.09.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2422 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
La blocul J19 din Călăraşi îşi duc traiul de pe o zi pe alta, în condiţii nu tocmai bune de locuit, mai multe familii de romi. Vasile Iancu, preşedintele Asociaţiei Filantropica Romilor, ne-a declarat că a înfiinţat o asociaţie de proprietari la acest bloc de locuinţe cu ajutorul căreia să vină în sprijinul acestor locatari. Aceştia şi-a propus ca să includă acest bloc în programul de reabilitare termică al locuinţelor. “La J 19 locuiesc numai cetăţeni care nu au niciun venit. Majoritatea trăiesc doar din ajutorul social. Nu au grupuri sanitare şi nici geamuri, iar nimeni nu s-a ocupat până acum de soarta acestor persoane şi din acest motiv am făcut această asociaţie”, ne-a mărturisit Vasile Iancu, preşedintele Asociaţiei Filantropica Romilor. Totodată, acesta a mai adăugat că, în cadrul programului de reabilitare termică a locuinţelor, în cazul în care locatarii acelui bloc trăiesc fără venituri, primăria ar putea ofere sprijinul pentru a-i ajuta săşi reabiliteze apartamentele. “Cu ajutorul acestei iniţiative, dorim să schimbăm imaginea acelui bloc, dar şi a Municipiului Călăraşi. Noi liderii suntem voluntari şi nu avem salarii aşa cum au liderii din alte oraşe. La noi la Călăraşi este dezastru în comunităţile de romi”, a mai ţinut să precizeze Iancu, adăugând că va face toate demersurile pentru ca aceşti oameni să aibă condiţii mult mai bune de trai.
Acasă Autorităţile locale caută soluţii pentru organizarea nunţilor de romi Trimis de Ioana Călin la 2 Iulie 2012 - 7:00am. 02.07.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2372 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local În continuarea demersului iniţiat la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Călăraşi în ceea ce priveşte prevenirea evenimentelor organizate pe raza municipiului Călăraşi de către membrii comunităţii rome, cu prilejul căsătoriilor, la finele săptămânii trecute a fost desfăşurată o întâlnire între autorităţile publice locale şi reprezentanţii romilor. Întrevederea a fost găzduită de sala de conferinţe a Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi şi au fost prezente autorităţile publice locale, respectiv George Iacob, prefectul judeţului Călăraşi, Cornel Coman, subprefectul judeţului Călăraşi, Daniel Drăgulin, primarul municipiului Călăraşi, reprezentanţii instituţiilor responsabile de aplicare a legii pe raza judeţului, şi anume cei doi adjuncţi ai şefului IPJ Călăraşi, comisar şef de poliţie Nicolae Ion şi comisar şef de poliţie Costel Chirică, şeful Poliţiei Municipiului Călăraşi, comisar şef Luchian Vasile, colonel Mihai Ionel, prim adjunct al şefului IJJ Călăraşi, Anghel Daniel, director al Poliţiei Locale Călăraşi şi aproximativ 50 de cetăţeni de etnie romă din judeţul nostru. Întâlnirea a avut drept scop stabilirea cadrului legal privind organizarea nunţilor de către cetăţenii romi şi a normelor de conduită socială care trebuie respectate în acest sens. Discuţiile abordate au vizat instituirea unui climat de ordine şi linişte publică pe raza municipiului Călăraşi, cu respectarea, atât a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice comunităţi rome, cât şi a prevederilor legale aflate în vigoare în acest sens. Astfel, trebuie respectate Legea nr. 60/1991 republicată, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, Legea nr. 61/1991 republicată, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulaţia pe drumurile publice şi Codul penal. Cetăţenii din municipiul Călăraşi speră în continuare ca autorităţile publice locale să găsească cât mai repede o soluţie pentru aceste evenimente zgomotoase ale romilor ce tulbură liniştea şi ordinea publică.
Şase experţi locali de etnie romă au fost angajaţi de primării Trimis de Luminiţa MORARU la 6 Februarie 2010 - 12:10am. 06.02.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1733 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie
Şase primării din judeţul Călăraşi au angajat experţi locali care se vor ocupa de îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat între comunităţile de romi vulnerabile şi instituţiile publice la nivel local, judeţean, regional şi naţional, în vederea creşterii incluziunii sociale a romilor din ţara noastră, prin dezvoltarea reţelei de experţi locali pentru romi. Cei şase cetăţeni de etnie romă din judeţul Călăraşi vor primi un salariu lunar de 2.000 de lei ca angajaţi ai Agenţiei Naţionale pentru Romi, pentru a fi manageri de proiect în comunităţile unde îşi au domiciliul. Angajările au fost făcute în cadrul proiectului "Reţeaua naţională a experţilor locali romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune socială a romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale", ce se va derula pe o perioadă de 2 ani, urmând ca la finalizarea proiectului primăriile să le asigure în continuare sustenabilitatea. Expertul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi, Mihail Eduard Lepădatu, ne-a declarat că cele şase primării care vor angaja cetăţenii de etnie romă sunt: Călăraşi, Frumuşani, Fundeni, Şoldanu, Dor Mărunt şi Curcani. "Judeţul nostru trebuia să angajeze numai cinci experţi locali, însă am mai primit un loc suplimentar", ne-a declarat expertul Mihail Eduard Lepădatu. Cei şase călărăşeni de etnie romă vor fi prezenţi în perioada 7 - 17 februarie a.c. la Sinaia, unde vor participa la un training de formare. Criteriile pe baza cărora au fost selectate cele şase persoane au însemnat o susţinere scrisă din partea minorităţii rome din care provin, diploma de bacalaureat, lipsa unui cazier judiciar şi un acord scris din partea primarului localităţii respective. Astfel, experţii locali romi vor fi angajaţi de primărie, iar fondurile pentru plata salariilor, în perioada ianuarie 2010-decembrie 2011, vor fi asigurate din bugetul finanţat de Uniunea Europeană. Pe perioada de implementare a proiectului, experţii locali romi vor beneficia de cursuri de formare, care vor fi organizate la nivel regional. Contractul prevede ca, din 2012, primăriile să preia în organigramă aceşti experţi locali romi şi să asigure fondurile necesare pentru plata salariilor.
210 locuri disponibile pentru repartizarea elevilor romi Trimis de Luminiţa MORARU la 4 Iulie 2011 - 11:10pm. 04.07.2011 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2134 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie, Învăţământ La sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi a avut loc ieri, 4 iulie a.c., începând cu ora 13:00, repartizarea elevilor de etnie romă pe locurile rezervate în licee sau Şcoli de Arte şi Meserii (SAM). Repartizarea computerizată în liceele şi şcolile de arte şi meserii din judeţul nostru, pe locuri speciale s-a făcut în ordinea descrescătoare a mediilor, conform opţiunilor exprimate. Inspectorul şcolar general al ISJ Călăraşi, prof. Constantin Tudor, a declarat că pentru prima dată elevii de etnie romă au susţinut evaluarea naţională. Anul acesta, la nivelul judeţului Călăraşi, sunt disponibile 210 locuri pentru elevii romi, după cum urmează: 106 în liceele din Călăraşi, 50 în Olteniţa, 20 în Lehliu Gară, 10 la Fundulea, 6 la Dragalina şi opt în Borcea, Mânăstirea şi Grădiştea. În fiecare clasă sunt rezervate două locuri pentru elevii de etnie romă care doresc să urmeze învăţământul liceal.
Două centre care vor accesa programe şi proiecte pentru comunităţile de romi, inaugurate în judeţ Trimis de Luminiţa MORARU la 18 Martie 2010 - 12:10am. 18.03.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1767 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie
În acestă perioadă, a fost constituit Consiliul Director al reprezentanţilor Asociaţiei Partida Romilor "Pro-Europa" - sucursala judeţului Călăraşi. Consiliul este alcătuit din cetăţeni români de etnie romă, care au drept scop ducerea la îndeplinire a prevederilor HG nr. 430/2001 privind Strategia Guvernului de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor. Astfel, la nivelul judeţului Călăraşi au luat fiinţă două centre care se vor ocupa cu scrierea de programe şi proiecte, care să vină în sprijinul comunităţilor de romi. Cele două centre au fost deschise în municipiile Călăraşi şi Olteniţa. "În acest context suntem deschişi colaborării cu toate instituţiile din judeţul nostru, în ceea ce priveşte problemele comunităţilor rome", ne-a declarat preşedintele Consiliului Director, Radu Maier. Precizăm că din acest Consiliu Director fac parte: juristul Alin Ceacărăscu, reprezentantul Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului; Mari-Elena Belciu, inspector minorităţi din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi; Ana Ion, expert programe şi proiecte; Radu Maier preşedintele Asociaţiei Partida Romilor "Pro-Europa" sucursala judeţului Călăraşi; Daniel Stancu, expert local rom din cadrul Primăriei Călăraşi; Nicoleta Ivan Manu, mediator sanitar din cadrul Primăriei Călăraşi; Ginel Trancă, secretarul Asociaţiei "Pro-Europa"; juristul Aurel Claudiu Pandelea. În perioada următoare, Consiliul Director al reprezentanţilor Asociaţiei Partida Romilor "Pro-Europa" - sucursala judeţului Călăraşi va încheia protocoale de colaborare cu instituţiile deconcentrate.
210 locuri disponibile pentru repartizarea elevilor romi Trimis de Luminiţa MORARU la 4 Iulie 2011 - 11:10pm. 04.07.2011 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2134 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie, Învăţământ La sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi a avut loc ieri, 4 iulie a.c., începând cu ora 13:00, repartizarea elevilor de etnie romă pe locurile rezervate în licee sau Şcoli de Arte şi Meserii (SAM). Repartizarea computerizată în liceele şi şcolile de arte şi meserii din judeţul nostru, pe locuri speciale s-a făcut în ordinea descrescătoare a mediilor, conform opţiunilor exprimate. Inspectorul şcolar general al ISJ Călăraşi, prof. Constantin Tudor, a declarat că pentru prima dată elevii de etnie romă au susţinut evaluarea naţională. Anul acesta, la nivelul judeţului Călăraşi, sunt disponibile 210 locuri pentru elevii romi, după cum urmează: 106 în liceele din Călăraşi, 50 în Olteniţa, 20 în Lehliu Gară, 10 la Fundulea, 6 la Dragalina şi opt în Borcea, Mânăstirea şi Grădiştea. În fiecare clasă sunt rezervate două locuri pentru elevii de etnie romă care doresc să urmeze învăţământul liceal.
99 de elevi romi au fost repartizaţi pe locurile speciale de la liceu Trimis de Luminiţa MORARU la 18 Iunie 2010 - 11:10pm. 18.06.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1842 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie, Învăţământ
În sala mare de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi a avut loc ieri, 18 iunie a.c., de la ora 10:30, repartizarea computerizată a elevilor de etnie romă pe locurile speciale din învăţământul liceal. Astfel, din cei 140 de elevi care şi-au depus dosarele pentru admiterea pe locurile speciale, numai 99 au fost repartizaţi. Restul elevilor vor concura alături de cei români, pe locurile vacante din unităţile de învăţământ liceale, însă numai după ce vor mai completa o dată fişele de admitere. Cele mai mari medii, avute de elevii romi, au fost următoarele: 8.57 Ana Camelia Răducanu, 8.43 - Ionela Cătălina Dumitrache şi 8.39 - Lorena Tudorache. Locurile speciale rezervate elevilor de etnie romă în cadrul liceelor călărăşene au fost ocupate în totalitate la Olteniţa, Dragalina şi Lehliu Gară. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre liceele din municipiul Călăraşi unde au fost repartizaţi doar 24 de elevi. Repartizarea pe locurile speciale pentru romi s-a făcut în ordinea descrescătoare a mediei de admitere. "Cea mai bună îndrumare a elevilor s-a făcut în unităţile de învăţământ în care predau profesori de limba romani. De exemplu, la Şcoala 'Gheorghe Florea' din Călăraşi, toţi elevii îndrumaţi de profesorul de limba romani au fost repartizaţi la liceu", ne-a declarat inspectorul şcolar Mari Elena Belciu. Precizăm că elevii români îşi vor putea depune de luni dosarele pentru admiterea computerizată în liceu.
140 de copii romi, înscrişi pe locurile speciale la liceu Trimis de Luminiţa MORARU la 16 Iunie 2010 - 11:10pm. 16.06.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1840 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie, Învăţământ La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi, 140 de elevi de etnie romă şi-au depus dosarele pentru admiterea pe locurile speciale rezervate acestora, în învăţământul liceal. Cei mai mulţi elevi provin din şcolile: SAM Gălbinaşi, Şcoala nr. 2 Stancea, Şcoala Răzvani, Şcoala nr. 2 Ulmeni, Şcoala Chiselet, Şcoala Chirnogi, Şcoala "Gheroghe Florea" Călăraşi, Grupul Şcolar Budeşti şi în premieră Şcoala Gurbăneşti şi Ciocăneşti. Cea mai mare "bătaie" este pe locurile din unităţile de învăţământ liceale din zona municipiului Olteniţa. Repartizarea candidaţilor pe locurile speciale pentru romi se va desfăşura în şedinţă publică în data de 18 iunie, începând cu ora 10:30, în sala de şedinţe a ISJ Călăraşi. "Cei mai mulţi elevi au solicitat repartizarea pe profilul 'estetica şi igiena corpului omenesc'", ne-a declarat inspectorul şcolar Mari Elena Belciu. Elevii romi vor fi repartizaţi în conformitate cu prevederile Calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2010 - 2011, aprobat prin ordin de ministru. Listele candidaţilor pe locurile speciale pentru romi, în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, precum şi graficul repartizării candidaţilor, vor fi întocmite în cursul zilei de astăzi. Pentru repartizare, candidaţii şi părintele sau tutorele legal trebuie să aibă asupra lor actele de identitate în original.
Experţii romi, prezenţi la stagiu de pregătire în cadrul proiectului ''Investeşte în oameni'' Trimis de Luminiţa MORARU la 15 Februarie 2010 - 12:10am. 15.02.2010 Luminiţa MORARU OBSRVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1740 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie
Peste 200 de specialişti romi participă, la Sinaia, în perioada 12 - 17 februarie, la un stagiu de pregătire în cadrul unui proiect finanţat din Fondul Social European ''Investeşte în oameni''. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat între comunităţile de romi vulnerabile şi instituţiile publice la nivel local, regional şi naţional în vederea creşterii incluziunii sociale a romilor din România, prin dezvoltarea reţelei de experţi locali pentru aceştia. În judeţul Călăraşi au fost selectate şase primării unde vor fi angajaţi experţi pentru romi, acestea fiind: Călăraşi, Frumuşani, Fundeni, Şoldanu, Dor Mărunt şi Curcani. Cei şase cetăţeni de etnie romă din judeţul Călăraşi vor primi un salariu lunar de 2.000 de lei ca angajaţi ai Agenţiei Naţionale pentru Romi, pentru a fi manageri de proiect în comunităţile unde îşi au domiciliul. Expertul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi, Mihail Eduard Lepădatu, ne-a declarat că aceste persoane care au fost selectate au o susţinere scrisă din partea minorităţii rome din care provin, diplomă de bacalaureat, nu au cazier judiciar şi au primit un acord scris din partea primarului localităţii respective. Cei şase cetăţeni de etnie romă din judeţul Călăraşi vor mai participa până la sfârşitul anului la stagii similare de pregătire, ce vor fi organizate la Cluj, Timişoara, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Alba Iulia. Precizăm că valoarea proiectului este de cinci milioane de euro şi în afara stagiilor de pregătire este finanţată şi dotarea birourilor experţilor locali cu mobilier, calculatoare şi imprimante, precum şi al experţilor pentru romi din cadrul prefecturilor.
Nunţile de romi sunt iarăşi criticate public Trimis de Elena ROGOZ la 31 August 2009 - 11:10pm. 31.08.2009 Elena ROGOZ OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1608 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie
Tradiţia etniei rome de a-şi scoate „fără număr” invitaţii, zestrea, lăutarii şi toate cele în stradă pentru a-şi celebra nunta nu e deloc acceptată de călărăşeni. Mai mult, o parte din autorităţi a tras un semnal de alarmă în repetate rânduri, dar degeaba. Respectarea legii se bate cap în cap cu tradiţia romilor, şi restul trebuie să tolereze acest fapt. Unul dintre consilierii municipali a avut, însă, o ieşire destul de virulente la adresa nunţilor de romi care se petrec în stradă, în ultima şedinţă ordinară, de săpătmâna trecută. Este vorba de Adriana Mărgineanu, şefa de la „Pavaje Spaţii Verzi”, care a cerut executivului luarea unor măsuri. Mărgineanu nu este primul ales local care cere acest lucru. Însă, până acum vreo măsură clară împotriva nunţilor care periclitează traficul sau poluează fonic nu s-a luat. Executivul primăriei şi-a mai notat încă o problemă a oraşului, la care sperăm să găsească o rezolvare cât de curând.
„Bătălie” între 50 de romi la Răzvani Trimis de Niculae COSTACHE la 10 Noiembrie 2009 - 12:10am. 10.11.2009 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1668 Secţiune principală: Fapt divers Secţiuni: Local În seara zilei de 8 noiembrie a.c., la ora 20:30, poliţiştii oraşului Lehliu-Gară au fost sesizaţi telefonic, despre faptul că în satul Răzvani este un scandal în desfăşurare în care sunt implicate multe persoane. Aceştia s-au deplasat imediat la faţa locului şi din primele verificări s-a stabilit că scandalul a fost generat pe fondul unui conflict spontan disputat între membrii unor familii de romi. Astfel, Ştefan N., Cristian P., de 16 ani, Lucian P., de 24 de ani, Ionel S., de 20 de ani, din oraşul Lehliu-Gară, sat Răzvani, Franţ T., de 28 de ani, Adrian T., de 23 de ani, din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov şi Ninel P., de 26 de ani, din comuna Dragalina, au pătruns fără drept în curtea locuinţei lui Viorel G., distrugându-i mai multe şipci metalice ale gardului, prin lovirea cu bâte. De aici grupul s-a deplasat la locuinţa mamei lui Viorel G., Margareta G., aflată în imediata apropiere, unde, în zona porţii, în stradă, l-au întâlnit şi agresat pe Ion N., fratele lui Viorel G., lovindu-l cu bâtele în zona corpului. Ion N. a fost transportat la Spitalul Orăşenesc Lehliu-Gară, nefiind necesară internarea. Tot în stradă, grupul pus pe scandal l-a agresat pe Amar G., fratele lui Viorel G., căruia i s-au acordat îngrijiri medicale, fără să fie spitalizat. În urma conflictului, au fost distruse parbrizele a două autoturisme, marca Audi şi Dacia 1300, luneta altui autoturism Audi, toate maşinile fiind parcate pe stradă. Urmare a evenimentului, în zona limitrofă s-au strâns, fără a fi implicate în conflict, circa 40 - 50 de persoane de etnie romă, membrii şi rude ale familiilor Ion N. şi Ştefan N., fiind nevoie de intervenţia Serviciului de Intervenţie Rapidă, o grupă de jandarmi şi 15 poliţişti de la Poliţia Oraşului Lehliu-Gară şi din zona rurală din apropiere, care au rămas în zonă pentru a preveni iscarea unui nou scandal, acestea urmând a fi retrase în momentul în care nu va mai exista conflictul. Cei implicaţi în scandal s-au ales cu dosar penal, urmând a fi efectuate cercetări în continuare.
"Internaţionalismul în activităţile din grădiniţă" - acţiune desfăşurată de copii din "Căsuţa Poveştilor" Călăraşi Trimis de Elena MITACHE la 27 Noiembrie 2010 - 12:10am. 27.11.2010 Elena MITACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1980 Secţiune principală: Social Secţiuni: Învăţământ
Grădiniţa cu Program Normal nr. 4 "Căsuţa Poveştilor" din Călăraşi a găzduit, în urmă cu câteva zile, un cerc pedagogic ce a avut ca temă acţiuni privind "Internaţionalismul (diversitatea culturală) în activităţile din grădiniţă". Cu acelaşi prilej a fost realizat şi un proiect tematic intitulat "Curcubeul prieteniei". "Astăzi (n.r. ieri) se desfăşoară o acţiune la Grupa Metodică 2 a acestui centru, care are ca temă la nivel naţional 'Internaţionalismul şi multiculturalitatea'. Proiectul este bordat în teme diferite, având grijă să apelăm la activitatea integrată, o nouă modalitate prevăzută de noul curicculum. Despre activităţile derulate în cadrul acestui proiect pot să vă spun că toate se ridică la un nivel nemaipomenit, dat fiind faptul că tema este destul de greoaie", ne-a declarat Mioara Pletea, educatoare la Grădiniţa nr. 10, responsabil în cadrul Centrului Metodic nr. 3 Călăraşi. Două grupe de copii români şi de etnie romani din cadrul grădiniţei călărăşene au desfăşurat o activitate în care au avut de creat accesorii pentru îmbogăţirea unor costume populare tradiţionale pentru cel românesc, dar şi pentru cel ţigănesc. "Copiii şi-au împodobit costumele cu accesoriile primite de la doamna educatoare, apoi vor învăţa o poezie care se numeşte "Hora mare", atât în limba română, cât şi în romani. Copiii vor interpreta, de asemenea, cântece şi vor dansa pe ritmuri româneşti şi ţigăneşti", a mai spus Mioara Pletea. La finalul acţiunii au fost înregistrate o serie de aprecieri din partea educatoarei, iar micuţii s-au jucat de-a reporterii, luându-şi unul altuia câte un interviu, exprimându-şi în acest fel impresii, gânduri, sentimente, trăiri din timpul activităţii. Scopul acţiunii desfăşurate de către micuţii din Grădiniţa nr. 4 "Căsuţa Poveştilor" Călăraşi a fost acela de cunoaştere a raselor umane de către copii. "Fiind o acţiune între două grupe, cea bilingvă şi cea română, lucrăm împreună pentru derularea acestor acţiuni încă de acum două săptămâni tocmai pentru a se crea această posibilitate de a relaţiona şi de a-şi face noi prieteni şi de a afla multe lucruri unii de la ceilalţi. Copiii români au aflat foarte multe lucruri din meseriile tradiţionale ţigăneşti, portul acestei etnii şi acelaşi lucru l-au aflat şi copiii de la grupa bilingvă de la grupa formată din copii români. Copiii au recunoscut că şi-au făcut mai mulţi prieteni pe parcursul acestor acţiuni", ne-a declarat educatoarea Mariana Ionescu. Pe lângă organizatori, la eveniment au fost prezenţi
părinţi, dar şi cadre didactice din grupa metodică din localităţile Borcea, Iezeru, Gâldău şi Jegălia.
14 septembrie – Ziua Liceanului Rom 17.09.2012 Stefania Neagu OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2426 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie, Învăţământ
Vineri, 14 septembrie a.c., a avut loc celebrarea zilei dedicate liceanului rom. Festivitatea a avut loc în incinta sălii de sport a şcolii generale nr. 1 „Carol I” şi a constat în momente de prezentare a porturilor populare al etniei rome, dansuri tradiţionale şi teatru. Ziua Liceanului Rom în România marchează debutul măsurilor afirmative în favoarea elevilor romi, prin admiterea acestora pe locuri distincte la şcolile normale (liceele pedagogice), în vederea pregătirii lor ca învăţători pentru şcolarizarea Romilor. La nivelul judeţului Călăraşi, fiecare cadru de învăţământ liceal cât şi fiecare şcoală de arte şi meserii, au cuprinse în structura pedagogică clase speciale pentru elevii romi. Anul acesta s-au împlinit 12 ani de când a întrat în vigoare programul naţional de şcolarizare a elevilor de etnie Romă şi formarea acestora ca învăţători. Festivitatea de celebrare a „Zilei Liceanului Rom” a avut loc în incinta şcolii generale nr. 1, „Carol I”, manifestare la care au luat parte atât autorităţile locale, prefectul George Iacob cât şi reprezentaţii elevilor romi. Dansuri tradiţionale şi prezentare de costume populare În deschiderea programului dedicat acestei zile, prefectul George Iacob, a ţinut să spună câteva cuvinte: „Aveţi câteva exemple frumoase al neamului rom. De asemenea şi liderii acestui neam sunt demni de a fi urmaţi de către dumneavoastră, cei care doriţi să realizaţi măcar pe jumătate din munca lor, pe viitor. Îmi face plăcere să iau parte la aceste evenimente frumoase şi datorită acestei ocazii vă spun că ar trebui să încercăm cu toţii să ne facem remarcaţi prin acţiuni culturale, de genul acesta, şi prin performanţe educative. Dumneavoastră veţi decide mai departe cum va evolua neamul Rom. Abia aştept să văd rezultatele!" Programul cultural desfăşurat de către liceenii Romi a constat în prezentarea porturilor populare ale turcilor, romilor şi spoitorilor, dansuri tradiţionale alea fiecărui neam cât şi o piesă de teatru. Astăzi, fiind prima zi de şcoală, sunt aşteptaţi să-şi îmbogăţească cultura şi educaţia, elevii romi şi sperăm ca de la an la an numărul elevilor romi şcolarizaţi să crească semnificativ.
Dialogul social, metoda de prevenire a poliţiştilor cu privire la nunţile romilor 27.06.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2369 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
Evenimentele organizate de membrii comunităţii rome, cu prilejul căsătoriilor, care au generat, frecvent, mai ales în ultima perioadă, blocări ale traficului rutier pe drumurile publice şi tulburarea liniştii cetăţenilor din municipiul Călăraşi. Având în vedere această situaţie, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Călăraşi au ales, ca primă metodă de prevenire a unor evenimente similare, dialogul social. Pentru acest lucru, poliţiştii au luat în considerare, atât interesele cetăţenilor romi, cât şi cele ale comunităţii, promovând, totodată, un respect reciproc şi importanţa respectării normelor de conduită în societate. În acest sens, sunt şi au fost purtate discuţii cu liderii comunităţilor rome din municipiul Călăraşi, aceştia fiind asiguraţi de respectul acordat obiceiurilor şi tradiţiilor specifice, dar şi informaţi cu privire la consecinţele nerespectării prevederilor legale aflate în vigoare. De asemenea, în nenumărate rânduri, călărăşenii s-au plâns că nu se pot odihni din pricina muzicii asurzitoare ce răsună de la nunţile rromilor, dar şi a faptului că de cele mai multe ori rămâneau fără locuri de parcare pentru că acestea erau transformate în spaţii de desfăşurare ale evenimentelor. În contextul evenimentelor produse pe raza municipiului, în luna în curs, care au adus atingere atât ordinii şi liniştii publice, cât şi liberei circulaţii pe drumurile publice, conducerea IPJ Călăraşi va impune adoptarea unor măsuri ferme de acţiune, care să conducă la instalarea stării de normalitate în municipiu.
Romii şi-au sărbătorit ziua în Parcul Dumbrava Trimis de Niculae COSTACHE la 10 Aprilie 2012 - 11:00am. 10.04.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2321 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
Ziua Internaţională a Romilor a fost sărbătorită cu mare fast în Parcul Dumbrava din municipiul Călăraşi. Peste 100 de cetăţeni de etnie romă au venit să petreacă cu muzică lăutărească, mici şi bere. Organizarea acestui eveniment a fost posibilă cu sprijinul Primăriei Municipiului Călăraşi, Partida Romilor „Pro Europa” şi Instituţia Prefectului - Biroul Judeţean pentru Romi. Romii din municipiul Călăraşi au sărbătorit duminică, 8 aprilie a.c., Ziua Internaţională a Romilor. Pentru a marca acest eveniment, zeci de cetăţeni de etnie romă au defilat, începând cu ora 14:00, pe străzile oraşului pe jos, cu căruţe împodobite de sărbătoare, dar şi cu maşini, unele de ultimă generaţie. Aceştia s-au deplasat iniţial până în Parcul Central, pe malul braţului Borcea unde au lansat pe apă coroniţe şi lumânări, totodată fiind susţinută şi o slujbă religioasă de părintele protoiereu Ramon Eugen Ilie, în memoria celor care au pierit în Holocaust. Petrecerea a început în jurul orei 15:00, în Parcul Dumbrava, la scena amenajată de primărie, unde romii au fost primiţi cu muzică lăutărească şi manele. Deliciul evenimentului a fost reprezentat de două apariţii cu nume grele în muzica de gen, Adrian Minune şi Sorinel Copilul de Aur. Liderii romilor la nivelul judeţului Călăraşi au fost şi ei prezenţi dumincă, alături de reprezentanţi ai Alianţei Popular Creştine. Toţi au urcat pe scena din Parcul Dumbrava şi prezentaţi publicului: Radu Maier, preşedintele Partidei Romilor „Pro Europa”, prim vicepreşedintele PDL Călăraşi, Georgel Muşat, preşedintele PNŢCD, Gheorghe Mandache, prim vicepreşedintele Partidei Romilor „Pro Europa”, Mihail Lepădatu, consilier pentru problemele romilor în cadrul Primăriei, Niculae Piţigoi, expert local pentru romi, Daniel Stancu şi consultant Cancelarie - Biroul Judeţean pentru Romi, Sorin Dumitru. Având în vedere importanţa evenimentului, oficialităţile le-au adresat câteva cuvinte romilor aflaţi în Parcul Dumbrava, încurajându-i şi felicitându-i de ziua lor. Petrecerea a durat până la ora 18:30, după care romii s-au retras la casele lor.
Curăţenie la J-uri 29.03.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Liderii romilor din Primăria Municipiului Călăraşi au acţionat şi ieri în cadrul campaniei „Luna curăţeniei”. După ce au salubrizat cartierul FNC, aceştia au mobilizat cetăţenii din zona J-urilor, în Doi Moldoveni, şi au adunat toate gunoaiele dintre blocuri.
Romii se implică în salubrizarea oraşului 28.03.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2312 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
Reprezentanţii romilor din Primăria Călăraşi s-au implicat în salubrizarea cartierului FNC. Aceştia au solicitat ajutorul firmei Urban SA şi au mobilizat cetăţenii pentru curăţarea zonelor afectate de gunoi. În acţiunea „Luna curăţeniei”, demarată de societatea de salubrizare a municipiului nostru înaintea sărbătorilor de Paşte, s-au implicat şi reprezentanţii romilor. Niculae Piţigoi, consilier pentru problemele romilor, şi Daniel Stancu, expert local pentru romi, ambii din cadrul Primăriei Călăraşi, au solicitat sprijinul firmei Urban SA pentru igienizarea unor zone din cartierul FNC. Totodată, aceştia au mobilizat populaţia din cartier, mai mulţi voluntari oferindu-se pentru a da o mână de ajutor. „Am dorit să facem această acţiune pentru că se apropie sărbătorile şi romii vor să aibă şi ei curăţenie. Pe terenul pe care îl curăţăm vin foarte mulţi şi aruncă gunoaie, diferite materiale de construcţii”, ne-a declarat Niculae Piţigoi. Consilierul pentru problemele romilor a precizat că acţiunea desfăşurată ieri nu este singulară, zilele următoare ei se vor implica şi în alte zone afectate, cu probleme. Din acest motiv, şi astăzi romii vor ajuta la salubrizarea zonei Doi Moldoveni, iar pe listă se mai află cartierul Cărămidari şi Oborul Nou. „Obiectivele noastre principale în această activitate sunt mobilizarea romilor din cartierele defavorizate şi colaborarea cu autorităţile locale”, a mai spus Piţigoi. Acţiunea desfăşurată ieri a fost supravegheată şi de viceprimarul Nicolae Cuţăr, care a colaborat cu atât cu firma de salubrizare, cât şi cu romii pentru ca lucrurile să se desfăşoare foarte bine. „Ca urmare a programului demarat de Urban, pe lângă acţiunile lor, era şi firesc să acţionăm separat în zonele defavorizate. Este bine că romii se implică în aceste acţiuni, prin reprezentanţii lor, care pot face recomandări tuturor să păstreze curăţenia”, a afirmat viceprimarul Nicolae Cuţăr.
Numărul cazurilor de abandon şcolar este în scădere Trimis de Ioana Călin la 25 Octombrie 2012 - 7:00am. 25.10.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2454 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Învăţământ
În fiecare an, sute de copii din toată ţara, în special cei de etnie romă abandonează şcoala, iar principalul motiv pentru care ei recurg la asemenea fapt este situaţia materială a familiilor acestora. Din fericire, la Şcoala Gimnazială “Gheorghe Florea” din Călăraşi, numărul copiilor care abandonează şcoala scade în fiecare an. La Şcoala Gimnazială nr. 7 “Gheorghe Florea” din Călăraşi, rata fenomenului de abandon şcolar scade de la an la an. Majoritatea copiilor de etnie romă, care locuiesc în cartierul Oborul Nou din Călăraşi, în ciuda situaţiei materiale cu care se confruntă familiile lor, vin la această şcoală şi unii dintre ei chiar au rezultate deosebite la învăţătură. În anii anteriori, în cadrul acestei instituţii de învăţământ, au existat 32 de cazuri de abandon şcolar, iar în prezent numărul copiilor care nu pot merge la şcoală a scăzut la 14. “Din punctul meu de vedere este un salt important. De la 32 de cazuri de abandon şcolar să ajungem la 14, este destul de bine. Aici este foarte greu de lucrat cu anumite categorii de copii, pentru că ei provin din familii nevoiaşe care locuiesc într-un cartier foarte sărac”, ne-a declarat profesor Marin Neaţă, directorul adjunct din cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 7. Principalul motiv pentru care copiii din comunităţile rome renunţă la şcoală este situaţia financiară a familiilor acestora, dar şi faptul că tinerii au tendinţa să se căsătorească la vârste destul de fragede. Cei care vin la şcoală depun toate eforturile pentru a învăţa. Mai mult de atât, procentul de promovabilitate a examenelor de evaluare naţională, susţinute de către elevii clasei a opta, a crescut semnificativ în ultimii ani, lucru ce demonstrează că aceştia se străduiesc să obţină rezultate din ce în ce mai bune. “Ca şi salt calitativ ar fi la clasa a opta, unde anul acesta am ajuns la un procent de promovabilitate a examenelor de evaluare naţională de 24. Nu este prea mult, dar plecând de la 0 la sută, consider că 24 la sută este o creştere. Ne mândrim cu lucrul acesta, pentru că toată lumea pune umărul la treabă şi este rezultatul tuturor”, a conchis profesor Marin Neaţă.
Expoziţie de picturi şi lansare de carte, la Protoieria Călăraşi Trimis de Ioana Călin la 8 Iunie 2012 - 7:17am. 08.06.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2356 Secţiune principală: Cultură Secţiuni: Local, Artă
La sediul Protoieriei Călăraşi, a avut loc miercuri, 6 iunie a.c., vernisajul expoziţiei "Lumea copilăriei" care a cuprins picturi şi desene realizate de elevii romi din cadrul Şcolii cu clasele IVIII “Tudor Vladimirescu”. La eveniment au participat reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Călăraşi, ai Protoieriei şi ai Partidului Romilor Pro Europa. În cadrul expoziţiei au fost prezentate peste 50 de lucrări cu tematică diversă, prin care elevii romi au demonstrat că se pot integra în colectivele şcolare, îşi pot manifesta pasiunile şi totodată îşi pot valorifica talentele. Persoanele prezente la această manifestare au fost surprinse de creaţiile micilor pictori, pe care le-au apreciat, fapt care i-a încurajat pe aceştia să mai realizeze şi alte lucrări interesante pe viitor. Tot în cadrul acestui eveniment a avut loc şi lansarea cărţii “Sub aură de luceafăr”, o antologie ce cuprinde creaţiile a 21 de autori, membri ai cenaclului literar - cultural “Marin Giurcă”. Cele mai multe dintre poeziile care se regăsesc în acest volum au fost citite şi în cadrul întâlnirilor dintre membrii cenaclului. Începându-şi activitatea pe 15 ianuarie 2011, cenaclul “Marin Giurcă” reuşeşte să reunească, din două în două săptămâni, în ziua de joi, începând cu ora 16:30, la sediul nou al Primăriei Călăraşi, persoanele care au înclinaţii spre arta scrisului. De asemenea, aici se citesc poezii, se lecturează lucrări de proză, se prezintă un calendar al evenimentelor, au loc dezbateri pe diverse teme şi sunt omagiate diferite personalităţi călărăşene.
Cort în Parcul Dumbrava pentru nunţile romilor 26.04.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2329 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
În anii trecuţi, nunţile romilor au tulburat ordinea şi liniştea publică în municipiul Călăraşi, prin faptul că acestea sunt organizate în parcări sau chiar în plină stradă. Aceasta este datina la ei, însă de fiecare dată, prin astfel de manifestări, romii blochează traficul şi deranjează populaţia, iar pentru acest motiv au fost amendaţi de mai multe ori de către oamenii legii. Primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, a afirmat că anul acesta situaţia va fi alta, deoarece în Parcul Dumbrava, pe terenul Fundaţiei pentru Tineret şi Sport, a fost deja amenajat un cort, de o firmă privată, destinat unor astfel de evenimente ale romilor. „S-a amenajat pentru romi special în Parcul Dumbrava, tocmai la Bazin, un cort să facă şi ei nunţi, să-i scoatem dintre blocuri. Şi ne mai gândim la o locaţie. Să-şi facă şi ei mai ieftin, aduc şi ei sarmale de acasă, vinul“, a spus primarul Dragu. Edilul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, a mai declarat că o să mai caute şi alte spaţii pe care romii să le folosească pentru desfăşurarea nunţilor, o variantă propusă fiind terenul 2 din incinta Stadionului Municipal Călăraşi. Cortul nu este însă pe placul tuturor, reprezentanţii PNL urmărind ca acesta să fie demolat. Pentru asta, zilele trecute, reprezentanţi ai partidului au mers la blocurile aflate pe străzile Cornişei, Progresul şi Flacăra, adică în apropierea zonei unde a fost construit cortul, pentru a aduna semnături de la cetăţeni, că sunt împotriva organizării nunţilor în această locaţie, motivul fiind zgomotul provocat de muzică. Ieri, în conferinţa de presă a PNL, Răducu Filipescu, preşedintele partidului la Călăraşi, a precizat că aceste semnături vor sta la baza unei viitoare autorizaţii de demolare.
Zece candidaturi pentru şefia Consiliului judeţean şi opt pentru Primăria Călăraşi Trimis de Luminiţa MORARU la 4 Mai 2012 - 9:00am. 04.05.2012 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2333 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie, Politică
Zece candidaturi au fost înregistrate la Biroul Electoral pentru şefia Consiliului Judeţean Călăraşi. "La preşedinţia Consiliului Judeţean Călăraşi s-au înscris un număr de zece candidaţi din partea USL, Partidul Uniunea Ecologistă din România, Alianţa Popular Creştină, Partidul Verde, Partidul Poporului, Forţa Civică, Partidul Alianţa Socialistă, Partidul Poporului - Dan Diaconescu, Partidul România Mare şi Uniunea Populară Social Creştină", a declarat miercuri, pentru Agerpres, preşedintele Biroului Electoral Judeţean (BEJ) Călăraşi, judecător Gheorghe Stoian. Potrivit acestuia, niciun candidat independent nu candidează la şefia CJ şi nici la consilieri judeţeni. Printre candidaţi îi regăsim pe Răducu-George Filipescu din partea USL şi Stelian Fuia din partea APC. Potrivit portalului instanţelor de judecată, în judeţul Călăraşi au fost depuse 14 contestaţii la Legea electorală, care au fost soluţionate pe fond de instanţele competente, urmând a fi soluţionată şi calea de atac a recursului. Dintre cele 14 contestaţii, una a fost depusă la Judecătoria Călăraşi, şapte la Judecătoria Olteniţa şi şase la Judecătoria Lehliu Gară. Opt candidaturi, înregistrate pentru Primăria Călăraşi Opt candidaturi pentru funcţia de primar au fost înregistrate până marţi după-amiază la Biroul Electoral de Circumscripţie al municipiului Călăraşi. "Pentru funcţia de consilieri locali la Biroul electoral de circumscripţie nr. 1 Călăraşi s-au depus liste cu candidaturi din partea Uniunii Social Liberale, Forţei Civice, Partidul Noua Generaţie, Partidul Alianţa Socialistă, Alianţa Popular Creştină, Uniunea Naţională a Comunităţilor de Romi, Partidul Poporului, Partidul PoporuluiDan Diaconescu şi Partidul România Mare. Pentru funcţia de primar au depus toate, cu excepţia Uniunii Naţionale a Comunităţilor de Romi'', a declarat, joi, pentru AGERPRES locţiitorul Biroului electoral nr. 1 Călăraşi, Iordache Nicoleta Corina. În această perioadă au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Călăraşi zece recursuri dintre care şase au fost soluţionate. "Pe rolul Tribunalului Călăraşi s-au înregistrat până la momentul de faţă zece recursuri declarate împotriva sentinţelor judecătoriilor din raza teritorială prin care au fost soluţionate contestaţii la
legea electorală. Din cele zece recursuri s-au soluţionat şase, patru având termen de judecată mâine (vineri-n.r.), iar pe fond sunt înregistrate două contestaţii la tribunal cu termen de judecată sâmbătă", a declarat pentru AGERPRES judecător Rodica Radu, înlocuitorul purtătorului de cuvânt al Tribunalului Călăraşi. Printre candidaţi îi regăsim pe reprezentantul APC, actualul primar Nicolae Dragu şi contracandidatul său Daniel Drăgulin, din partea USL.
Costinel Milescu va veni cu dovezi ce vor arăta adevărata faţă a campaniei electorale Trimis de Laura SUZEANU la 15 Iunie 2012 - 7:07am. 15.06.2012 Laura SUZEANU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2361 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie, Politică
În urma rezultatelor finale prezentate de Biroul Electoral de Circumscripţie (BEC) Olteniţa, Consiliul Local al municipiului este alcătuit din consilieri ai USL, APC, PPDD şi Uniunea Ecologistă. Uniunea Social Liberală (USL) va avea nouă consilieri locali, APC - şase, PP-DD va avea două mandate de consilieri, iar Uniunea Ecologistă alte două. Astfel, Uniunea Social Liberală (USL) a obţinut 5.111 de voturi, Alianţa Popular-Creştină (APC) a primit din partea olteniţenilor 3.261 de voturi, Partidul Uniunii Ecologiste a avut 998 de voturi, Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PPDD) a luat 885 de voturi, PPLC-ului i-au fost acordate 405 voturi, Uniunea Naţională a Comunităţii de Romi a obţinut 310 voturi, Forţa Civică a primit 222 voturi, Partidul România Mare (PRM) a avut 220 de voturi, Partidul Verde a luat 178 de voturi, Alianţa Civică a Romilor a obţinut 87 de voturi. Rezultatele transmise prin BEC Olteniţa pentru funcţia de primar al municipiului Olteniţa, în urma alegerilor din 10 iunie, Petre Ţone, candidatul USL, a obţinut 4.824 de voturi, Milescu Costinel – 4.163 de voturi, Petre Leonard 1.696 voturi, Filimon Mihai 958 şi Niculae Mirel 207. Prezenţa la urne a fost de 49,94%. Astfel, dintr-un total de 24.875 de alegători cu drept de vot, sau prezentat la urne 12.429, iar 11.847 au fost voturile valabil exprimate. Milescu: "Campania împotriva mea a început în urmă cu doi ani" Despre alegerile din 10 iunie 2012, primarul încă în funcţie al municipiului Olteniţa, Costinel Milescu, a declarat pentru "Observator de Călăraşi": “Strâng nişte date şi vreau să fac o analiză exactă a modului cum s-a desfăşurat campania electorală. În primul rând a fost foarte multă mizerie, campania împotriva mea a început în urmă cu doi ani, dar ca să vin cu date concrete strâng dovezi în sensul a demonta toată mizeria care a stat în spatele campaniei electorale 2012.
Mizeriile au fost la nivelul oraşului, foarte multă dezinformare, în aşa fel încât să-mi scadă mie credibilitatea şi pentru că vreau să ies cu dovezi în sprijinul afirmaţiilor pe care vreau să le fac, la ora asta le strâng. Voi face un istoric al campaniei electorale 2012 cu nişte date, nişte nume, dovezi în sprijinul afirmaţiilor mele.” Costinel Milescu a mai spus că va rămâne consilier în continuare pentru a-şi apăra investiţiile şi proiectele începute. “Am unde să mă întorc, am o firmă unde mă reîntorc, mă voi ocupa de ea să crească. Din punct de vedere politic voi rămâne în Consiliul local, în aşa fel încât să apăr investiţiile făcute şi dacă se poate să încep să promovez în continuare lucruri pentru oraşul nostru”, a adăugat Costinel Milescu.
Un condamnat în cazul omorului din "Livada" susţine că este nevinovat Trimis de Luminiţa MORARU la 20 Iulie 2011 - 11:10pm. 20.07.2011 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2146 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local
Borlan Cristian Dospin, condamnat în cazul crimei din cartierul "Livada", susţine că este nevinovat. După cinci ani de procese, instanţa l-a condamnat pe acesta la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a şi b C.p, pentru complicitate la crimă. Dospin susţine însă că din simplu martor a fost transformat în inculpat. Cel mai mult îl doare când fetele lui îl întreabă dacă el a fost autorul crimei. Lucrul ăsta l-a determinat să vină la presă şi să îşi spună povestea, cu speranţa că cineva o să-l asculte. Vă reamintim că pe data de 11 iunie 2006, la ora 20:30, o nuntă de romi s-a transformat în cel mai mare scandal înregistrat în municipiul Călăraşi. Atunci mai multe persoane de etnie romă, care participau la nuntă, l-au agresat pe Ştefan Ionuţ Dobre, pe atunci în vârstă de 17 ani. Pornind de la acest motiv, două grupări infracţionale s-au încăierat în locaţii diferite, iar în timpul altercaţiilor Constantin Petrică, în vârstă de 39 de ani, şi-a pierdut viaţa. Acesta a fost atacat de Nicolae Dumitrache (zis Budrigan), Laurenţiu Georgian Lefter, Valentin Ionel Niţă şi Ştefan Ionuţ Dobre. Constantin Petrică s-a prăbuşit şi a încetat din viaţă după ce a fost de mai multe ori înjunghiat în piept şi spate, lovit în zona capului cu arme albe şi corpuri contondente. Pentru aplanarea conflictului, la vremea respectivă s-a apelat la jandarmi, poliţişti şi chiar pompieri. În urma scandalului, alte opt persoane au fost internate cu leziuni grave. Instanţa călărăşeană s-a pronunţat în şedinţa publică de la 17 iunie 2011 şi a dat condamnările pentru cei implicaţi în scandal. În cazul lui Borlan Cristian Dospin instanţa călărăşeană a decis următoarele: "Respinge cererile de achitare formulate de inculpatul Dospin Borlan Cristian, în temeiul art. 10 lit.c C.p.p., pentru infracţiunile prevăzute de art. 26 C.p. rap. la art. 174 – 175 lit.i C.p. cu aplicarea art. 75 lit.a şi c C.p., pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. 1,2 C.p. cu aplic. art.75 lit.a şi c C.p. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 322 alin.1 C.p. cu aplic. art. 75 lit.c C.p.1. În baza art. 26 C.p. rap. la art. 174-175 lit. i C.p. cu aplic. art. 75 lit.a, c C.p., condamnă pe inculpatul Dospin Borlan Cristian, la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a şi b C.p. În baza art. 321 alin.1,2 C.p. cu aplic. art. 75 lit.a,c C.p.
condamnă pe acelaşi inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 322 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 75 lit.c C.p., condamnă pe acelaşi inculpat la 6 luni închisoare. În baza art. 33, 34 şi 35 C.p. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a şi b C.p. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a şi b C.p. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei". Din martor a aflat că este inculpat Povestindu-ne ce s-a întâmplat în seara de 11 iunie 2006, Dospin porneşte cu precizarea fermă că a fost doar un simplu martor la evenimentele de atunci. "În seara aia, veneam de la fratele meu şi am mers la acea nuntă, pentru că acolo cântau câţiva prieteni de-ai mei din Olteniţa. La un moment dat, la aproximativ 50 de metri, de unde cântau lăutarii, avea loc o altercaţie. Am zis că sunt numai nişte copii (...) apoi a venit naşul mare şi a spus 'Stop muzica!'. Lăutarii atunci mi-au spus: 'Nea Felix, stai lângă noi să nu ne bată ăştia sau să ne spargă intrumentele'. (...) Ăia se băteau, iar eu ajutam lăutarii să îşi strângă instrumentele şi să le urce în maşină. (...) De acolo am plecat spre rond unde este acum MiniMax. Acolo Zăbălaru vine cu scuterul şi mă întreabă: 'Ce s-a întâmplat?'. I-am răspuns că nu ştiu. (...) Privind spre Orizont de la "Linie" veneau nişte spoitori în bustul gol ... direct pe fra'su... spunea că este clanul lu' Mineru. L-au luat pe fra'su şi l-au bătut până l-au lăsat lat. Atunci Zăbălaru a intervenit, dar l-au bătut şi pe el. Mi-am luat nevasta, copiii şi-am plecat acasă. (...) A doua zi am aflat că a murit unu. Tot a doua zi, Zăbălaru mi-a spus să merg la poliţie să dau o declaraţie şi să spun tot ce am văzut, cum a fost el bătut. Mi-am luat şi nevasta să depună declaraţie pentru că şi ea văzuse ce am văzut eu", ne-a mărturisit Borlan. După ce a depus declaraţie, Dospin a aflat, în momentul în care a fost chemat la Parchet, că există declaraţii ale unor martori care susţin că l-au văzut în cartierul "Livada". Din acel moment a fost înştiinţat că este inculpat în acest dosar. "Eu la poliţie m-am dus neinvitat de nimeni, să declar ce am văzut. Păi, dacă eu am scris în declaraţie ce a scris şi nevastă-mea, păi să o aresteze şi pe ea", a declarat Cristian Dospin. Condamnat pentru complicitate la crimă, dar nu are interdicţie Borlan Cristian Dospin spune că a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru complicitate la crimă fără să fi fost confruntat cu vreun martor. "Dacă eu sunt complice la crimă, eu vă întreb cine este criminalul? Dacă instanţa ştie cine este, să-l cheme în faţa mea şi să spună că eu am fost acolo când s-a produs crima. Să spună: 'Mă Felixe, tu ai fost cu mine, de ce te mai ascunzi?'. (...) Dacă sunt condamnat pentru complicitate la crimă, înseamnă că sunt pericol public. Dacă sunt pericol public, cum de nu am interdicţie? Eu pot să fac orice acum, nu?", a spus Dospin. Borlan Cristian susţine că la finele acestei săptămâni va pleca din ţară întrucât nu are niciun fel de interdicţie. Şi în cei cinci ani de proces a părăsit ţara în nenumărate rânduri, nexistând un ordin de interdicţie emis pe numele său. Ne-a fost greu să credem că un condamnat la 15 ani de închisoare, pentru complicitate la crimă, nu are interdicţie de a părăsi ţara sau localitatea, dar acest fapt ne-a fost confirmat de purtătorul de cuvânt al IPJ Călăraşi, inspector Ramona Tudor. 13 persoane condamnate la închisoare între 3 - 16 ani
Instanţa a condamnat 13 persoane la închisoare între 3 - 16 ani în cazul crimei din "Livada", iar pedepsele au fost următoarele: Dumitrache Nicolae (zis Budrigan) va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 16 ani închisoare; Niţă Aurel (zis Zăbălaru) a primit 15 ani de închisoare; Dumitrache (fostă Sanda) Vasilica Minodora este condamnată la 3 ani de închisoare; Valentin Ionel Niţă va executa 7 ani şi 6 luni închisoare; Ştefan Ionuţ Dobre este condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare; Laurenţiu Georgian Lefter a primit 15 ani de închisoare; Aurel Iulian Baloi va executa pedeapsa de 15 ani închisoare; Petrişor Lupu 15 ani închisoare; Borlan Cristian Dospin 15 ani închisoare; Cristea Iancu va executa 4 ani de închisoare; Florin Teodor Milea 4 ani de închisoare şi Matei Mitică, 4 ani închisoare. Majoritatea persoanelor condamnate se află în libertate în momentul de faţă Borlan Cristian Dospin a atacat cu recurs la senţinţa instanţei călărăşene şi este convins că la Bucureşti va câştiga procesul.
Partida Romilor a intrat în reorganizare 20.08.2009 Elena ROGOZ Publicat în ediţia: 1599 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Politică
Pentru că de mai bine de jumătate de an nu mai avea activitate, Organizaţia Municipală Călăraşi a Partidei Romilor Pro Europa s-a reorganizat week-end-ul trecut, prin intermediul unor alegeri democratice. Noua conducere a acestei filiale a fost aleasă pentru un interimat de trei luni, potrivit informaţiilor oferite de preşedintele executiv al organizaţiei judeţene, Noni Oprea. Conducerea din municipiul reşedinţă de judeţ, asigurată de un Consiliu director, potrivit statutului, este formată din 11 persoane. Preşedinte a fost ales Toader Străchinescu, preşedinte executiv-Costel Arsene, primvicepreşedinte-Gheorghe Mihalache, secretar-Gheorghe Stanciu, vicepreşedinte-Gheorghe Ionescu, preşedintre structura de tineret-Florin Dorel Petrache şi preşedinte structura de femei-Virginica Creţu. Au mai fost aleşi şi patru vicepreşedinţi-Nicolae Vasile, Geapon Karani, Florentina Ion şi Ion Raclia. Conform declaraţiilor preşedintelui Organizaţiei Judeţene Călăraşi a Partidei Romilor Pro Europa, Radu Maer, odată cu această schimbare, romii din Călăraşi vor să transmită şi un mesaj tuturor partidelor politice. „Vrem să ştie toată lumea că în acest moment Partida Romilor nu are încheiat nici un protocol de colaborare cu vreun partid politic. Nu ne mai vindem aşa cum ne-am vândut poate până acum”, afirmă Radu Maer.
Primele centre de consiliere TBC din Europa de Est, inaugurate la Călăraşi 12.10.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1941 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie, Sănătate
Ieri, 12 octombrie a.c., primele două centre de consiliere TBC din Europa de Est au fost inaugurate în municipiul Călăraşi. Primul centru a fost inaugurat în cadrul Centrului Comunitar "Oborul Nou", în urma unui parteneriat încheiat între Spitalul de Pneumoftiziologie şi Primăria Municipiului Călăraşi, iar cel de-al doilea a fost inaugurat în zona comisariatului, graţie unui parteneriat încheiat cu Consiliul Judeţean. La evenimentul de ieri au fost prezente autorităţile publice locale, liderii comunităţilor de romi şi turci din municipiul reşedinţă de judeţ, conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie şi reprezentanţii KNCV (Fundaţia Regală Olandeză de Tuberculoză). Primarul Nicolae Dragu a înmânat, în deschiderea evenimentului, diplome de onoare managerului Spitalului de Pneumoftiziologie Călăraşi, dr. Spiridon Dumitrescu, şi managerul Fundaţiei KNCV, dr. Netty Kamp, moment urmat de tăierea panglicii de inaugurare a centrului din cartierul "Oborul Nou". De asemenea, un sobor de preoţi condus de părintele protoiereu Eugen Barz a ţinut slujba de sfinţire. În cadrul Centrului de consiliere TBC se va afla în permanenţă mediatori romi, asistenţi comunitari şi lideri formali care se vor ocupa cu informare şi consilierea comunităţii. Directorul Spitalului de Pneumoftiziologie Călăraşi, dr. Spiridon Dumitrescu, a declarat faptul că spre deosebire de centrul inaugurat în zona comisariatului, la cel din cartierul Oborul Nou se va afla în permanenţă o persoană care va furniza pacienţilor medicamentele pentru tratarea tuberculozei, sub strictă supraveghere medicală. Manifestările prilejuite de inaugurarea celor două centre vor continua şi astăzi, începând cu ora 10:00, la Centrul "Oborul Nou", unde copiii din acest cartier sărac au pregătit pentru invitaţi un mic program artistic.
"Când este în ziua nunții și noi facem la fel” 06.07.2011 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2136 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local Primarul municipiului Călărași, Nicolae Dragu, a adus în discuție în cadrul unei conferințe de presă, ce a avut loc la cabinetul senatorului Vasile Nedelcu, problema nunților de rromi organizate în parcările din oraș sau pe Stadionul Municipal. Mai mulți călărășeni s-au plâns pentru că au rămas fără locuri de parcare, iar liniștea le-a fost perturbată din pricina acestor evenimente care se lasă uneori şi cu întreruperea circulaţiei pe strada unde locuiesc nuntaşii. “Nunțile primesc aprobare pentru două ore cât își iau zestrea, dar nu să blocheze drumul sau să tulbure liniștea. Aici trebuie să se implice poliția locală. Aprobarea nu este ca să blochezi circulația, este pentru ca să se facă obiceiurile cu scoaterea mobilei, zestrea fetei și să pună o muzică în limita bunului simț”, a precizat primarul Nicolae Dragu. Cu toate spusele edilului, nu de puţine ori s-a întâmplat ca nuntașii rromi să obțină aprobare de la primărie, pentru a-şi desfăşura obiceiurile din faţa locuinţei timp de două ore, iar în schimb petrecerea să se lungească ore în şir perturbând liniştea şi ordinea publică a celorlalţi cetăţeni. Mai nou, aşa-zisele obiceiuri ţigăneşti care prevăd scoaterea zestrei în faţa casei, respectiv a blocului, au loc, tot cu aprobare de la primărie şi în parcările oraşului. În aceeaşi intervenţie, primarul municipiului Călărași a mai precizat că nuntașii nu au plătit parcarea, deşi aceasta a fost ca şi închiriată de rromi, Nicolae Dragu considerând că n-ar fi nicio diferență între nunțile de români și nunțile de rromi. „Rromii au un obicei, o tradiție de fapt, cum este și la noi, dar care nu scoatem mobila, dar când este în ziua nunții și noi facem la fel”, a spus edilul şef Nicolae Dragu. Despre nunta care a avut loc pe Stadionul Municipal, primarul spune că le-a oferit această locație pentru că era o “situație deosebită” din pricina numărului mare de nuntași, deşi edilul precizase anterior că era "o familie mai amărâtă". “Stadionul a fost în reparație, că altfel nu le dădeam aprobare. Nu vom mai merge pe această tendință, pentru că s-ar strica gazonul. Nuntașii au plătit aproximativ 2000 lei pentru taxa de închiriere a domeniului public plus taxa de gunoi”, a adăugat Nicolae Dragu. Primarul încearcă să se detașeze de această problemă și este de părere că este de competenţa poliţiei care ar trebui să-şi facă datoria când sunt desfășurate astfel de evenimente, iar cei de la mediu să măsoare cu ajutorul unui aparat numărul de decibeli care deranjează liniștea publică. Pe viitor, edilul s-a gândit să le ofere rromilor, care au un număr mare de invitați la nuntă, un spaţiu special amenajat în incinta Oborului din Călărași.
Conferinţa regională a Proiectului "Împreună pentru o societate mai bună", organizată la Călăraşi Trimis de Luminiţa MORARU la 17 Noiembrie 2009 - 12:05am. 17.11.2009 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1674 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie
Agenţia Naţională pentru Romi organizează astăzi, 17 noiembrie 2009, la Călăraşi, conferinţa regională a Proiectului "Împreună pentru o societate mai bună", pentru Regiunea de Dezvoltare Socială Sud Muntenia. Evenimentul se va desfăşura la Hotelul Călăraşi începând cu ora 11:00. "Împreună pentru o societate mai bună" este unul dintre primele proiecte din România în domeniul economiei sociale, având ca scop crearea de locuri de muncă pentru grupurile dezavantajate, cum ar fi persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu venituri scăzute. Bugetul proiectului este de aproximativ 4,8 milioane de euro, iar banii vor fi folosiţi pentru activităţi de consiliere, calificare profesională, înfiinţarea a opt Centre Regionale de Resurse pentru Economia Socială, câte unul în fiecare regiune de dezvoltare a României. În al doilea an de implementare al proiectului vor fi elaborate 80 de proiecte în domeniul economiei sociale în vederea dezvoltării întreprinderilor şi cooperativelor sociale şi vor fi create cel puţin 600 de noi locuri de muncă în ateliere, mini-fabrici, mini-ferme de producţie, 2.000 de persoane, urmând a fi calificate pentru piaţa forţei de muncă. La eveniment sunt aşteptaţi să participe reprezentanţii autorităţilor din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ai Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU) România şi reprezentanţii autorităţilor locale.
La Călăraşi, nuntă-n parcare! 24.06.2011 Elena MITACHE OBSERVATOR CULTURAL Nimic nu trebuie să ne mai mire din tot ceea ce se întâmplă în ultima vreme prin oraşul nostru drag, Călăraşi. După ce în urmă cu cateva săptămâni, administraţia locală a dat aprobare unei familii "amarâte" de etnie romă să-şi facă nunta pe terenul doi din incinta Stadionului Municipal, maine, primarul tuturor călărăşenilor, a dat aprobare pentru un alt eveniment asemănător. Dar nu tot în aceeaşi locaţie, ci într-o parcare din oraş, undeva în zona blocurilor din spatele Parcului Florilor. Zis şi facut! S-a prezentat "delegatul organizator" al nunţii la uşa primarului nostru, al tuturor călărăşenilor, şi a solicitat aprobare să poată desfăşura prima parte a evenimentului în parcarea din faţa blocului! Ce mai contează că locatarii din zonă au şi ei dreptul nu numai de a-şi parca autoturismele în apropierea casei, dar mai ales la liniştea normală dintr-un weekend mult aşteptat, după o săptămână de muncă. Cu toate acestea, nuntaşii primesc aprobare prin autorizaţia nr. 25582, eliberată de Primăria Călăraşi şi, potrivit acestui document, "delegatul - organizator" al evenimentului a aplicat pe toate maşinile din parcarea cu pricina urmatorul anunţ: "VA ROG FRUMOS SA FITI AMABILI ÎN DATA DE SÂMBĂTĂ 25.06.2011 SĂ ELIBERAŢI PARCAREA PENTRU CĂ AVEM NUNTĂ. VA MULŢUMIM PENTRU ÎNŢELEGERE!!! până la orele 20,00" La o asemenea "rugăminte" probabil că nu mai e nimic de comentat, ci doar de "executat"! Ar mai fi totuşi o întrebare: "Cât au plătit nuntaşii la primărie pentru parcarea pe care va avea loc petrecerea?" Nu de alta, dar pentru "chiria" de la stadion familia "amărâtă" de romi, aşa cum i-a spus primarul Nicolae Dragu,a dat vreo 1500 de lei!!! Aşadar, cetăţenilor "rugaţi" frumos să-şi mute maşinile din parcare, le sugerăm ori să plece din oraş ca să elibereze locul, ori să-şi închidă bine ferestrele că în zonă va fi... jale!
A rupt uniforma poliţiştilor care încercau să-l imobilizeze Trimis de Luminiţa MORARU la 2 August 2012 - 7:00am. 02.08.2012 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2395 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie
O petrecere organizată într-un local din municipiul Olteniţa s-a terminat cu un scandal monstru. Un bărbat aflat sub aburii alcoolului a ameninţat invitaţii la petrecere, iar în momentul în care poliţiştii au încercat să îl imobilizeze le-a rupt uniforma. Un bărbat din Jilava, Ilfov, suspect de ultraj contra bunelor moravuri, ultraj asupra poliţistului, port ilegal al cuţitului, a fost reţinut pentru 24 de ore. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii din Olteniţa au declinat, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, dosarul penal întocmit în data de 31 iulie a.c. pe numele unui bărbat care a provocat un scandal într-un local, fiind suspectat de săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, ultraj, sfidarea organelor judiciare şi port ilegal al cuţitului. O patrulă mixtă a intervenit pentru aplanarea unui conflict iscat în noaptea de 30/31 iulie a.c., în jurul orei 01:40, la un bar din localitate, unde avea loc o petrecere. Din verificările efectuate a rezultat că R. George, de 42 ani, din comuna Jilava, judeţul Ilfov, aflat în stare avansată de ebrietate, a proferat injurii şi a ameninţat cu acte de violenţă persoanele din incinta localului, având asupra sa un cuţit. În timp ce oamenii legii încercau să-l imobilizeze, acesta a rupt cămaşa şi epoleţii unui agent de poliţie. Agresorul a fost dat pe mâna procurorilor, luându-se măsura reţinerii sale pentru 24 de ore. Acesta a fost introdus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Călăraşi, urmând să fie prezentat astăzi Judecătoriei Olteniţa cu propunerea de arestare preventivă.
Cine are mai mult nevoie de ajutor? 14.07.2009 Elena MITACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1566 Secţiune principală: Atitudine Secţiuni: Editorial Trebuie să spun, încă de la început, că nu vreau ca cineva să interpreteze că semnatara acestei "păreri de observator" ar avea ceva cu etnia romă de la Călăraşi. Şi, din acest punct de vedere, o spun, cu mâna pe inimă, că, până în acest moment, nu am avut niciodată vreun fel de divergenţă cu membrii etniei alături de care călărăşenii îşi duc traiul aici pe malul Borcei de foarte mulţi ani. Ba, din contră, am avut colegi în şcoală, colegi de serviciu prin diferite locuri de muncă şi chiar prieteni ţigani pe care îi admir şi de care sunt tare mândră, având în vedere relaţiile interetnice existente pe plan local şi nu numai. De altfel, altele sunt nemulţumirile noastre, ale călărăşenilor, vizavi de modul în care noi, românii, suntem trataţi în propriul oraş, pe care, normal şi firesc, ar trebui să-l împărţim fără a ne arăta ce muşchi are fiecare, luptându-ne pentru superioritate. Pentru că, din păcate, cam acest lucru se întâmplă, cel puţin de ani buni, prin urbea noastră. Este o constatare şi mi-o asum, deşi multe voci în jurul meu susţin acelaşi lucru, cum că ţiganii noştri autohtoni, încet, dar sigur, încep să pună stăpânire pe oraş. Vedem aproape zilnic şi cu fiecare mod al lor de a trăi că încet, încet, românii se cam pierd de prin Călăraşi, locul lor fiind luat, teritoriu cu teritoriu, cartier cu cartier, stradă cu stradă, scară de bloc cu scară de bloc, de către reprezentanţii etniei rome. Mai mult decât atât, ar fi poate la fel de îngrijorător şi faptul destul de real cum că noi, românii, aducem pe lume din ce în ce mai puţini copii, în timp ce concetăţenii noştri mult mai prolifici din acest punct de vedere se află la polul opus. O altă realitate, constatată de după revoluţie este şi faptul că, cel puţin în ultimii ani, tot timpul se vorbeşte de fel şi fel de programe implementate pentru integrarea romilor. Şi, pentru ajutorarea lor! Aceasta în contextul în care, dacă stai să numeri prin Călăraşi, cele mai impunătoare case şi vile sunt, culmea! cele ridicate de... ţigani! Pe lângă majoritatea românilor de pe aceste meleaguri, ei, romii, sunt cei mai bogaţi. Ei au maşini "bengoase", ei fac afaceri imobiliare, ei îşi scot mobila scumpă la "mezat" în ziua nunţii şi tot ei ne perturbă mediul cu muzica dată aşa de tare, de se aude cu siguranţă şi pe Lună! Şi atunci, cine are nevoie mai mult de ajutor? Ţiganii sau românii? Grea întrebare...
La mâna minorităţii 11.07.2009 Nicolae DOBRE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1564 Secţiune principală: Atitudine Secţiuni: Editorial Despre problemele cauzate de naţiunea conlocuitoare, care curând va fi cotropitoare, mă refer la romi, sau ţigani, cum au cerut unii lideri să li se spună, presa locală a mai tot scris. Din câte se vede, am cam tocit stilourile şi am consumat cerneala degeaba, căci problemele tot nu s-au rezolvat. Folosiţi drept maşină de vot de toate formaţiunile politice, romii fac ce le taie prin cap atunci când au nevoie de ceva pentru etnia lor. Lăsând la o parte traficul de ţigări la colţ de stradă practicat de la scară largă de coloraţi şi puştoaicele cu fuste largi, un alt lucru ne face să avem dureri de cap în fiecare săptămână. Nunţile romilor au adus la disperare miile de călărăşeni, care nu se mai pot odihni de decibelii lui Guţă, Vijelie sau Minune. Noua modă a naţiunii conlocuitoare este nunta la cort, cu acord de la primărie. În aer liber, cu muzica la maxim, bruneţii se pun pe distracţie şi o ţin până dimineaţa, fără a fi deranjaţi de nimeni, păziţi de organ, căci au autorizaţie, iar nimeni nu le poate face nimic. Problema cu nunţile romilor există de ceva ani. Luna iulie e una de foc pentru călărăşeni, căci e sezonul distracţiei pentru ai noştri concetăţeni mai coloraţi un pic. Nu contează că mii de oameni nu pot dormi, iar în unele zone circulaţia se blochează. Nu. Important e că ei se simt bine, îşi etalează kitsch-urile pe stradă, se afişează cu lanţurile de aur, groase ca ale lui Grivei, la gât şi aduc „regii” manelelor, pentru a dansa şi arunca cu euroi. Că după aia nu mai au ce mânca e o altă problemă. Dacă distracţia s-ar produce în spaţii închise, iar decibelii nu ar deranja, pe nimeni ce face etnia nu ar interesa. Aşa… Profitând de indulgenţa tuturor autorităţilor, romii fac ce vor, când vor, cum vor. Chestiile ce ne sunt aruncate în faţă, că vor face curăţenie, că nu dau muzica la maxim, că nu vor deranja pe nimeni, sunt doar poveşti. Suntem la mâna minorităţii, cam acesta e adevărul. Voturile pe care le-au dat partidelor trebuie să se întoarcă într-un fel. Ajutorul din campaniile electorale se vede atunci când minoritatea se apucă să ceară. Şi cere… nu se încurcă.
"Împreună pentru o societate mai bună" urmăreşte crearea de locuri de muncă pentru grupurile dezavantajate Trimis de Luminiţa MORARU la 18 Noiembrie 2009 - 12:10am. 18.11.2009 Luminiţa MORARU OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1675 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie
La Hotelul Călăraşi a avut loc ieri, 17 noiembrie a.c., Conferinţa regională a Proiectului "Împreună pentru o societate mai bună". La eveniment au participat Nicolae Enciu, prefectul judeţului Călăraşi, Ilie Dincă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Dan Cristian Dumitru, director coordonator Organismul Intermediar Regional POS DRU, Regiunea Sud Muntenia, Theodor Porojan, director al Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România, Eder Bogatu, manager al proiectului, Elena Marin, expert coordonator Regiunea Sud Muntenia, dar şi primari ai localităţilor călărăşene în care trăiesc foarte multe persoane de etnie romă. "Împreună pentru o societate mai bună" este unul dintre primele proiecte din România în domeniul economiei sociale, având ca scop crearea de locuri de muncă pentru grupurile dezavantajate, cum ar fi persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu venituri scăzute. Bugetul proiectului este de aproximativ 4,8 milioane de euro, iar banii vor fi folosiţi pentru activităţi de consiliere, calificare profesională, înfiinţarea a opt Centre Regionale de Resurse pentru Economia Socială, câte unul în fiecare regiune de dezvoltare a României. "Aşteptăm de la dumneavoastră propuneri pentru a putea înfiinţa şi în România mini-ferme de succes, aşa cum am văzut în Spania sau Italia", a declarat Eder Bogatu, managerul proiectului "Împreună pentru o societate mai bună". Eder Bogatu a mai precizat că în al doilea an de implementare al proiectului vor fi elaborate 80 de proiecte în domeniul economiei sociale în vederea dezvoltării întreprinderilor şi cooperativelor sociale şi vor fi create cel puţin 600 de noi locuri de muncă în ateliere, mini-fabrici, mini-ferme de producţie, 2000 de persoane urmând a fi calificate pentru piaţa forţei de muncă.
Şcoala Gimnazială “Gheorghe Florea”, implicată într-un proiect naţional de mare anvergură Trimis de Ioana Călin la 31 Octombrie 2012 - 8:00am. 31.10.2012 Ioana Călin OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2458 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Învăţământ Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a lansat un program care are ca obiectiv general prevenirea insuccesului şcolar la elevii din clasele a V-a prin crearea/testarea/pilotarea unui program educaţional integrat şi resurse digitale de facilitare a tranziţiei din ciclul de învăţământ primar în ciclul de învăţământ gimnazial. Cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi, în cadrul acestui proiect naţional face parte şi Şcoala Gimnazială nr. 7 “Gheorghe Florea”. Printre proiectele în care Şcoala Gimnazială nr. 7 “Gheorghe Florea” din Călăraşi este implicată se numără şi "Programul educaţional integrat de facilitare a tranziţiei din ciclul de învăţământ primar în ciclul de învăţământ gimnazial în vederea prevenirii insuccesului şcolar la elevi”. Obiectivul general al proiectului vizează prevenirea insuccesului şcolar la elevii din clasele a V-a prin crearea/testarea/pilotarea unui program educaţional integrat şi resurse digitale de facilitare a tranziţiei din ciclul de învăţământ primar în ciclul de învăţământ gimnazial. “Este un proiect de mare anvergură la nivel naţional, pentru care ISJ Călăraşi ne-a propus să facem şi noi parte. În cadrul acestui parteneriat, şcoala va fi dotată cu două laptopuri, două videoproiectoare, o cameră video, lucruri ce vor rămâne la noi şi de care vor beneficia cadrele didactice şi elevii care învaţă aici”, ne-a declarat Marin Neaţă, directorul adjunct al Şcolii Gimnaziale nr. 7 “Gheorghe Florea” din Călăraşi. Grupul ţintă al proiectului este format din elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii, cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial, părinţi. În program sunt incluşi 2.500 de şcolari din clasele a IV-a şi a V-a, participanţi activi la pilotarea noului program educaţional integrat.
Locuitorii cartierului Oborul Nou beneficiază gratuit de curăţenie Trimis de Niculae COSTACHE la 23 August 2009 - 11:10pm. 23.08.2009 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1601 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local, Administraţie Locuitorii cartierului Oborul Nou, în marea lor majoritate romi, nu au încheiat contracte cu societatea de salubrizare pentru ridicarea gunoiului menajer. Acest lucru este posibil în municipiul Călăraşi deoarece persoanele din cartierul menţionat nu au venituri sigure, care să le permită să plătească suma necesară ridicării gunoiului. De altfel nici conducerea Urban SA de la Călăraşi nu doreşte să încheie, pentru moment, contracte în Oborul Nou. „Nu am încheiat contracte cu aceste persoane, momentan, pentru că sunt foarte sărace şi nu pot să achite suma solicitată. Majoritatea celor din cartierul Oborul Nou sunt înscrişi la ajutorul social sau lucrează cu ziua pentru a strânge bani de mâncare. Dacă nu au contracte asta nu înseamnă că nu le facem curăţenie. Le-am pus containere mari unde să arunce gunoiul, pe care le ridicăm o dată, de două ori pe săptămână. De asemenea inspectorii primăriei care merg prin oraş şi verifică zonele ne informează unde se strâng gunoaie şi acţionăm”, a declarat Cristian Popescu, directorul Urban SA - Călăraşi. La sfârşitul săptămânii trecute firma de salubrizare a fost înştiinţată despre faptul că în cartierul Oborul Nou s-au format câteva „depozite” de deşeuri. Angajaţii societăţii se aflau în ziua de vineri pe străzile cartierului, dotaţi cu saci de plastic şi mănuşi în mâini pentru a strânge gunoaiele. Din informaţiile primite de la unul dintre angajaţii societăţii Urban, care aduna mizeria, curăţarea cartierului respectiv necesită prezenţa lor şi în zilele de sâmbătă şi duminică.
Consilierii cer primarului să intervină în rezolvarea problemelor oraşului Trimis de Niculae COSTACHE la 29 August 2010 - 11:10pm. 29.08.2010 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1903 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local În ultima şedinţă ordinară de consiliu local, care s-a desfăşurat la sediul Primăriei Călăraşi, consilierii au adus în atenţia primarului „dezordinea” de pe raza municipiului. Aici au făcut referire la furturi, la trafic, la sistematizare şi altele. Consilierii şi-au exprimat de asemenea dorinţa de a lua parte la întâlnirile lunare din cadrul Comisiei de Ordine Publică, unde să invite reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei şi Poliţiei comunitare pentru rezolvarea problemelor. Lucrurile cele mai importante de care trebuie să se ocupe primăria în perioada următoare, şi care au fost sesizate de câţiva dintre consilierii locali, sunt legate de iluminarea trecerilor pentru pietoni, având în vedere că s-au produs mai multe accidente de circulaţie în ultima perioadă, verificarea şoferilor romi cu permise obţinute în alte state, organizarea de controale în pieţe pentru impunerea ordinii şi semaforizarea unor intersecţii importante. Executivul a luat l-a cunoştinţă şi a decis că aspectele semnalate de consilieri vor fi rezolvate în scurt timp pentru siguranţa cetăţenilor. „Vom verifica cele spuse de dumneavoastră. O să avem grijă ca trecerile de pietoni să fie iluminate corespunzător să nu se mai întâmple accidente. O să vorbim şi la poliţie să îi controleze pe romii care au permise de conducere obţinute în alte ţări pe şpagă. În ceea ce priveşte semaforizarea purtăm discuţii deja pentru a face proiectul pentru intersecţia de la Bălan, dar şi la Poliţie o să facem”, a spus primarul Nicolae Dragu. Acum rămâne de văzut dacă executivul se va implica şi va rezolva problemele semnalate de consilieri, având în vedere că este vorba de siguranţa cetăţenilor municipiului Călăraşi.
S-au scumpit ţigările... 18.01.2010 Elena MITACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1716 Secţiune principală: Atitudine Secţiuni: Editorial ...şi, ce-i cu asta?...ar veni răspunsul de la un împătimit al consumului de tutun. "Ce dacă s-au scumpit! S-a mărit preţul pachetelor aflate pe raftul magazinelor de profil, dar în schimb am găsit nişte preţuri... uite colo, la colţul străzii, de te dau pe spate, nu alta!", mi-a spus şugubăţ un tinerel, ce alerga de zor, zilele trecute, să-şi cumpere un pachet cu respectivul produs la care nu poate renunţa nici în ruptul capului. Dar nu v-am precizat unde alerga omul. Bineînţeles că v-aţi dat seama imediat. Împătimitul nostru în ale fumului de mahoarcă nu se ducea la magazinul de la parterul blocului, ci spre grupul de romi, gălăgioşi şi nestingheriţi în ale comerţului ilegal, ce se aflau puţin mai încolo, instalaţi pe o alee pietonală. "Ţigări?", te întrebă "comerciantul" în momentul care ai trecut pe lângă el, chiar dacă tu, neinteresat de marfa lui, nici măcar nu-i dai atenţie. Şi dacă tu nu-i faci vânzare, stai liniştit că vine un "beneficiar" în urma ta şi îşi ia câteva pachete en-gros, că en-detail nu se mai poartă demult. Asistând la întreaga operaţiune, tu, nefumător de fel, te uiţi cruciş şi îţi spui în gând "cică statul ăsta s-a gândit el aşa să mai adauge acolo ceva bănuţi în plus la preţul pachetului de ţigări, vezi Doamne! poate românii mai renunţă la tutun!" Ei, aş! De unde atâta popor mai sănătos şi fără vicii de acest fel? Are cineva un interes? În afară de al tău, ca individ, care îţi doreşti să nu-ţi mai intoxici corpul cu tutun şi să ai grijă de sănătatea ta, nimeni altcineva nu-ţi vrea binele! Aşadar, reluăm: "Băi, ce tragedie, s-au scumpit ţigările, ce mă fac?" Ce te faci, ce te faci, nu ştii că orice problemă are o rezolvare? Ori renunţi definitiv la ele, aşa pentru bugetul propriu, ori, dacă nu poţi şi nu ai ambiţie, contribui, cât se poate de conştient, la îmbogăţirea traficanţilor şi a comercianţilor fără acte de la colţul străzii. Fie vorba între noi, depinde ce alegi! Statul cică ne-a rezolvat cu preţul ţigărilor de pe raft, dar cu cel practicat ilegal când ne rezolvă? Nu de alta, dar cică, din ultimele zvonuri, au ăştia de la "comerţul ilicit" nişte preţuri la Kent de stă mâţa-n coadă! Şi, cu toate acţiunile poliţiei, ne referim aici la nivel naţional, nu numai local, previziunile în ceea ce priveşte stârpirea acestui comerţ sunt tot mai sumbre. Asta poate şi pentru faptul că traficanţii, destul de ingenioşi, se întrec practic în alegerea modurilor de a introduce cantităţi impresionante de ţigări în ţară. Păi, dacă au cui să le vândă!
30 de copii merg la cursurile after-school, de la Centrul Comunitar "Oborul nou" Trimis de Luminiţa MORARU la 26 August 2010 - 11:10pm. 26.08.2010 Luminiţa MORARU OBSERVATORUL DE CALARASI Publicat în ediţia: 1901 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie, Sănătate, Învăţământ
La Centrul Comunitar "Oborul Nou" din municipiul Călăraşi, găsim acum în timpul vacanţei de vară 30 de copii care frecventează zilnic cursurile after-school. Profesorul Nicolae Arsene şi soţia sa, Maria Arsene, profesoară de limba romani la Şcoala nr. 7, se ocupă în fiecare zi de educaţia şi igiena copiilor care vin la cursuri. Zilnic, între orele 13:30 - 17:30, copiii de etnie romă primesc un sandvici, pot face o baie şi participă la cursurile susţinute de cele două cadre didactice menţionate mai sus. Cei mici sunt ajutaţi să îşi efectueze temele din vacanţă sau participă la cursuri cu privire la practicile de igienă la nivel individual şi la nivelul familiei. De asemenea, centrul este dotat cu o bucătărie şi un birou cu mobilier şi echipamente IT în cadrul căruia se acordă servicii de informare şi consiliere pe domenii de interes pentru membrii comunităţii. Capacitatea de deservire a serviciului social este de 30 de copii şi 200 de membri ai comunităţii. Centrul comunitar a fost construit printr-un proiect finanţat de Fondul Român pentru Dezvoltare Socială prin Programul de Intervenţii Prioritare pentru Comunităţile Rome. Valoarea proiectului a fost de 157.769 de euro, dintre care 1.000 de euro reprezintă contribuţia comunităţii. Primăria Municipiului Călăraşi a ales comunitatea din cartierul "Oborul Nou" pentru construirea acestui centru, întrucât în această zonă nu există dispensar medical şi nici şcoală. Majoritatea locuitorilor din cartier sunt de etnie romă, cu probleme specifice acestei categorii de populaţie: lipsa locurilor de muncă, boli generate de condiţiile de locuit, abandon şcolar în rândul copiilor, majoritatea finalizând doar învăţământul primar, cazuri de violenţă în familie şi infracţionalitate ridicată. În perioada imediat următoare, reprezentanţii Spitalului de Pneumoftiziologie Călăraşi doresc să înfiinţeze şi un centru de consiliere TBC, în cadrul căruia se va afla în permanenţă mediatori romi, asistenţi comunitari şi lideri formali care se vor ocupa cu informarea şi consilierea comunităţii. Directorul Spitalului de Pneumoftiziologie Călăraşi, dr Spiridon Dumitrescu, ne-a declarat că noul centru de consiliere va fi inaugurat pe data de 12 octombrie a.c..
Nunţile ţigăneşti nu se mai lungesc în noapte Trimis de Elena MITACHE la 15 Iunie 2009 - 11:00pm. 15.06.2009 Elena MITACHE OBSERVATORUL DE CALARASI Publicat în ediţia: 1542 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local, Administraţie
Credeaţi că au scăpat călărăşenii de duduiala boxelor date la maxim din care răzbat, bineînţeles, manelele pe care se distrează la nunţi, concetăţenii noştri romi? Nici pomeneală! Aproape pe fiecare zi de weekend, cel puţin în ultima perioadă, romii au programate faimoasele petreceri de nuntă pe care le încep, cum altfel decât în faţa curţilor, în plină stradă, sau chiar în faţa scărilor de bloc. Am fost cu toţii martori că, fără să vrem, de cele mai multe ori, ne trezim pe câte o stradă din Călăraşi blocată practic de tot felul de obiecte din zestrea miresei, dar şi de nuntaşii prinşi în dansurile tradiţionale în mijlocul drumului. Şi probabil că n-ar fi nimic dacă petrecăreţii noştri s-ar rezuma doar la aceste aspecte, dar din câte se pare decibelii boxelor date la maxim încă ne mai terorizează auzul până spre ora 22:00. Chiar şi aşa, dacă ai norocul să locuieşti în apropierea unui asemenea eveniment, n-ai decât să stai, preţ de vreo patru ore, cu ferestrele închise deoarece îţi va fi imposibil să te înţelegi cu ceilalţi membri din casă. Referitor la acest aspect, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, subinspector Rmona Tudor, la numărul "112" au fost înregistrate câteva sesizări venite din partea cetăţenilor nemulţumiţi de muzica ce răsună puternic din boxele nuntaşilor. "Chiar la sfârşitul acestei săptâmâni au fost două sesizări, una la ora 21:32 şi a doua la 22:28. La prima sesizare, poliţiştii care s-au deplasat la faţa locului au aplicat o sancţiune contravenţională, iar la cea dea doua au luat măsuri de restabilire a ordinii publice", ne-a declarat subinspectorul Ramona Tudor, precizând că aproape de fiecare dată poliţiştii constată că respectivii nuntaşi au aprobări pentru desfăşurarea evenimentului, eliberate de către Primăria Călăraşi. De reţinut, totuşi, că la ultimele manifestări de acest gen, este drept că în jurul orei 22:00 decibelii daţi la maxim cu manele şi nuntaşi cu tot s-au mutat spre unul dintre localurile special amenajate din oraş. Pentru noi, ceilalţi, înseamnă mare lucru!
Jandarm acuzat că a bătut o femeie pe stradă Trimis de Niculae COSTACHE la 13 Martie 2012 - 5:00pm. 13.03.2012 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 2301 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local Mare aglomeraţie ieri la ora prânzului în faţa Primăriei Municipiului Călăraşi. Mai multe persoane, alături de poliţie şi jandarmi, încercau să dea de cap unei probleme apărute din senin. Un cetăţean era acuzat de un grup de cetăţeni că ar fi lovit o femeie care se deplasa în zona Centru. Ieri, în jurul orei 12:30, un apel la 112 a făcut ca organele de poliţie şi jandarmii să se deplaseze la sediul Primăriei Municipiului Călăraşi pentru a linişti apele între mai mulţi romi şi un bărbat pe care aceştia îl acuzau că ar fi lovit-o pe soţia unuia dintre ei în timp ce se deplasa în Centru cu fetiţa de mână. Bărbatul acuzat se numeşte Lucian Chirea, lucrător în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi. Veniţi să cerceteze la faţa locului, poliţiştii i-au întrebat, atât pe femeia care a spus că a fost agresată, cât şi pe martorii existenţi, despre cele întâmplate. „Mă duceam să scot nişte bani de la poştă. Din faţă venea acest domn cu doi copii, iar unul dintre copii nu a fost atent şi a intrat în mine. Atunci i-am zis să fie atent pe unde merge şi am plecat mai departe. După ce am trecut de ei a venit pe la spate mi-a dat cu genunchiul în burtă, cu pumnul în cap de mi-a căzut şi căciula, degeaba aşa”, a declarat femeia implicată în incident poliţiştilor. Un martor care a văzut întâmplarea nefericită a precizat de asemenea: „Noi mergeam în spatele lor, l-am văzut pe copil că a trecut aşa, dar ea nu a ţipat la copil că altfel auzeam şi eu. La care l-am văzut pe omul acela, era în spatele doamnei şi a dat în ea până am văzut-o jos. Când am văzut asta, ne-am dus şi noi, ne-am apropiat de ei să-i despărţim”. Jandarmul acuzat a stat în tot acest timp în primărie şi nu a ieşit în faţa celor care îl acuzau, pentru a nu-i incita, iar poliţiştii şi jandarmii făceau ture afară - înăuntru, pentru a lua declaraţii. Lucian Chirea a declarat că femeia i-ar fi lovit copilul, dar că el nu a agresat-o. După vreo 15 minute, după ce poliţiştii au ascultat ambele variante, i-au invitat pe cei doi la sediul IPJ Călăraşi unde le-au explicat celor doi că pot contacta medicul legist şi pot depune plângere, în 60 de zile, conform legii.
Contrabanda cu ţigări, o „afacere” în curs de dezvoltare Trimis de Niculae COSTACHE la 12 Ianuarie 2010 - 12:10am. 12.01.2010 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1711 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local Patrulele formate din poliţişti şi jandarmi au acţionat în această perioadă în zonele în care se cunoaşte că se desfăşoară acţiuni de comerţ ilicit cu ţigări. Astfel, în ziua de 8 ianuarie a.c., în timp ce se aflau în patrulare, poliţiştii şi jandarmii au depistat pe Prelungirea Bucureşti din municipiul Călăraşi pe Ilie M., de 35 de ani, din localitate, care avea asupra sa 12 pachete de ţigări de diferite mărci, netimbrate, pe care le comercializa fără a poseda actele de provenienţă necesare. În aceeaşi zi, la ora 15:30, o altă patrulă mixtă a depistat în zona Pieţei Big pe Marcela G., de 48 de ani, şi Petrică G., de 37 de ani, ambii din Călăraşi, care aveau asupra lor 37 de pachete de ţigări pe care vroiau să le comercializeze. Cele trei persoane au fost sancţionate conform legii 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, iar ţigările în valoare de 200 de lei au fost confiscate. Începând cu 1 ianuarie a.c., când preţurile la ţigări au crescut atingând pragul de 10 lei, tot mai multe persoane preferă să-şi cumpere ţigări de la comercianţii romi care importă ţigările de la vecinii din Moldova şi Ucraina, unde accizele sunt mult mai mici. Vânzătorii din stradă practică alte preţuri decât cele din magazine, cu mult mai mici şi atrag clienţii de parcă ar oferi ceva gratis. Printre mărcile de ţigări care pot fi găsite pe piaţa neagră se numără Winston, Pall Mall şi Viceroy la preţ de 5 lei, faţă de 9,3 lei în magazine, Kent şi Rothmans la preţ de 6,5 - 7 lei, faţă de 9,9 lei. Vânzătorii ţigărilor de contrabandă riscă foarte mult pentru a-şi vinde marfa, însă şi profitul este pe măsură, iar cererea din ce în ce mai mare. În acest sens putem spune că poliţiştii aleargă după cai verzi pe pereţi, deoarece comerţul ilicit cu ţigări va exista atât timp cât este încurajat, iar cumpărătorii se înmulţesc pe zi ce trece sau mai bine zis de la o majorare a preţului ţigărilor la alta.
Persoanele evacuate intră astăzi în casă nouă Trimis de Niculae COSTACHE la 5 Ianuarie 2010 - 12:05am. 05.01.2010 Niculae COSTACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1705 Secţiune principală: Actualitate Secţiuni: Local Persoanele evacuate sau care urmează să fie evacuate din casele naţionalizate se mută astăzi în casă nouă. La ora 10:00, primarul municipiului Călăraşi, Nicolae Dragu, va repartiza cheile celor 12 familii care şi-au depus cerere şi care îndeplinesc toate condiţiile pentru a locui într-o astfel de locuinţă. De mai bine de doi ani de zile, mai multe familii din categoria celor evacuate, în special de romi, aşteaptă ca autorităţile locale să le repartizeze o locuinţă. Lucrările pentru cele două tronsoane ale blocului P6 - 1 au fost finalizate încă de anul trecut, tronsonul A în luna august, iar tronsonul B în noiembrie, numai că de atunci comisia de repartizare a locuinţelor din cadrul primăriei a lucrat la stabilirea persoanelor care îndeplinesc condiţiile şi ordinea de priorităţi. Astfel, în luna decembrie 2009, în ultima şedinţă de consiliu local, locuinţele au fost repartizate, 12 familii regăsindu-se pe listă. În acest caz, chiar dacă au existat discuţii pentru repartizarea apartamentelor la sfârşitul anului trecut, executivul primăriei a preferat să aştepte venirea anului 2010. Construirea blocului P6 - 1 a fost finanţată de la bugetul de stat şi a costat 6.732.000 de lei, punând la dispoziţie 30 de apartamente. Lucrările au fost demarate în luna noiembrie a anului 2007 de către firma SC Confort SA, fiind finalizate în aproximativ doi ani de zile.
Dai ai, nu dai… 26.11.2009 Nicolae DOBRE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1682 Secţiune principală: Atitudine Secţiuni: Editorial „Dacă dai ai, dacă nu dai… nu ai”, cam ăsta pare a fi sloganul din zilele acestea, zile pline de suspans pentru clasa politică originală românească. A trecut prima rundă a alegerile şi au ieşit în faţa populaţiei, pentru a justifica rezultatele sau pentru a-şi ţipa nemulţumirile, atât învinşii cât şi învingătorii. Pe plan central, dar şi local, se dau mesaje, se vorbeşte unitar, totul cu un singur scop: unii să câştige, alţii să piardă. A început războiul nervilor pentru turul II, un război în care se vor da lovituri sub centură, un război în care unul are cam toată clasa politică de partea lui, mă refer la Mircea Geoană, iar un altul nu-i mai are decât pe tovarăşii săi de vreme bună şi vreme rea, adică Traian Băsescu. A trecut primul tur şi ce concluzii am tras? Unele destul de simple. În continuare ne place manipularea, în continuare ne condiţionăm votul, cei mai mulţi dintre noi, de întrebarea „mie ce-mi dai ca să te votez?”. De dat s-a dat şi la aceste alegeri. Pe lângă obişnuitele pixuri, fulare şi geci, partidele au mai dat găleţi cu pui, sau peşte, plus obişnuitele sume de bani pentru liderii comunităţilor de romi sau alte religii. Spunea ieri un lider local că cine a avut banul a reuşit să iasă pe primul loc, asta cu referire clară la PSD Călăraşi, organizaţie locală ce în ultimii cinci ani a fost mai mereu pe ultima treaptă a podiumului la fiecare scrutin. De dat bani şi cadouri au dat toţi. Unii mai puţin, alţii mai mult. Îmi povestea ieri cineva cum un deputat de Călăraşi şi un preşedinte de organizaţie judeţeană, membrii ai aceluiaşi partid, au dat „cadouri” în aceeaşi localitate, de două ori aceloraşi persoane, încurcând localităţile ce le aveau în subordine. Cei care au luat voturi mai puţine au ieşit în faţă şi au afirmat că un ban ei nu au dat şi niciun vot nu au cumpărat. Poveşti pentru adormit copiii sub patru ani. Toţi au sărit cu sume importante, mai ales în comunităţile sărace. Dacă dai ai, nu dai nu ai, aşa se întâmplă la orice scrutin. Până când nu vom avea vot obligatoriu vom tot auzi mereu, la orice zi de alegeri, că s-au cumpărat voturi, că au fost fraude şi s-a votat dirijat. Când va fi votul obligatoriu, cât oare te va costa să cumperi pentru a fi în frunte? Până atunci… dai ai, aduni voturi, nu dai…
Fântâna din curtea Catedralei "Sf. Anastasia" a fost închisă Trimis de Elena MITACHE la 15 Septembrie 2010 - 11:10pm. 15.09.2010 Elena MITACHE OBSERVATOR DE CALARASI Publicat în ediţia: 1918 Secţiune principală: Social Secţiuni: Local De o bună bucată de vreme, fântâna din curtea Catedralei "Sf. Anastasia" nu mai poate fi folosită. La prima vedere am fi crezut că apa de aici nu mai este potabilă şi din acest motiv, îngrijorător de altfel pentru sănătatea călărăşenilor, autorităţile locale ar fi decis ca fântâna să fie scoasă din uz. Un pic de adevăr există însă, motivele adevărate care au dus la acoperirea fântânii respective cu un capac de lemn sunt unele cât se poate de autohtone şi care se datorează unor acţiuni întreprinse de un grup de romi. Informaţia ne-a fost dată de către unul dintre angajaţii lăcaşului de cult în apropierea căruia se află amplasată de foarte mulţi ani această sursă de apă. "Fântâna a fost închisă pentru că nu mai avem gardian permanent aici şi toţi ţiganii îşi făceau de lucru pe lângă ea. A fost o nuntă de spoitori aici la biserică şi nu ştim ce anume au aruncat în ea pentru că părintele a chemat pe cineva să cureţe, a scos apa din ea, dar nu vă spun ce au mai găsit acolo. Bidoane, sticle, scânduri şi fel de fel de obiecte au fost aruncate acolo", ne-a spus angajatul bisericii, adăugând că printre toate obiectele aruncate în fântână, cineva a avut grijă să pună acolo şi nişte diluant. "Acum după ce s-a scos toată apa, parcă nu mai miroase, dar trebuie scoase obiectele acelea de acolo. Nu are cine să intre în fântână să facă acest lucru, probabil că trebuie cineva specializat pentru asemenea lucrare", ne-a mai spus persoana, care a ţinut să precizeze că este păcat de apa aceea bună pe care o foloseau foarte mulţi călărăşeni. Tot aceasta ne-a declarat că odată cu restructurările la Poliţia comunitară, parcul din zona Catedralei "Sf. Anastasia" nu mai are pază permanentă şi că un angajat al acestei instituţii are grijă de mai multe spaţii verzi din zona 2 Moldoveni. "Părintele a zis că deocamdată o lăsăm aşa închisă şi dacă va mai exista aici în zonă din nou pază permanentă poate va angaja pe cineva să cureţe fântâna şi astfel să fie pusă din nou în funcţiune. În caz contrar, e posibil ca lumea să nu se mai poată aproviziona cu apă de aici", ne-a mai spus interlocutorul nostru. Ar mai fi de adăugat că foarte mulţi călărăşeni s-au aprovizionat cu apă din această fântână de aproape o ani, respectiv prin anul 2002, atunci când a fost construită.
PLOIESTI Jurnalişti bătuţi de rromi 2 noiembrie 2012 OBSERVATORUL PRAHOVA de Administrator
Jurnaliştii postului Eforie TV au fost agresaţi de un grup de romi. Incidentul a pornit de la o altercaţie în trafic, care s-a transformat într-o bătaie în toată regula. Doi angajaţi ai postului au încercat să-şi apere o colegă, care era la un pas să fie linşată. Un reporter a fost bătut crunt pentru că a filmat tot incidentul. Bărbatul lovit este operator şi avea camera pornită. Asta se pare că i-a scos din sărite pe bărbaţi. După prima lovitură, camera a căzut şi s-a întrerupt imaginea. Sunetul însă, a mers în continuare, iar camerele de supraveghere din apropeiere au înregistrat totul. Bărbatul a fost lovit cu pumnii şi cu picioarele. Nici când a venit poliţia, bătăuşi nu s-au calmat. Scandalul a izbucnit după ce bărbatul bătut îi luase apărarea unei femei în trafic. Bătăuşii s-au ales cu dosar penal pentru loviri şi alte violenţe.
Rromii s-au strâns buluc pentru analize gratuite publicat la: 29 octombrie 2012 OBSERVATORUL DE PRAHOVA de Administrator
Holurile Şcolii nr.136 din Capitală au fost neîncăpătoare sâmbătă dimineaţă, unde în jur de 100 de rromi cu venituri mici s-au strâns buluc pentru a li se face analize medicale gratuit. Timp de patru ore, cozile s-au format la recoltarea de sânge, la ecografii şi la electrocardiograme, în cadrul programului “Totul pentru sănătate”, coordonat de Andreas (18 ani), fiul liderului Partidei Romilor, Nicolae Păun.
Experte în dormitor, dar virgine pe hârtie. Româncele îşi cumpără "onoarea" de la medic publicat la: 18 octombrie 2012 OBSERVATORUL DE PRAHOVA de Administrator
Sute de românce vor să îşi cumpere virginitatea direct de la doctor. Sunt experte în dormitor, dar se vor virgine pe hârtie. De frica părinţilor, a viitorilor soţi sau a societăţii, fetele îşi comandă certificate false de virginitate. Pentru multe din tinere, virginitate e cea mai mare calitate şi cea mai de preţ zestre. Mai ales în comunităţile de rromi. Certificatul de virginitate fiind o garanţie de onoare, părinţii îşi iau copilele de mână şi le duc la ginecolog înainte să le facă mirese. Medicul legist poate elibera un certificat de virginitate nounouţ în schimbul a 50 de lei. Din 10 fete care se pretind fecioare, 5 se dovedesc a nu fi. De multe ori, medicii închid ochii şi dau rezultate inconcludente, pentru că ştiu că fetele ar putea fi pedepsite crud de către familiile lor. Însă minciuna are picioare scurte, iar certificatul funcţionează doar până în noaptea nunţii, când adevărul iese la iveală. Pentru cele care vor să ducă minciuna până la capăt, există însă şi alte variante. În schimbul a câteva sute de lei, îşi pot reface, chirurgical, himenul.
Un neamţ şi-a rezervat un pat în Parcul Nichita Stănescu publicat la: 17 septembrie 2012 de Roxana Tănase OBSERVATORUL DE PRAHOVA De 13 zile, Michael Bensch, din Germania, se află la Ploieşti şi doarme în apropierea standurilor de carte din Parcul Nichita Stănescu. Omul susţine că vrea să ajungă cu bicicleta în mai multe oraşe europene pentru a scrie o carte. La Ploieşti s-a convins de ospitalitatea românilor, iar la greci şi-a pierdut câţiva dinţi, după ce a fost atacat de trei indivizi.
Originar din Wressbaden (Germania), Michael Bensch, în vârstă de 48 de ani, a plecat de acasă din 2008, când s-a decis să scrie o carte despre peripeţiile sale, pe bicicletă, prin Europa. Până acum a trecut prin Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Grecia, Bulgaria, iar în România se află de două luni şi jumătate. A ajuns la Ploieşti în urmă cu 13 zile şi doarme, potrivit spuselor lui, într-un stand de cărţi din Parcul Nichita Stănescu. Michael nu este singur. Este însoţit de prietenul său, un câine comunitar, pe nume Thundar. Astăzi a oprit pentru câteva minute, la Primăria Ploieşti, unde a mărturisit că a rămas fără bani. Angajaţii s-au mobilizat repede. Unii i-au dat bani de ţigări, alţii de mâncare. Tot la iniţiativa angajaţilor municipalităţii, un fast food din Ploieşti i-a donat ceva mâncare. Oricum, Michael susţine că, în cartea sa, va vorbi foarte frumos despre rromi şi despre ospitalitatea lor. A dormit la o familie de ţigani, a primit mâncare şi a fost primit cum se cuvine, fapt care vine să contrazică spusele turiştilor străini pe bicicletă atacaţi cu pietre în judeţul Sălaj. În Grecia, însă, neamţul a rămas fără câţiva dinţi, după ce a fost bătut de trei indivizi. Una peste alta, bărbatul şi-a tatuat harta României pe gât şi este convins că seamănă, cel puţin la mustaţă, cu legendarul Asterix. Michael vrea să plece mâine din Ploieşti, următoarea destinaţie urmând să fie Ungaria.
Prefectul judeţului are un nou consilier VIDEO publicat la: 13 septembrie 2012 de Roxana Tănase OBSERVATORUL PRAHOVA Prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, are un nou consilier. Este vorba de Vladimir Andrei Manta, expert pe problemele rromilor, în vârstă de 25 de ani şi absolvent al UPG, secţia Finanţe, Bănci, dar şi a unui master în Managementul Sistemelor Economice. Astăzi, de altfel, după aproape doi ani, la Sala de Protocol a Prefecturii, din ordin al prefectului, a avut loc prima şedinţă a Biroului Judeţean pentru Rromi, în care s-a luat în discuţie problema locurilor de muncă, dar şi a lipsei actelor de identitate pentru mulţi care fac parte din această etnie. Tot astăzi, în BJR s-a decis reînfiinţarea postului de mediator şcolar. Din Biroul Judeţean pentru Rromi mai fac parte Cristina Stoichici, director Cancelarie prefect, şi Vasile Vădan, consilier juridic Prefectura Prahova. Vezi aici declaraţia lui Vladimir Andrei Manta:
Samir Borovină despre scandalul de ieri seară: ”Nu suntem un clan, nu suntem interlopi sau te miri ce alte exemple negative pentru societate” publicat la: 6 septembrie 2012 de Ciprian Pap OBSRVATORUL PRAHOVA Ieri seară, două familii de rromi din Ploieşti au fost la un pas de a porni un adevărat război din cauza mai multor tineri băuţi, puşi pe harţă. În urma articolului Scandal în curtea Poliţiei Muncipiului Ploieşti - A reînceput războiul dintre clanurile rromilor de pe platoul Halelor Centrale, Samir Borovină, unul din cei implicaţi în incidentul cu pricina, ne-a contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere vizavi de cele întâmplate.
Acesta susţine că nu a intervenit în altercaţie decât pentru a aplana conflictul dintre cumnatul său, patronul unui magazin din zona Vega, şi câţiva rromi care au venit în locaţia respectivă, au consumat băuturi alcoolice iar, la un moment dat, au provocat scandalul. ”Eram cu fiul meu să vizionăm un film la Cinema Patria iar, în jurul orelor 19.30, m-a sunat soţia să mă anunţe că pe cumnatul meu, Florin, care are un magazin în zona rafinăriei Vega, îl aleargă câţiva ţigani beţi. Când am ajuns la faţa locului, l-am găsit pe un anume Costel, pe care îl cunoşteam din vedere şi care fusese implicat în scandal, iar cumnata mea se încuiase în magazin de frică. Cumnatul, din câte înţelesesem, fusese agresat şi fugărit spre liniile de cale ferată de acest Costel şi alţi câţiva colegi de pahar ai lui fiindcă a îndrăznit să-i roage să plece acasă şi să nu mai facă scandal, fiind băuţi. Între timp, cumnatul meu s-a întors iar, într-un acces de furie, l-a lovit pe acest Costel”, susţine Samir Borovină. Bărbatul ne-a mărturisit că, în scurt timp, zona a fost împânzită de mai mulţi rromi din cartierul Bereasca, rude cu agresorii fratelui său. ”Majoritatea celor strânşi acolo erau femei, rude şi vecini de-ai lor, din Bereasca. Eu am încercat să aplanez conflictul, l-am tras pe cumnatul meu deoparte şi l-am potolit, ei au început să ne ameninţe că ne omoară, că nu ne uită şi tot aşa. La un moment dat, mai multe femei care făceau scandal au sărit la mama să o lovească iar eu le-am împins înapoi. Era normal să le opresc şi să nu-mi mai îmbrâncească părintele”, ne-a declarat Samir Borovină. Între timp, în urma apelului pe 112 efecutat de soţia patronului fugărit de clienţi, la faţa locului a sosit un echipaj de poliţie. ”Cumnata mea sunase deja la 112. De frica lor, fiindcă se adunaseră foarte mulţi în zonă, am cerut sprijinul poliţiei pentru protecţie. Ne-am dus la secţie, am dat declaraţii, iar, ulterior, deoarece în faţa Poliţiei se strânseseră multe rude şi prieteni ai acestora iar noi voiam să evităm orice fel de conflict, i-am rugat pe poliţişti să ne escorteze să ne luăm maşinile de la magazin şi să plecăm acasă. În tot acest timp, rudele lor strigau la noi că ne omoară şi că nu ne uită. Am primit ameninţări. Ne este frică de ce va urma. Poliţia şi-a făcut datoria şi a intervenit cu trebuia. Ne-a escortat, după aceea, până în Mihai Bravu, ca să ajungem în siguranţă acasă. Problema e că ne este frică de ei şi de ce
va urma. Noi suntem oameni corecţi, chiar dacă suntem ţigani. Ducem o viaţă liniştită, corectă şi fără probleme cu legea şi aşa vrem să ne-o păstrăm. Nu suntem un clan, cum se vorbeşte în oraş, nu suntem interlopi, scandalagii sau te miri ce alte exemple negative pentru societate ci oameni simpli. Sincer, ne este teamă de o posibilă răzbunare a lor”, este de părere Samir Borovină. În ceea ce priveşte incidentul din data de cinci iulie, când un bărbat a murit în scandalul iscat zona Halelelor Centrale, Samir Borovină susţine că ”familia noastră nu are nicio legătură cu persoanele implicate în scandalul respectiv”
Ce spune poliţia despre incident În cursul zilei de astăzi am reuşit să obţinem şi poziţia oficială a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova vizavi de incidentul de ieri seară. Astfel, conform Biroului de Presă al IJP Prahova, totul a pornit de la un bărbat care s-a dus să bea în barul respectiv, cel patronat de fratele lui Samir Borovină. La un moment dat, conform oamenilor legii, individul a început să-şi înjure interlocutorul cu care stătea de vorbă la telefon. Patronul magazinului, se pare, a crezut căl înjură pe el iar, de aici, a pornit un schimb de replici. Conform oamenilor legii, patronul şi-ar fi chemat în ajutor câteva rude, generând o stare conflictuală. ”S-a acţionat în baza unui apel efectuat pe Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă ”112”. La faţa locului a fost trimis un echipaj de poliţie care a aplanat starea conflictuală. Toţi cei implicaţi în incident au fost duşi la sediul Poliţiei, unde au fost audiaţi, luându-se totodată măsurile prevăzute de lege. Au fost întocmite mai multe dosare penale pentru port ilegal de armă albă şi ameninţare. Într-adevăr, persoanele implicate au fost însoţite de poliţie către locuinţele lor pentru a preveni izbucnirea unui nou conflict. În continuare, avem în atenţie situaţia pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente neplăcute”, ne-a declarat Daniel Radu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova.
Scandal în curtea Poliţiei Muncipiului Ploieşti - A reînceput războiul dintre clanurile rromilor de pe platoul Halelor Centrale publicat la: 5 septembrie 2012 de Ciprian Pap OBSERVATORUL PRAHOVA Scandal de proporţii, în această seară, în zona Halelor Centrale din Ploieşti! Două familii de rromi s-au luat la bătaie din cauza unei dispute pe tema supremaţiei din piaţa de flori.
Totul a început în jurul orelor 22.30, când mai mulţi membri ai familiei lui Samir din clanul Borovineştilor s-au luat la ceartă cu câţiva membri din familia cunoscută drept Buzaţii. La scurt timp, disputa a degenerat într-o bătaie de stradă soldată cu internarea de urgenţă în spital a unui bărbat din familia Buzaţilor. Conform surselor noastre, de frică, rudele acestuia, majoritatea florărese, au luat-o la fugă spre sediul Poliţiei Muncipiului Ploieşti, de pe Strada Gheorghe Doja. Aici, soţia victimei a intrat în curtea Poliţiei cerând ajutorul oamenilor legii, însă, conform aceloraşi surse, care nu au nimic în comun cu cele două familii, femeia şi celelalte rude ale bărbatului internat în spital au fost scoase afară forţat din curtea Poliţiei Municipiului Ploieşti, unde erau aşteptate de cei din clanului Borovineştilor. Cei care au asistat la incident susţin că soţia victimei a fost bătută chiar de faţă cu poliţiştii. Între timp, pe străzile adiacente şi-au făcut apariţia alte câteva zeci de persoane, venite să-i susţină pe cei din familia Borovineştilor, având maşinile ticsite de topoare, săbii şi bâte. Interesant este faptul că, până la această oră, la faţa locului nu şi-au făcut apariţia decât două echipaje ale Jandarmeriei. Martorii susţin că printre cei care s-au strâns în zonă se vehiculează faptul că rudele lui Samir ar fi chemat în ajutor nişte ruşi pentru a-i pune la respect pe cei din familia Buzaţii. Am încercat să obţinem şi un punct de vedere oficial al Poliţiei pe marginea acestui subiect însă, până la această oră (n.r. - 23.50), acest lucru nu a fost cu putinţă.
Reamintim că pe data de 5 iulie anul acesta două clanuri de rromi s-au luat la bătaie în plină stradă, în plină zi, pentru supremaţia de pe platoul Halelor Centrale. În urma altercaţiei, un tânăr a murit din cauza loviturilor primite.
Vom reveni cu amănunte!
Scandal cu pistoale în Bereasca - O femeia gravidă a ajuns la spital publicat la: 29 august 2012 de Ciprian Pap OBSRVATORUL PRAHOVA Un scandal de proporţii a izbucnit, astăzi, în cartierul ploieştean Bereasca. Membrii unei familii de etnie rromă s-au luat la bătaie din cauza unei dispute mai vechi cu privire la casa în care locuiesc. Pentru calmarea spiritelor a fost nevoie de intervenţia mascaţilor.
Scandalul a izbucnit în momentul în care unul din fraţi cu pricina a intrat peste celălalt în casă pentru a-l evacua. Spiritele s-au încins iar, în scurt timp, în zonă s-au strâns câteva zeci de locuitori din zonă, rude de-ale acestora şi vecini. La un moment dat, unul din cei implicaţi în incident a scos un pistol cu gaze şi a tras mai multe focuri. Din fericire, nimeni nu a fost rănit însă o femeie gravidă în cinci luni s-a speriat într-atât de tare încât a fost necesară transportarea sa la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Disputa dintre cele două tabere s-a stins de-abia după ce la faţa locului şi-au făcut apariţia mascaţii. Oamenii legii au reţinut o parte din cei implicaţi în scandal şi i-au condus la secţiei pentru continuarea cercetărilor. În momentul de faţă, poliţiştii sunt pe urmele celor care se sustrag cercetărilor, fiind instituite mai multe filtre în oraş. UPDATE Comunicatul Poliţiei: Astăzi, în jurul orei 14.00, Dipeceratul Poliţiei Municipiului Ploieşti a fost sesizat cu privire la faptul că în cartierul ploieştean „Bereasca” a izbucnit un conflict spontan între membrii unei familii. Poliţiştii s-au deplasat cu operativitate la faţa locului şi au intervenit ferm, aplanând conflictul şi restaurând ordinea şi liniştea publică. Din primele cercetări a rezultat că motivul izbucnirii conflictului l-a constituit disputarea dreptului de proprietate asupra unui imobil, iar în timpul incidentului a fost folosit un pistol cu gaze. Nicio persoană nu a suferit vătămări de vreun fel, şi nici nu au existat pagube materiale, o femeie însărcinată fiind transportată la spital pentru investigaţii medicale. Cei patru participanţi la incident au fost identificaţi, după aproximativ o oră doi dintre ei fiind depistaţi în zona de sud a municipiului. Ei au fost conduşi la sediul poliţiei pentru cercetări. Cercetările sunt efectuate în prezent pentru stabilirea cu exactitate a circumstanţelor de producere a incidentului şi a legalităţii deţinerii şi folosirii pistolului, în vederea luării măsurilor legale.
Profanatorii de morminte fac legea în cimitirul Mihai Bravu! / Scrisoarea cititorului publicat la: 6 august 2012 de Administrator OBSERVATORUL PRAHOVA Mai mulţi cititori ai observatorulph.ro ne-au semnalat faptul că mormintele din cimitirele ploieştene sunt profanate aproape zilnic, fără ca autorităţile locale şi administratorii să intervină. Printre aceştia se numără şi Marian Matei, care ne-a semnalat următoarea situaţie: „Mama mea este inmormantata in cimitirul Mihai Bravu (din primavara anului 2010) . Locul de veci unde mama mea (Matei Viorica) se odihneste, se afla in parcela 7, randul 16, loc 4. Locul este concesionat pe numele bunicii mele, Feher Ana . Precum orice buni crestini , noi-familia, ingrijim mormantul periodic (cel putin o data pe saptamana) , pastram curatenia , udam florile si ne ingrijim de obiceiurile crestinesti necesare celor plecati dintre noi, pentru ca acestia sa nu fie uitati . In fiecare an plantam rasaduri de flori, renovam si aducem ghivece la mormant. Toate cele descrise le facem fara a deranja mormintele din jur si fara a tulbura linistea celor ce duc somnul de veci in cimitirul Mihai Bravu. Anul trecut , in lunile Iulie si August, ne-au fost furate de doua ori rasadurile plantate la mormantul mamei mele. La scurt timp dupa aceea am constatat ca nu doar noi am fost pagubiti (si revoltati) de asemenea fapte reprobabile ... Am fost bucurosi de masurile luate atunci , citind , atat in presa locala cat si in cea centrala, despre promptitudinea masurilor luate de catre autoritati . Totusi se pare ca , atunci cand un hot este prins ... altul ii ia locul. Insa si mai grav este faptul ca , ulterior, administratia a cedat presiunilor si santajului unor indivizi/individe de cea mai joasa speta, auto-intitulatele "bocitoare" . Aceste "bocitoare" nu se multumesc doar cu inselarea autoritatilor statului (nedeclarand veniturile obtinute si prestand o activitate fara a avea acest drept), ci se preteaza si la comiterea unor infractiuni , tulburand linistea celor inmormantati in cimitir si profanand mormintele rudelor noastre. In ultimele luni am fost socat sa constat ca munca si cheltuielile facute in aceasta primavara, la mormantul mamei mele, au fost zadarnice. In ultimele luni , de la mormantul mamei mele , ni s-a furat dupa cum urmeaza: - 1 bucata vaza de plastic (vaza interioara , ce vine amplasata in vaza ceramica lipita pe placa funerara). 5 ghivece cu flori naturale rare 1 ghiveci deosebit cu flori artificiale toate rasadurile plantate 1 icoana de marime medie . Alte prejudicii: ne-a fost distrus trandafirul plantat anul trecut, fiindu-i rupte toate crengile inflorite (crengile rupte din el le-am gasit la un mormant vecin , in vazele mormantului ce apartine Fam. Vieru ). INTRE 15 IULIE 2012 SI 3 AUGUST 2012 , AM INVESTIT IN AMENAJARE (rasaduri, ghivece, pamant special , ingrasaminte, etc.) SI IN
REPARAREA PREJUDICIILOR SUFERITE ANTERIOR, LA LOCUL DE VECI AL MAMEI , PESTE 400 RON(o suma considerabila , tianand seama ca suntem oameni normali , cetateni de rand ai acestei tari) . IN DIMINEATA ZILEI DE ASTAZI , 6 AUGUST 2012 , MERGAND LA MORMANTUL MAMEI MELE, AM GASIT TOTUL DISTRUS (icoana , florile plantate recent , ghivece ... furate s.a.m.d.) Intreband paznicii si alte persoane care detin locuri de veci in zona , am inteles ca vinovate pentru prejudiciile aparute la mormantul mamei mele si pentru tulburarea odihnei sale, sunt chiar auto-intitulatele "*bocitoare*"(care ingrijesc mormintele din jur ). Mai nou , familiei mele i s-au transmis chiar si amenintari din partea rudelor unora dintre *"bocitoare"* .Am incercat sa fac o plangere/sesizare direct la conducerea cimitirului Mihai Bravu , dar de acolo mi s-a spus ca nu se poate lua nicio masura deoarece *bocitoarele* sunt protejate de catre superiorii din administratia cimitirelor din Ploiesti. De asemenea mi s-a spus ca exista nenumarate alte cazuri (recente) precum cel petrecut la mormantul mamei mele, dar le este teama sa mai ia masuri sau sa impuna restrictii de acces respectivelor , deoarece respectivele ameninta cu repercursiuni si violenta (majoritatea provenind din familii de rromi). Nu inteleg de ce mai exista angajati la paza cimitirului ? Care este rostul lor acolo ? (lasand deoparte faptul ca , dupa ora 18:00, gasesti paza tot timpul sub influenta licorilor bahice si ca pentru 1-2 Ron lasa orice autoturism in interiorul cimitirului) . Nu de putine ori i-am surprins cum asistau impasibili la gratarele fumegand, preparate ad-hoc de catre cetateni apartinand etniei rroma (probabil folosind drept combustibil crucile din cimitir) ... sau privind neclintiti la drifturile si "cascadoriile"* pe care aceeasi minoritari le faceau cu autoturismele pe terenul proaspat defrisat (din spatele cimitirului). Este regretabil faptul ca am ajuns sa va deranjam cu astfel de probleme si ca mortii nostrii nu-si pot gasi odihna vesnica, din cauza unor profanatori de morminte si a incompetentei unor angajati care ar trebui sa vegheze ordinea si linisitea in respectivul cimitir.Furturile si distrugerile par sa ia amploare de la o zi la alta si nimeni nu face absolut nimic in aceasta privinta.
Poliţist împuşcat în picior de către un hoţ de fier - Cum se dezinformează oamenii legii între ei publicat la: 24 iulie 2012 de Ciprian Pap OBSERVATORUL PRAHOVA Răsturnare de situaţie în cazul incidentului de sâmbăta aceasta, în care un poliţist din cadrul Poliţiei TF ar fi fost împuşcat de un hoţ de fier vechi. Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual Prahova, Florian Ioniţă, cel de la care ne-a parvenit informaţia, îşi cere scuze public şi susţine că a fost dezinformat, culmea, chiar de către poliţistul despre care se presupune că ar fi fost împuşcat.
Astăzi de dimineaţă, aflam informaţia potrivit căreia un poliţist din cadrul Poliţiei TF a fost împuşcat, zilele trecute, chiar în timp ce prinsese un hoţ de fier în zona Gării de Sud. Culmea, agresorul era acelaşi după care, în urmă cu câteva luni, omul legii a tras câteva focuri de armă, fiind prins în timp ce comitea aceeaşi faptă. Astfel, de la liderul de sindicat Florian Ioniţă, aveam să aflăm că victima este agentul principal de Poliţie TF, Alin Vesel, care, conform informaţiilor furnizate de acesta, sâmbătă, afla în timpul serviciului, în zona liniilor de cale ferată din sudul Ploieştiului. La un moment dat, omul legii a observat câţiva indivizi care încercau să fure mai multe relee din infrastructura feroviară. Acesta i-a somat, însă, unul din hoţi a scos un pistol şi l-a împuşcat pe omul legii, după care a fugit. Din fericire, arma era un pistol cu bile de cauciuc iar proiectilul l-a lovit pe poliţist în picior, în zona fesei, provocându-i o rană minoră. Conform aceleiaşi surse, agresorul a fost identificat imediat, fiind vorba de o veche cunoştinţă a oamenilor legii: un ploieştean de etnie rromă din cartierul Mimiu, cunoscut sub numele de Vulpaşin. Între timp, lucrurile, însă, au luat o altă turnură.
Ce spune Poliţia TF De cealaltă parte, reprezentanţii Poliţiei TF Prahova infirmă faptul că poliţistul ar fi fost împuşcat. Conform acestora, într-adevăr, sâmbăta trecută, a avut loc un incident în care au fost implicaţi hoţi de fier vechi, poliţişti şi agenţi de pază. Aceştia susţin că, la primele ore ale dimineţii, în Gara de Sud din Ploieşti a oprit o garnitură încărcată cu fier vechi, paza acesteia fiind asigurată de către agenţii unei firme contractate de proprietarul fierului, înarmaţi cu puşti cu aer comprimat şi bile de cauciuc. La un moment dat, unul dintre vagoane a fost luat cu asalt de mai mulţi rromi din cartierul Mimiu. Aceştia s-au luat la ceartă cu agenţii de pază, unul dintre cei
din urmă trăgând cu puşca după un minor şi rănindu-l în zona urechii. Între timp, pentru calmarea spiritelor, agenţii au cerut sprijinul poliţiştilor din cadrul Poliţiei TF, în acea zi fiind, într-adevăr, de serviciu, şi agentul principal Alin Vesel care, conform anchetatorilor, nu a fost rănit în vreun fel.
Spitalul Judeţean confirmă incidentul Contactat telefonic de către observatorulph.ro, Andrei Ilinca, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti a confirmat rănirea tânărului implicat în scandal. ”Într-adevăr, sâmbătă dimineaţă am avut un caz de plagă provenită, cel mai probabil, prin împuşcare cu bile de cauciuc. Este vorba de un minor de 15 ani care s-a prezentat, alături de mama sa, la noi pentru a-i acorda îngrijiri medicale. A avut un traumatism cranio-facial minor, motiv pentru care, după ce a fost tratat, a fost mutat la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. Mama sa spunea că a fost împuşcat cu un pistol cu bile. A fost sesizată poliţia în acest sens”, ne-a declarat medicul Andrei Ilinca.
Florian Ioniţă susţine că a fost dezinformat Contactat ulterior pentru un punct de vedere, Florian Ioniţă, liderul SNPPC, cel de la care ne-a parvenit informaţia, susţine că a fost dezinformat, culmea, chiar de către poliţistul despre care se credea că a fost împuşcat. Acesta a povestit pentru observatorulph.ro cum au stat lucrurile. ”De dimineaţă, când parcam maşina, m-am întâlnit cu colegul de la Poliţia TF (n.r. – agentul principal Alin Vesel), care venise la Inspectorat să facă un cazier într-un dosar penal pe care îl are în instumentare. Acesta s-a plâns că a fost împuşcat în fesă cu un pistol cu bile de cauciuc şi că are piciorul înnegrit tot, ca urmare a unei acţiuni a serviciul TF Prahova desfăşurată sâmbătă în zona Mimiu. Vă daţi seama că am fost foarte revoltat. Nu mi se pare normal ca un poliţist să fie agresat de un infractor. Tocmai pentru că îi cunosc familia şi îl cunosc şi pe el de foarte mulţi ani, am luat decizia să mă implic. L-am sunat pe şeful IJP (n.r. – comisarul şef Viorel Dosaru), solicitându-i să-i ajutăm în vreun fel pe cei de la TF fiindcă sunt foarte puţini iar infractorii sunt din ce în ce mai agresivi. Totodată, am luat decizia să iau legătura şi cu mass-media, deoarece un astfel de caz, pentru evitarea unor situaţii asemănătoare, se merită mediatizat. Greşeala mea a fost că am fost de bună credinţă. L-am crezut pe cuvânt fiindcă era deasupra oricărui dubiu că nu m-ar minţi, dar, din verificările efectuate ulterior, am constatat că, de fapt, colegul meu m-a indus în eroare, totodată producând o ştire care nu este reală. Îmi cer scuze, pe această cale, de dezinformarea care s-a produs dar nu asta a fost intenţia”, ne-a declarat liderul SNPPC, Florian Ioniţă.
Agentul neagă incidentul În urmă cu puţin timp, am reuşit să stăm de vorbă şi cu agentul principal de Poliţie TF, Alin Vesel, cel despre care se vorbea că ar fi fost împuşcat de către hoţul de fier. Surprinzător, acesta
susţine că, într-adevăr, a participat la incidentul de sâmbătă, însă nu a fost agresat sau împuşcat de către unul din hoţi.
Rromii din Mimiu prăduiesc tirurile de marfă din mers publicat la: 24 iulie 2012 de Administrator OBSRVATORUL PRAHOVA Poliţiştii Secţiei 4 Ploieşti au fost sesizaţi ieri prin S.N.U.A.U. “112” de către conducătorul unui autotir, care a reclamat faptul că în timp ce se deplasa cu autovehiculul pe strada Fabricilor din Ploieşti, persoane necunoscute i-au deschis obloanele de la containerul pe care îl transporta şi au sustras mai multe cutii în care se aflau rulmenţi industriali.
Echipa operativă care a demarat cercetările, a stabilit că după ce a încărcat un container cu mai multe cutii în care se aflau rulmenţi, N. Daniel, conducătorul autotirului, a părăsit sediul societăţii comerciale de unde a încărcat, având ca destinaţie portul Constanţa. Întrucât nu cunoştea drumul de ieşire din oraş, a ajuns pe strada Fabricilor din Ploieşti, unde la trecerea de cale ferată, suspecţii i-au deschis obloanele ce închideau containerul, au pătruns în interior şi au descărcat 11 cutii în care se aflau rulmenţi industriali. În urma verificărilor efectuate în zonă, poliţiştii au identificat principalii suspecţi de comiterea faptei, aceştia fiind doi tineri domiciliaţi în zonă. Cercetările sunt continuate de către lucrătorii Secţiei 4 Poliţie Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.
Poliţist împuşcat în picior de un hoţ prins la furat de relee CFR publicat la: 24 iulie 2012 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Un poliţist din cadrul Poliţiei TF a fost împuşcat, zilele trecute, chiar în timp ce prinsese un hoţ de fier în zona Gării de Sud. Culmea, agresorul este acelaşi după care, în urmă cu câteva luni, omul legii a tras câteva focuri de armă, fiind prins la furat de relee feroviare.
Totul s-a petrecut zilele trecute, când Alin Vesel, poliţist în cadrul Poliţiei TF Ploieşti, se afla în timpul serviciului, în zona liniilor de cale ferată din sudul Ploieştiului. La un moment dat, omul legii a observat câţiva indivizi care încercau să fure mai multe relee din infrastructura feroviară. Acesta i-a somat, însă, unul din hoţi a scos un pistol şi l-a împuşcat pe omul legii, după care a fugit. Din fericire, arma era un pistol cu bile de cauciuc iar proiectilul l-a lovit pe poliţist în picior, în zona fesei, provocându-i o rană minoră. În momentul de faţă Alin Vesel se află în afara oricărui pericol. Agresorul a fost identificat imediat, fiind vorba de o veche cunoştinţă a oamenilor legii: un ploieştean de etnie rromă din cartierul Mimiu, cunoscut sub numele de Vulpaşin. Acesta venise să fure releele electromagnetice din zonă pentru a scoate contactele de argint ale acestora şi a le valorifica. Culmea, hoţul care l-a împuşcat pe poliţist este acelaşi pe care, în urmă cu câteva luni, Alin Vesel l-a mai prins la furat de relee. La acel moment, poliţistul a tras mai multe focuri de avertisment pentru a-l opri pe hoţ. Hoţii de fier vechi din zona Gării de Sud sunt cunoscuţi pentru agresivitatea de care dau dovadă. Nu de puţine ori, oamenii legii au fost nevoiţi să folosească armamentul din dotare pentru prinderea lor. De data asta, însă, se pare că infractorii au devenit şi mai agresivi din moment ce nici măcar haina statului nu-i mai poate intimida. Cazul, se pare, a fost raportat la Bucureşti iar colegii poliţistului au demarat o anchetă. Vom reveni cu detalii!
Liderul familiei Borovină neagă orice fel de implicare în scandalul de pe platoul Halelor Centrale: "S-au folosit de numele meu pe nedrept" publicat la: 9 iulie 2012 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Săptămâna trecută, două familii de rromi din Ploieşti se luau la bătaie în plină stradă pentru supremaţie pe piaţa de flori de pe platoul Halelor Centrale. În urma scandalului cu bâte, cuţite şi pietre, mai multe persoane au ajuns la spital în stare gravă. A doua zi, unul din tinerii implicaţi a decedat din cauza loviturilor. La acel moment, din informaţiile de la faţa locului, reieşea că este vorba de un atac al clanului Puşarică la adresa unor membri din familia Borovină.
Zilele acestea, însă, Ion Borovină, liderul familiei Borovină, a dezminţit orice fel de implicare în bătaia de joi după amiază. ”Cine a făcut afirmaţia că familia mea ar fi implicată în scandal, a minţit cu neruşinare. Noi nu avem nicio implicare în conflictul acesta. Eu am o firmă de construcţii, am avut cândva şi câteva taxiuri, o mică firmă de taxiuri. Sunt pensionar, fraţii mei sunt şi ei pensionari şi încă lucrează ca taximetrişti. Gândiţi-vă ce exemplu încercăm să le dăm noi micuţilor noştri. Nu am avut şi nu am nicio tarabă la piaţa asta sau în oricare altă piaţă din oraş. A fost pus în mod greşit în această lumină urâtă un nume care nu are nimic de-a face cu ce s-a întâmplat la piaţă. Atât eu cât şi familia mea suntem oameni serioşi şi muncitori. Avem vieţile noastre liniştite şi, în primul rând, nu se poate vorbi de un clan în cazul nostru. Noi nu am omorât pe nimeni, nu am participat la niciun scandal şi nici n-am fi în stare de aşa ceva. Cei care s-au bătut cu Puşarică, probabil, au vrut să aibă numele nostru în spate. Nu ştiu de ce. Avem copii la şcoală, suntem mici oameni de afaceri şi atâta tot. S-au folosit de numele meu pe nedrept”, ne-a declarat Ion Borovină.
Scandalul de pe platoul Halelor Centrale a făcut prima victimă - Unul din cei implicaţi a decedat publicat la: 9 iulie 2012 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Scandalul de joi după amiază, când, pentru supremaţia pieţei, două familii de rromi din Ploieşti s-au luat la bătaie în plină stradă nu s-a finalizat. Unul din tinerii implicaţi în bătaia cu cuţite, pietre şi bâte a decedat la doar o zi de la incident.
Este vorba de un tânăr de 20 de ani, internat în seara de joi la Spitalul Judeţean cu mai multe plăgi la cap. Acesta a decedat, vineri, din cauza loviturilor primite în timpul scandalului. Trupul neînsufleţit al acestuia a fost transportat la SML pentru necropsie, urmând ca astăzi să fie ridicat de familie.
Nelu Ploieşteanu, acuzat că a profitat de pe urma actorului Ştefan Iordache publicat la: 25 iunie 2012 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Ileana Iordache, sora regretatului actor Ştefan Iordache, este supărată pe cântăreţul Nelu Ploieşteanu, din cauza felului în care acesta s-a comportat după moartea artistului. "Care prietenie? A fost prietenie din ce povesteşte Nelu Ploieşteanu. Eu vreau să vă spun că el a fost lansat datorită lui Ştefan. După ce s-a desfiinţat Şarpele Roşu, Ştefan l-a luat pe Neluţu Ploieşteanu la Cel mai iubit dintre pământeni, l-a mai luat şi la Ticăloşii. Adică, el a profitat foarte mult de pe urma lui Ştefan şi de pe urma lui Gigi Dinică. Să vă spun ceva: lui Ştefan îi plăceau petrecerile pe care le dădeau acasă cu diferite ocazii, la care veneau foarte mulţi prieteni. Neluţu Ploieşteanu cânta la aceste petreceri, dar era plătit pentru asta, nu o făcea din prietenie. Pe el l-a ajutat foarte mult Mihaela, l-a ajutat cu casă, cu copiii, cu tot neamul lui de rromi, adică lea înlesnit o viaţă mult mai uşoară. Pe mine m-a deranjat foarte tare apariţia asta a lui în presă drept marele prieten al lui Ştefan. (...) Am fost indignată şi am vrut, la un moment dat, să-i dau un telefon, mai ales că s-a apucat şi şi-a povestit memoriile de la Şarpele Roşu. El în toate amintirile astea îi amestecă pe Ştefan şi pe Gigi Dinică. Am vrut să-i dau un telefon şi să-i spun să se astâmpere, dar pe urmă m-am gândit: ce să-mi pun eu mintea cu ăsta? De ce? Că dacă îi dau atenţie face mai rău! Aşa, îl las în pace, şi o să tacă la un moment dat", a declarat Ileana Iordache, într-un interviu acordat ziarului ring. A avut lângă el lumânare de la mama lui Huidu, la Viena În ultimele sale clipe, Ştefan Iordache se afla internat la Viena, iar alături de el era bunul său prieten, Nicolae Păun, zis Cucu. "Iniţial, Cucu şi-a luat o cameră de hotel şi pe urmă Ştefan i-a spus: Cucule, vino şi stai cu mine. A stat, aşadar, cu Ştefan în cameră. Sâmbătă seară au mâncat împreună. Această clinică avea restaurant la un alt etaj. În timpul mesei, la un moment dat, Ştefan i-a spus: Măi, nu mai pot să mănânc, parcă nu mi-e prea bine. Cred că sunt obosit. A doua zi dimineaţă, Ştefan i-a spus: 'Cucule, du-te şi caută o lumânare că eu mor'. Ăsta i-a zis: 'Du-te, băi, ce, ai înnebunit?'. Când a văzut că Ştefan nu putea să stea pe picioarele lui, a luat-o la fugă şi a chemat asistentele. I-a găsit o lumânare la mama lui Şerban Huidu, care era internată cu aceeaşi boală, tot acolo, dar la alt etaj. Între timp, venise profesorul care îl trata pe Ştefan. Acesta nu i-a dat voie lui Cucu să-i aprindă lumânarea. Deci Ştefan a murit fără lumânare. A murit rugându-l pe Cucu să aibă grijă de Mihaela (n.r. - Mihaela Toniţa, soţia marelui actor)", a povestit Ileana Iordache, pentru ring. sursa: libertatea.ro
Imagini cu întâlnirea de taină de la Boccaccio - VIDEO publicat la: 26 mai 2012 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Aşa cum v-am prezentat mai devreme, astăzi, la restaurantul Boccaccio din Ploieşti, deţinut de George Stanciu, ginerele fostului primar Emi Calotă şi candidat PSD pentru Consiliul Local Ploieşti, a avut loc o întâlnire între candidatul USL la Primăria Ploieşti, Iulian Bădescu, şi mai mulţi lideri ai rromilor din municipiu. Conform surselor noastre, în cadrul întâlnirii, a fost negociat preţul per vot la alegerile locale 2012 din Ploieşti. Mai jos, vă prezentăm o filmare trimisă de un cititor al observatorulph.ro pe adresa redacţiei cu imagini surprinse în faţa restaurantului Boccaccio, urmând ca înregistrările audio de la această întâlnire să le publicăm în cursul zilelor următoare.
CULMEA POTENŢEI ÎN ROMÂNIA: Satul în care TOATE femeile sunt însărcinate publicat la: 11 mai 2012 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA În satul Crucea se nasc 100 de copii pe an. Toate femeile au rămas însărcinate spre disperarea autorităţilor, care abia se mai liniştiseră. Primarul terminase de ridicat o grădiniţă modernă. Acum, are nevoie de cinci. În Crucea femeile ajung să nască de la 13 ani. Până la 20, mai toate au câte trei sau patru copii. Tinerele se chinuie să trăiască şi să-şi crească plozii, într-o sărăcie lucie.
În satul Crucea toate femeile sunt însărcinate. În satul Crucea se nasc 100 de copii pe an. Majoritatea sunt romi. Femeile ajung să nască de la 13 ani şi până la 20 au deja patru copii, scrie bzi.ro. Anul trecut, autorităţile locale au constat că toate femeile fertile sunt însărcinate, iar la dispensarul local erau înregistrate 280 de gravide. Numărul gravidelor ar putea fi mai mare Medicii au bănuielile lor. Numărul gravidelor ar putea fi mai mare! Doctorii ştiu că nu toate se prezintă la medic. De fapt, nici n-a început bine anul, că s-au mai înregistrat deja încă 30 de gravide. "Sunt foarte multe cupluri de tineri în comună. Fetele nasc prin cezariană, de la 15 ani, în spitalele din Paşcani sau Iaşi. Copiii sunt sanatosi, nu s-au înregistrat decese în ultimii 10 ani si am cazuri de copii de 3-4 luni care nici acum nu figureaza in liste cu CNP-ul", a declarat medicul din comuna Lungani, Rotaru Verginia. Trăiesc din alocaţie Satul Crucea e un sat sărac. Tinerele nasc şi locuiesc în condiţii mizere. Trăiesc din banii de alocaţie şi lucrează cu ziua. Monica are 21 de ani şi trei copii. La 17 ani s-a măritat. Tocmai pentru a rămas însărcinată. "Acum nu se mai câştigă cum se castigau inainte banii munciti pe camp, cand eram platiti mai bine. Ce sa facem? Cu ce să trăim?", se plânge tânăra mamă. S-a măritat la 13 ani Petronela Răducan, de 18 de ani, s-a măritat la 13 ani şi este deja la a treia naştere. A pierdut o sarcină, dar viaţa i-a mai dat doi copii. "Fetele nasc la 14-15 ani iar la 17 ani tinerii deja se căsătoresc. Lungani este singura comuna din zona Moldovei unde populaţia a crescut foarte
mult de la ultimul recensamant. Aceasta crestere este datorată tocmai celor 2 comunităţi de rromi din Crucea şi Zmeu", a adăugat primarul. În satul Crucea sunt înscrişi 456 de copii la gimnaziu şi la grupele de preşcolari. "La clasa 0, in acest an cei 200 de prescolari vor fi repartizati in 5 grupe de copii, 2 grupe fiind introduse in plus fata de cele 3 deja existente. Anual, in sat se nasc 100 de copii", a declarat Gabriela Luta, directoarea scolii generale din satul Crucea.
Ploieştiul, împânzit de mascaţi - Razii de amploare la familiile de zavragii şi ursari publicat la: 4 aprilie 2012 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA 33 de percheziţii se desfăşoară, în această dimineaţă, pe raza judeţului Prahova, dintre care 30 în Ploieşti, două în Câmpina şi una în Bărcăneşti.
Este vorba de o acţiune de amploare în care sun angrenaţi peste 200 de poliţişti şi peste 75 de jandarmi. De această dată, oamenii legii nu încearcă să anihileze vreo amplă reţea infracţională ci sunt vizate două clanuri de rromi (zavragii şi ursari) deoarece, din cauza unui scandal petrecut în urmă cu câteva zile, există riscul ca, între cele două familii să iasă un adevărat război de stradă. În momentul de faţă, oamenii legii caută orice fel de armă albă sau de foc pentru a preveni izbucnirea unui conflict de acest gen. Ultimul scandal dintre zavragii şi ursari s-a petrecut în 2009, când o nuntă ţigănească s-a finalizat cu o bătaie în toată regula şi victime în ambele tabere. Observatorulph.ro a prezentat, în exclusivitate, la acel moment, scandalul dintre zavragii şi ursari. Vom reveni cu detalii!
62 de copii romi din judeţul Prahova au o nouă şansă de a merge la şcoală / Află de ce! publicat la: 5 octombrie 2011 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Fundaţia Roma Education Fund Romania, membră a unei importante reţele europene care militează pentru reducerea decalajului educaţional între populaţia romă şi cea ne-romă, implementează proiectul Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă adresat elevilor din clasele V-VIII, de etnie romă şi din familii defavorizate social, care se află în prag de abandon şcolar. 400 de elevi romi din Regiunea Sud-Muntenia dintre care 62 din judeţul Prahova sunt sprijiniţi să-şi continue studiile. Proiectul este implementat la nivel naţional, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretul şi Sportului, Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Asociaţia Centrul Rromilor Amare Rromentza, Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială si Roma Education Fund Ungaria. Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă sprijină peste 1000 de elevi din clasele V-VIII, care provin din judeţele Iaşi, Bacău, Suceava, Sibiu, Mureş, Braşov, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi, pe durata a doi ani şcolari, începând cu anul şcolar 2011-2012. Fiecare elev cuprins în program beneficiază de serviciile unui mentor, în vederea menţinerii în sistemul educaţional şi a îmbunătăţirii rezultatelor şcolare, dar şi de servicii de orientare şi consiliere necesare pentru a urma un traseu educaţional informat. Aproximativ 750 de elevi din clasa a VII-a şi a VIII-a vor participa la sesiuni de suport educaţional suplimentar în vederea pregătirii acestora la testele naţionale, pentru a facilita accesul la învăţământ secundar – licee, şcoli vocaţionale, şcoli de arte şi meserii. De asemenea, elevii beneficiari ai proiectului vor fi sprijiniţi financiar, astfel încât familiile acestora sa poată depăşi bariere care ţin de costurile formale şi informale legate de frecventarea şcolii. Şcolile din care provin elevii beneficiari din judeţul Prahova sunt: -
Şcoala Generală Plopeni
-
Şcoala Generală Izvoarele
-
Şcoala Generală Şotriile
-
Şcoala Generală Vărbilău
-
Şcoala Generală Rachieri
“Pentru cei 62 elevi beneficiari care provin din judeţul Prahova, la fel ca şi pentru cei peste 1000 de elevi selectaţi din cele 10 judeţe unde se implementează proiectul, Oportunităţi egale în educaţie pentru o societate incluzivă reprezintă şansa de a merge la şcoală şi de a beneficia de o educaţie de calitate. Proiectul se adresează copiilor romi, dar şi celor ne-romi care provin din famili care nu au posibilitatea financiară sau nu deţin informaţiile necesare pentru a înţelege şi a transmite mai departe rolul şi importanţa şcolii în formarea ca individ, cât şi în profesia pe care o vor urma.”, a declarat Cristi Mihalache, Managerul proiectului. Cei peste 1000 de elevi beneficiari sunt monitorizaţi permanent prin realizarea unei fişe de progres în care sunt menţionate situaţia şcolară de la intrarea în program a elevului, precum şi evoluţia sa pe durata proiectului. “Îmbunătăţirea situaţiei copiilor romi, dar şi a celor ne-romi care provin din familii defavorizate social, se poate realiza prin educaţie, iar educaţia este cea care face diferenţa. În secolul în care trăim, absolvirea ciclului liceal a devenit o condiţie obligatorie pentru orice loc de muncă vizat. Prin resursele pe care le alocăm acestor copii, precum şi prin serviciile mentorului, care reprezintă un model de reuşită, sperăm ca un număr din ce în ce mai mare de copii romi să finalizeze ciclul gimnazial şi să devină liceeni. Acest parteneriat este o investiţie în viitor, în educaţia copiilor care nu ar fi avut oportunitatea de a merge la şcoală. ”, a completat Mariana Dincă, coordonator regional din partea Asociaţiei Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială.
Un ploieştean cere să fie mutat din căminul de pe Rafinorilor publicat la: 3 octombrie 2011 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Un ploieştean de 32 de ani susţine că este terorizat de rromi din căminul de pe Strada Rafinorilor, acolo unde administraţia locală i-a repartizat şi lui o cameră. Deşi a făcut nenumărate demersuri pentru a fi mutat într-o altă locuinţă socială, problema lui a rămas nerezolvată. Tânărul dă vina pe Administraţia Serviciilor Social Comunitare care, spune el, care nu doreşte să-i ia în considerare cererea. Adrian Paraschivescu este un ploieştean de 32 de ani care a primit, la începutul anului trecut, o locuinţă socială în căminul de pe Strada Rafinorilor. Chiar dacă, la prima vedere, vestea a fost motiv de bucurie, când ploieşteanul a păşit pentru prima dată în noua sa cameră a avut parte de un şoc. „Când am venit aici, era totul gol. Doar patru pereţi. Nici geam, nici uşă, nimic. Geamul termopan l-am pus eu, din banii mei. Uşa la fel! La fel şi despărţitura dintre intrare şi cameră. Tot am făcut pe banii mei. N-am avut şi nu am nicio pretenţie. Am zis mersi că am primit cameră. Nici măcar cablu de curent electric în pereţi nu aveam”, ne-a mărturisit Adrian Paraschivescu. Tânărul susţine că, deşi are camera de mai bine de un an, a locuit foarte puţin acolo. Motivul? „Vreau să ies şi eu afară, vreau să mă plimb. Nu am unde şi nu am cum. Rromii de aici mă scuipă, mă bat, îmi fac numai necazuri. Am stat, în tot timpul acesta, maxim trei luni în camera asta fiindcă nu pot trăi cu ei. Când am venit ultima dată, aveam vizorul la uşă rupt şi clanţa murdărită cu fecale. Eu în condiţiile astea nu pot trăi! Vreau să mă mute. Dacă nu mă mută, îmi iau salteaua şi mă mut pe scările primăriei”, ne-a mărturisit ploieşteanul. Deoarece din partea administraţiei serviciilor social comunitare a primit un răspuns negativ la solicitarea de a fi mutat pe motiv că nu mai sunt locuri, ploieşteanul a făcut chiar el un tur al blocurilor cu locuinţe sociale din Ploieşti. „Am fost în Mihai Bravu, la Fero. Am zis că, dacă Primăria susţine că nu are locuri, găsesc eu. Şi am găsit. Am stat de vorbă cu administratorul blocului de nefamilişti de la Fero. Mi-a arătat patru camere care sunt goale. Primăria mi-a spus că, de fapt, sunt ocupate. Nu mai înţeleg nimic. La Fero, spre exemplu, arată mai rău ca aici, dar nu îmi pasă. Sunt dispus să o iau din nou de la zero, numai să mă mute din căminul ăsta blestemat”, este de părere Adrian Paraschivescu.De cealaltă parte, reprezentanţii Administraţiei Serviciilor Social Comunitare Ploieşti susţin că solicitarea ploieşteanului este luată în considerare. „Dânsul a primit repartiţie în locaţia respectivă deoarece acolo am avut spaţiu. Într-adevăr, a depus un memoriu la noi, acesta a fost analizat în cadrul Comisiei 5. Deoacamdată, nu avem nicio posibilitate de rezolvare a problemei, deoarece nu sunt spaţii. Cu siguranţă, solicitarea dânsului rămâne în atenţia noastră”, ne-a declarat Brânduşa Constantin Pietraru, directorul Administraţiei Serviciilor Social Comunitare Ploieşti.
Scandal la Şcoala 13 - Rromii din Radu de la Afumaţi vor directorul înapoi publicat la: 20 septembrie 2011 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Scandal de proporţii, în urmă cu aproximativ o oră, la Şcoala numărul 13 din Ploieşti. Zeci de rromi din cartierul Radu de la Afumaţi s-au strâns în faţa instituţiei de învăţământ pentru a protesta împotriva conducerii instituţiei de învăţământ şi a Inspectoratului Şcolar Prahova. Motivul? Oamenilor nu li s-au eliberat la timp adeverinţele necesare angajării sau ajutorului social pe motiv că, susţin ei, miros urât. ”Au venit părinţii să ia o adeverinţă pentru angajare sau pentru alocaţie şi cineva din şcoală, din noua conducere, le-a spus că nu le dă nimic fiindcă ţiganii miros urât. De ce? Până acum s-a putut şi cu toţii am învăţat în şcoala asta”, se întreabă Marian Pavel, unul din părinţii strânşi aici. Aceştia susţin că, odată cu schimbarea conducerii şcolii, nu mai găsesc niciun fel de înţelegere. ”În afară de fostul domn director Ilie, care ne-a ajutat ori de câte ori am avut nevoie atâţia ani, nimeni nu ne bagă în seamă. Dânsul n-a râs de noi, n-a zis că mirosim. Acum l-au dat afară. Vrem directorul înapoi. Şcoala asta nu mai are conducere! Domnul Borovină (n.r. - şeful ISJ Prahova) ce face? Îşi bate joc de noi”, este de părere un alt părinte. Problema eliberării adeverinţelor de la Şcoala 13 a apărut, se pare, în urma comasării instituţiei de învăţământ. ”Şcoala numărul 13 şi-a pierdut personalitatea juridică din cauza lipsei de elevi. Are sub 300 de şcolari şi, automat, a trebuit să se transforme în structură a altei şcoli. Este vorba de Şcoala 7, al cărei director răspunde, în acest moment, de ambele şcoli. Aici este o mică problemă de comunicare între personalul celor două instituţii. Cei care au venit până acum la Şcoala 13 trebuie să se ducă la Şcoala 7 pentru orice problemă administrativă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul adeverinţelor. Cu siguranţă, conducerea celor două instituţii de învăţământ va stabili un program de eliberare al adeverinţelor şi problema se va rezolva. Cum v-am spus, este o simplă problemă de comunicare”, ne-a declarat Aurel Graur, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolat Judeţean Prahova. Până când conducerea celor două şcoli va stabili un program pentru adeverinţele elevilor de la Şcoala 13, acestea vor fi strânse şi duse la semnat la Şcoala numărul 7. Chiar şi aşa, rromii din cartierul Radu de la Afumaţi susţin că vor face toate demersurile necesare pentru repunerea în funcţie a fostului director care, susţin ei, le rezolva toate problemele pe loc. Aceştia ameninţă că, dacă nu li se va rezolva problema, nu-şi vor mai trimite copiii la şcoală.
Neamul lui Puşarică a făcut scandal în zona Halelor / Vezi de la ce a pornit conflictul publicat la: 7 septembrie 2011 de Administrator OBSRVATOR PRAHOVA Scandal mare luni după amiază pe platoul Halelor Centrale din Ploieşti. Un rom a accidentat uşor, pe trecerea de pietoni din zonă, o pensionară. La faţa locului s-au adunat imediat mai mulţi romi, majoritatea proprietari ai unor tarabe de legume şi fructe, care au încercat să-i intimideze pe oamenii legii sosiţi la locul incidentului. În zonă a apărut şi şeful Poliţiei Locale Ploieşti, Daniel Tănase, care a reuşit să-i potolească pe scandalagiii, care înjurau un agent al Poliţiei Rutiere. Rromii scandalagii fac parte din neamul lui Puşarică. În toamna lui 2009, neamul lui Puşarică s-a bătut cu neamul lui Fildeş pentru supremaţia de pe piaţă.
Rromii din Lipăneşti au agresat un echipaj de poliţie publicat la: 4 august 2011 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Nesimţirea şi lipsa de bun simţ a unor rromi din comuna Lipăneşti a întrecut orice fel de limită, ieri. Venit să prezinte un mandat de aducere pentru un infractor acuzat de mai multe furturi, un echipaj de poliţie din Câmpina a fost agresat de către 15 prahoveni de etnie rromă. Scandalul a fost aplanat de-abia după ce poliţiştii au tras cu armamentul din dotare. Poliţiştii din Câmpina au avut, ieri, de-a face cu o întâmplare aparte. Având de executat un mandat de aducere emis de Judecătoria Câmpina pe numele lui S. Ionuţ, de 25 de ani, din Lipăneşti, un echipaj de poliţie din Câmpina s-a deplasat în această dimineaţă, în jurul orei 9.00, la domiciliul acestuia. La faţa locului, mama acestuia, Daniela S., a ieşit în întâmpinarea oamenilor legii, care i-au adus la cunoştiinţă faptul că pe numele fiului ei există un mandat de aducere. S. Daniela le-a spus poliţiştilor că fiul ei nu se află la domiciliu, însă aceştia l-au văzut dormind în maşina parcată în faţa locuinţei. S. Ionuţ s-a trezit, a ieşit din maşină, iar în timp ce poliţiştii îi aduceau la cunoştiinţă conţinutul mandatului de aducere, acesta a încercat să fugă, însă poliţiştii l-au prins imediat, şi, întrucât devenise agresiv, aceştia l-au încătuşat. În acel moment aproximativ 15 persoane de etie rromă au sărit în ajutorul lui S. Ionuţ şi au încercat să-i agreseze pe poliţişti. S. Ionuţ a fost urcat în maşina de Poliţie, însă mai multe persoane au încercuit echipajul de Poliţie, iar S. Daniela s-a urcat pe plafonul maşinii. Scandalul a fost aplanat în momentul în care unul din poliţişti a tras trei focuri de avertisment în plan vertical după efectuarea somaţiilor legale, iar S. Daniela a fost coborâtă de pe plafonul maşinii. La faţa locului au sosit echipaje suplimentare iar S. Ionuţ, împreună cu mama sa, au fost conduşi la sediul Poliţiei Câmpina. În cauză cercetările sunt continuate de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti faţă de S. Daniela sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj şi faţă de S. Ionuţ pentru mai multe infracţiuni de furt.
Poliţia, cu ochii pe rromii căldărari care s-au instalat pe islazul din comuna Apostolache publicat la: 2 august 2011 de Administrator
OBSERVATORUL PRAHOVA Poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Apostolache au organizat, luni, o acţiune pe raza comunei Podenii Noi, în vederea combaterii comerţului ambulant ilegal. Ţinta lor: rromii căldărari care s-au stabilit pe islazul comunal, în încercarea de a repara şi comercializa cazane de ţuică. Motivul principal al raziei de luni a poliţiştilor din Apostolache constă în faptul că, în ultima perioadă, pe islazul din comuna Adpostolache, undeva între satele Podenii Noi şi Mehedinţa, şiau instalat corturile mai mulţi cetăţeni de etnie rromă, specializaţi pe repararea şi comercializarea cazanelor de alamă şi aluminiu, folosite de prahovenii noştri pentru producerea renumitei ţuici sau a rachiului. Cum cu băutura nu e de glumă, oamenii legii au hotărât să stârpească acest flagel care ajută la producerea de băuturi alcoolice. Cu ocazia verificărilor, s-a constatat, după cum era şi normal, că rromii nu aveau autorizaţie să desfăşoare comerţ ambulant şi nici documente de provenienţă ale cazanelor respective, motiv pentru care au fost aplicate amenzi în valoare de 40.000 lei. Şi pentru că amenda şi aşa nu şi-o plătesc, oamenii legii au dispus, totodată, şi confiscarea mai multor cazane şi accesorii pentru acestea, confecţionate din alamă.
Poliţiştii de la secţia 4 au prins un hoţ în doar câteva minute de la comiterea faptei publicat la: 6 iunie 2011 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA După ce şeful secţiei 4, comisarul şef Cosmin Moise, a prins un urmărit general, judiciariştii din subordine nu s-au lăsat mai prejos. Aceştia au reuşit să prindă un hoţ în numai câteva minute de la comiterea infracţiunii. O minoră în vârstă de 16 ani se afla în autobuzul 5, care oprise în staţie, moment în care un bărbat de etnie rromă i-a furat ochelarii de soare, a sărit din autobuz şi a fugit. Minora a sesizat Poliţia, judiciariştii de la secţia 4 mobilizându-se şi reuşind să prindă infractorul în doar câteva minute de la sesizare. Hoţul, Alexandru Bivolaru, fugea spre casă, acesta locuind la doar câteva sute de metri de staţia în care oprise autobuzul 5. Prins de poliţişti cu ochelarii asupra sa, evaluaţi la suma de 400 RON, infractorul şi-a recunoscut fapta.
Furtul de la Ploiesti a fost pus la cale de doi copii | Milionul de euro a fost gasit într-un sac de rafie ascuns în hornul sobei (UPDATE) - Comunicat IJP Prahova publicat la: 23 ianuarie 2011 de Cătălin Stavri OBSERVATOR PRAHOVA Furtul de la Ploiesti a fost pus la cale de doi copii. Milionul de euro a fost gasit într-un sac de rafie ascuns în hornul sobei. Banii au fost găsiţi în satul Rachieri din comuna Valea Călugărească în casa unei familii de rromi. Un bărbat din Rachieri ne-a spus că banii erau depozitaţi într-un sac de rafie pitit în hornul sobei. Cei doi principali suspecţi sunt doi copii cu vârste de 16 respectiv 15 ani. Aceştia ar fi acţionat la pont, iar Poliţia le-a luat urma după ce copiii, la o petrecere, ar fi început să arunce mulţi bani la lăutari. Provenind dintr-o familie săracă toată lumea s-a mirat de faptul că cei doi aruncau cu bani în stânga şi-n dreapta. Poliţiştii au aflat acest lucru şi au descins în casa lor unde au găsit banii. UPDATE Au apărut şi alte informaţii conform cărora în sacul de rafie din locuinţa aflată în satul Rachieri s-a găsit doar o sumă de bani din milionul de euro şi că cei doi copii ar fi în complicitate şi cu alte persoane. Dat fiind faptul că până la ora actuală nu a fost făcută nicio declaraţie oficială în acest sens şi nu s-a emis un comunicat de presă vă rugăm să lecturaţi articolul cu menţiunea că informaţiile prezentate sunt pe surse. Dată fiind importanţa evenimentului vom reveni dacă apar informaţii noi, iar mâine vom avea un punct de vedere oficial pe marginea cazului. UPDATE Comunicatul de presă al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova: "Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova a continuat activităţile specifice desfăşurate în vederea identificării şi depistării suspecţilor în cazul reclamaţiei privind furtul dintr-o locuinţă a unei sume importante de bani, faptă sesizată în ziua de 16.01.2011. În ultimele zile au fost efectuate mai multe descinderi imobiliare, în urma cărora au fost obţinute indicii care au condus la restrângerea cercului de suspecţi. Poliţiştii desfăşoară activităţi specifice de cercetare, fiind luată în considerare şi ipoteza privind cheltuirea unor sume importante de bani de către suspecţi. Se efectuează activităţi specifice privind exploatarea datelor obţinute cu ocazia cercetării locului faptei, în sensul identificării unor probe referitoare la modul de deţinere a banilor. De asemenea, sunt căutate mai multe persoane care ar putea avea legătură cu această cauză, în vederea audierii lor.
În continuare există suspiciuni cu privire la valoarea prejudiciului şi a modului de operare folosit de către infractori. Evoluţia anchetei va fi comunicată periodic."
Inculpatul vizita poliţişti la birou / Arestarea lui Romică Porumbaru, motiv de panică pentru mai mulţi poliţişti publicat la: 14 ianuarie 2011 de Cătălin Stavri OBSERVATOR PRAHOVA Romică Porumbaru, Romeo Ceptureanu pe numele său din buletin, este cheia unei investigaţii de proporţii majore, fără precedent în Prahova. La baza acestei afirmaţii stau mărturiile sub protecţia anonimatului unor apropiaţi ai lui Porumbaru, informaţii care sunt identice cu cele spuse de sursele noastre. Un alt indiciu care întăreşte cele scrise mai sus îl reprezintă şi atitudinea din conferinţa de presă de astăzi a procurorului care a coordonat flagrantul, Daniel Ghiţă din Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, care continuă să urmărească acest caz deşi a probat deja infracţiunea de dare de mită. Porumbaru, omul de legătură infractori-anchetatori Rromii cu care am stat de vorbă au spus că Porumbaru era de mai mulţi ani omul de legătură al infractorilor rromi cu mai mulţi anchetatori din Poliţia Prahova, contracost. Dat fiind faptul că Porumbaru cerea foarte mulţi bani menţionînd că dă şpagă la poliţiştii anchetatori, de ordinul miilor de euro chiar şi pentru infracţiuni mărunte, rromii şi-au pierdut în timp încrederea în omul de legătură. Porumbaru a avut şi un magazin şi un bar în apropierea Oborului. Rromii ne-au spus că poliţiştii care-l cunoşteau pe Romică erau clienţi fideli ai magazinului pentru că Romică niciodată nu le lua banii. Revenind la caz, Culea Marcel Ovidiu, cercetat pentru infracţiunile de violare de domiciliu şi tâlhărie a apelat prin fratele său, Matei Florin, la Porumbaru. Miza era un aranjament pentru ca învinuitul Culea să fie exonerat de răspunderea penală. Conform rromilor, Porumbaru a cerut iniţial 3.000 de euro, acceptând într-un final doar 1.000 de euro. Cum Matei Florin nu dispunea de toată suma, Porumbaru a luat de la acesta 20 de milioane de lei vechi, afirmând că va completa el restul sumei, până la 1.000 de euro. Matei a promis că va plăti ulterior datoria aşa că cei doi au bătut palma. Romică Porumbaru a luat legătura cu un judiciarist din Poliţie, M.A., (n.r- nu-i vom face publică identitatea dat fiind faptul că acest lucru îi va creea probleme în munca de investigaţii judiciare) şi i-a propus suma de 10 milioane de lei vechi pentru a interveni în dosarul lui Culea. Prompt, poliţistul a sesizat faptul că i s-a propus mită iar procurorul Daniel Ghiţă a demarat o anchetă-fulger finalizată cu prinderea în flagrant a lui Romeo Ceptureanu (Romică Porumbaru) şi Matei Florin când au dat banii poliţistului, chiar în curtea Poliţiei municipiului Ploieşti.
Inculpatul avea prieteni în Poliţie, pe care-i vizita la birou În mod surprinzător pentru anchetatori, Romică cerea să fie chemat un anume şef din Poliţie. "La strigat pe nume, se cunoşteau bine, nu mai este un secret. Nu este prima dată când Porumbaru vine în birourile Poliţiei, mereu la aceeaşi oameni", ne-a spus unul dintre poliţiştii cu care am stat de vorbă. După ceva timp, Romică Porumbaru se obişnuise cu ideea că va răspunde pentru fapta făcută aşa că a afirmat: "câţi bani am făcut eu cu Poliţia asta...cu poliţiştii, n-aveţi voi idee". Pus în faţa probelor, Romică a recunoscut totul şi a avut o ultimă rugăminte: să i se dea telefonul mobil pentru a şterge apelurile date şi primite dar şi numerele poliţiştilor din agendă. Insistenţa sa nu a făcut decât să trezească suspiciuni în rândurile anchetatorilor care continuă cercetările. NOTA REDACŢIEI: Am stat de vorbă cu mai multe persoane care au vehiculat aceleaşi nume de poliţişti prieteni cu Romică Porumbaru. Dat fiind faptul că vorbim de ofiţeri cu funcţii importante, foşti şefi aflaţi acum la pensie şi poliţişti care activează în structuri operative, afirmaţii confirmate şi de angajaţi ai structurilor de informaţii care se ocupă de astfel de probleme, am decis să nu face publice identităţile celor acuzaţi. Flagrant lucrat cu DGIPI Flagrantul- fulger gândit de procurorul Daniel Ghiţă a fost realizat cu sprijinul ofiţerilor Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI). Structura teritorială Prahova, Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) nu şi-a adus aportul la acest caz, fapt care a generat unele nemulţumiri în rândurile lucrătorilor dar şi care dă naştere unor speculaţii lesne de înţeles pentru oricine. Nici ofiţerii structurilor teritoriale de anticorupţie nu au participat la acţiune dar acum, date fiind afirmaţiile lui Romică, au obligaţia de a desfăşura cercetări. În cadrul conferinţei de presă susţinută astăzi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova procurorul Daniel Ghiţă s-a arătat mulţumit de modul în care a decurs ancheta care a durat doar câteva ore, cu tot cu flagrant. Conform comunicatului de presă "Inculpaţii Matei Florin şi Ceptureanu Romeo au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 de ore fiind prezentaţi Tribunalului Prahova cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile".
Rromii din Mimiu şi-au făcut singuri dreptate//Un ploieştean a fost snopit în bătaie în plină stradă cu răngi şi bâte de baseball publicat la: 23 decembrie 2010 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Marţi seară, un ploieştean a fost bătut în plină stradă de mai mulţi rromi din cartierul Mimiu, înarmaţi cu răngi şi cu bâte de baseball. Agresorii nu s-au lăsat până nu au vandalizat şi maşina acestuia, parcată în faţa unui magazin din zonă. După ce au bătut victima rromii au fugit cu căruţa Incidentul s-a petrecut în ultima staţie a traseului RATP 7, la intersecţia străzii Rudului cu strada Depoului. Mihai Gărăgău, un tânăr din cartierul ploieştean Rudului, se afla marţi seară la un centru de colectare de fier vechi. La un moment dat, aici şi-au făcut apariţia câţiva rromi, care au venit să vândă fiarele vechi încărcate într-o căruţă. ”Fratele meu e prieten cu patronul firmei de fier vechi. S-a dus la el să stea de vorbă despre o probelmă de-a lor. Au venit ţiganii, au descărcat fierul şi unul se uita curios la fratele meu. La un moment dat, frate-miu i-a spus: ce te uiţi, mă, în gura mea? N-ai altă treabă? Pleacă de-aici. Copilul s-a dus la cei din căruţă şi le-a spus că fratemiu s-a luat de el. Au plecat şi, în maxim 10 minute, s-au întors, tot cu aceeaşi căruţă, vreo 7-8 inşi, mult mai mari. Noi eram la magazinul de la colţ. Intrasem să plătesc ce cumpărasem şi când am ieşit ţiganii s-au dat jos cu răngile, cu scânduri şi bâte de baseball, şi au început să dea în frate-miu. M-au lovit şi pe mine, dar pe fratele meu l-au bătut până a căzut la pământ. După aceea, s-au apucat şi au spart cu ranga geamurile maşinii noastre, au lovit în capotă, după care sau urcat în căruţă şi au fugit. Nu am avut niciodată probleme cu ei. Nu ne cunoaştem. Singurul lucru pe care îl ştiu e că sunt din Mimiu şi se ocupă cu fiare vechi”, povesteşte Ionuţ Gărăgău, fratele victimei. Poliţia i-a găsit repede pe agresori La scurt timp de la producerea incidentului, la faţa locului au venit poliţiştii Secţiei 5 şi un echipaj al ambulanţei, care l-au transportat pe Mihai Gărăgău la spital pentru a primi îngrijiri medicale. La nici 24 de ore de la producerea incidentului, anchetatorii au reuşit să-i identifice pe agresorii lui Mihai Gărăgău. ”Poliţiştii secţiei 5 au identificat părţile implicate în acest incident. Ulterior, le-a fost întocmit dosar penal pentru distrugere, ultraj contra bunelor moravuri şi lovire”, ne-a declarat Daniel Radu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova.
Emilian Minescu, funcţionar în cadrul Primăriei Ploieşti, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită publicat la: 13 decembrie 2010 de Administrator OBSERVATORUL PRAHOVA Emilian Minescu, funcţionar public în cadrul Primăriei Ploieşti, acuzat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită a fost condamnat la trei ani de închisoare. Arestat la jumătatea lunii iunie 2010, într-un dosar instrumentat de procurorul Daniel Ghiţă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, acuzat de mai mulţi rromi că le-ar fi pretins bani în schimbul unor locuinţe sociale, Minescu a primit cîteva mii de euro şpagă, bani pe care i-a returnat pe parcursul urmăririi penale. A fost ajutat de un complice, un rrom care a primit şi el o pedeapsă tot de trei ani, cu executare. Ziarul nostru a scris în exclusivitate despre acest caz, iată articolul din iunie 2010: Minescu Emilian, funcţionar în cadrul Primăriei Ploieşti a fost ridicat astăzi cu mascaţii de la domiciliul său, fiind acuzat de luare de mită. Denunţurile au fost făcute la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova încă din 2009, cazul fiind instrumentat de procurorul Daniel Ghiţă, care astăzi a finalizat cercetările în dosar. Funcţionarul a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore şi va fi prezentat Tribunalului astăzi, cu propunere de arestare preventivă. Funcţionarul a fost reclamat şi la observatorulph.ro dar şi la Alpha TV de mai multe persoane care l-au acuzat că le-a cerut şpagă pentru a facilita obţinerea unor locuinţe sociale. Iată cele două articole publicate de ziarul nostru. Emilian Minescu, funcţionar în cadrul Primăriei, este acuzat de mai multe persoane că ar fi pretins şpagă pentru a-i ajuta să obţină ajutoare sociale, case naţionalizate dar şi indemnizaţiile oferite de stat pentru femeile care au născut. Minescu a lucrat o perioadă la Administraţia Serviciilor Comunitare din Primăria Ploieşti, acum fiind la Serviciul Administrare Reţea din cadrul Primăriei Ploieşti. Patru denunţători au ajuns la noi la aproape două luni după ce alte persoane aflate într-o situaţie identică l-au reclamat pe funcţionar primarului Andrei Volosevici, însă acesta nu a luat nicio măsura. Deşi toţi ne-au povestit cum au dat şpagă funcţionarului Minescu, doar doi au acceptat să le publicăm declaraţiile. 1.000 de euro şpagă pentru obţinerea unei case naţionalizate Are o casă în Bucov, pe prima stradă în dreapta, cum intri în sat. Îl cheamă Minescu Emil. El
era cu anchetele pentru ajutorul social. Mie mi-a cerut bani ca să mă treacă în faţă pe liste, să obţin mai repede o casă naţionalizată. Mi-a cerut o mie de euro şi mi-a arătat o casă mare pe care urma să o primesc de la primărie. M-am împrumutat de o mie de euro, cu dobândă, şi mi-a promis că mă rezolvă foarte repede. Eu m-am împrumutat de banii ăştia, plătesc dobândă la ei, şi astept de câteva luni, dar degeaba. Apoi, din vorba în vorbă, am înţeles că a mai păcălit şi pe alţii. Acum i-am cerut banii înapoi şi tot mă amână, plus că nu mai răspunde la telefon. 300 de euro şpagă pentru obţinerea ajutorului de la stat pentru nou-născuţi A cerut 300 de euro unei femei, rudă de-a mea, ca s-o ajute să obţină banii de la stat pentru că a născut. A zis că face el actele, vezi-Doamne, că a lucrat pe nu ştiu unde ca să poată să obţină banii de la stat. Fata i-a dat banii, dar nu a rezolvat-o în niciun fel. De atunci şi eu am mai întrebat lumea şi am aflat c-a păcălit foarte mulţi. Le lua banii la oameni şi le promitea că îi ajută să ia locuinţe. Cineva i-a făcut reclamaţie la Poliţie şi atunci şi-a primit banii înapoi. A mai păcălit pe unu’, vai de capul lui, care vinde flori. La fel, i-a cerut câteva sute de euro ca să-l treacă printre primii pe listele cu ajutor social. Omul i-a dat banii, dar nu i-a mai văzut şi nici ajutor social nu ia. Altcineva i-a făcut reclamaţie la primar, acum vreo două luni, dar cred că Volosevici îl ţine în braţe de nu-l dă afară sau nu dă banii înapoi. Edilul Volosevici pasează pisica în curtea Poliţiei Primarul Andrei Volosevici cunoştea problema funcţionarului Emilian Minescu, dar nu a luat nicio măsură în această privinţă. "Da, este o problemă mai veche, eu nu pot să fac ancheta. Este vorba de o infracţiune penală şi nu este de competenţa mea. I-am îndrumat către poliţie, să facă reclamaţie acolo. Să facă poliţia ancheta ca să vedem şi noi ce se întâmplă acolo", a declarat primarul Volosevici. În cursul zilei de astăzi am încercat de mai multe ori să-l contactăm pe Minescu, însă nu ne-a răspuns la telefon. Acum un an, Adrian Manole, coleg cu funcţionarul la care am făcut referire astăzi era prins în flagrant când primea 1.000 de lei în schimbul facilitării obţinerii unei locuinţe sociale. Adrian Manole, angajat al Administraţiei Serviciilor Comunitare din Primăria Ploieşti, în vârstă de 28 de ani, a primit mandat de arestare pentru 29 de zile la cererea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Acesta primise 1.000 de lei de la femeie căreia îi promisese că o ajută să obţină o locuinţă socială. Acuzaţiile de luare de mită asupra lui Emilian Minescu, funcţionar în cadrul Primăriei Ploieşti, sunt din ce în ce mai multe. Aseară, în cadrul emisiunii "Spune-ţi oful!" de pe Alpha TV, moderată de colegul nostru Cătălin Stavri, alte două persoane au intrat în direct să povestească despre cazurile lor şi ale prietenilor în care Emilian Minescu a luat şpagă pentru diverse promisiuni. 3.000 de euro pentru o locuinţă socială "I-am dat dat 3.000 de euro ca să mă ajute să obţin o locuinţă socială, fiindcă mi-a spus că este consilier la Primăria Ploieşti. Nu mi-a făcut rost de casă şi nici nu mi-a dat nici banii înapoi. Nu vrea să mai răspundă la telefon. Şi-l închide", susţine un telespectator care a intrat aseară în direct la emisiunea "Spune-ţi oful!" de pe Alpha TV.
Alţi bani, altă locuinţă socială Un alt telespectator a intervenit aseară în emisiunea "Spune-ţi oful!" pentru a povesti despre cazul vecinului său, şi el păcălit de Emilian Minescu. "Un vecin de-al meu, sărac, amărât şi cu cinci copii, a venit la mine într-o dimineaţă şi mi-a spus: Băi vecine, sunt bucuros. Am dat şi eu o sumă de bani la cineva din Primărie şi a zis că îmi dă şi mie o locuinţă socială. Asta în urmă cu vreo 7-8 luni de zile. Nu a primit locuinţa. După o săptămână a venit iar la mine la o cafea: Mă vecine, sunt supărat. Ştii că am vorbit cu un funcţionar din Primărie pentru casă. Nu îmi mai răspunde la telefon şi nu îmi dă nici banii înapoi. Nu ştiu ce să mai fac. Am luat bani cu dobândă de la ţigani. Vin peste mine şi mă omoară", susţine telespectatorul.
Învăţătoare acuzată de discriminare etnică de părinţi rromi publicat la: 1 decembrie 2010 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Scandal la Şcoala „Nicolae Simache” din Ploieşti! Conducerea unităţii de învăţământ, împreună cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova şi consilierul primarului pe probleme de romi, anchetează situaţia în care au fost puse două eleve de către institutoarea lor. gemene de etnie romă Conflictul de la Şcoala „Nicolae Simache” din Ploieşti a început în momentul în care familia fetiţelor a reclamat că învăţătoarea lor a avut faţă de acestea un anumit comportament discriminatoriu. „Este vorba despre o sesizare pe care şcoala a primit-o vineri, 26 noiembrie din partea părinţilor unor fetiţe gemene, de etnie romă, de la clasa I. Aceştia ne-au sesizat în legătură cu atitudinea domnişoarei institutor faţă de cele două eleve şi motivează că nu vor mai trimite fetiţele la şcoală. De la această familie mai sunt patru sesizări în acest sens, aceasta fiind a cincea de la începutul anului, şi mai avem şi alte adrese de la alţi părinţi asupra atitudinii institutorului”, ne-a declarat directorul Şcolii „Nicolae Simache” Ploieşti, prof. Georgeta Pană. Conducerea şcolii ne-a exemplificat actele discriminatorii reclamate de părinţi, dar sesizate şi de corpul profesoral. „La începutul anului şcolar a silit-o pe una dintre fetiţe să se tundă ca să poată să le deosebească, ele fiind gemene. I-am sugerat să le facă fetelor nişte ecusoane cu numele lor, nu să le oblige să-şi taie părul. Apoi, părinţii au venit la mine şi s-au plâns şi că elevele nu au primit, ca toţi ceilalţi copii, la începutul anului, caiete speciale, spunând că «ce le trebuie lor, oricum nu ştiu să scrie». Am mers personal şi le-am făcut rost de acele caiete. Mai mult, dacă fetele întârziau, nu mai erau primite la oră ci erau ţinute afară, lângă uşă, până la ora următoare. Întruna din zile am asistat la o oră şi nu s-a ocupat deloc de cele două fetiţe”, ne-a spus directorul instituţiei de învăţământ. În rezolvarea conflictului s-au implicat Inspectoratul Şcolar Judeţean prin consilierul specializat pe probleme de romi dar şi unul dintre consilierii primarului. „În calitate de consilier la Primăria Ploieşti dar şi în calitate de cadru didactic şi reprezentant al etniei rome, consider că ceea ce se întâmplă este un lucru foarte grav şi trebuie să luăm atitudine”, ne-a declarat Ion Micuţă, consilier Primăria Ploieşti pe probleme de romi. Invitată de către preşedintele Comisiei de cercetare a abaterilor disciplinare din cadrul Şcolii „Nicolae Simache” să ne prezinte punctul său de vedere, institutorul acuzat a refuzat să facă orice declaraţie. Dacă se va dovedi că învăţătoarea are, într-adevăr, o atitudine discriminatorie, riscă penalizarea cu 15% din salariu între trei şi şase luni. Cadrul didactic a primit, deja, de la Consiliul profesoral, o mustrare scrisă cu avertisment. Text si foto: Telegraful de Prahova
EXCLUSIV Liderul de sindicat al poliţiştilor, călcat de hoţi publicat la: 15 noiembrie 2010 de Cătălin Stavri OBSERVATOR DE PRAHOVA Apartamentul liderului de sindicat al poliţiştilor prahoveni, Florian Ioniţă, a fost călcat de hoţi. La sfârşitul săptămânii trecute două femei de etnie rromă au intrat în casa lui Ioniţă. Acestea au încercat uşa care nu era încuiată şi au intrat în casă, dar au fost văzute de soţia liderului de sindicat, care a strigat la ele. Speriate, infractoarele au fugit şi, dat fiind faptul că imediat a fost anunţată Poliţia, una dintre femei a şi fost prinsă. La scurt timp, judiciariştii au reuşit s-o identifice şi pe cealaltă, urmând să fie reţinută pentru audieri. Contactat telefonic, Florian Ioniţă a confirmat tentativa de furt şi a precizat: “ceea ce mi s-a întâmplat ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toţi cetăţenii, să prevină astfel de incidente. Sunt foarte multe spargeri având acest mod de operare, adică încercarea uşii”.
Doi romi au intrat în curtea unui liceu cu un cuţit publicat la: 15 octombrie 2010 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Joi, 14 octombrie, un echipaj al Grupării Mobile „Matei Basarab” a fost solicitat să intervină, după ce doi tineri rromi de 17 respectiv 19 ani, au pătruns ilegal în curtea unui liceu şi au refuzat să părăsească incinta acestuia. Agentul de pază a fost cel care i-a văzut şi le-a solicitat tinerilor legitimaţia şcolară. Nefiind elevi ai liceului, li s-a cerut să părăsească instituţia, însă aceştia au refuzat. A fost solicitat sprijinul unui echipaj de jandarmi aflat în zonă care s-a deplasat imediat la faţa locului şi i-a legitimat pe cei doi. Mai mult, la controlul corporal efectuat asupra unuia dintre tineri s-a găsit un cuţit având dimensiunea de 33 centimetri. Întrebat cu privire la motivul prezenţei sale în instituţia de învăţământ cu o asemenea armă, tânărul a răspuns că este un mijloc de a se ferii de răufăcători. Acesta a fost condus la sediul unităţii unde au fost întocmite documente de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii port, fără drept, în locurile şi împrejurările în care sar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului.
Salubritatea n-a fost niciodată pe agenda primarului/Volosevici şi-a schimbat priorităţile în funcţie de necesităţile firmei lui Prigoană publicat la: 16 august 2010 de Mihai Nicolae OBSERVATOR PRAHOVA Uimit fiind de declaraţia pe care Andrei Volosevici, primarul Ploieştiului, a făcut-o joi seara în cadrul emisiunii “Direct la Subiect” moderată de colegul Marius Nica pe Alpha TV, şi anume că “am decis că anul acesta prioritatea Ploieştiului este salubritatea”, am făcut un punctaj programului “Andrei Volosevici schimbă Ploieştiul” – oferta electorală cu care actualul primar a câştigat alegerile. Aproape incredibil, am constat că în doi ani de mandate, primarul Ploieştiului nu a concretizat în termen nici una dintre promisiunile pentru care a fost ales. Mai mult, în programul pentru cei patru ani de mandat, candidatul de atunci nu făcea nici o referire la salubritate. Iată care erau “priorităţile” lui Volosevici pentru anii 2008, 2009 şi 2010: “Andrei Volosevici schimbă Ploieştiul Mă prezint în faţa ploieştenilor cu o oferta bazată pe echilibru, integritate, competenţă Propun adoptarea unor direcţii strategice clare cu privire la dezvoltarea municipiului Ploieşti, cu stabilirea clară a obiectivelor şi a termenelor de implementare a acestora. Tergiversările, nerespectarea termenilor contractuali, neglijenţa ca şi incapacitatea managerială au afectat dezvoltarea Ploieştiului, care este departe de ceea ce ar fi fost normal să fie. ALEGE DRUMUL CEL BUN – fluidizarea traficului, modernizarea infrastructurii Octombrie 2010: Supratraversări pietonale: construirea unui numar de 6 de astfel de supratraversări în zonele cu circulaţie pietonala intensă; Transportul Public – mai mult confort, mai multă siguranţă Octombrie 2009: Înfiinţarea unui dispecerat de coordonare a traficului mijloacelor de transport în comun; Martie 2009: Analiza posibilitatii de inlocuire a tramvaiului de pe ruta sud – nord cu troleibuze si autobuze. Septembrie 2010: Reamenajarea tuturor staţiilor de călători de pe traseele publice de transport.ALEGE CONFORTUL – termoizolarea blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă potabilă, extinderea şi modernizarea reţelei de canalizare, regularizări. Primăria se va implica activ în susţinerea programelor de eficientizare energetică, în primul rând prin sustinerea financiară a asociaţiilor de proprietari pentru finalizarea lucrărilor de izolare termică a blocurilor. ALEGE PLOIEŞTIUL VERDE – parcuri, locuri de joacă, recreere şi agrement, monitorizarea poluării Octombrie 2008: Lansarea proiectelor de reducere a poluarii aerului şi a apei, de gestionarea eficientă a deşeurilor menajere şi industriale, reducerea poluării sonore şi extinderea spaţiilor verzi.
Iunie 2010: Modernizarea tuturor locurilor de joacă existente în cartiere. Octombrie 2008: Lansarea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea stadionului municipal Ilie Oană. Identificarea surselor europene de finanţare. Îmi propun ca la finalul mandatului să avem un stadion municipal care să corespundă integral standardelor UEFA. ALEGE un PRIMAR căruia îi pasă Octombrie 2009: Centru de gazduire temporară pentru familiile evacuate din casele naţionalizate; Septembrie 2010: Centru de refugiu temporar pentru femeile victime ale violenţei domestice; Noiembrie 2010: Înfiinţarea unui centru de recuperare şi găzduire pentru persoanele vârsnice, fără posibilitate de îngrijire la domiciliu sau în stare avansată de singurătate, abandon şi stare materială precară; Asigurarea sprijinului financiar direcţionat (cu plata medicamentelor, chiriei, întreţinerii, etc.) pentru persoanele cu venituri mici pe baza unor anchete sociale. Implicarea liderilor etniei rrome în măsurile de integrare a populaţiei rrome ALEGE O PRIMĂRIE TRANSPARENTĂ Uşa primarului va fi în permanenţă deschisă. Voi deschide în fiecare cartier birouri ale primarului - săptămânal îmi doresc să stau de vorba cu ploieştenii. Respectarea termenelor din contractele care au ca obiect infrastructura stradală a municipiului va fi atent monitorizată (site-ul oficial al primăriei va oferi în timp real informaţii despre stadiul execuţiei lucrărilor). Deschiderea de centre de încasare a taxelor şi impozitelor locale în marile cartiere ale Ploieştiului. Organizarea licitaţiilor publice se va face în prezenţa reprezentanţilor mass-media şi a oricăror persoane interesate să participe la aceste licitaţii. Carta Albă a municipiului Ploieşti – la finalul fiecarui an mă voi prezenta în faţa ploieştenilor cu acest material prin care voi explica ce s-a făcut şi ce mai avem de făcut”.
Volosevici după doi ani de mandat/Ce a realizat şi ce nu a realizat din promisiunile electorale primarul Ploieştiului publicat la: 8 iulie 2010 de Marius Nica OBSERVATOR PRAHOVA “Mă prezint în faţa ploieştenilor cu o ofertă bazată pe echilibru, integritate, competenţă. Propun adoptarea unor direcţii strategice clare cu privire la dezvoltarea municipiului Ploieşti, cu stabilirea clară a obiectivelor şi a termenelor de implementare a acestora. Tergiversările, nerespectarea termenilor contractuali, neglijenţa ca şi incapacitatea managerială au afectat dezvoltarea Ploieştiului, care este departe de ceea ce ar fi fost normal să fie.” Acesta era mesajul pe care actualul primar Andrei Volosevici îl transmitea ploieştenilor în urmă cu de doi ani, în timpul campaniei electorale. Tânărul avocat nu rata nicio ocazie de a sta de vorbă cu cetăţenii simpli, iar interesul cu care îi asculta pe aceştia l-a făcut să câştige alegerile locale şi devină cel mai tânăr primar din istoria Ploieştiului. Vom încerca în rândurile următoare să vedem câte din promisiunile de campanie electorală ale lui Andrei Volosevici au devenit realitate. “Alege drumul cel bun – fluidizarea traficului, modernizarea infrastructurii Octombrie 2010: Supratraversări pietonale: construirea unui număr de 6 de astfel de supratraversări în zonele cu circulaţie pietonală intensă Noiembrie 2011: Încheierea programului de asfaltare a tuturor străzilor secundare Martie 2012: Creşterea eficienţei şi siguranţei pe străzi, prin sistemul de semaforizare sincronizat Martie 2012: Locuri de parcare – amenajarea unui număr de 6000 noi locuri de parcare, într-un ritm de 1500 locuri/an. Absolut toate proiectele imobiliare mari vor trebui să asigure suficiente locuri de parcare pentru rezidenţi. Aprilie 2012: Dezvoltarea capacităţii de circulaţie rutieră, prin modernizarea reţelelor stradale existente (şi extinderea acestora, acolo unde acest lucru este necesar.” În ceea ce priveşte infrastructura staff-ul de campanie electorală al PD-L din 2008 s-a ferit să ofere termene foarte strânse. Putem observa totuşi că supratraversările pietonale sunt doar o himeră. Până în luna octombrie a acestui an mai sunt doar patru luni şi niciuna dintre cele 6 supratraversări nu a fost construită. Oricum, în cei doi ani care s-au scurs din mandat, primarul nu a abordat niciodată acest subiect. Paradoxal, deşi are alocat un buget imens, programul de asfaltări riscă să devină doar o simplă promisiune. În condiţiile în care în mandatul lui Andrei Volosevici nu s-au finalizat prea multe licitaţii pentru asfaltări de străzi, ne este greu să credem că în noiembrie 2011 vom vedea toate străzile secundare asfaltate.
Cât despre locurile de parcare, la începutul mandatului, Volosevici se poate lăuda doar cu amenajarea a 200 de locuri de parcare, multe dintre acestea fiind în parcări condominiale. “Transportul Public – mai mult confort, mai multă siguranţă Martie 2009: Analiza posibilităţii de înlocuire a tramvaiului de pe ruta sud – nord cu troleibuze şi autobuze. Octombrie 2009: Înfiinţarea unui dispecerat de coordonare a traficului mijloacelor de transport în comun. Septembrie 2010: Reamenajarea tuturor staţilor de călători de pe traseele publice de transport. Ianuarie 2012 : Înlocuirea vagoanelor de tramvai actuale cu garnituri moderne, cu un nivel crescut al confortului (dotate inclusiv cu sisteme de îmbarcare pentru persoanele cu dizabilităţi fizice). Februarie 2012: Înnoirea a circa 40% din parcul auto destinat transportului public, cu autobuze şi troleibuze noi dotate cu sisteme de climatizare." La capitolul transport public, “realizările” primilor doi an de mandat al lui Volosevici, sunt excepţionale, sublime chiar, dar lipsesc aproape cu desăvârşire. Ideea de înlocuire a tramvaiului de pe ruta nord-sud a fost înnăbuşită din faşă de semirevolta liderilor de sindicat de la RATP. Pe faţă aceştia i-au explicat primarului că cele peste 1.000 de voturi ale salariaţilor regiei sunt foarte bune pentru PD-L. Aşa se face că deşi iniţiase o dezbatere publică pe tema oportunităţii renunţării la tramvai, Volosevici nu a mai ascultat punctul de vedere al ploieştenilor din zona Ştefan cel Mare şi Democraţiei, ale căror locuinţe sunt grav afectate de trepidaţiile tramvaiului. Dispeceratul comun a rămas în continuare la stadiul de promisiune electorală, adică nu există. Singura promisiune parţial onorată ar putea fi cea cu reamenajarea straţiilor RATP, până în prezent fiind modernizate aproximativ 60 de staţii, felul în care acestea arată generând contoverse aprinse chiar şi în Consiliul Local. “Alege confortul – termoizolarea blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă potabilă, extinderea şi modernizarea reţelei de canalizare, regularizări August 2011: Amenajarea şi ecologizarea pârâului Dâmbu. Schema de regularizare prevede, pe lângă reprofilarea albiei, şi un canal de deviere a debitelor de viitură în râul Teleajen, canal amplasat în amonte de intrarea în municipiul Ploieşti. Aprilie 2012: Reabilitarea a peste 200 Km de conducte de apă. Extinderea cu minim 70 km a reţelei de apă şi canalizare Primaria se va implica activ în susţinerea programelor de eficientizare energetică, în primul rând prin susţinerea financiară a asociaţiilor de proprietari pentru finalizarea lucrărilor de izolare termică a blocurilor.” Deşi în programul de termoizolare fuseseră trase la sorţi 200 de blocuri care urmau a fi reabilitate termic până la finalul anului trecut, în realitate au fost izolate doar...şase din cele aproape 2.000 existente în Ploieşti. Interesant este că din cele şase imobile reabilitate trei au 10 etaje şi niciunul dintre acestea nu se află pe lista cu blocuri trase la sorţi de reprezentanţii municipalităţii anul trecut. În jurul reabilitării sau extinderii reţelelor de apă este o linişte de mormânt. În schimb, Apa Nova a beneficiat în primii doi ani de mandat Volosevici de mai multe facilităţi din partea Primăriei, cum ar fi reducerea sau anularea unor investiţii care erau prevăzute în contract. Despre amenajarea pârâului Dâmbu până în august anul viitor, să aşteptăm finalul celui de-al treilea an de mandat.
“Alege Ploieştiul verde – parcuri, locuri de joacă, recreere si agrement, monitorizarea poluării Octombrie 2008: Lansarea proiectelor de reducere a poluării aerului şi a apei, de gestionarea eficientă a deşeurilor menajere şi industriale, reducerea poluării sonore şi extinderea spaţiilor verzi Octombrie 2008: Lansarea unui parteneriat public-privat pentru modernizarea stadionului municipal Ilie Oană. Identificarea surselor europene de finanţare. Îmi propun ca la finalul mandatului să avem un stadion municipal care să corespundă integral standardelor UEFA. Iunie 2010: Modernizarea tuturor locurilor de joacă existente în cartiere Martie 2011: Plantarea unui număr de 100.000 de arbori de aliniament şi refacerea perdelelor verzi stradale. Iunie 2011: Revitalizarea zonelor de recreere şi agrement (Parcul Constantin Stere Bucov), protejarea patrimoniului Grădinii Zoologice Martie 2012: Reabilitarea integrală a tuturor parcurilor din Ploieşti.” După doi ani: proiectele de reducere a poluării sunt un vis, iar stadionul Ilie Oană nu mai există… Demolată la finalul anului trecut, arena sportivă aşteaptă acum la fel ca anul trecut ca reprezentanţii municipalităţii să finalizeze licitaţia pentru construirea unui nou stadion. E drept că în programul electoral al candidatului Volosevici ni se promitea un stadion până la finalul mandatului, aşadar să avem răbdare. Tot de aşteptat mai are şi modernizarea tuturor locurilor de joacă din Ploieşti. “Alege un primar căruia îi pasă Octombrie 2009: Centru de găzduire temporară pentru familiile evacuate din casele naţionalizate Septembrie 2010: Centru de refugiu temporar pentru femeile victime ale violenţei domestice Noiembrie 2010: Înfiinţarea unui centru de recuperare şi găzduire pentru persoanele vârsnice, fără posibilitate de îngrijire la domiciliu sau în stare avansată de singurătate, abandon şi stare materiala precară Aprilie 2012: Cel puţin 400 de apartamente cu chirie subventionată pentru tineri. Asigurarea sprijinului financiar direcţionat (cu plata medicamentelor, chiriei, intretinerii, etc.) pentru persoanele cu venituri mici pe baza unor anchete sociale. Februarie 2012: finalizarea lucrărilor de modernizare a clădirilor spitalului municipal de boli contagioase, a spitalului municipal 1 Schuler şi a maternităţii Ploieşti. Implicarea liderilor etniei rrome în măsurile de integrare a populaţiei rrome." Realizările în ceea ce priveşte înfiinţarea unui centru pentru chiriaşii din casele naţionalizate sau a altuia pentru femeile agresate de soţi nu există. Adică n-au fost realizate. Cât despre chiriaşi, administraţia Volosevici pare a se fi dat bătută în lipsă de soluţii. Proiectul centrului pentru bătrâni probabil există undeva, prin sertarul vreunui birou deoarece nimeni nu a luat vreodată în serios ideea construirii unui astfel de aşezământ. Despre apartamentele pentru tineri vă reamintim că în cei doi ani de administraţie Volosevici nu au fost finalizate blocurile ANL din complexul de pe strada Libertăţii, blocuri începute încă din 2007. Mdernizarea spitalelor – avem o mică observaţie pe care i-am făcut-o încă din campanie electorală candidatulului PD-L: …maternitatea din Ploieşti nu se află în administrarea municipalităţii. “Alege o primărie transprentă Uşa primarului va fi în permanenţă deschisă. Voi deschide în fiecare cartier birouri ale primarului - săptămânal îmi doresc să stau de vorba cu ploieştenii.
Respectarea termenelor din contractele care au ca obiect infrastructura stradală a municipiului va fi atent monitorizată (site-ul oficial al primăriei va oferi în timp real informaţii despre stadiul execuţiei lucrărilor). Deschiderea de centre de încasare a taxelor şi impozitelor locale în marile cartiere ale Ploieştiului. Organizarea licitatiilor publice se va face în prezenţa reprezentanţilor mass-media şi a oricăror persoane interesate să participe la aceste licitaţii. Carta Alba a municipiului Ploieşti – la finalul fiecărui an mă voi prezenta în faţa ploieştenilor cu acest material prin care voi explica ce s-a făcut şi ce mai avem de făcut. “ Întâlnirile săptămânale cu ploieştenii: în perioada noiembrie 2009 - mai 2010 edilul nu a susţinut nici măcar o oră de audienţe.. Contracte noi pentru infrastructură stradală nu există iar cele aflate în derulare nu au mari şanse să fie finalizate la termen. Centrele de încasare a taxelor din cartiere este un alt capitol nefinalizat. Carta Albă a Ploieştiului nu a fost niciodată editată, Volosevici nepublicându-şi nici măcar raportul de activitate de la finalul anului 2009. La final vă anunţăm că aşteptăm completările/comentariile dumneavoastră.
Criza a lovit şi în manelişti | Florin Salam a ajuns să cânte printre blocurile din Enăchiţă Văcărescu publicat la: 27 iunie 2010 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Cine credea că maneliştii nu simt criza financiară, iată că s-a înselat. Dovada este un botez al unei familii de rromi din cartierul Malu Roşu al Ploieştiului, de joia trecută, la care celebrul manelist Florin Salam a ajuns să cânte... printre. Zeci de maşini de lux, o limuzină de ultimă generaţie şi muzică la maxim. Aceasta era imaginea de ansamblu, joi seară, în spatele blocurilor din cartierul Enăchiţă Văcărescu, zona Moş Crăciun, acolo unde sute de rromi veniţi din toate colţurile oraşului şi ale judeţului s-au strâns sărbătorească botezul unei familii de aceeaşi etnie şi să-l vadă pe Florin Salam în carne şi oase. Aglomeraţia creată i-a făcut pe copiii acestora să se urce chiar şi pe blocuri sau pe ghenele de gunoi pentru a-l vedea pe idolul lor cum cântă şi primeşte bani de la petrecăreţi. Timp de aproximativ două ore, grătarele au sfârâit, iar manelele au răsunat în tot cartierul Malu Roşu, spre stupefacţia vecinilor deranjaţi la culme de volumul muzicii şi de lipsa de bun simţ a petrecăreţilor. “Nesimţiţi! Ce să le zici. S-au urcat pe acoperişul blocului, şi-au făcut nevoile pe scara blocului. Cu cine să te înţelegi. Ăştia îţi dau în cap dacă le spui cevba. Vai de capul nostru cum am ajuns”, ne-a mărturisit unb ploieştean din zonă, sub protecţia anonimatului. Megapetrecerea cu dansuri pe ghenenele de gunoi şi manele la maxim a acestora nu a ţinut mult. În urma sesizărilor, două echipaje de poliţie de la secţia 3, printre care şi unul de intervenţie rapidă, dar şi poliţiştii comunitrari au sosit în scurt timp la faţa locului şi au restabilit liniştea. Petrecăreţii au fost sancţionaţi conform legii 61 pentru tulburarea liniştii publice cu amendă în valoare de 1.000 de lei, iar în jurul orelor 19:30, „puşi pe fugă” de poliţişti, şi-au mutat cartierul general în pădurea de la Româneşti.
Campania "STOP violenţei" publicat la: 12 mai 2010 de Cătălin Stavri
Marţi seara, vizavi de sediul Alpha TV, un puştan care se juca în parc pe o consolă gen Play Station a fost tâlhărit de un individ de etnie rromă. Acesta i-a înfipt mâna în gât puştanului, i-a smuls consola din mână şi a fugit. Din fericire, o maşină de intervenţie a Jandarmeriei era prin zonă iar jandarmii au pus mâna pe tâlhar. În câteva secunde au apărut şi politişti de la Secţia 4, se făcuse o sesizare prin serviciul 112, care erau pe urmele infractorului. Mai ştiu de un caz al unui elev care, în ciuda vârstei fragede de 13 ani, are mai multe dosare penale pentru că îşi bate în mod frecvent colegii. Acum câteva săptămani l-am găsit pe un copil zăcând într-o baltă de sânge, lângă Şcoala Nicolae Simache, după ce fusese bătut de trei indivizi chemaţi de o colegă să-l "aranjeze". Am avut cazuri cu minore bătute şi forţate să se prostitueze, tineri bătuţi în stradă doar pentru că s-au uitat mai ciudat la "şmecheri”, copii care sunt luaţi la bătaie lângă şcolile în care învaţă dacă nu plătesc o aşa zisă taxă de protecţie jigodiilor din zonă, politişti şi jandarmi atacaţi în timpul serviciului. Cireaşa de pe tort o reprezintă cazul Lucian, poliţistul înjunghiat de un beţiv căruia îi făcuse un bine luându-l de pe stradă şi conducându-l acasă. Toate s-au întâmplat în Ploieşti. Eu unul m-am săturat. Pornind de la toate nenorocirile care se întâmplă dar şi de la faptul că tot mai mulţi copii cred că bătăile repetate fac parte din şcoala vieţii, trei baieţi au încropit la repezeală un plan de bătaie care se va materializa vineri...o campanie anti-violenţă foarte reuşită, dată fiind lipsa banilor şi a timpului. Un jandarm - Mădălin Tănase, un poliţist - Gabriel Cernătoiu şi un medic-Edi Limboşeanu au facut în aşa fel încât vineri, în faţa Winmarkt Grand Center (MALL-ul nou), nume grele ale sportului să facă demonstraţii de luptă şi forţă. Leonard Doroftei, Ciprian Sora, Ionuţ "Pittbull" Atodiresei, "Iron" Oncescu, Radu "Valahu", Nelu Gârbea vor participa vineri seara, de la orele 18.00, la această campanie anti-violenţă. Edi Irimia, promotorul Local Kombat din România, se va alătura şi el acestei acţiuni şi, tot vineri, va aduce la Ploieşti "grei" din K1: Ray Sefo şi Mighty Mo. Cei care vor veni în faţa MALL-ului vor putea să-i provoace la skandenberg pe Oncescu şi pe Valahu. De asemenea, vor avea loc demonstraţii de arte marţiale la care vor participa şi alte nume sonore din acest sport. Vor participa şi copii care activează la Clubul Copiilor "Ambiţia" Băicoi, antrenaţi si disciplinaţi prin sport de jandarmul Madalin Tanase.
Totodată, mesajul celor care participă la această campanie vizează şi infractorii cu înclinaţii spre violenţă: "Gândiţi-vă la faptul că, vreodată, cândva, se poate să daţi peste un sportiv ca noi".
Acţiunea ”contrabanda” în Parcul Constantin Stere | Doi poliţişti au confiscate baloane, apoi le-au returnat - GALERIE FOTO publicat la: 4 mai 2010 de Cătălin Stavri OBSERVATOR PRAHOVA Un cititor al ziarului ne-a trimis mai multe fotografii făcute duminică, 2 mai, în parcul Constantin Stere. Acesta ne-a precizat faptul că a fotografiat traseul unor poliţişti care confiscaseră... câteva baloane. Citiţi mai departe desfăşurarea acţiunii. Confiscarea. Negocierea. Returnarea mărfii Patrula de poliţie a trecut pe lângă câţiva rromi care, fără vreo formă legală, vindeau suveniruri trecătorilor. Agenţii de poliţie au confiscat câteva baloane şi au plecat către Grădina Zoologică (foto 1 şi 2). Odată ajunşi s-au postat în faţa casieriei. Probabil voiau să lase baloanele, dar angajatul nu era acolo (foto 3 şi 4). În timp ce aşteptau, rromii cărora le confiscaseră marfa au venit după ei şi i-au rugat să le dea înapoi baloanele. După o scurtă rundă de negocieri, rromii au ieşit victorioşi. Înduplecaţi, poliţiştii le-au dat înapoi "captura"(foto 5 şi 6) iar rromii au plecat grăbiţi să vândă marfa.
Primim la redacţie | Un ploieştean se plânge că nu poate dormi noaptea din cauza unui priveghi publicat la: 22 martie 2010 de Ciprian Pap OBSERVATOR PRAHOVA Sebastian Trifaş susţine că, de vineri şi până astăzi, nopţile lui şi ale vecinilor s-au transformat într-un adevărat coşmar din cauza unui priveghi al unei familii de rromi de pe strada Deltei. "Nu pot dormi noaptea din cauza muzicii. Îi înţeleg, dar trebuie şi ei să înţeleagă că mai sunt şi alţi oameni în jur. De vineri şi până acum, capătul străzii Deltei este blocat din cauza acestui priveghi. Noaptea, muzica e la maxim până spre ziuă. Am sunat la poliţie, au venit în capătul străzii şi mi-au spus să îi înţeleg şi pe ei fiindcă aşa e tradiţia. E bătaie de joc! Vă daţi seama că, până mâine, când se pare că vor îngropa mortul, o să fie vai şi amar de noi", suţine Sebastian Trifaş, ploieşteanul care ne-a semnalat cazul la numărul de telefon 0723.214.896
Na mai votias! - Nu mai votăm! publicat la: 24 februarie 2010 de Cătălin Stavri OBSERVATOR PRAHOVA După ce l-am auzit pe senatorul PSD Mădălin Voicu folosind termenul “ţigan” la Realitatea TV şi afirmând că ţiganii nu se supără când le spui aşa, nu mai consider necesar folosirea cuvântului rrom. Asta ca să explic titlul. După ce a declarat public faptul că 99% dintre români ascultă manele, preşedintele Traian Băsescu a devenit iar subiect de discuţie. Manelele sunt considerate o creaţie de succes a ţiganilor. Faptul că preşedintele a avut chiar şi o manea-videoclip cântată de Florin Salam arată că ţiganii sunt numai buni pe post de masă de manevră când vine vorba de vot. În Ploieşti lucrurile sunt cam la fel. În campania electorală pentru Primărie, Andrei Volosevici a făcut concert cu manele... într-un loc cel puţin nepotrivit: Palatul Culturii. Dacă treceai prin Radu de la Afumaţi sau prin Mimiu şi spuneai ceva de rău de PDL, de Volosevici sau de domnişoara Roberta Anastase riscai să iei bătaie. Asta pentru că ţiganii aveau promisiuni. În Mimiu, liderul Iuri făcuse listă cu cei care nu erau proprietari pe terenurile unde îţi construiseră casele. Listele au ajuns la Volosevici. Promisiunea suna cam aşa: votaţi-mă şi vă fac proprietari. Treceţi acum prin Mimiu şi întrebaţi de Volosevici. Eu am trecut iar răspunsurile nu pot fi publicate din motive lesne de înţeles. În Radu de la Afumaţi, Volosevici a promis canalizare şi asfaltare. Cu mic cu mare, cu sau fără mită electorală, ţiganii din Afumaţi au votat cu Volosevici. Acum m-au rugat să fac nişte reportaje cu străzile, poate “vede Primăria şi ne bagă canalizare”. Cât despre primar…cenzurat. Ţiganilor li s-au promis şi locuri de muncă. Majoritatea au luat-o în bot, pe româneşte. Există şi excepţii, desigur. Au fost şi norocoşi: consilieri pe probleme ale rromilor sau chiar şi director. Dar ţiganii de rând n-au pupat nimic. Decât mălai, pui, zahăr şi alte nimicuri. Dar, vorba manelei(dedicată celor care le iau voturile): Iar am pus-o, iar am pus-o/ V-am dat clasă şi v-am spus-o. Ne revedem în următoarea campanie, cu mici, pui, manele, promisiuni şi ţigani fraieriţi. Asta în ciuda promisiunilor lor că nu mai votează.
Tentativă de omor publicat la: 13 februarie 2010 de Cătălin Stavri OBSERVATOR PRAHOVA Astăzi am fost în documentarea unui caz ce mie mi se pare a fi tentativă de omor. Un cetăţean a fost băgat în comă. Nu de un rrom din Ploieşti ci de bâta lui. Stau de vorbă cu rudele. Pun întrebările de rigoare, notez ce-i important etc. Promit oamenilor că revin luni (până atunci iau ei legătura cu martorii) să-i şi filmez. Dau să plec iar o rudă a victimei îmi spune “Dar să veniţi, vă rog eu, c-am fost şi la Antena 1 şi la Pro TV şi au promis că vin şi n-au venit”. Îi asigur că luni sunt la ei şi plec. Pe drum către redacţie mă gândeam la criminalul din Teişani. Şi el s-a dus întâi la Antena şi la Pro, oamenii nu l-au băgat în seamă şi aşa a venit la mine. Clar, tre’ să le fac cinste. PS. Cazul îl voi publica săptămâna viitoare.
Efectul Rebegea, o Justiţie severă publicat la: 8 februarie 2010 de Cătălin Stavri OBSERVATORUL PRAHOVA După arestarea judecătorului Dumitru Rebegea cu toţii am crezut că Justiţia o va lua pe drumul cel bun. Pe cel al corectitudinii. Se ştie că unii procurori nemulţumiţi de deciziile contradictorii ale judecătorilor “ciripeau” nevinovat şi cristalin la colegii lor de la Anticorupţie. Dar efectul Rebegea, căci putem vorbi cu uşurinţă de un adevărat efect produs de arestarea judecătorului, are şi părţi negative. Se zvoneşte că Penescu a mai stat în arest pentru că magistraţii ploieşteni s-au temut nu care cumva aceste puneri în libertate să atragă atenţia procurorilor anticorupţie. Au stat în stand-by (aşteptare), ca să se mai liniştească apele. Penescu a fost eliberat într-un final. Să fie acesta semnul că apele s-au liniştit? Cazul Ghenosu. Suspectat că a ordonat omoruri, prins că făcea carduri false, filat nouă luni de zile şi arestat într-un final, este eliberat într-un final. De aici i s-a tras judecătorului Rebegea. Cazul Răzvan Cosma, tânărul băgat în comă în urma unei bătăi primite la un bar, în 2008, de Crăciun. Cei acuzaţi de tentativă de omor în acest dosar au fost cercetaţi în stare de libertate. Ei nu reprezintă pericol social. Aşa a considerat de cuviinţă Justiţia. M-aţi întreba unde e efectul Rebegea. Citiţi următoarele rânduri. Cazul crimei din Radu de la Afumaţi. Un omor urmat de misterul care plana asupra ucigaşului. Doi fraţi dădeau nas în nas cu sistemul. Ciprian, cel mare, era acuzat de Justiţie că a comis crima. Marci, cel mic, susţinea că el este autorul. Ca un făcut, procurorul Mangiurea uită să ridice arma crimei şi s-a ales praful de proba zdrobitoare în acest dosar. Se schimbă procurorul. Urmează procesul, unde procurorul de caz, Mihăilă pe numele lui, ascultă declaraţiile rudelor victimei, invocă mentalitatea rromilor şi-l bagă în puşcărie pe Ciprian. Şase luni mai târziu, văzând la TV autodenunţul lui Marci, Justiţia îl scoate din puşcărie pe Ciprian şi îşi îndreaptă atenţia asupra celuilalt frate. Cu toate acestea, la începutul lui 2010, tot Ciprian este condamnat la 9 ani de închisoare. Acesta este efectul Rebegea, condamnări pe bandă rulantă. Dar efectul îl resimt doar oamenii de rând. Dacă Ciprian avea banii patronului de la FC Argeş, Penescu, facem pariu că nu-l condamna nimeni? Poate Rebegea, dar domnia sa nu mai poate profesa. Deocamdată. Cert este că Justiţia din Ploieşti o să mai aibe eticheta Rebegea multă vreme de aici înainte. Şi noi, de fiecare dată când vom avea cunoştinţă de vreo greşeală, vom spune că, din nou, s-a luat şpagă.
FOTO Observatorulph.ro | Coş de gunoi doborât pe Ştefan cel Mare publicat la: 22 septembrie 2009 de Administrator OBSERVATORUL PRAHOVA Unii ploieşteni întrec orice fel de limită a bunului simţ atunci când vine vorba de păstrarea mobilierului urban. Dovadă este acest coş de gunoi de pe Strada Ştefan cel Mare, în apropiere de intersecţia cu Lupeni care este culcat la pământ de câteva zile. Cei care locuiesc în zonă susţin că a fost doborât de câţiva puşti de etnie rromă care scormoneau în gunoi. "Am văzut când l-au rupt. Numai că, până să ajung eu la ei să îi iau de urechi, au şi fugit pe o stradă laterală. Problema e că nimeni nu a venit până acum să-l ridice la loc", susţine un ploieştean care locuieşte în zonă.
Scandal cu săbii şi bâte la Urlaţi publicat la: 6 noiembrie 2009 de Ciprian Pap OBSERVATORUL PRAHOVA Ieri seară, în jurul orelor 19.00, două familii de rromi s-au luat luat la bătaie într-o intersecţie din centrul Urlaţiului din cauza unei datorii. Aceştia s-au lovit cu bâte şi săbii, fiind nevoie de intervenţia poliţiei şi a unei maşini de la D.P.I.R. pentru a calma spiritele. În urma scandalului, cinci persoane au fost rănite, fără să necesite internarea, iar 12 dintre ei s-au ales cu dosare penale.
Lupte între mafioţi pentru controlul pieţei | Împuşcături în plină zi, la câteva sute de metri de Poliţia Ploieşti publicat la: 5 octombrie 2009 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Două familii de rromi s-au bătut ca-n filme pe strada Gheorghe Doja, în apropiere de Obor, la câteva sute de metri de sediul Poliţiei municipiului Ploieşti, blocând traficul către ieşirea spre Buzău timp de mai multe minute. Miza scandalului o reprezintă, supremaţia pe piaţa neagră a legumelor şi fructelor. Conform ploieştenilor care locuiesc în zonă, rromii sau războit cu pistoale cu gloanţe de cauciuc, arme albe, cocktail-uri Molotov, bâte şi cărămizi. Filmul evenimentului Cele două familii care s-au războit, Dumitru şi Puşarică, fac parte din mafia pieţei de legume şi fructe. Scandalul a pornit încă de azi dimineaţă, când oamenii lui Dumitru i-au alungat de pe platoul Halelor pe cei ai lui Puşarică. Ulterior, aceştia din urmă s-au înarmat şi au plecat pe strada Gheorghe Doja la casa familiei Dumitru pentru a se răzbuna. Chiar dacă au fost luaţi prin surprindere şi atacaţi cu arme (pistoale cu gloanţe de cauciuc), cei din clanul Dumitru au răspuns cu arme albe, sticle şi cărămizi. Ulterior, anchetatorii au găsit nouă cartuşe la faţa locului în timp ce riveranii susţineau că au auzit mai mult de 20 de focuri de armă, teaca unui cuţit, cărămizi şi sticle. Conflictul s-a soldat cu rănirea a doi membri ai familiei Dumitru. Conform declaraţiilor obţinute la faţa locului, aproximativ 40 de persoane, din ambele tabere, ar fi fost implicate în scandal. De asemenea am fost anunţaţi că a fost găsit unul dintre cei care au tras cu pistolul. Acesta a recunoscut fapta dar susţine că nu ştie unde se află arma. Cătălin Stavri, reporter la faţa locului Am ajuns la casa familiei Dumitru când un poliţist de la Criminalistică poza mai multe cartuşe, chiar în faţa porţii familiei Dumitru. Iniţial au ajuns cei de la Poliţia Comunitară dar atacatorii plecaseră, iar familia Dumitru vroia să plece după agresori, să se răzbune. Deşi oficial nu au fost victime, unul dintre răniţi a fost lovit în cap cu o bâtă găsită de mine sub un gard. Chiar am fost curios să văd dacă vreun anchetator caută şi în altă parte decât în faţa porţii şi am aşteptat până au dat semne că pleacă. Atunci am scos bâta şi am predat-o unui poliţist. Şoferii aflaţi întâmplător în trafic dar şi locuitorii din zonă erau speriaţi. Nu în fiecare zi eşti martor la împuşcături ziua-n amiaza mare, în plină stradă, la câteva sute de metri de sediul Poliţiei. Ca fapt divers pot să vă spun un lucru care m-a frapat: comisarul şef Gabriel Pantaia, şeful Poliţiei Ploieşti, a ajuns, ultimul, după mai bine de o oră, la faţa locului, deşi împuşcăturile avuseseră loc la câteva sute de metri de biroul său.
Bâlbele poliţiei Iniţial, oficialii IJP Prahova au încercat să ascundă sub preş evenimentul, negând că scandalul ar fi avut loc. Vă prezentăm fără comentarii trei declaraţii oficiale primite de reporterii noştri de la şefii poliţieiilor Prahova şi Ploieşti: 13.32: "Am citit şi eu pe un blog, ceea ce scrie acolo sunt bazaconii. Nu se confirmă mai nimic, a fost un conflict minor undeva în centrul Ploieştiului, pe strada Gheorghe Doja" 13.37: "confirm că a fost un conflict între mai multe persoane pe strada Gheorghe Doja, lângă Flacăra. Nu putem spune acum dacă s-au tras focuri de armă pentru că martorii nici nu infirmă nici nu confirmă acest lucru. Într-adevăr la faţa locului s-au găsit cartuşe dar există şi posibilitatea ca acestea să fi căzut din buzunarul cuiva. Faptul că s-au găsit cartuşe la faţa locului nu înseamnă neapărat că s-a şi folosit arma. Nu au fost victime" 13.56: "Confirmăm că s-au gasit la faţa locului cartuşe folosite dar nu s-a găsit şi arma cu care s-a tras. Este vorba de o armă cu bile din cauciuc. Oficial nu au fost victime, adică nu a fost nevoie de intervenţia ambulanţei pentru a asigura asistenţa medicală... victima a şi fugit din spital, cred că şi-au rezolvat problemele între ei
Fun | O căruţă a dat bătăi de cap organizatorilor "Săptămânii Mobilităţii" publicat la: 22 septembrie 2009 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Momente de tot râsul astăzi de dimineaţă la Rondul 2 de pe Bulevardul Independenţei, acolo unde a avut loc cursa de biciclete oragnizată cu ocazia "Săptămânii Mobilităţii". În timp ce poliţiştii comunitari şi cei rutieri se chinuiau să dirijeze şi să ţină sub control circulaţia la capetele Bulevardului Independenţei, astfel încât niciun şofer să nu poată deranja buna desfăşurare a "Săptămânii Mobilităţii", câţiva rromi cu o căruţă în care cărau caroseria unei maşini au reuşit să se strecoare pe bulevard şi să traverseze strada sub privirile mirate ale celor prezenţi. Aceştia au fost imediat interpelaţi de unul dintre organizatori care i-a somat să iasă de pe bulevard, altfel va chema poliţia. Imaginile alăturate arată cum căruţaşii au reuşit să intre pe bulvard şi să atragă privirile a sute de copii şi părinţi strânşi la Rodul 2 pentru cursa de biciclete.
EXCLUSIV Observatorulph.ro | Teroare în Valea Doftanei | Infractorii i-au stropit cu benzină, apoi le-au dat foc publicat la: 25 august 2009 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Act criminal fără precedent în Prahova. Doi indivizi, rămaşi deocamdată necunoscuţi, au spart o casă de vacanţă din Valea Doftanei, au legat proprietarii casei, apoi i-au stropit cu benzină şi le-au dat foc. Din fericire vecinii au auzit ţipetele şi au reuşit să salveze victimele. Pentru că Poliţia, ca de obicei, nu face publice astfel de evenimente care dăunează imaginii, am documentat acest material cu ajutorul surselor noastre. Dosar ţinut la secret “Duminică noaptea, două persoane mascate au intrat peste respectivii în casă (n.r.-un cetăţean australian şi o româncă). Le-au furat banii, câteva milioane dar şi ceva euro. Pe australian l-au bătut, apoi au încercat să le dea foc. S-au găsit şi amprentele lor, dar şi cagulele şi îmbrăcămintea infractorilor”, ne-a declarat una din sursele noastre, rugându-ne să-i păstrăm anonimatul, întrucât conducerea Poliţiei ţine secret acest dosar. Motivele sunt lesne de înţeles, cazul fiind fără precedent în Prahova, poliţiştii par a scăpa de sub control fenomenul infracţional, despre acţiuni de prevenire neputând fi vorba, acestea existând doar pe hârtie şi în statistici. Am continuat investigaţiile şi am aflat că infractorii au mai spart şi alte cabane din zonă în acea seară. Confirmarea investigaţiilor noastre a venit chiar de la primarul comunei, Gheorghe Mosor: “Nu cred că infractorii sunt de la noi din comună, aici sunt oameni liniştiţi. Din câte am înţeles eu, în momentul de faţă se fac verificări la Ocolul Silvic, unde lucrează persoane străine. Acum, când m-aţi sunat, sunt 15-20 de poliţişti la faţa locului”. Semnal de alarmă Această infracţiune deosebit de violentă care poate fi încadrată drept tentativă de omor vine la doar câteva zile după ce în parcarea Carrefour un infractor a ameninţat cu arma un ploieştean, l-a lovit în cap, apoi i-a furat maşina. Această faptă, comisă de asemenea cu violenţă, arată clar incapacitatea instituţiei Poliţiei de a preveni astfel de evenimente. Acum câteva ore, în timpul documentării, un cititor al ziarului ne-a povestit că, la un local din cartierul Nord, un rrom a ameninţat cu pistolul mai mulţi oameni. Cazul nu a fost mediatizat de Poliţie, întrucât nu dă bine la imagine, însă investigaţiile noastre pe această temă continuă.
Recompensă pentru prinderea infractorilor Chiar dacă acest articol creează un disconfort maxim conducerii Poliţiei, şi suntem convinşi că vor păstra secretul asupra acestui caz de maxim interes public, redacţia a decis să vină în sprijinul locuitorilor speriaţi din Valea Doftanei. În urma unei şedinţe fulger ziariştii de la Observatorulph.ro au hotărât să ofere o recompensă substanţială persoanei care va furniza informaţiile necesare prinderii infractorilor. Din acest moment punem la dispoziţia cititorilor, 24 de ore din 24, numărul de telefon 0723.214.896, pentru sesizări.
Atenţie la „şuţi”! / Hoţii de buzunare se plimbă nestingheriţi cu RATP-ul publicat la: 7 aprilie 2009 de Administrator OBSERVATOR PRAHOVA Astăzi, în jurul orelor 14.30, din staţia RATP de la Mega Image, într-un autobuz de pe traseul 30, urcau şapte persoane de etnie rromă, patru femei şi trei bărbaţi. Judecând după comportament, nu-ţi trebuia pregătire judiciară în prealabil, ca să-ţi dai seama că sunt hoţi de buzunare. Unul dintre ei era îmbrăcat într-o jachetă de blugi albastră, purta o şapcă de blugi albastră, avea în jur de 35-40 de ani, părul şaten şi o cicatrice extrem de vizibilă lângă ochiul drept. Al doilea din grupul celor şapte avea în jur de 25-30 de ani, era îmbrăcat sport, înalt de aproximativ 1.80-1.90 metri, cu o conformaţie solidă şi ţinea în mână un rucsac mic de culoare vişinie. Al treilea bărbat era îmbrăcat decent, purta jachetă de piele neagră, avea o înălţime de aproximativ 1.70-1.80 metri, era şaten şi avea în jur de 40-45 de ani. Una dintre femei avea în jur de 30 de ani, brunetă, slăbuţă, mică de statură şi era îmbrăcată precar, la fel ca alte două femei din grup. Ultima dintre ele era solidă şi îmbrăcată la fel de precar. Femeile, împreună cu tipul cu cicatricea de la ochi vorbeau în ţigăneşte şi se îmbulzeau peste pensionarii din autobuz. La staţia de la Interex am coborât. După aproximativ 10 minute, am urcat într-un alt autobuz de pe traseul 30 pentru a ajunge în centru. În staţia de la Policlinica Cina... surpriză: aceleaşi persoane se urcă din nou în autobuz. După un drum de aproximativ cinci minute, timp în care au tot discutat în ţigăneşte, am coborât. Întrebarea este: ce altceva în afară de hoţi de buzunare puteau să fie persoanele respective din moment ce, la un interval de zece minute le-am găsit pe acelaşi traseu, doar că în autobuze diferite?
MIERCUREA CIUC
A cigányok helyzetén javítanának Nagy D. István 2012.11.16. A cigány közösséget segítő pályázatok keresését célozza az a program, amelyet a Központi Fejlesztési Régió Ügynöksége indít az önkormányzatokkal és egyesületekkel közösen. Első állomása egy átfogó felmérés. Közel húsz felmérés készült az elmúlt években a cigány közösséget illetően, de egyik sem megfelelően átfogó ahhoz, hogy célirányos uniós támogatási rendszer kidolgozását lehessen javasolni – jelentette be csütörtökön Sepsiszentgyörgyön Simion Crețu, a Központi Fejlesztési Régió Ügynökségének elnöke. A szakember szerint egy olyan közösségről van szó, mely esetében a problémák nagyon is szerteágazók, ezért egy alapos felmérésre van szükség. Ennek révén majd ki lehet alakítani egy olyan stratégiát, mellyel az Európai Unió döntéshozó szervei elé lehet állni, és javaslatokat tenni arra nézve, hogy a 2014–2020-as költségvetési ciklusban milyen programokat kellene finanszírozni ezen a téren. Reményeik szerint ezt a felmérést – partnerek segítségével – jövő év közepéig le tudják zárni. Crețu továbbá rámutatott: az önkormányzatoknak nincs és nem is lehet elegendő anyagi kapacitásuk, hogy minden problémát saját forrásaikból megoldjanak, ezért külső finanszírozási lehetőségeket kell keresni. Az ügynökség vezetője példáként a lakhatási kérdést említette. A legtöbb, nagyobb roma közösséggel rendelkező településen a területek, ahová a cigányok a házaikat felépítették, nem az ő tulajdonuk. A jogi helyzet tisztázása és telekkönyvezés önmagában komoly anyagi áldozatot követel. Emellett az integrálásuk, az oktatásuk is újabb kiadást jelent. Antal Árpád, Sepsiszentgyörgy polgármestere szerint a romák helyzetének rendezésében máris hatalmas késésben van Románia, és elsődleges prioritásként kellene kezelni. Az elmúlt 22 év katasztrofális szociális kormánypolitikája ketyegő bombákká változtatta ezeket a közösségeket, és az önkormányzatok magukban nem tudják az állam és a Európai Unió segítsége nélkül kezelni. A helyzet pontos megismerése ebben a folyamatban elengedhetetlen, hiszen bebizonyosodott, hogy a nyugat-európai államokban sem tudják, mit is kezdjenek ezzel a közösséggel, és inkább visszaküldik a kivándorlókat Kelet-Európába, majd tanácsokkal szolgálnak az integrációval kapcsolatban. Antal hozzátette: konkrét integrációs programok kellenek, de ezeket nem a népszámlálási adatok alapján kell kidolgozni, hiszen ezek nem tükrözik a közösség valós arányát.
A másság elfogadása a cél Szekelyhon.ro Simon Eszter 2012.11.15. Nyolcvan román, magyar és cigány gyermek, valamint kísérő pedagógusaik gyűltek össze csütörtök délután a székelyudvarhelyi Tamási Áron Gimnázium bentlakásának dísztermében a kölcsönös elfogadás és tisztelet nevében. A szenterzsébeti Gi Rromano Kulturális Egyesület szervezésében harmadszor került sor a tolerancia és másság napjának megünneplésére. Első két alkalommal Szenterzsébet adott otthont az eseménynek, ezúttal Székelyudvarhelyre érkeztek a diákok. Hét iskola I–XII. osztályos tanulói gyűltek össze a Tamási Áron Gimnázium bentlakásának dísztermében, ahol bepillantást nyerhettek egymás kultúrájába. Csütörtökön délután sorban a vaslábi, az újszékelyi Bem József, a kissolymosi Augustinovics Pál, a szenterzsébeti Pécsi Simon általános iskolák tanulói, valamint a székelykeresztúri Zeyk Domokos Iskolaközpont és a Berde Mózes Unitárius Gimnázium, illetve a gyergyószentmiklósi Salamon Ernő Gimnázium diákjai léptek fel. A tanulók román, magyar és cigány táncokat, illetve énekeket adtak elő. Core Mária, az egyesület elnöke kérdésünkre elmondta: a rendezvény célja a másság elfogadása és a multikulturalitás tiszteletben tartása. „Ha már ilyen korán megtanulják a különböző nemzetiségű gyermekek elfogadni egymást, akkor később sem lesznek gondok” – hangsúlyozta. A rendezvény befejezéseként a Tolerancia című kiállítást tekintették meg az előadók és meghívottak. A hét iskolából 131 rajz érkezett be, melyek közül a legjobb három alkotás készítőjét díjazták, további három diák dicséretben részesült, egy pedig különdíjat kapott.
Csíkszeredában a Háromszék Táncegyüttes Szekelyhon.ro Péter Beáta 2012.11.15. Száz évig című előadásával vendégszerepel Csíkszeredában a sepsiszentgyörgyi Háromszék Táncegyüttes. A Fodor Sándor „Netti” emlékére készült produkciót hétfőn 18 órától lehet megtekinteni a Csíki Játékszín nagytermében. A Könczei Árpád rendező-koreográfus nevével fémjelzett előadásban a Heveder zenekar és a Háromszék Táncegyüttes táncosai segítenek megidézni a legendás kalotaszegi cigányprímás alakját. „Kalotaszeg amolyan sűrített Erdély. Felszegtől Nádas mentéig megtaláltam mindent, amit Erdély adhatott, gazdag dalkincset, olyan hajnali dalokat, amelyekre jólesik a közös éneklés. Kifinomult és virtuóz hangszeres zenét, amelyik még régies is, de követte a polgárosodást is. És a tánc, amelyik páros táncaiban, csárdásában kifinomult eleganciát hordoz magában, legényese pedig férfitáncaink legnehezebb, leglátványosabb változata" – vallja Könczei Árpád rendezőkoreográfus. Az előadás a VIII. Erdélyi Magyar Hivatásos Táncegyüttesek Találkozóján a Duna Televízió különdíját kapta "a legjobb előadásért", a Heveder zenekar pedig "a produkciójában nyújtott kiemelkedő zenei és színpadi teljesítményéért" a Szigligeti Színház különdíjában részesült. Előadják: a Heveder zenekar (a Háromszék Táncegyüttes zenekara): Fazakas Levente (hegedű), Molnár Szabolcs (hegedű), Fazakas Albert (brácsa), Szilágyi László (brácsa, harmonika), Bajna György (cselló, nagybőgő), énekel: Erőss Judit, táncosok: Lukács Réka, Pilinger Mónika, Tőkés Edit, Fülöp Csaba, Péter Előd, Tőkés Zsolt.
Lába kelt a függőhídnak Szekelyhon.ro Jánosi András 2012.11.14. Még mindig keresik a felelős(öke)t a nemrégiben leszakadt Budvár utcai függőhíd megrongálása ügyében. Időközben már egy újabb fejlemény miatt is nyomoznak a rendőrök. Mint legutóbb írtuk, a székelyudvarhelyi önkormányzat ismeretlen tettes ellen tett feljelentést a rendőrségen, ahol bűnügyi eljárást indítottak. Akkor beszélgettünk Tikosi Lászlóval, a polgármesteri hivatal műszaki igazgatójával arról, hogy a hidat vagy megjavítják, vagy pedig újat építenek majd. Kedden azonban – olvasói panasz nyomán – a helyszínen azt állapíthattuk meg, hogy gyakorlatilag új hidat kell építeni: a két tartókereten kívül egyetlen sodrony, egyetlen darab deszka sem maradt a helyszínen. A környéken lakók elmondták, hogy cigányok hordták el a faanyagot tüzelni, a vasat pedig valószínűleg ócskavasként értékesítették. „Ha a város szándékosan takarította volna el az egészet, akkor sem végezhetett volna jobb munkát” – állította B. Géza, az egyik közeli vállalkozás alkalmazottja. Kérdésünkre Tikosi László elmondta, nem a városgazdálkodás takaríttatta meg a helyszínt. Ismeretlen tettes(ek) ellen újabb feljelentést tettek, várják a fejleményeket. Gheorghe Filip megerősítette, hogy a nyomozás még mindig folyik az ügyben. Elmondta, több elmélet is létezik, de bizonyítékokkal még egyiket sem lehet egyértelműen alátámasztani. A környékbeliek véleménye is megoszlik. Van, aki azt állítja, hogy a folyó túloldalán lévő területek tulajdonosai vágták le a hidat, hogy a cigányok ne járjanak át rajta a Budvárra, de olyan is akad, aki a cigányokat okolja az átjáró összeomlásáért.
Ünnep a tolerancia nevében Simon Eszter Szekelyhon.ro 2012.11.12. Harmadszor kerül sor november 15-én a szenterzsébeti Gi Rromano Kulturális Egyesület szervezésében a Tolerancia és másság napjának megünneplésére Székelyudvarhelyen. Csütörtök délután 4 órától hét iskola diákjai gyülekeznek a székelyudvarhelyi Márton Áron téren, innen vonulnak fel hagyományos viseletben a Tamási Áron Gimnázium dísztermébe. Itt a Tolerancia című kiállítást tekinthetik meg az ünnepélyen részt vevő előadók és meghívottak. Fél hattól kulturális műsor következik, melyen fellépnek a vaslábi, az újszékelyi Bem József, a kissolymosi Augustinovics Pál, a szenterzsébeti Pécsi Simon általános iskolák tanulói, valamint a székelykeresztúri Zeyk Domokos Iskolaközpont és a Berde Mózes Unitárius Gimnázium, illetve a gyergyószentmiklósi Salamon Ernő Gimnázium diákjai. Hét órától a rajzkiállítás legjobbjait díjazzák majd, és kiosztják a részvételi diplomákat is.
Csonkítják a Borsáros-láp növényzetét Rédai Botond Szekelyhon.ro 2012.11.07. Fejszecsattogástól volt hangos szerda délben a csíkszentkirályi Borsáros-láp. Nem a természetvédelmi területet érintő takarítási akció zajlott, hanem illetéktelen személyek csonkították az ottani fákat. A láp Székelyföld egyik legértékesebb természetvédelmi területe, része az Alcsíki Élőhelyvédelmi Natura 2000 övezetnek. Hátukon nagy rőzsekötegeket cipelő asszonyokra lehetett figyelmes az, aki Csíkszentkirály központjában járt szerda délben. A hideg évszak beköszöntével nem szokatlan az ilyen látvány a Csíki-medencében. Ám mint később kiderült, a cigánytelepre szállított tűzifa beszerzésének nem a legtörvényesebb módját választották az illetők. Az említett község központjában, az Olt jobb partján fekvő természetvédelmi területet megközelítve sűrű fejszecsattogást lehetett hallani. A láp sűrűjébe vezető ösvényen haladtunk tovább, az elénk tárulkozó látvány pedig egyre lehangolóbb volt. Megcsonkított fák, földön heverő elszáradt vagy elkorhadt ágak, letaposott aljnövényzet és rengeteg szemét árulkodik arról, valakik sűrűn látogatják ezt a helyet. Pár méterre odébb rá is bukkantunk a jelenség vélhető okára: egy férfi éppen egy termetes fűzfa nagy ágát igyekezett levágni fejszével. Közelebb nem merészkedtünk, a tűzifagyűjtőket biztos távolságból kaptuk lencsevégre. „Több rendben is kértünk segítséget a környezetvédelmi ügynökségtől, és a rendőrségnek is számtalanszor jeleztük ezt a problémát” – fogalmazott a Borsáros-lápot érintő, emberi kéz általi pusztítással kapcsolatban Székely Ernő. Csíkszentkirály polgármestere hozzátette, elítéli a tűzifa ily módon történő gyűjtését. „A gond viszont az, hogy nagyon nehéz megfékezni ezt a jelenséget, noha a rendőrséggel közösen rendszeresen próbálkozunk” – magyarázta az elöljáró. A községvezető szerint nem ez az egyetlen problémája a Borsáros-lápnak. „Itt van egy híres és nagyon szép rezervátum, amit viszont nem tudunk megmutatni senkinek” – említette Székely Ernő. Hangsúlyozta, igen elhanyagolt állapotba került ez a természetvédelmi terület. Véleménye szerint a megoldás az lenne, ha kitakarítanák és bekerítenék a lápot. Emellett tanösvény kiépítésével nyitnák meg annak egy részét az érdeklődők számára. „Ezt indítványoztuk is egy átiratban a környezetvédelmi ügynökségnek” – tette hozzá. A polgármester kifejtette, az illetékesektől azt a választ kapták, legyenek türelemmel, ugyanis a Natura 2000-es területeket érintő jövőbeni projektek során erre is sor kerül. Az egy kilométer hosszúságú lápot egyébként 108 hipotermális borvízforrás táplálja (a román szabvány szerint a 26-36 Celsius-fok hőmérsékletű víz hipotermális-szerk.megj.), hatásukra limonitos üledékek képződnek, melyeknek sárgás, enyhén pirosas színe után kapták a borsár
elnevezést. A láp jellegzetesen nyirkos, hűvös mikroklímája sok jégkorszakbeli növénynek nyújtott menedéket, így egy nagyon értékes flóra alakult ki az idők folyamán. Ennek köszönhetően, már 1939-ben védetté nyilvánították ezt a területet. Azonban az antropogén, azaz emberi hatások azóta nagymértékben károsították a láp ökológiai egyensúlyát, és ezzel együtt flóráját is. Ám ezzel együtt a Borsáros még mindig a Székelyföld egyik legértékesebb természetvédelmi területe.
A cigányok vezetői adottságait aknáznák ki Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.11.07. A romák is válhatnak vezetőkké címmel indította útjára a marosvásárhelyi Siloe Egyesület azt az Európai Uniós projektet, amelynek legfőbb célja, hogy a vidéki közösségekben élő fiatal romák közül megtalálják azokat, akikben vezetői adottságok vannak, és képesek lennének arra, hogy saját közösségükben megszervezzenek különböző akciókat, rendezvényeket. A Siloe Egyesület másfél évvel ezelőtt szervezte meg azt a táncfesztivált Marosvásárhelyen, amelyre több Maros megyei településről toboroztak romákat, és így alakultak ki a tánccsoportok. A jelenlegi projekt erre épül rá, ugyanis a szervezők már akkor felfigyeltek olyan vezető egyéniségekre a csoportokon belül, akik néha rászóltak a többiekre, ha kellett, ösztönözték a társaikat arra, hogy ne hiányozzanak a próbákról. Ezeket a fiatalokat szeretnék továbbképezni, ugyanis nekik számos akadályt kell leküzdeniük, ha vezetőkké szeretnének válni a saját közösségükben – mesélte Ilonka Sallai Géza, a projekt koordinátora. A képzéseket Koronkán, Hidegvölgyben, Marossárpatakon, Nagyernyében, Marosszentgyörgyön, Mezőmadarason, Iklandon, Vajdaszentiványon, Jedden, Gernyeszegen tartanák meg. Előrelépés lenne A romák integrálására irányuló projekt a közösségeken belül létező lehetőségekre épít, és a 1626 éves cigány fiatalokat szólítják meg. „Szeptembertől előkészítő munkafázisok zajlanak, a projekt célja, hogy a helyi közösségben megtaláljuk azt, akikben vezetői adottságok vannak, minden helységből egy-két személyt kiszúrnánk az oktatások folyamán, akikből később vezető lehet, akik az önkénteseket irányíthatnák, szervezhetnének, akikre lehet számítani a jövőben is, illetve az információ rajtuk keresztül áramlana vissza az egyesülethez. A projekt megvalósulása előrelépést jelentene az integráció folyamatában” – fogalmazott Ilonka Sallai Géza. A hiányosságokra építenek A képzés azokra a hiányosságokra épül, amelyeket észrevettek a roma fiataloknál: az alacsony önértékelés, a gyengébb kommunikációs készség – főleg, ha nagy csoport vagy a sajtó előtt kell megszólalniuk –, illetve a példák hiánya, amelyek ösztönzőleg hatnának a fiatalokra – magyarázta Samaj Imola Noémi, a projekt trénere. A képzés a non-formális oktatásra épít, és olyan témákat ölel fel, mint a csapatmunka formálás, önértékelés és a vezetői készségek fejlesztése, a végén pedig egy gyakorlati rész is hárul a fiatalokra: meg kell szervezzenek a közösségükben egy önkéntes akciót, lehet az takarítás vagy pingpong bajnokság, bármi – részletezte a képzés lényegét a tréner. „Minimális elméletet tanítanánk nekik, a gyakorlatra, a modellek bemutatására fektetnénk a hangsúlyt, és csoportos játékok, tevékenységek révén
szólítanánk meg őket, hogy ne érezzék, hogy az iskolapadban ülnek, hanem a tevékenységek révén ismerjék meg saját magukat vezetőként” – tette hozzá Samaj Imola Noémi. A képzések az adott településeken tömbösítve lesznek megtartva. A projekt kezdeményezői között van egy roma csoport is, amelyen belül néhány fiatal részt vett már egy vezetőképzőn, őket is bevonnák, hogy tovább adják társaiknak tapasztalataikat. A projekt végén pedig egy konferenciát is tartanak Remény a jövőben címmel, amelyen az önkéntes akciók kerülnek bemutatásra.
A cigány folklórt ünnepelték Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.11.06. A romák társadalmi beilleszkedését elősegítő marosvásárhelyi központ (CISPER) Kossuth (Călăraşilor) utca 34/16. szám alatti székhelyén a Divers Egyesület szervezésében hétfőn a Cigány Folklór Napját ünnepelték. A rendezvény meghívottja volt Rudi Moca színész, aki részletes bemutatót tartott a cigány folklórról, kultúráról. Az ünnepség szavalatokkal folytatódott, olyan hagyományos roma népi alkotások hangzottak el, mint a Cigány átok vagy A szegények gyászéneke. A zenei aláfestésről Alex Moldovan (hegedű), Moldován Elek (harmonika) és Rudi Eufim Moca (gitár) gondoskodott. A Cigány Folklór Napját Anton Pann zeneszerző halálának évfordulóján ünneplik. A születési nevén Antonie Petroveanu roma származású zeneszerző 1796-ban a bulgáriai Silvenben látta meg a napvilágot, majd Bukarestben telepedett le, hol zeneleckéket adott, majd a törökök elől Brassóba menekült, később ismét visszatért Bukarestbe, s ott halt meg 1854-ben. A cigány folklór gyűjtésének kezdetei Heinrich Wlislocki, Hermann Antal „cigányprofesszor” és Bartók Béla nevéhez fűződik. A roma népművészet gyűjtése egyébként nem könnyű, ugyanis egyre kevesebb a hagyományos roma közösség, ahol továbbadhatják hagyományaikat.
Cigányproblémák a Gödrös utcában is Balázs Katalin Szekelyhon.ro 2012.11.01. Ötvenkét gyergyószentmiklósi, Gödrös utcai lakos ítéli tarthatatlannak a helyzetet a szomszédjukba beköltözött és egyre csak gyarapodó cigány família viselkedése miatt. Tarthatatlannak vélik helyzetüket a cigányok is, akik a polgármestert kérik panaszaik orvoslására. Panaszlevél a Gödrös utcából Félszáz gyergyószentmiklósi lakos panaszlevéllel fordult Mezei János polgármesterhez, hogy segítsen életkörülményeik jobbításán. Nem várnak el többet, minthogy minden szomszédra ugyanazok az együttélési szabályok legyenek érvényesek, ne kelljen rettegésben élniük. „Szégyellem, hogy a Gödrös utcában lakom, vendégeket sem merek hozzánk hívni” – mondta egy anyuka, vázolva a helyzetet. Úgy tíz esztendeje a 21-es házszám tulajdonosa eladta ingatlanját cigányoknak. Hírlik, hogy kölcsön fejében váltott gazdát a ház, ám ezt senki nem erősítette meg. Azóta az új szomszédok a régi kis ház helyére nagyot építettek, majd azt is megtoldották, ma már negyvenen laknak az udvaron házban, színben, ahol lehet. Ez „békeidőre” érvényes, mert a rokonlátogatók vagy épp ide menekülők nagyban duzzasztják a létszámot. „Tíz éve még viszonylag kevesen voltak, azóta a gyermekek megnőttek, s a problémák is. Gyermekeinket kitámadják, minket azzal fenyegetnek, hogy a purdikkal szúratnak meg, mert őket nem viszik börtönbe. Kerten száradnak a ruhák, elhúzatják a kerítéseket, az örmény kertben legeltetnek, ott is sátoroznak nyáron a jövevények. Mindennap cirkusz és rettegés. Aki nincs benne, nem tudja, milyen így élni” – fogalmaz egy asszony, hozzátéve, meghirdették már házukat, eladnák, csak szabaduljanak a környékről. Van érdeklődő, de tovább is megy, amikor meglátja a szomszédságot. Azt is elmondta, a cigányok megvennék házukat, de ők nem akarnak ennél is nagyobb bajt zúdítani szomszédjaikra. Nem változott a helyzet a panaszlevél letétele után sem, hétvégén több udvarra jártak be a szomszédok, s lovasították meg a fém tárgyakat ócskavasnak. A vendégek hazamennének „Vagyunk vagy harmincan felnőttekül, s még a kicsik” – mondja a 21-es szám alatti házból kisereglő csapat élén Aladár. Bocsánatot kér, hogy a gyermekek időnként rosszalkodnak, megértést tanúsít a szomszédság panaszát illetően is. Részletezi, milyen áldatlan állapot az övék. A Téglagyárnál laktak, ezt a házat testvére, Feri vette meg, kalákában építkeztek. A Téglagyártól a békesség kedvéért kellett Kicsimoszkvába költözzenek, néhány hete azonban onnan is
menekülni kellett, egy másik cigány családdal kerültek lólopás miatt konfliktusba. Itt kötöttek ki, Feri ide befogadta az utólag toldott épületszárnyba. „Mondják meg a polgármesternek, szervezzen egy gyűlést, szedje össze a romokot, mondjuk el panaszainkat, segítsen, hogy költözhessünk vissza, Kicsimoszkvába, nyugodalomba. Addig nem mehetünk sehová, hiába zúgolódnak a szomszédok, irigyelnek, mert sokan vagyunk.” Megoldáskeresés sátorbontással? Sajtótájékoztatón hangzott el, a lakossági panaszt követően a helyi és állami rendőrség rendszeresebb járőrözéseket folytat a Gödrös utcában. Adrian Firoiu, a helyi rendőrség vezetője úgy nyilatkozott, járőrözéseik során nem tapasztaltak rend- és csendzavarást, a lakosságtól sem érkezett újabb bejelentés. Cigánygyűlésre sor kerülhet – tájékoztatott Mezei D. Emőke, a polgármesteri hivatal sajtóreferense, de ezt ugyanúgy kell kérjék a cigányok, mint mindenki más, az ügyfélszolgálati irodán keresztül. „A polgármester nyitott a beszélgetésre” – szögezte le a szóvivő, a problémamegoldásra tett lépéseket is vázolva. Helyi és állami rendőrség igazoltatta a Gödrös utcában lakó cigányokat, többen közülük téglagyári lakhelyre vannak bejelentkezve. A hazaküldésük megoldása időigényes, de van rá megoldás. Mint kiderült, a cigányok házához toldott részre nincs építkezési engedély, májusban ezer lejes büntetést róttak ki emiatt. Az összeget nem fizették ki, így az ügy bíróságon van. Amennyiben befejeződik az eljárás, sor kerülhet végrehajtásra, az építmény lebontására. Ha kisebb lesz a lakófelület, kevesebben maradnak ott, és újabb ellenőrzés következtében csak azok, akiknek személyigazolványuk szerint ott van a lakhelyük.
2012. november 18., vasárnap; Ma Jenő napja van KERESÉS
Kedvenc lap Kezdőlap Regisztráció Belépés • • •
• •
Főoldal Aktuális o Választások o Csíkszék o Udvarhelyszék o Marosszék o Háromszék o Gyergyószék Világ o
• •
Sport o o o o o o o o o
• • •
Olvasóink küldték Közvetítések Jégkorong Kosárlabda Labdarúgás Kézilabda Futsal Téli sportok Röplabda Egyéb sportágak
Magazin
• • • • • • • • • • • • •
Művelődés Faluszerte Fotó Videó Apró Webáruház Szórakozás
Aktuális / Udvarhelyszék
Kerékpáros baleset utáni konfliktus Pál Gábor Szekelyhon.ro 2012.11.01. Egy biciklis nekiment egy gépjárműnek a székelyudvarhelyi Kőkereszt téren, majd a kerékpáros néhány társa megfenyegette az autó sofőrjét. Csütörtök délben egy fiatalember gépkocsijával a Márton Áron tér felől közlekedett a Bethlen Gábor utca irányába. A Kőkereszt téren hirtelen fékezett, majd egy nagy csattanást hallott – hátulról nekiment egy kerékpáros. A biciklis megsérült, kórházba szállították. Meg nem erősített információk szerint pár perc múlva a biciklis néhány cigány társa körülvette a sofőrt és megfenyegette. Egyelőre a rendőrség nem tud részletekről beszámolni, jelenleg is vizsgálják az esetet.
Csegzi Sándor: vagyok olyan magyar, mint bárki más Fancsali Attila Szekelyhon.ro 2012.10.30. Több mint 3700 támogató-aláírást gyűjtött össze Csegzi Sándor, aki a parlamenti választásokon független képviselőjelöltként indul a marosvásárhelyi 1-es számú szavazókörzetben. Az iratcsomót Marosvásárhely volt alpolgármestere kedden iktatta a megyei választási irodánál. „A gyűjtés során száz megszólítottból negyvenen aláírták az ívet, ami bizakodással tölt el. Most már kötelességemnek érzem, hogy ezeket az embereket képviseljem. Mint olyan, aki önkormányzatban dolgozott tizenkét évig, tudom, milyen problémái vannak az embereknek. Mind a románok, mind a magyarok és a cigányok ugyanazokkal a gondokkal küzdenek nap mint nap, és ezekre megtalálhatjuk a gyógymódot” – fogalmazott Csegzi. Hozzátette, az, hogy összegyűltek az aláírások azt jelenti, hogy egy olyan réteget képvisel, amely változást akar, de eddig még nem tudta kifejezni valamilyen módon ezt az óhaját. „A nyáron tíz emberből nyolcan nem tudták megnevezni azokat a személyeket, akik Marosvásárhely városát képviselik a parlamentben. Évek óta nem jött be senki közülük a polgármesteri hivatalba egy beszélgetésre” – fogalmazott a marosvásárhelyi polgármester tanácsadója. Megjegyezte, az RMDSZ összetétele a sokszínűséget kellene tükrözze, és miközben vannak benne néhány emberből álló platformok, az úgynevezett kisebb pártokat nem fogadja be. „Már támadnak. Elindult egy lejáratási folyamat. A Rádió Gagában nem kaptam jogot arra, hogy bemutassam az álláspontomat, vannak olyan újságok, amelyek interjút készítenek velem, majd mégsem közlik. Más rádiókba, vagy tévébe sem hívnak be. Mondták, hogy kamikaze akció lesz a jelöltségem. A kamikaze pilóták elszántáságának köszönhetően Japán az egyik legnagyobb gazdasági erő, mivel a cél érdekében feláldozták magukat” – mondta Csegzi Sándor.
A kis hegedűs – cigánygyerekeket készítenek fel a felvételire Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.10.30.
A romák társadalmi beilleszkedését elősegítő marosvásárhelyi központ (CISPER) Kossuth (Călăraşilor) utca 34/16. szám alatti székhelyén zenei meghallgatást szerveztek hétfőn 7–12 éves roma gyerekek számára. A kis hegedűs elnevezésű meghallgatás a központ zenei nevelés programján keresztül valósult meg, célja a cigánygyerekek felkészítése volt a Művészeti Líceumba való felvételire. A hétfői rendezvényen hat gyerek játékát hallgatta meg Alex Moldovan zenetanár, a gyerekek családja, a CISPER-központ képviselői, illetve a kormánybiztosi hivatal roma ügyekért felelős szakértője. A gyerekek bemutatták a júliusban elkezdődött zenei nevelés program keretében megszerzett tudásukat, majd november elsejétől a Művészeti Líceum által szervezett felkészítő órákon is részt vesznek, így a decemberi vizsgán felvételt nyerhetnek a líceum zeneosztályába.
Nyílt nap az elhelyező központban Iochom Zsolt Szekelyhon.ro 2012.10.25. A fennállásának tizenötödik évfordulóját ünneplő Hargita Megyei Szociális Gondozási és Gyermekvédelmi Vezérigazgatóság csütörtökön nyílt napot tartott a csíkszeredai Szent Anna Elhelyező Központban. A Müller László utca 33. szám alatt található központban jelenleg 68-an laknak, 14–21 év közötti fiatalok. A központ rendeltetése, hogy ideiglenes hatállyal szállást, ellátást, gondozást, rehabilitálást biztosítson fogyatékkal élő gyermekek és fiatalok számára. „Célunk a fiatalok önálló életre való nevelése, felkészítése a családba való visszakerülésre és társadalmi-szakmai beilleszkedése” – fogalmazott Antal-Dászkel Ildikó, a központ vezetője, aki bemutatta az éppen zajló foglalkozásokat. A kézműves tevékenységen a lányok gyöngyöt fűztek, a fiúk asztaliteniszeztek, valamint cigánytánccal készültek a pénteki jubileumi gálaműsorra, amely 10 órától kezdődik a megyeháza amfiteátrumában. Emellett meditáció, gyógytorna, logopédiai foglalkozás is a fiatalok rendelkezésére áll. „Az első alkalommal megszervezett nyílt napunk célja, amelyre az együttműködő partnereinket, valamint a sajtón keresztül minden érdeklődőt meghívtunk, hogy betekintést nyújtsunk a központ mindennapjaiba, az itt zajló foglalkozásokba” – hangsúlyozta Antal-Dászkel Ildikó.
Kiűzné a Jobbik a román bevándorló cigányokat Szekelyhon.ro 2012.10.24. A Jobbik Magyarországért Mozgalom mintegy százötven tagja és szimpatizánsa vonult fel kedden este Mórahalmon, miután kiderült, hogy három román állampolgár gyilkolt meg még vasárnap egy hatvanéves férfit egy helyi tanyán. A demonstrációt Toroczkai László és Tóth Péter, a Jobbik két megyei önkormányzati képviselője vezette. A politikusok a belvárosban megtartott beszédükben hangsúlyozták, „nem tűrhető tovább, hogy román cigányokat dolgoztassanak a magyar gazdák”. „Ők ugyanis sokkal kevesebb pénzért vállalnak munkát, ráadásul bűnözők is érkeznek velük az országba” – mondták a szónokok, hangsúlyozva: ennek megakadályozására mindent megtesznek majd. Elsőként nyilvánosságra hozzák annak a gazdának a nevét, aki a gyilkosokat „tartotta”, és minden olyan gazda nevét, aki „román bevándorló cigányokat tart”. Nógrádi Zoltán, a település polgármestere a demonstrálókat távozásra kérte fel, ők ennek ellenére meglátogattak egy olyan gazdaságot is, ahol Maros megyei romák dolgoznak. Az ott élő egyik férfi elmondása szerint több hónapja bejelentett munkásként dolgoznak a telepen. A demonstráció a helyszínen békésen ért véget.
Szigorúan büntetik az egészségügyi személyzet bántalmazását Széchely István Szekelyhon.ro 2012.10.24. Új, a korábbinál szigorúbb törvény született az egészségügyi személyzettel szembeni agresszió büntetésére. A székelyudvarhelyi kórház igazgatója szerint szükség volt az új jogszabályra, ugyanis a városi kórházban naponta előfordulnak kisebb összetűzések, de az elmúlt években történtek már súlyosabb incidensek is, olyan is, amelyben egy kórházi asszisztens komoly sérüléseket szenvedett. Megszavazta kedden a képviselőház – amely ebben a kérdésben az ügydöntő fórum szerepét tölti be – azt a törvénytervezetet, amely szigorúbb büntetéseket ír elő az egészségügyi személyzet elleni agresszió esetére: az orvosok, asszisztensek, mentősofőrök és más egészségügyben dolgozó személy elleni erőszak, attól függően, hogy szóbeli vagy fizikai, az új jogszabály értelmében 6 hónaptól 12 évig terjedő börtönbüntetéssel sújtható. A szabályozás – melynek tervezetét még az előző kormány idején dolgozták ki – az erőszak minden formájára kiterjed, a verbális agresszió – például az egészségügyi személyzet fenyegetése – esetére 6 hónaptól két évig terjedő szabadságvesztést ír elő, ez azonban 6 hónaptól 3 évig is terjedhet bántalmazás esetén, sőt a hivatását gyakorló orvos, asszisztens, illetve más egészségügyben dolgozó személy ellen elkövetett súlyos testi sértés esetére 3-tól 12 évig terjedő börtönbüntetést ír elő az új törvény. A székelyudvarhelyi kórház igazgatója, Lukács Antal szerint szükség volt a büntetések szigorítására, ugyanis a városi kórház területén naponta előfordulnak kisebb összetűzések, főként azért, mert egyesek nem tartják be a beteglátogatásra meghatározott időszakot, nagyon rámenősek, és mindent megtesznek azért, hogy feljussanak a beteghez. A rendbontás ritkán fajul tettlegességig, de előfordult már komoly sérüléssel járó atrocitás a kórházban. Múlt év elején a sürgősségi osztály egyik dolgozóját bántalmazta egy cigány csoport tagja, kórházi kezelést igénylő sérülést okozva a betegszállítónak – elevenítette fel az legsúlyosabb incidenst Lukács Antal, hozzáfűzve, hogy az agresszor nem kapott méltó büntetést, sőt még ők akarták feljelenteni a bántalmazott alkalmazottat, illetve fenyegették, tudomására hozva, hogy tudják, hol lakik. Az azt megelőző években is előfordultak olyan incidensek, melyeknél a rendőrség közbelépésére volt szükség. 2009 nyarán a kórház biztonsági őre csak gázsprayjel és a csendőrség segítségével tudott megállítani egy cigány csoportot, melynek tagjai dulakodni, szitkozódni és fenyegetőzni kezdtek, amikor közölték velük, hogy nem kísérhetik fel mindannyian beteg hozzátartozójukat az egyik kórházi osztályra. A kórház elhagyása közben az épület felgyújtásával fenyegetőztek, a kapussal lökdösődtek, majd még többen tértek vissza, és a sürgősségi osztályon folytatták a rendbontást, amit a kórház biztonsági kamerája is rögzített.
Nem csak romák okoznak azonban incidenseket, időnként olyanok is agresszívekké válnak, akikről azt nem is feltételeznék. A közelmúltban volt olyan eset, amikor egy hölgy rúgta be a bejárati ajtó üvegét, amiért a rendőrség kiszabott egy kisebb büntetést, de ezt követően a hölgy újra visszatért a kórházba, és folytatódott a „cirkusz”– említett egy másik esetet az igazgató. „Ha mindenki civilizáltan tudomásul venné a kórház belső rendszabályzatát és alkalmazkodna ahhoz, akkor még kapusra se lenne szükség, de ez nálunk elképzelhetetlen” – indokolta a vonatkozó törvény szigorításának szükségességét a városi kórház igazgatója.
Leszakadt a függőhíd Jánosi András Szekelyhon.ro 2012.10.23. Leszakadt vasárnap éjjel az a függőhíd, amely a székelyudvarhelyi Budvár utcából biztosított gyalogos átjárást a Küküllő felett. Bár a híd eddig is rossz állapotban volt, nap mint nap sokan használták. A II. Rákóczi Ferenc utca lakói elmondták, hogy ha a Budvárra akartak eljutni, ezen a hídon jártak át, illetve a Nagy-Küküllő másik partján lévő gyümölcsösökből almát, fát lopó tolvajok is rendszeresen használták. Ottjártunkkor a leszakadt híd Budvár utcai végénél cigánygyerekek gyűjtögették a vízbe zuhant fa- és vaselemeket. A helyszínre kiszálló rendőr érdeklődésünkre elmondta, feltehetően vasárnap éjjel egy és két óra között szakadhatott le a függőhíd, a hatóságokat röviddel utána értesítették az esetről. Az ügyben vizsgálat indul, mivel egyelőre nem tudni, hogy rongálás vagy az idő vasfoga miatt omlott le a híd. „Akik a túlsó parton, a kertészetben dolgoznak, azok vágták el. Már két éve mondják, hogy le fogják bontani, hogy a cigány ne tudjon átjárni. De nem baj, cigányokul átmegyünk, és addig csináljuk nekik a kárt, amíg új hidat nem állítanak” – fenyegetőzött György Ervin, aki az esetet jelentette a rendőrségen. A kertészetben dolgozó homoródszentmártoni Majláth Ernőtől megtudtuk, hogy az Elan Trio Kft. bérli a területet és működteti a kertészetet. Majláth Ernő egyébként képtelenségnek tartotta, hogy a kertészet munkatársai rongálták volna meg a függőhidat, hisz ők maguk is naponta használták azt. Kérdésünkre Gönczi Dezső, az Elan Trio Kft. marketingfelelőse elmondta: nem érdekük a híd felszámolása, sőt az utóbbi három évben a vállalat saját költségén apróbb javításokat is végzett rajta. „Nem állítom, hogy valaki levágta, de nekünk is hasznos a híd. Most nem tudjuk, hogy mikor, ha egyáltalán tudunk elkülöníteni alapokat a visszaállítására” – tette hozzá Gönczi. Tikosi László, a székelyudvarhelyi polgármesteri hivatal műszaki igazgatója tőlünk értesült a történtekről. „Egyelőre meg kell vizsgálnunk a híd állapotát, s csak azután tudunk nyilatkozni arról, hogy mikor javítjuk meg a régit, illetve állítunk újat a helyébe. Egy ekkora munkálatot mindenképpen be kell ütemezni, elő kell készíteni és finanszírozni kell. Megoldjuk, csak az időpont nem biztos még” – magyarázta a városgazda. Azonban javítani már nem valószínű, hogy lesz mit, hisz a vízbe zuhant híd használható fa- és vaselemeinek már lába kelt.
Nem átlagos ünnep Balánbányán Szőcs Lóránt Szekelyhon.ro 2012.10.21. Tizenhatodszorra szerveztek Botorka Nemzetközi Néptáncfesztivált Balánbányán, melynek gálaműsorát szombaton este a helyi kultúrotthonban tartották. Évről évre egyre több csoport lép fel a bányaváros színpadán, de itt nemcsak egyszerűen egy előadás bemutatásáról van szó, hanem egy intenzív, háromnapos szakmai munkáról is. Idén például a tánccsoportokat újraosztották, és az újonnan kialakult csapatok egy-egy táncjátékot dolgoztak ki a koreográfusok segítségével. Ahogy Mihály Csabától, a Botorka Művelődési Együttes vezetőjétől megtudtuk, minden csapat hozott otthonról egy-egy legendát, és erre építettek a produkciókat. Ezenkívül az esti táncházak bizonyultak kiváló alkalomnak egymás táncainak a megismerésére. A helybéliek számára is megpezsdült az élet, hiszen főleg a néptánckedvelők életében nem egy átlagos ünnepről van szó: „Karácsony, húsvét, születésnap és névnap, ezek azok az ünnepek, amelyek fontos szerepet játszanak minden átlagos ember életében. Balánbányán viszont élnek nem átlagos emberek is, akiknek ezeken kívül még közbejön, »közbetáncol« egy ünnep. Ennek neve Botorka fesztivál. Hogyha meg kellene határoznom ezt az »ünnepet«, az valahogy így hangzana: egy erdélyi kisváros azon ünnepe, amikor egy néptáncszerető család tagjai összegyűlnek, akik bevonva szeretteiket, azok pedig ismerőseiket, Hencidától Boncidáig tartó négynapos dínomdánomot tartanak” – vallja Szabó Rita, a balánbányai Ördögbora együttes táncosa a fesztivál egyik kiadványában. A gálán fellépő tizenegy csapat főleg a tájegységeik táncaiból adott ízelítőt. Idén a csíki és gyergyói tánccsoportokon kívül Szamosújvárról, Felvidékről, az anyaországból és Olt megyéből jöttek együttesek. A felcsíki, széki, mezőségi, gyimesi, zoborvidéki stb. táncokon kívül cigány táncokat, román táncokat is láthatott a közönség.
A „gúnyapénz” megvonása miatt fenyegetőznek Pinti Attila 2012.10.21. Az iskolakerülő gyerekeik miatt megvont szociális juttatásokat követelik vissza a csíkmindszenti cigányok, akik a helyzet „megoldása” érdekében az igazgató és az osztályfőnökök megfenyegetésétől sem riadnak vissza. Nehézkes a cigányokkal a kommunikáció Csíkmindszenten Kánya László, a Nagy István Általános Iskola megtorlástól tartó vezetője szomorúan számolt be arról, hogy a közelmúltban egyik szülő váratlanul egy ostorral jelent meg szünetben a gyerekek előtt, nyomdafestéket nem tűrő szavakkal őrjöngve a tanároknak a gyerekpénz és a családi pótlék megvonása miatt. Egy másik szülő munkaidő után, otthonában kereste fel az igazgatót, burkolt célzásokat téve arra, hogy ha nem lesz pénz, „elintézik a dolgokat másképp”. „A tanulóinknak körülbelül tíz százaléka cigány, többségükkel nincs gond, de vannak olyanok, akik rengeteg órát elmulasztanak, nem kérezkednek el, igazolást sem hoznak, így hamar összegyűl a húsz hiányzás” – számolt be Kánya. „Félévente jelentést küldünk a szociális osztályra és a tanfelügyelőségre, aki túllépi a limitet, attól a teljes következő félévre elveszik a járandóságot. A beszámolók megváltoztatását, eltussolását nem kockáztatjuk meg, bármikor ellenőrizhetnek, ha pedig az adatok nem egyeznek, komoly fegyelmi eljárást indíthatnak ellenünk” – tette hozzá. Az általános iskola vezetője azt is nehezményezi, hogy az „alanyi jogon járó segély” követelésén kívül a cigányok minimálisan sem érdeklődnek a fiatalok tanulmányi eredményei iránt, mint fogalmazott, „egyetlen szülői értekezleten sem jelennek meg, és nem is érdeklődnek arról, hogy milyen teljesítményt nyújt a gyerekük, noha ez kötelességük lenne”. Jobb a helyzet, mint korábban, de még messze nem ideális Mivel a gépjárművezetői engedély megszerzésének egyik alapfeltétele a nyolc osztály elvégzése, ezért sokan, még ha kényszerből is, de „átrágják” magukat az általános iskolán – tudtuk meg az igazgatótól, aki azt is elárulta, hogy az elmúlt években a cigányok egy új vallási felekezethez csatlakozva némileg megváltoztak, kevésbé agresszívek, és az alkoholfogyasztással is felhagytak. „Minden nap autóval hozzák-viszik a kicsiket – igaz, ők a szüleik távozása után sokszor nem jönnek be az iskolába –, anyagi helyzetük tehát messze nem annyira drámai, hogy ilyen akcióhoz kelljen folyamodjanak, ezért is érzem túlzásnak a fenyegetéseket” – árulta el, hozzátéve, hogy a „gúnyapénzzel” kapcsolatos újabb támadó megnyilvánulás esetén a rendőrséget is értesíteni fogja. Közös beszélgetésre hívják az érintetteket
Pál Péter, Csíkszentlélek polgármestere meglepődve áll a történtek előtt, hiszen őt az igazgató korábban nem tájékoztatta a fenyegetésekről. A községvezető már megtette a szükséges lépéseket, értesítette a rendőrséget, valamint a cigányok képviselőjével és Kánya Lászlóval is beszélt, remélve, hogy „sikerül helyben megoldani a problémát, mivel elszigetelt esetekről van szó, és nem szabad ebből túlságosan felfújt, nemzetiségi kérdést csinálni”. Pál elmondta, hogy az egyik fenyegetőző férfi még a cigány közösségen belül is kezelhetetlennek számít, de „közösen az érintettekkel mindent megtesznek annak érdekében, hogy az alapjában véve csendes cigányok mindegyikére ne húzzák rá a vizes lepedőt”.
Cigánykérdés Keresztúron – a recepthez pénz is kellene Simon Eszter Szekelyhon.ro 2012.10.11. Szimulációs szobát alakítanak ki az önkéntes tűzoltók, nem emelkedik a távfűtés ára, a sóskúti gyógyfürdő újraépítésére is pályáznak Székelykeresztúron, a romakérdést viszont időzített bombaként emlegették az október 11-én délelőtt tartott rendes havi tanácsülésen. A székelykeresztúri polgármesteri hivatal gyűléstermében tartott októberi ülésen 12 napirendi pontot vitattak és szavaztak meg a helyi tanács tagjai. A szeptemberi ülésről készült jegyzőkönyv elfogadását követően a tanácsosok a Villám – Fulger Önkéntes Tűzoltó-egyesület kérésére egy szimulációs szoba kialakítására bólintottak rá. Az ülésen jelen volt Szali Mózes is, az egyesület elnöke, aki vázolta a szoba fontosságát, elmondása szerint az itt kialakított helyiségekben helyi és megyei hivatásos tűzoltókat is lehetne képezni. A kisvárosban összesen 130 család van még távfűtésen. Annak ellenére, hogy évről évre csökken az igénylők száma, az Acatel Kft. négy éve nem emelte a szolgáltatás árát. Az Erdélyi Unitárius Egyház és a Berde Mózes Unitárius Gimnázium között kötendő bérleti szerződést is jóváhagyták, mely tízezer lejes havi, avagy 120 ezer lejes évi kiadást jelent a városkasszából az elkövetkező négy évben. Megszavazták az ifjúsági lakásokat kiosztó bizottság szerkezetét is. A keresztúron felépített 44 ifjúsági lakást előreláthatólag ez év végéig kellene kiosztani. Rafai Emil, Székelykeresztúr polgármestere hozzászólásában elmondta: eddig azért nem kerülhetett rá sor, mert a gáz bevezetése elhúzódott. „A napokban láttak neki a gázvezetésnek a szolgáltató emberei, ezt követően az oda vezető utat is ki kell még építeni és parkolóhelyeket kell kialakítani” – magyarázta. A helyi szállítási szolgáltatásokat engedélyező hatóság megalakításának szavazása után rábólintottak a költségvetés kiigazításaképpen Hargita Megye Tanácsa által célirányosan visszaosztott pénzekre. Ezt az összeget a város tisztán tartására, a tűzoltók támogatására és az új kultúrotthon befejezésére költik majd el. A kilences és tízes határozattervezet elfogadásával a sóskúti szabadidőközpont két éve elkészített tervének kiigazítására kerül majd sor, annak érdekében, hogy az önkormányzat pályázni tudjon a több éve lerombolt gyógyfürdő újjáépítéséért. A roma nemzetiségű lakosság támogatását célzó öttagú helyi munkacsoportba Csifó Juliánna tulipános tanácstag és orvos is bekerült, aki konkrét megoldásokat, javaslatokat kért a tanácstagoktól a romák integrációját illetően. Felszólalásában beszámolt a cigányokkal való orvosi tapasztalatairól. Elmondása szerint kiszálláskor nem egy alkalommal megfenyegették, a felírt recepteket pedig képtelenek kiváltani, és sok cigánylány prostitúcióval foglalkozik a
Kossuth Lajos-negyedben. Szombatfalvi József RMDSZ-es tanácsos szerint a barompiac melletti negyed lakásainál – ahol 5–6 négyzetméteren hat-hét ember lakik – bizonyos országok tehénistállói is jobban néznek ki. A romák beiskolázása sem egyszerű: segítők kellenének, akik pluszfoglalkozásokat tartanának, de ehhez nincsenek meg az anyagiak – véleményezett Simó Ildikó, szintén tulipános elöljáró. Rátz István független tanácsos röviden vázolta a betfalvi helyzetet is, ahol pár évtizede csupán egy cigánycsalád élt és a dögök háztól való elhordásával foglalkozott. Mára már jóval száz felett van ezen cigányok száma, gyermekeik betöltötték a 14– 18 évet, egyikük sem dolgozik, a falubelieket naponta fenyegetik, betörnek a házakhoz, pár napja pedig egy horgászt is megvertek. „Tíz évvel ezelőtt volt már egy cigány–magyar verekedés a faluban, nagyon félő, hogy újra bekövetkezik” – fejtette ki Rátz, aki időzített bombának nevezte a cigánykérdést. Gálfalvi Sándor RMDSZ-es tanácsos hozzászólásában egyebek mellett elmondta, lehetetlen egy olyan szegény országtól megoldást követelni, mint Románia. „A cigányoké külön világ, az ország távolabbi részein már sem a rendőrség, sem a csendőrség nem tud fellépni ellenük. Egy közös recept kellene, és persze pénz a megvalósításhoz” – summázott Gálfalvi. A 2012-es évben a kitermelhető famennyiségből 64 köbmétert saját részre szavaztak meg a tanácsosok, a többit 140 lejes kezdőárral hirdetik meg licitre. A különfélék között Farkas Csaba MPP-s tanácsos kérte, hogy a Molnár István Múzeumot és Gyárfás-kúriát tartsák nyitva szombaton és vasárnap is, mivel leginkább hétvégén látogatnak Keresztúrra a turistacsoportok. Fekete Domokos szintén MPP-s tanácstag a temetők, valamint az oda vezető utak november elseje előtti rendbetételét szorgalmazta. Rátz István kérte a betfalvi Köblös utca rendbetételét, Simó Béla tulipános tanácsos pedig a Hargita-negyedben lévő útét.
Szidalmazta a gondjára bízott kiskorút? Simon Virág Szekelyhon.ro 2012.10.10. Újra vizsgálódik a Maros megyei gyermekjogvédelmi igazgatóság az egyik marosszentkirályi családi típusú otthonban. Nemhivatalos források szerint a nevelőszülők szidalmazták és megfenyegették az egyik gondjaikra bízott kiskorút. „Szemtelen és kibírhatatlan vagy. Szégyelld magad, cigánya. Igen, cigány vagy, mert csak ők hazudoznak. Nézd meg, hogy néz ki a szekrényed! Bűzlik a hely körülötted!” Mindezeket állítólag a nevelőszülő mondta a 16 éves fiatalnak, aki mobiltelefonjával rögzítette az elhangzottakat. Bár hivatalos feljelentés nem történt, az igazgatóság a sajtóban megjelent hírek alapján vizsgálódni kezdett. Az intézmény szóvivője, Doru Constantin elmondta: „szakembereink a helyszínen beszélgettek a nevelőszülőkkel, az érintettel és a többi gyermekkel is, akik hallották a veszekedést. Tudni szeretnénk, a telefonnal rögzített beszélgetés mikor történt, és hogy valóban a szülők szidták-e a fiatalt. Az biztos, hogy testi fenyítés nem történt. A vizsgálat eredményétől függ, hogy milyen büntetést rovunk ki, ha erre egyáltalán szükség lesz”. A veszekedést közzé tevő portál szerint a 16 éves fiatal kérte, hogy helyezzék át más házba, mert nem egyezik a nevelőszüleivel. Ezt azonban nem erősítette meg az intézmény sajtószóvivője. Marosszentkirályon 11 családi típusú ház van, ahol 93 gyermeket nevelnek hivatásos nevelőszülők.
Vécéállítás a Téglagyárnál: búcsú a megszokástól Balázs Katalin Szekelyhon. Ro 2012.10.07. Nem mindennapi látvány fogadott a Téglagyárnál szombaton délben: fiatalok, gyerekek és idősebbek állták körül a vendégeket, akik ezúttal nem segélycsomagot osztottak, nem is filmeztek. Segíteni jöttek, mint mondták, az Úr Jézust követve, a bibliai egy pohár vizet hozták Gyergyószentmiklósra. „A budatétényiek segítsége nem új keletű, a háború után harangot hoztak Szentmiklósra, most a favécékkel érkeztünk” – mondta mosolygósan Baker Brad amerikai misszionárius, aki Budatétényből érkezett, a Rózsakerti Baptista Közösség lelkésze. Kifejtette jövetelük célját: „mi abban hiszünk, ha valamilyen szükséget látunk, azt nem szabad hagyni. Hallottuk, hogy több száz ember él itt, a Téglagyárnál, és nincsenek vécék. Az Úr Jézus azt mondja a Bibliában: ha valaki ad egy pohár vizet egy gyermeknek, az olyan, mintha nekem adná. Mi azt keressük, hogy hol lehet egy pohár vízzel segíteni, adni valakinek. Itt így néz ki a pohár víz. Itt emberek vannak, és segíteni kell őket, mert ha valamilyen betegség innen elindul, az nem áll meg a város határánál. Nem csak itt, a telepen lakó cigányokon segítünk, hanem a városon, Gyergyószentmiklóson is.” Szakítani kell a hagyománnyal A Téglagyárnál lakók közül nem mindenki szimpatizánsa, tagja a baptista gyülekezetnek, így nem könnyű a dolga Novák Zsolt gyergyószentmiklósi lelkésznek. „Sokféle félelem van az emberekben. Azt látom, lassan tisztul le, hogy a vécék használata mennyire fontos lehet. Meséltünk arról, hogy milyen betegségek előzhetőek meg, és hogy értük van mindez. Több száz éves hagyománnyal kell szakítaniuk, és mi is meg kell értsük, ez nem fog menni egyik óráról a másikra.” Mint megtudtuk, a hattagú önkéntes csapatban van kutató biológus, amerikai misszionárius, aki főállásban vezetők mentorálásával foglalkozik, gépészmérnök, informatikus és két középiskolás diák is. Ők biztosították a hozzávalókat, és itt vásárolták meg, amit nem hozhattak Magyarországról. Az ötnapi ellátásukat a gyergyószentmiklósi baptista közösség állta. Hiánypótló árnyékszékek A „vécéakcióban”, ahogy az árnyékszéképítést nevezték, az ott lakók között voltak többen, akik segítettek az önkénteseknek, megtisztították, előkészítették a kijelölt terepet. Amint egy fiatal anyuka fogalmazott, ami történik, tetszik a gyermekeknek, s arra, hogy mit gondol, fogják-e
használni, hát nem kaptunk egyértelmű igent. A férfiak, idősebb asszonyok intették, kellemetlen kérdéseket teszünk fel. A Téglagyárnál egy kézen megszámolható, hány árnyékszék áll a több száz ott lakó rendelkezésére. A most felállított favécék használatában reménykednek a baptista gyülekezet önkéntesei, lelkészei. Akár járványt is megelőzhetnek azzal, hogy az ott lakókat megpróbálják rávenni, megtanítani arra, hogy őrizzék meg és használják a favécéket, esetleg családonként akár saját árnyékszéket építsenek. A budatétényi önkéntesek az öt Gyergyószentmiklóson töltött nap alatt a Malmoknál két favécét állítottak fel, a téglagyári telepen pedig több árnyékszéket helyeztek el szombaton. A hét elején indulnak haza. A beszélgetésből az is kiderült, valószínű, itt nem áll meg a segítségnyújtás, még számos „pohár vízre” számíthat a baptista gyülekezet, és ezáltal az a közösség is. Kerítés, kamerák az építkezés megóvásáért A baptisták favécéket terveztek, és megvalósult a felállításuk, a közösségi ház, közfürdő létesítése is lassan, de biztosan halad előre. A Gyergyószentmiklósi Baptista Egyházközösség lelkésze, Novák Zsolt a helyszínen kétkezi munkával segítette az önkénteseket, tőle tudtuk meg: a papírok, engedélyek beszerzése jól halad. Az önkormányzat teszi a dolgát, a telek kimérése, a helyszínrajz elkészült. A megvalósíthatósági tanulmány bemutatása, különböző munkafázisok határidejének kitűzése van hátra, és kezdődhet a tulajdonképpeni építkezés: „Leghamarabb a kerítést készítjük el, a munkálatok már hét közepén elkezdődnek, erre már van engedélyünk az önkormányzattól, majd mellékhelyiséget és egy szerszámtárt építünk. A legfontosabb viszont egy vagy több kamera felszerelése, hogy tudjuk az építkezést megóvni, erre nagy szükség van” – fogalmazott Novák Zsolt lelkész.
Miért fordulunk valójában az ortodox paphoz? Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.10.05. Népi kultúrák, ősi vallások, pogány szokások címmel tartottak előadást péntek délelőtt Marosvásárhelyen a Grand Hotelben szervezett unitárius, unitárius-univerzalista és más felekezetű nők második világtalálkozóján. Komáromi Tünde, erdélyi néprajzkutató és Margot Adler, New York-i újságíró boszorkányságról, mágiáról és a női spiritualizmusról szóló előadásait Pap Mária lelkész moderálta. Zsúfolásig megtelt a Grand Hotel nagy konferenciaterme Komáromi Tünde erdélyi néprajzkutató és Margot Adler amerikai újságíró, a wicca újpogány vallás képviselőjének előadásán. Az előadók a személyes gyógyítás, a boszorkányság és a spiritualizmus témaköreit járták körül – más-más szemszögből. Míg az erdélyi néprajzkutató sajátságosan erdélyi példákkal támasztotta alá mágiáról, boszorkányságról szóló értekezését, addig az amerikai előadó átfogóbb példákat hozott fel a spirituális sokféleség szükségességéről szóló előadásában. Bűnbakot kerestek, és találtak A boszorkányság főként a hatalom birtoklásáról szól, a 21. században pedig ismét erőteljesen jelen vannak a mágia, a boszorkányság motívumai, jó példa erre a népszerű Harry Potter-sorozat – vezette be az előadásokat Pap Mária lelkész. Komáromi Tünde néprajzkutató értekezését saját családi hátterének és kutatásainak bemutatásával kezdte. Sajátságosan erdélyi, azaz vegyes felekezetű családból származik, ahol a szomszédok is más-más felekezethez tartoztak. A sokféleség megtapasztalása gyermekkorban pedig nyitottá tette más kultúrák felé, ezért nem csoda, hogy tanulmányai közben egy évet Moszkva mellett az ortodoxia kutatásával töltött. „Különbözik a falusi boszorkányság a kortárs nagyvárosi boszorkányságtól, amelyet például a bukaresti tenyérből jósoló cigányasszonyok képviselnek” – mondta Komáromi Tünde. Erdélyben az 1500-as években említik először magyar nyelven a boszorkányokat, illetve minden törvény tartalmazott passzusokat róluk. A fennmaradt iratok szerint pedig még 1802-ben is indítottak boszorkány-pert – mesélte a néprajzkutató. „Helyi, népi hiedelmek szolgáltatták a táptalaját, de vallási és jogi keretek is megengedték a boszorkányok üldözését, kivégzését. Ha például kitört a pestis járvány, felelőst kerestek ezért, és a furcsa, az átlagtól elütő emberek lettek a bűnbakok. Általában gyógyítókat, bábákat, azaz főként nőket gyanúsítottak boszorkánysággal. Sok esetben például pedig maga a bába fenyegetőzött rontással, ha nem fizették ki” – részletezte a néprajzkutató. Hatunk egymásra
Szenvedéseket, betegségeket, haláleseteket diagnosztizáltak rontással, ez pedig ma is működik – tette hozzá. Nem ritka jelenség Erdélyben, hogy protestáns magyar emberek, de katolikusok is ortodox paphoz fordulnak számos pszichoszomatikus tünettel, rosszul működő házasságuk vagy veszteségeik miatt. Ők nem ismerik az ortodox kultúrát, de egy közvetítőn keresztül kapcsolatba lépnek a pappal, aki elbeszélget velük, majd imádkozásra, böjtölésre fogja őket. „Ez a protestánsok számára nagyon fontos, hisz náluk nincs meg a böjtölés a gyónás lehetősége. Nem a középkori hiedelmek viszik őket hozzá, hanem a gyógyulás lehetősége. Számos értelmiségi szerint a mágiában, a boszorkányságban csak a buták és a románok hisznek. A boszorkányság azonban nem erről szól, hanem arról, hogy bánataink, félelmeink, kapcsolataink jellege betegségeket okozhatnak, azaz hatunk egymásra, ezért figyelnünk kell egymásra, kapcsolatainkra ” – zárta le előadását Komáromi Tünde. Margot Adler, New Yorkban élő újságíró, a wicca újpogány vallás képviselője előadásában a vallási spiritualizmus fontosságáról, a pogány szertartások, beavatásokról és az univerzalista egyház történetéről beszélt. „Legtöbb háborúnak az az oka, hogy a másik istenét alacsonyabb rendűnek tekintjük. A spirituális sokféleség, akárcsak az ökológiai sokféleség egy szükségesség” – foglalta össze az amerikai újságíró.
Újra megszámolnák a romákat Rákosi Katalin Szekelyhon.ro 2012.10.01. Félhivatalos népszámlását szervezne a romák körében a Kovászna Megyei Prefektusi Hivatal. A Kovászna Megyei Prefektusi Hivatal a statisztikai intézettel közösen keres megoldásokat arra, hogyan lehetne újra megszámlálni a romákat – jelentette be hétfői sajtótájékoztatóján Codrin Munteanu. Kovászna megye prefektusa szerint a 2011-es népszámláláson a roma személyek zöme más nemzetiségűnek vallotta magát. „Nem lehet eredményesen felzárkóztatni a romákat, amíg ők hivatalosan nem léteznek” – állapította meg meg Codrin Munteanu, aki egyben a megyében működő, a romák intergálásával foglalkozó munkacsoport vezetője is. Kőröspatakon hivatalosan hét roma él, gyakorlatilag 9001000, Sepsiszentgyörgyön 420-an vallották magukat cigánynak, holott számuk 4000 körül mozog. Hasonló a helyzet Nagyborosnyón is, ahol a népszámlálási adatok szerint 38, a valóságban 1550 roma él, Gidófalván a nyilvántartásba vett öt helyett 700-an vannak. Munteanu elmondta, a népszámláláskor Kovászna megyében 8345 személy vallotta magát cigánynak, ám a helyi önkormányzatok által közölt adatok szerint számuk 20 000-re tehető, vagyis az összlakosság 10 százalékát teszik ki. „Az érvényes jogszabályok nem teszik lehetővé, hogy új népszámlálást szervezzünk, de félhivatalos formában, a civil szervezetek bevonásával meg lehetne oldani. Jó lenne, egy reális képet kapni a romák helyzetéről és számáról, mert csak így tudjuk felzárkóztatni őket” – összegezett a prefektus.
Kisebbségi petíció a világhálón Simon Eszter Szekelyhon.ro 2012.09.30. Tízpontos petíciót fogalmazott meg az a harminc észtországi, franciaországi, olaszországi, portugáliai és romániai kisebbségben élő fiatal, aki részt vett az Európai Bizottság által finanszírozott Youth in Action ifjúsági csereprogramban Székelykeresztúron. Az Erdélyi Ifjúsági Egyesület szervezésében szeptember 22. és 30. között a Kolping Ház rendezvénytermében tartott előadásokon az Európai Unióban élő kisebbségek és bevándorlók mindennapos problémái kerültek terítékre. Észtországból a lett és orosz kisebbséget képviselők, Franciaországból arab és ázsiai bevándorlókat képviselők érkeztek Keresztúrra. Olaszországból a nyugat-afrikai és kelet-európai, Portugáliából pedig a Sao Tome és Principe szigetről érkező bevándorlókat képviselő fiatalok jöttek Romániába, ahol a Székelyföldön élő kisebbségek képviselőivel folytattak eszmecserét. A múlt hét folyamán minden részvevő elmesélte személyes tapasztalatait, élményeit, ugyanakkor röviden bemutatta az országában élő kisebbségekre vonatkozó törvényeket, kedvezményeket, lehetőségeket. Az Erdélyben élő kisebbségekről az öt európai országból érkezett harminc fiatalnak első nap Sógor Csaba tartott előadást. A következő napokban Berethalomra és Kőrispatakra látogattak a részvevők, hogy megismerjék a helyi kisebbségek épített értékeit és hagyományait. Szerdán reggel Papp Előd, az Erdélyi Magyar Néppárt Székelyföldért felelős alelnöke beszélt a Romániában élő szászokról, cigányokról és székelyekről. Az alelnök röviden beszámolt Székelyföld autonómiatervezetéről is, mellyel kapcsolatban igencsak sok kérdés érkezett a külföldiek részéről. Ezt követően Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke előadásában kiemelte: Romániában Hargita megyében éppen a románok vannak kisebbségben, a hozzájuk való viszonyulással próbálnak példát mutatni a román többségnek. Ugyanezen a napon Rafai Emil, Székelykeresztúr polgármestere röviden beszélt a keresztúri cigány kisebbségről is. Pénteken délután a nem formális tanulás világnapján 80 másik romániai várossal egyetemben villámcsődületet szerveztek a kisvárosban, melynek során a harminc fiatal háromnyelvű „Mindenki tud tanulni. Bárhol. Mindig.” felirattal sétált végig a kisváros utcáin. A hétnapos tapasztalatcsere befejeztével az öt ország fiataljai megfogalmazták az európai kisebbségek 10 pontból álló petícióját, amelyet eljuttatnak többek közt az EU parlamentjébe is. „A petíció megfogalmazásával az a célunk, hogy könnyebbé tegyük a kisebbségek sorsát az Európai Unióban. Ez egyelőre angol nyelven került fel a http://www.ipetitions.com/petition/petition-ofunited-diversities-in-the-european/ címre, de a későbbiekben lefordítjuk magyarra, románra és franciára is” – adta tudtunkra Fodor Mózes, az Erdélyi Ifjúsági Egyesület alelnöke.
Emelik a távfűtés árát Kozán István Szekelyhon.ro 2012.09.28. Gigakalóriánként 335 lejre emelik a távfűtés lakossági árát októbertől – döntötte el Csíkszereda képviselő-testülete szeptemberi soros havi ülésén pénteken. Bekövetkezett az, amit portálunkon ezen a héten már előrejeleztünk: a tavalyi 299 lejről a következő fűtésszezonban 335 lejre emelkedik a távfűtés gigakalóriájának lakossági ára Csíkszeredában. „Ezen a héten derült ki, hogy a távhő valós előállítási ára messze meghaladja az egy évvel ezelőtt jóváhagyott értéket. Azóta ugyanis megdrágult a gáz, a villamos energia és a víz ára, mi pedig nem mehettünk bele abba, hogy tudatosan veszteséget termeljen a Közüzemek Rt. Idén is minden gigakalóriányi távhőre nyolcvan lej támogatást, azaz szubvenciót biztosítunk a költségvetésből, de így is 335 lejbe fog kerülni a lakosság számára egy gigakalóriányi távfűtés, mert a távhő előállítási ára a tavalyi 383 lejről 415 lejre növekedik” – indokolta a drágítás miértjét Ráduly Róbert Kálmán, Csíkszereda polgármestere. Amúgy a Közüzemektől pár napja még azt a hivatalos információt kaptuk, hogy nem fog változni a távhő előállítási ára, azaz marad az eddigi, gigakalóriánkénti 383 lej, ezzel szemben – mint az önkormányzati ülésen kiderült – mégis 415 lejre módosul az előállítási ár. Felújítanák a volt Hargita mozi épületét A tanácsülésen jóváhagyták a csíkszeredai Petőfi utca 38. szám alatti, Hargita Moziként ismert, 1904-ben épített vármegyeépület felújításáról szóló megvalósíthatósági tanulmányt. „Szeretnénk teljesen felújítani a Csíki vármegye közgyűlése által száz esztendeje épített, egy ideig moziként is működő épületet. A munkálat nem lesz egyszerű, mivel nagy a tehertétel, ráadásul a tényleges munkálatok elkezdésének dátumát sem tudjuk megmondani, főleg a mai romániai jogi környezetben” – fogalmazott kissé árnyaltan a polgármester, utalva arra, hogy a munkálatok elkezdését a kusza közbeszerzési eljárások is nagyban fogják nehezíteni. Az épületben a tervek szerint egy olyan reprezentatív termet is kialakítanának, ahol fogadásokat és kisebb méretű hangversenyeket is meg lehetne szervezni. Mindenképp visszaállítanák az épület eredeti formáját, belső világát. A majdani kivitelezőt a fennmaradt fényképek segítenék ebben. Romastratégia muszájból Döntés született a roma nemzetiségű csíkszeredaiak „társadalmi és kisebbségpolitikai
helyzetének javítását irányozó stratégia” elfogadásáról is. Erre azért volt szükség – indokolta a városvezető –, mert minden önkormányzatnak kötelessége egy ilyen stratégiát kidolgoznia, „ezt persze mindenki kötelező módon meg is teszi, és azzal annyi”. A határozattervezetet előterjesztő Antal Attila alpolgármester szerint nehéz ugyan a romakérdés megoldása, de van pár olyan terület, amelyben előrelépés történt. „Az már eredmény, hogy egyre több roma kisgyereket sikerül iskolába járatni. Most annak a módját kell megtalálnunk, hogy hogyan lehetne minél tovább ott is tartani őket, eddig ugyanis csak az elemi osztályokat járták ki, utána viszont kimaradtak a közoktatásból. Gyakori jelenség, hogy az általános iskolás lányokat szüleik férjhez adják, vagy már nyolcadik osztályos koruk előtt gyerekük születik, így kimaradnak a rendszerből” – osztotta meg tapasztalatait Antal. A téma kapcsán Ráduly hozzátette, a következő évek nagy – és korántsem biztos, hogy a városvezetés szempontjából győztes – csatája az lesz, hogy valahogy megoldják, csak azok a cigány családok kapjanak segítséget a várostól, akik idevalók. A városvezetés tapasztalata szerint egyre több, más településről érkező cigány család telepedik le valamely csíkszeredai romatelepen. Visszakerülő útszakaszok Visszakerül az önkormányzat ügykezelésébe a feljavított E578 jelzésű európai út minden városi szakasza: a Brassói út, a Hargita utca, a Rét útja, a Forrás utca és a Taploca utca egy része. Az önkormányzat kérte továbbá a román útügytől Csíkszereda taplocai kijárata és a Román Autófelügyelet (RAR) épülete közötti útszakasz ügykezelésbe vételét is.
Felszínre kerültek a rejtett gyöngyszemek Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.09.28. „Ép, egészségesnek születtem, de háromévesen mérgezés áldozata lettem. Különben ez nem érdekes, sajnos mindenki átléphet az épek csapatából a miénkbe, bármikor” – írja magáról Nagy Elek Miklós, nem halló és gyengén látó képzőművész, aki csupán egyike azon kiállítóknak, akik elhozták magukkal alkotásaikat a HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület által szervezett képzőművészeti tárlatra. Rejtett gyöngyszemek címmel nyitották meg péntek délelőtt azt a két napos kiállítást, amelynek a Deus Providebit Tanulmányi Ház előcsarnoka adott otthont. A HIFA-Románia Segítség Mindenkinek Egyesület által szervezett tárlat különlegessége, hogy mozgássérült, illetve nem halló vagy nem látó képzőművészek alkotásait állították ki. Először 2005-ben szervezték meg a tárlatot, amikor egy kiadvány is született Rejtett gyöngyszemek címmel, és amelyben a sérült művészek versei, illetve festészeti és képzőművészeti alkotásairól készült fotói is megtalálhatók. Most második alkalommal szervezték meg a Rejtett gyöngyszemek című képzőművészeti kiállítást – tudtuk meg a megnyitón Moldován Noémi szociálpedagógustól, az egyesület munkatársától. Igazi gyöngyszemek A Deus előcsarnokában láthatjuk többek között az öregek otthonában élő Iszlai Éva színes anyagokból kivágott virágkompozícióit, Bálint Csaba magokból készített alkotásait, Kelemen Attila agyagszobrait, Hajdú Miklós faágakból alkotott dísztárgyait, Huszár Rózsika gyapjú zokniit, Gábor Teresa quilling technikával készített képeslapjait, Nagy Elek Miklós magokba és csontokba faragott portréit. Továbbá gyékénykosarakat, varrot képeslapokat, festményeket és rajzokat állítottak ki. „A tárlat azért viseli a Rejtett gyöngyszemek elnevezést, mert a sérült személyeket és alkotásaikat nem ismeri a nagyvilág, de az alkotás folyamata és az elkészült munkák is egytől-egyig értékesek, igazi gyöngyszemek számukra és számunkra is” – fogalmazott Moldován Noémi. A tárlatot szombat délutánig lehet megtekinteni. Levescsontba faragott életek Nagy Elek Miklósnak – aki magát nemes egyszerűséggel NEM-nek nevezi – háromévesen gyógyszermérgezés következtében kihasadt a dobhártyája, és a mérgezés a szemidegeket is megtámadta. Mínusz tizennyolcas dioptriát hord, hallani pedig abszolút nem hall a készülék segítsége nélkül. „Míg mások focizni mentek gyerekkoromban, én elővettem apám könyveit, és olvastam. Innen az általános tudásom, korán el is kezdtem vonzódni a képzőművészet iránt, a
marosvásárhelyi népfőiskolára jártam Olariu Gheorghe és Zsigmond Attila tanárokhoz, ők fedezték fel a tehetségem” – mesélte magáról Nagy Elek Miklós a pénteki megnyitón. A gyógyszermérgezés áldozatául esett képzőművész hiába próbálkozott a kolozsvári képzőművészeti egyetemen, mert noha bejutott, gyengén látása miatt nem vették fel. Ezután sikerült hozzájutnia a Barcsay Jenő-féle anatómia könyvhöz, és abból tanult meg portrékat faragni. Levescsontba, apró magvakba, eldobott szarvakba faragja miniatűr portréit, amelyek legtöbbször valóságos alakokat mintáznak, de megfaragta már az elárasztást követő bözödújfalusi parasztarcokat, a cigányok, a mócok és a tótok jelképes arcait, az üldözöttek szimbólumait is. Teszi mindezt a szemétből kihalászott anyagokkal, mert úgy véli: a mai világban túl sok minden forog a pénz körül. Ezért az sem csoda, hogy nem eladásra készíti alkotásait, hisz elmondása szerint, azok megfizethetetlenek. „Vissza akarom adni a munka becsületét, azt szeretném, hogy ne azt kérdezzék tőlem, hogy hány karátos vagy mennyit ér” – mondta NEM, majd részletesen megmutatta miniatűr portréit.
Évadnyitó táncház a Háromszék Táncegyüttesnél Both Ildikó Szekelyhon.ro 2012.09.27. Évadnyitó táncházat tart szombaton Háromszék Táncegyüttes, vendégzenekarként magyarpalatkai zenészek játszanak. Szombaton 20 órától kerül sor a Háromszék Táncegyüttes évadnyitó táncházára a Lajtha László Stúdióteremben – tájékoztattak a szervezők. Az est folyamán zenél a Heveder zenekar és a Folker együttes, vendégmeghívott pedig a magyarpalatkai zenekar lesz. A táncház házigazdái továbbra is Horváth Tas és Gábor Ágnes. A táncháznyitót követően kedden 19 órától a Háromszék Táncegyüttes Száz évig című, Fodor Sándor "Netti" kalotaszegi cigányprímás emlékére készült előadását tekintheti meg újra a sepsiszentgyörgyi közönség a Lajtha László Stúdióteremben. Az előadássra jegyek kaphatók a Városi Szervezőirodában, illetve előadás előtt a helyszínen.
Befektetni vagy kiosztani kell a SAPS-pénzeket? Rédai Botond Szekelyhon.ro 2012.09.16. A közbirtokosság esetében sokszor vitát képez a területalapú támogatásokból befolyt euró tízezrek felhasználásának módja. Egyes vélemények szerint a pénzek a tagságot illetik meg, mások szerint a közösség számára hasznos beruházásokra kellene elkölteni azokat. Csíkjenőfalván az utóbbi mellett döntöttek. „Egyáltalán nem mindegy, hogy mire költjük a területalapú támogatásokból befolyt pénzeket” – fogalmazott Jére Elemér. A jenőfalvi Tarcs Közbirtokosság elnöke kifejtette, az ő esetükben is számos vita zajlott arról, miként kezeljék ezeket az összegeket. „Az embereknek ugyan jár a pénz, de befektetni is kell, hiszen nem lehet pontosan tudni, meddig leszünk haszonélvezői ezeknek a támogatásoknak” – magyarázta. Elmondta, a legutóbbi beruházás előtt összehívott közgyűlésen is igencsak forró hangulat alakult ki e téma kapcsán. „A tagság egy része vehemensen követelte, hogy osszuk ki az emberek között ezeket a pénzeket. Nagy nehézségek árán tudtuk csak keresztülvinni elképzelésünket” – említette Jére. Mint kiderült, a közbirtokosság vezetősége erdei utak javítására alkalmas gépek beszerzésére fordította a támogatások egy részét, az elképzelést végül a közgyűlés is jóváhagyta. Jére Elemértől megtudtuk, Hollandiából vásároltak egy útgrédert és egy úthengert, a beruházás értéke 150 ezer euró volt. A vadonatúj gépek segítségével az elmúlt hónapokban 13,5 kilométer erdei utat sikerült megjavítani. „Az eredményt az egész közösség élvezi” – jelentette ki az illetékes. Magyarázatképpen gyorsan hozzátette, a Cigánykút illetve Dereglye hídjaként ismert területek megközelítése igencsak nehézkes volt az elmúlt években, ám a lekövezett utak immár személygépkocsival való közlekedést is lehetővé teszik. „Sok külső terület például kaszálatlan maradt egyszerűen azért, mert nem, vagy csak nagy nehézségek árán tudtak eljutni oda a gazdák. Most már megkönnyítettük a dolgukat” – hallhattuk a közbirtokossági vezetőtől, miközben a felújított erdei útszakaszokat vettük szemügyre. Véleménye szerint az sem mellékes ebben a történetben, hogy önerőből feljavítani ezeket az utakat 20-30 százalékos költségmegtakarítást jelent munkálatonként. „Minden ilyen beruházás fontos a helyi közösség számára. Ezt utólag a területalapú támogatások kiosztását kérők is belátták” – említette Jére Elemér, aki szerint a jelzések alapján más felcsíki község közbirtokosságai is igénybe vennék a jenőfalviak gépeit.
Nincs szó romaüldözésről Szekelyhon.ro 2012.09.12. Elutasítunk minden olyan feltételezést, miszerint a román hatóságok Nyugat-Európába exportálják a romákat. Románia nem üldözi el a polgárait – szögezte le szerdán Traian Băsescu államfő, amikor hivatalában fogadta Manuel Valls francia belügyminisztert és Bernard Cazeneuvet, a párizsi kormány európai ügyekért felelős tárca nélküli miniszterét. Băsescu közölte, Bukarest nyitott az együttműködésre Párizzsal a Franciaországba vándorolt romániai cigányok hazaköltöztetése ügyében, ám szerinte a cigányság problémája egész Európa ügye, amelyre nem lehet csupán kétoldalú szinten megoldást találni. Az elnök francia kollégája, Francois Hollande napokban tett kijelentésére utalt, miszerint Franciaország a „gyökerénél” próbál megoldást találni a roma bevándorlók problémájára, és nem fogadhatja el, hogy ezt a közösséget elüldözzék országukból. A francia miniszterek megbeszélést folytattak Victor Ponta szociáldemokrata kormányfővel is, aki megállapodást kötött a párizsi bevándorlási hivatallal, miszerint kísérleti jelleggel programot indítanak a Franciaországból hazatoloncolt romák társadalmi beilleszkedésének elősegítésére. A párizsi kormány képviselőinek látogatásával egy időben romániai roma szervezetek képviselői tüntettek Bukarestben a kormány és az államelnöki hivatal épülete előtt, és azzal vádolták a bukaresti hatóságokat, hogy csak mímelik a cigányság életkörülményeinek javítását célzó intézkedéseket, ám konkrét lépéseket nem tesznek ez irányban.
Rendet és fegyelmet Alfaluban Balázs Katalin Szekelyhon.ro 2012.09.12. A helyi rendőrség léte csökkenthetné a lopások számát, biztosíthatná a közrendet, elriaszthatná szándékuktól a kártevőket – így vélekedik Gyergyóalfalu önkormányzata. A község egykori rendőre és lakói is pártolják az ötletet, egy feltétellel: ha valóban jól végzik majd a dolgukat az ő zsebükből fizetett személyek. Elvi döntést hozott Alfalu önkormányzati testülete, helyi rendőrséget szándékoznak létrehozni. Gáll Szabolcs polgármester elmondta, újra működik a rendőrőrs, viszont egyetlen rendőr teljesít szolgálatot. Kevés. A helyi rendőrséget egyelőre három személlyel hoznák létre, annak ellenére, hogy a törvény szerint ezer főre egy személyt kellene számítani. Az ő feladatuk lenne a közrend biztosítása mellett a határőrzés és a romakérdések megoldása is. Még nem tudják, melyik módot választják, mert egy őrző-védő cég ajánlotta, hogy ők alkalmaznának ezen célra embereket. A szolgáltatás díja aszerint alakulna, hogy milyen feladatokkal bíznák meg az alkalmazottakat. Ebben az esetben akár egy hónap múlva is elkezdődhetne tevékenységük. Ha az önkormányzat alárendeltségében hoznák létre a helyi rendőrséget, akkor jóváhagyásokra kell várni, az anyagi alap miatt pedig 2013 előtt nem kezdhetnék el a munkát, erre ugyanis csak a jövő évi költségvetésből tudnának pénzt elkülöníteni. A polgármester úgy gondolja, nem jelent majd problémát, hogy kiket alkalmazzanak, lesz jelentkező. Gyergyószentmiklósról máris érdeklődött két, ilyen irányú tapasztalattal rendelkező személy, viszont azt szeretnék, ha elsősorban a helyi lakosság soraiból kerülnének ki a helyi rendőrök. Tudják, nem kis befektetés lenne ez a községnek, de a választott képviselők azt remélik, megtérülne a beruházás. Alfalviak igénye „Rendőrre szükség van. Erre nem kell sajnálni a pénzt, mert egyre több a tolvaj. A szegénység sok embert rossz útra térít, s ha nincs fenyítés, csak szaporodik ezek száma” – fogalmazott egy alfalvi lakos. Van, aki úgy véli, ha igazán jó rendőrök lettek volna Alfaluban, akár a Csalagyilkosság is elkerülhető lett volna, mások állítják, hogy a roma problémákra kellene koncentrálni, s az sem lenne rossz, ha igazoltatnák, szándékáról kikérdeznék – akár a múlt rendszerben –, amikor idegen jelenik meg a faluban. „Jó az ötlet, viszont jól meg kell választani hozzá az embereket is. Még csak az hiányzik, hogy erőfitogtatók kerüljenek rendőrnek, s aztán a túlkapásokról menjen híre Alfalunak” – mondja egy megkérdezett, azt javasolva, ha lesznek rendőrök, a községvezetés rendszeresen nézzen a körmükre, a lakosság pedig abban segítse a rendfenntartást, hogy rögtön jelentse, ha kenőpénzt fogad el a megbízott vagy más módon túllépi hatáskörét.
A nyugdíjas rendőr javaslatai Sok alfalvi emlegeti Császár Józsefet, aki évtizedeken át volt Borzont, majd a megyésítést követően Alfalu rendőre. Állítják, Császár idején rend volt s fegyelem, mert ha a „magas milicista” megjelent, elillant a rossz szándékú. Az hírlik róla, ha komoly volt, nem kellett tartani semmitől, de ha kacagott, az büntetéssel járt. Császár József régen nyugdíjas, és arra büszke, hogy sosem kellett tartania megtorlástól. Ma is sok borzonti, alfalvi keresi fel tanácsért gyergyószentmiklósi otthonában, a községet mint a tenyerét ismeri. Elmondta, az ő idejében huszonnégy órás volt a rendőr munkája. Ha éjfélkor kopogtatták meg az ablakát, öltözött, indult. Nem volt sok dolga, erdei falopások voltak gyakoribbak, s egy-egy cigányverekedés adódott. A hármas gyilkosságra emlékszik vissza, és még egy esetre, amikor ketten halálra vertek egy férfit. Egyébként békesség volt Alfaluban, igaz, kellett tudni az emberek nyelvén beszélni, ha idegen érkezett, szándékáról kikérdezni. „Arra kellett vigyázni, hogy a tisztelet megmaradjon. A rendőr nem lehet ivócimbora, nem tegeződhet össze mindenkivel, mert elveszíti tekintélyét” – mondta javaslat gyanánt is. A helyi rendőrség kérdésében úgy vélekedett, az ötlet jó, ám figyelni kell a kivitelezésre. Három rendőr valóban képes a rendfenntartásra, ha szívvel-lélekkel végzi a munkáját. Ennek titka, hogy rendszeresen ellenőrizze őket a polgármester. Pontosan meg kell szabni a feladatokat, s nem maradhat el a számonkérés. Császár úgy látja, állami és helyi rendőrség legjobban együtt tudná kifejteni tevékenységét, egy parancsnok irányításával, költségek megosztásával. Feltétlen szükség van autóra a hatékonyság érdekében, büntetési joggal kell felruházni a rendőröket, és az sem baj, ha bizonyos esetekben előkerül a gumibot. A nyugdíjazott rendfenntartó úgy gondolja, lehetne változtatni a rendőrök negatív megítélésén, minden egyén külön-külön tehet róla, hogy a községlakók benne a biztonságukat nyújtó személyt, és ne az oktalanul büntetőt lássák. Szép hivatásnak tartja ezt a munkát, megjegyezve: „ma is visszamennék, de túl öreg vagyok, nem vennének fel”. Példa: Gyergyószentmiklós Az alfalviak Gyergyószentmiklósról veszik a példát, úgy látják, a városnak előnyére vált a helyi rendőrség létrehozása. Támpont arra is, hogy milyen kiadásra számíthatnak. Gyergyószentmiklóson nyolcfős a helyi rendőrség, tavaly felszerelésük megvásárlására közel 37 ezer lejt költött az önkormányzat, idén kiegészítésként még 7000 lejt. A havi kiadás 13 500 lej, a fenntartási költségbe benne foglaltatik az alkalmazottak bére, valamint az autó üzemanyaga is.
Hollande Romániában kezelné a romaügyet Szekelyhon.ro 2012.09.10. Bukarestbe látogat szerdán a francia kormány két minisztere, hogy helyben próbálja kezelni a romaprobléma gyökerét – jelentette be François Hollande. A francia államfő elfogadhatatlannak nevezte, hogy a romániai cigányokat „elüldözik hazájukból”, miközben Franciaországba menekülve nem tudnak semmiféle gazdasági tevékenységet folytatni. Hollande újfent védelmébe vette belügyminiszterét, aki az illegális romatáborok felszámolása miatt támadások kereszttüzébe került az utóbbi időszakban.
Javítják az újfalvi utakat Gergely Imre Szekelyhon.ro 2012.09.05. Az erdei és mezei utak javítása számít Gyergyóújfalu község legfontosabb beruházásának a nyár folyamán. Uniós forrásokból, a vidékfejlesztési minisztérium által kiírt pályázaton 1,5 millió eurót nyert a község erdei utak javítására. Újraalapozták az úttesteket, új makadámburkolat került rájuk, hidakat építettek, illetve cseréltek ki, és az útszéli sáncokat is rendbe tették. Egyed József polgármester elmondta, összesen 31 kilométernyi erdei út újul meg, a munkálatok nyolcvan százalékát már elvégezték. A beruházás során a Tekerőpatak–Feketerez, vagyis a Súgó-barlanghoz vezető út, Kilyénfalván a Keskenybükk, Újfaluban a Csicsaj, a Mélypatak, Szabásza, Cigánykő és Gábor utak kaptak új, időtálló járófelületet. Hogy időtálló, arra garancia, hogy minden illetékes hatóság leellenőrizte a Multipland Kft. által eddig elvégzett munkálatokat, van, amely hivatalból, mert ezt előírják a szabályozások, és van ellenőrzés, ami helyi feljelentés alapján végeznek a hatóságok – mondta Egyed József. Hozzátette: eddig mindent rendben találtak, mind a minőség, mind pedig az elszámolások szempontjából. A hátralévő munkálatokat nagy valószínűséggel idén elvégzi a kivitelező, de a polgármester elmondta, a hivatalos átvétellel megvárják a tavaszt, hogy lássák, tett-e kárt a fagy a felújított utakban, és ha igen, ezek kijavíthatók legyenek a pályázati határidőig, azaz 2013 március végéig. Elkezdődött a mezei utak javítása is Az erdei utak javításával párhuzamosan lezajlott a mezei utak felújítására megnyert pályázat kivitelezése is. A munkálatokra kiírt versenytárgyalást a Viadukt Kft. nyerte meg, és el is kezdődött a munka. Az egymillió eurós pályázaton felújítanak két nagy és helyiek által gyakran használt, ezért fontos utat. Egyik a kilyénfalvi Erdőlő útja, ami összeköti Kilyénfalvát és a másodszállásnak használt Szenétét, a Feneki legelőt. Ez tizenkét kilométernyi utat jelent. Az út legnagyobb részén negyven centiméter mélységben cserélik a burkolatot, de sikerült elérni, hogy három és fél kilométer szakaszt, azaz a kőbányától az Erdőlő útig le is aszfaltozzák. Ezáltal Szenéte megszabadul a teherautók által felvert portól is, és a környék turisztikai jellegzetessége is jobban érvényesül. A másik a tekerőpataki Kicsi út, amely a falu végétől, az országúttól indul, és eljut a feketerezi útba, Heveder felé. Ez nagyon fontos a tekerőpatakiaknak, hiszen itt meg tudják közelíteni földjeiket, anélkül, hogy a forgalmas országúton kellene haladniuk. A munkálat a kőbánya
közelében kezdődött el, itt a munkások az út menti és az úttestre sok helyen kihajló bozótost nyírják, hogy lehetővé tegyék a munkagépek számára a munkát. A két út befejezésének határideje egy év múlva telik le, de a polgármester abban bízik, hogy ha az időjárás engedi, az Erdőlő út már idén elkészül, leszámítva az aszfaltozást, amit majd tavasszal, a fagyok után végeznek el. A pályázatba foglalt útjavítások mellett a község saját költségvetéséből is kijavított néhány, kisebb mezei utat. A polgármester elmondása szerint ezek hetven százaléka kész van, a javításokat jövőre folytatják.
Sátrat bontott a nomádtábor Jobbágyfalván Gligor Róbert László 2012.08.31. Ötnapos nomádtábor zajlott az elmúlt napokban Jobbágyfalván. A mifelénk is szokatlan kezdeményezésről a marossárpataki Simon András tanárt, szervezőt kérdeztük. Kiderült: az egykori kultúrák elemeire építve keresztény értékrendet közvetítenek a gyerekeknek. Tavaly Simon András és társai Rigmányban szerveztek első alkalommal nomádtábort, akkor a Szent Erzsébet Alapítvány és Pál atya által gondozott marosvásárhelyi és sárpataki otthonok „lakói” közül vittek huszonnégy magyar, cigány és román fiút. Az idén a nagyváradi baptista ifjúsági keresztény szervezet nevében Dohi Zoltán misszionárius kereste meg őket, hogy hasonló tábort szervezzenek. Ugyanis tavaly karácsony előtt a nagyváradiak meghirdettek egy fogalmazási versenyt Mi lenne az én ajándékom Krisztusnak? címmel. A beküldött több mint ötszáz munka szerzői közül a legjobb húsz gyereket azzal jutalmazták, hogy eljöhetnek egy ilyen táborba. Mindannyian nomádok vagyunk A tábor keresztény értékrendet közvetít az ifjúság számára, azt szerették volna elérni, ha a gyerekek ittlétük alatt közelebb kerülnének Istenhez. Megvilágították a nomadizmus, mint életforma, filozófia, létállapot történelmi hátterét kezdve az első nagy őszövetségi nomádtól, Ábrahámtól, aki civilizált városlakóból lett vándorló sátorlakó a küldetés beteljesítése céljából, eljutva magyar őseinkig, hitvilágukig, életmódukig, a keleti sztyeppék nomád kultúrájáig. De a modern kori nomadizmusra is rávilágítottak, a migráció, a ki- és bevándorlás kérdéseire, amellyel ez a felnövekvő nemzedék „élesben” fog találkozni. Más a szemlélete már az újszövetségi nomadizmusnak, Pál apostol gondolata szerint mi csak jövevények vagyunk e földön, ittlétünk csak felkészülés az örök létre. A foglalkozások keretében mindezekre az elemekre játékokban, harcművészetben világítanak rá. A harc a keresztény ember létállapota, aki állandó belső és külső harcokban áll a kitűzött cél érdekében. Persze, a hangsúly a lelki síkon van, hiszen a test, a fizikum a lélek kiábrázolója, azt mutatja meg, mennyire erős a lelkünk. Harc, túrázás, tanulás, verseny A nagyváradi Evangélium Hangja baptista rádió által szervezett jobbágyfalvi táborba Nagyváradtól Sepsiszentgyörgyig számos településről érkezett tizenkilenc gyerek, mellettük pedig szervezők, pedagógusok és segítők. A különböző vallású és más-más családi, társadalmi háttérrel rendelkező gyerekek azonban hamar összerázódtak, megértették a tábor üzenetét és nagy élvezettel vettek részt a foglalkozásokon. A reggelizés és takarítás után ebédig lovaglást, íjazást, kardvívást, ostortechnikákat tanultak a Tündér Ilona völgyében, a délutáni pihenő után
különböző játékokban vettek részt: számháború, vizes és labdajátékok, de fürödtek a Nyárádban is. Ezt közös áhítat, biblia lecketanulmányozás követte, majd vacsora után meseolvasás és a tanulságok levonása következett. Egy napot túrázásra szántak, a Só útján lovagolva, gyalog és szekérrel tettek meg egy szakaszt. Utolsó este a gyerekek bemutatták a táborban tanultakat: ki tud pontosabban célba lőni, kardvívni, nagyobbat csattintani az ostorral vagy ügyesebben lovagolni. Az öt nap alatt három csapatba tömörülve szereztek pontokat minden területen: a szobák tisztaságától a konyhaszolgálatig, a harcművészeti vetélkedőktől a bibliai fogalalkozáson való aktív részvételig. A szervezők szerint egyetlen gyerek sem távozott üres kézzel a táborból, és használható tudást vittek haza, amelyből az otthoniaknak is tudnak majd átadni.
Ismét akcióba léptek a francia hatóságok Szekelyhon.ro 2012.08.30. Mintegy száz romániai romát, köztük húsz gyereket lakoltattak ki a francia hatóságok csütörtökön egy marseille-i nomád táborból, Párizs egyik elővárosában, Créteilben pedig ugyancsak 64 romát kényszerítettek vadtáboruk elhagyására. Marseille-ben a hatósági kényszerintézkedés két bírósági döntés után következett be, amelyek elrendelték a jogosulatlan területfoglalók távozását – közölte a prefektúra. További 11 romának, akik más marseille-i táborokban laktak, csütörtökön vissza kell térniük származási országukba a hazatérést segítő hivatalos procedúra keretében. Créteilben 64 romát, köztük 17 gyereket – akik egy kórház melletti területet foglaltak el – más, szomszédos településeken lévő szállásokra irányítottak át. A rendőrség előzőleg szerdán több vadtábort számolt fel a Párizstól északra fekvő Stains-ben is, ahol több száz személy lakott. ENSZ-szakértők szerdán felszólították a francia kormányt, legyen gondja arra, hogy a romatáborok lebontása a diszkriminációt kizáró európai és nemzetközi normák tiszteletben tartása mellett valósuljon meg. „A kilakoltatás nem a megfelelő válasz, olyan alternatív megoldásokat kell keresni, amelyek megfelelnek az emberi jogi normáknak” – szögezte le közleményében Raquel Rolnik, a világszervezet lakhatási jogokkal foglalkozó különleges megbízottja. A francia rendőrség legutóbb Párizsban számolt fel egy illegális cigánytelepet, ahol hetven keleteurópai roma húzta meg magát. A francia belügyminiszter közegészségügyi okokra hivatkozott. A politikus elismerte, hogy a cigány bevándorlók ügyére a baloldal sem tud más megoldást a leváltott Nicolas Sarkozy által alkalmazott kemény kéz politikájánál. A belügyminiszter azt várja Romániától és Bulgáriától, hogy a két ország az eddigieknél többet tegyen a romák társadalmi beilleszkedéséért. Manuel Valls azt mondta: „nem bírom nézni mint belügyminiszter, mint állampolgár és mint balos aktivista ezeket a nyomornegyedeket, ezeket a kunyhókat, ahol az emberek elviselhetetlen körülmények között élnek”. Kijelentette: „rövid távon megoldást kell találnunk, és egyszer majd az átköltöztetésük lesz a hosszú távú megoldás”. Leszögezte: az illegális telepek felszámolását a jogvédők tiltakozására sem állítja le.
"Gyulakután nem volt még soha ilyen terebélyes ünnep" Gligor Róbert László Szekelyhon.ro 2012.08.27. Hatodik alkalommal szervezték meg a hétvégén a Gyulakutai Napokat, amelyen a kultúra, a sport, a kikapcsolódás mellett hatalmas bulira is sor került, végül pedig parádés tűzijátékot láthattunk. A Beatrice koncertjén közel háromezer ember tombolt. A hatodik alkalommal megrendezett községi napok pénteken vették kezdetüket, amikor a községbeli szőlősgazdák számára borversenyt rendeztek. A beérkezett húsz bormintát a Kisküküllő Borlavagrend tagjai, Péterfi Sándor, Balog Gyula és Miklósi Gyula bírálták el, de szakszerű kiértékelést is tartottak, amely során minden gazda megtudhatta, hogy borának mi a jó és kevésbé jó tulajdonsága. Szombaton délelőtt a helyi kézművesek és termelőegységek kínálatából nyitottak kiállítást: két nő horgolt csipkét hozott, de voltak gyöngyből horgolt kiegészítők és díszek is, jelentkezett egyegy méhész, virágkötész, zöldség- és virágtermesztő is. Mellettük a gyulakutai vadászegyesület tagja, Tóth Dénes tróféákat és állatbőröket mutatott be, a Kisküküllő menti Szőlészeti Társulás a kelementelki borház italaiból állított ki, de hozott termékeiből egy-egy helyi éticsigafeldolgozó és ingkészítő cég is. A kiállítást szervező Sebestyén Eszter idős kora ellenére is biztatja a fiatalabbakat a hagyományok átvételére és továbbvitelére, hiszen egyre kevesebb az érdeklődés a hasonló kezdeményezések iránt. A hétvégi kiállításra huszonegy személy volt felkérve, de hiányoztak termékeikkel a ravai szalmafonók, a csöbi fakanál- és a bordosi hordókészítők, a havadtői asztalosok és a kelementelki kürtőskalácsosok. A kiállított termékek mellett Gál Irén könyveiből hármat lehetett megismerni: Erdély gyémánt hangjai, Székely lakodalom, Dal örömben, bánatban. Benépesült a park A tömbháznegyed melletti parkban tucatnyi sörsátrat állítottak fel, a közelben a gyerekek számára játszóparkot nyitottak, míg a fák alatt hét csapat állította fel bográcsait és gyújtott be alája még déltájban. Délután hivatalosan is megnyitották a rendezvényt: Varga József polgármester köszöntötte a résztvevőket és megköszönte azt a támogatást, amelyet a szervezéshez nyújtottak a helyiek. Beszédében elmondta: az ember élete kikapcsolódás, szórakozás nélkül olyan, mint egy hosszú út pihenés nélkül. A magyarországi testvértelepülés, Pétervására elöljárója, Eged István is köszöntötte a gyulakutaiakat, a sok kedves ismerőst, hisz már ötödik alkalommal vesz részt a küküllőmenti község rendezvényein.
Ezután a hatalmas színpadot a fellépők vették birtokukba: a dicsőszentmártoni Kökényes néptáncegyüttes küküllőmenti, mezőségi, kalotaszegi és cigány táncokkal szórakoztatta a kzönséget, Vetési Orsolya pedig népdalaival bűvölte el a tömeget. A helyi óvodások népi gyermekjátékokkal, míg az iskolások Szivárvány csoportja néptánccal lépett színre. A könnyűzenére a Fashion Dance Duo helyi és budapesti lányai, majd a helyi Koncz Orsolya szólóénekes vezették át a közönséget. Az esti koncertek előtt Kusztura Sándor nótákkal és Kárpátia-slágerekkel lépett színpadra. A legjobbakat díjazták is Késő délutánra a zsűri végigjárta a főzőcsapatok sorát, finomabbnál finomabb ételeket kósolgatva. A Gernicesek csapata bab- és klasszikus krumpligulyást készített elsőbergő birkahússal, a Cervus vadásztársaság nem árulta el, hogy a krumpli mellé mit tett az üstbe, de a Zöldhátúak sertéshússal főztek retrógulyást, a Young Boys borjúlábszárral, a Csipet csapat füstölt hússal, az 1956-ban születettek pedig csülökkel (és elmondták: ezt a polgármester tiszteletére főzték), míg az önkormányzat munkatársai, a Vidám hölgyek a gulyás mellett töltött káposztát is rotyogtattak az üstben. A zsűri döntése nyomán az első három díjat a Cervus, az '56osok és a Gerincesek kapták meg, a többiek pedig dicséretben részesültek. Ugyanakkor díjazták a borosgazdákat is: Takács Szabolcs nagyaranyat, Gál Sándor vegyes aranyat kapott. Ezüstdíjat kapott Dósa Elek, Varga Dénes és Tóth Kálmán, vegyesezüstöt Takács Szabolcs és Béres Jenő, míg bronzot Varga Dénes, Mitra László, Dósa Elek, Béres Jenő, Tóth Dénes, Fülöp Zoltán és Bálint Lajos bora. A polgármester idén útjára indított egy vándorserleget, amely egy évre kerül ahhoz, aki a legtöbb borversenyen vesz részt egy év alatt. Ha valaki háromszor egymás után magáénak tudhatja a serleget, akkor végleg megkaphatja azt. A trófea a következő nyárig Béres Jenő tulajdonában lesz. Koncertek és tűzijáték Az est sztárvendége a Beatrice és Nagy Feró volt, akik a tőlük megszokott módon szórakoztak és szórakoztattak. Közel két órán át énekeltek, táncoltak és tomboltak a téren kicsik és nagyok, mintegy háromezer ember, hiszen mindenki ismeri az olyan slágereiket, mint a Magyar vagyok, Nyolc óra munka, Azok a boldog szép napok. Utánuk Julia szórakoztatta slágereivel a közönséget, amelyet elkápráztatott a kétezer lövedékkel szolgáltatott parádés tűzijáték. Ezután az Apollo 23, a Hangyaboly és a The Socks koncertjein mulathatott, táncolhatott a közönség. Vasárnap is ünnepeltek Vasárnap délelőtt a huszonöt és ötven évvel ezelőtt konfirmált gyulakutaikat ünnepelték a helyi református templomban, majd ünnepi ebédre hívtá őket. A kispályán pedig focibajnokságra várták a férfiakat, míg a gyerekek számára több megye résztvételével zajló ifjúsági és gyerek birkózó bajnokságot szerveztek. Szélesdő ünnep, erősödő baráti kapcsolatok
Portálunk kérdésére, hogy mivel nyújtott többet az idei községi ünnep az eddigieknél, Varga József polgármester elmondta: úgy a tömeg nagysága, mint lelkesedése jóval nagyobb, mint az elmúlt években Továbbá az emberek nagyon szívesen adományoztak és bíztatták a szervezőket, és a község mind a hat településéről tömegesen jöttek szórakozni a lakosok. Szerinte Gyulakután nem volt még soha ilyen terebélyes ünnep. A magyarországi Pétervására polgármestere elmondta: minden évben kapnak meghívást, s eljön egy önkormányzati küldöttség ide, és szívesen viszonozzák ezt, amikor gyulakutaiak utaznak hozzájuk. A két község kapcsolata 1996 óta áll fenn és folyamatosan ápolják, attól függetlenül, hogy kik vezetik a községeket. Nemcsak protokolláris kapcsolatokról van szó, hanem rengeteg baráti kapcsolat szövődött, az iskolák között is jó a viszony, a gyerekek csereüldtetése folyamatos. Már szinte itthon érzik magukat Gyulakután, és a közel 650 km távolság ellenére is rengeteg ismerőssel találkoznak itt. Ha rajta és a képviselőtestületen múlik, ez a kapcsolat még nagyon sokáig fenn fog állni.
Verekedés a gyergyói piacon Gergely Imre Szekelyhon.ro 2012.08.26. Véres összetűzésbe torkollott két cigány csoport közötti ellentét szombaton Gyergyószentmiklóson. Egy férfit szúrt és vágott sebekkel szállítottak kórházba, támadóját pedig a rendőrség fogdájába. Adrian Firoiu, a gyergyószentmiklósi helyi rendőrség vezetőjének elmondása szerint a korábbi agresszív cselekedetei miatt a rendőrség által jól ismert 40 éves G. I. helybéli lakosra támadt rá egy szászrégeni illetőségű, vele egyidős férfi a szombati piaci forgatagban. A szászrégeni több szúrt sebet ejtett egy késsel G. I. testén, valamint a karját is megvágta. A nagy zajjal, sikoltozással járó összetűzés tíz perc alatt zajlott le, de az egész piac nyugalmát megzavarta. Szemtanúk szerint G. I. felrúgta egy kokojzát áruló személy vedrét, mert az olcsóbban kínálta a gyümölcsöt, ezt követte a dulakodás a férfiak között. A „cirkuszba” bekapcsolódtak a cigányasszonyok is, akik közül az egyik a rokolya alól kapott elő egy kést, többször beledöfve azt G. I.-be. Az asszony a rendőrség megjelenése előtt eltűnt a helyszínről. Az összetűzésnek a rendőrség közbelépése vetett véget, G. I. kórházba került, ahol megállapították, hogy nem szenvedett életveszélyes sérüléseket, ellenfelét pedig a rendőrségre vitték.
Integrációs falvak a romániai a romáknak Szekelyhon.ro 2012.08.23. Üdvözölte csütörtökön az Európai Bizottság azokat a francia kormányzati döntéseket, amelyek az országban tartózkodó romák életének és munkavállalási lehetőségeinek könnyítését célozzák. „A bejelentések fontos lépést jelentenek a romák franciaországi beilleszkedésében” – állapította meg Olivier Bailly, az unió központi javaslattevő-végrehajtó intézményének szóvivője. A francia kormány az illetékes tárcák vezetőinek szerdai ülésén bővítette azoknak az állásoknak a körét, amelyet a bolgár és román munkavállalók betölthetnek. Egyszersmind eltörölték azt az adót, amelyet az ilyen munkavállalók után a munkáltató eddig köteles volt fizetni a bevándorlási hivatalnak. Közölték továbbá: a kormány kezeskedik azért, hogy a törvénytelenül felállított roma táborok felszámolása kizárólag bírói döntésen alapulhat, ezenkívül csak veszélyhelyzet vagy egészségügyi kockázatok esetén lehet eljárni. A bejelentett intézkedésekkel Párizs elsősorban azoknak a zömmel Romániából és Bulgáriából érkezett romáknak a helyzetén akar javítani, akiknek a táborait idén nyáron felszámolták Franciaországban. A francia hatóságok akkori eljárása óriási felháborodást váltott ki. Olivier Bailly a csütörtöki brüsszeli bizottsági sajtótájékoztatón úgy fogalmazott: „bátorítják” a francia illetékeseket, hogy a még fennálló munkaerőpiaci korlátozásokat is a lehető legsürgősebben szüntessék meg. Jelenleg még nyolc uniós tagállamban vannak érvényben munkavállalási korlátozások a 2007-ben EU-taggá vált Románia és Bulgária állampolgáraival szemben. A brüsszeli szóvivő üdvözölte azt a francia szándékot, hogy úgynevezett „integrációs falvakat” létesítsenek a romák számára. Erre a célra uniós forrásokból 470 ezer euró használható fel. Hangsúlyozta ugyanakkor, hogy e tekintetben is tiszteletben kell tartani az önkéntesség elvét. Andor László, aki a foglalkoztatásügy, a szociális ügyek, valamint a társadalmi befogadás ügyének uniós biztosa, támogatásáról biztosította azt a francia felvetést, hogy EU-csúcson vitassák meg a romák problémáit. Kiemelte, hogy nemcsak a célországoknak, hanem a származási országoknak is erőfeszítéseket kell tenniük a romák társadalmi-gazdasági integrációja érdekében.
Üzenet a világnak a tánc világnyelvén Szőcs Lóránt Szekelyhon.ro 2012.08.15. Hazaérkezett a hét elején a Hargita Nemzeti Székely Együttes a dél-koreai Jeosuban tartott világkiállításról. Pozitív élményekkel feltöltődve számoltak be szerdán a múlt héten átélt nagyszerű eseményekről. András Mihály, az együttes igazgatója kifejtette: ismét sikerült a néptáncokkal meghódítani a világot. „A világot a keblünkre öleltük, és a világ is a keblére ölelt minket” – emelte ki. A legnagyobb katarzist mindegyikük számára az jelentette, hogy felléphettek az ENSZ pavilonjában, ahol Európa kultúráját képviselték. Teljesen szabad kezet kaptak... „Életünkben először léphettünk fel egy ilyen helyen úgy, hogy egyáltalán nem éreztették velünk, hogy romániai magyarok vagyunk” – számolt be meghatódva. Különben – ahogy megtudtuk tőle – ez a fellépés, mint ahogy sok más szereplésük, nem volt betervezve. Egyszerűen néhány nappal a szereplés előtt a szervezők jelezték, hogy szeretnék, ha az együttes képviselné kulturális szempontból Európát. Ötperces műsoridőt szabtak meg számukra, a román pavilon vezetősége pedig nem szólt bele abba, hogy mivel lépnek fel. Maguk közt maradva, először a küküllőmenti táncok bemutatását javasolták, végül a mezőségi táncok mellett döntöttek, hogy képviseljék a multikulturalitást, mivelhogy az utóbbiak a magyar kultúrán kívül a románból, sőt egy csipetnyit a cigány és talán a szász tánckultúrából is magukba foglalnak. A programban pedig nem mezőségi táncokként, hanem szamosmentiként tüntették fel az előadást, mivel a világkiállítás a vízről szólt, és így próbálták érzékeltetni, hogy gyakorta az egyes folyók mentén jönnek létre az azonos kulturális jegyeket hordozó néprajzi tájegységek. A világkiállításon való részvételük hasonlított a két évvel ezelőtt Sanghajban rendezetthez: napi tíz-húsz fellépés és az előadások után közönségtáncoltatások. A forgásba bevont készséges látogatók, nézők pedig szintén kimondhatatlan örömöt szereztek a csapatnak. Ahogy Füleki Zoltán aligazgatótól megtudtuk, ha nem tartottak volna össze, ha nem egy csapatot alkotnak, akkor egyszerűen nem tudtak volna eleget tenni a vállalt fellépéseknek. Ahogy András Mihálytól megtudtuk, olyan felajánlást is kaptak a pavilon szervezőitől, hogy két részre kellene osztani a tánckart, mert a nagy hőségben és magas páratartalmú levegőn nagyon nehéz volt helytállni. Mégis közösen vállaltak fel mindet, éppen ezért történhetett, hogy nemcsak az ENSZnapi műsorra kaptak meghívást, hanem a nemzetközi sajtó ünnepségén is felléphettek. Ott küküllőmenti táncokkal szerepeltek, sőt az előadás utáni közös táncba sikerült bevonni a világkiállítás vezetőjét is. A dél-koreaiak annyiban különböztek a kínaiaktól, hogy sokkal optimistábbak voltak, és egész
családostul, a gyerekekkel együtt kapcsolódtak be a közös táncokba. Az együttes igazgatója megjegyezte: példát kellene venni róluk, hogy mennyire össze tudják hangolni az épített környezetet a természetivel, a tereiket úgy rendezik át, hogy minden fát megóvnak. Gyengék a termőföldjeik, de melegházakban és gondos, teraszos földműveléssel mindent megtermesztenek maguknak. Ahogy Korodi Attila parlamenti képviselőtől megtudtuk, ezúttal szélsőséges, nacionalista hangok (legalábbis eddig) nem hangzottak el az együttes szereplésével kapcsolatosan, mint ahogy a sanghaji kiutazással kapcsolatosan történt ezelőtt két évvel. Csak a pozitív hírek érkeztek Romániába (különben ezt le is „ellenőrizhetik” a román pavilon honlapján, a royeosu2012.ro portálon – a szerk.) Sőt, amint kifejtette, Nagy Ferdinándot ismét kinevezték a román pavilon biztosának, így valószínűleg három év múlva, immár ötödszörre, a Milánói Világkiállításon is ott lehet a Hargita együttes.
Rendőri túlkapásra panaszkodnak a somlyói cigányok Pinti Attila Szekelyhon.ro 2012.08.14. Brutális erőszakot alkalmaztak a csíkszeredai, Somlyó utcai cigányok ellen a rendőrök hétfő éjszaka – panaszolta az egyik, külföldről nemrég hazatért, helyszínen lakó roma fiatal. A közbiztonságért felelős szervek szerint részükről nem történt bántalmazás, csupán az egymás között dulakodó teleplakókat választották szét. Több tucat, észrevételeikkel, történeteikkel egymást túlkiabáló cigány fogadott kedd délutáni, Somlyó utcai látogatásunkkor, kicsi és nagy, öreg és fiatal egyaránt meg akarta osztani az előző éjszaka átélt szörnyűségeket. Az elmondottak alapján éjfél körül kezdett civakodni négy társuk, emiatt szóltak telefonon a rendőröknek, akik rövid időn belül három autóval, „legalább húszan” érkeztek a helyszínre, és rögtön összetűzésbe keveredtek „az összes cigánnyal”. Az ügy akkor kezdett igazán elfajulni, amikor „egy epilepsziában és szívbetegségben szenvedő idős asszonyt a rendfenntartók minden ok nélkül fellöktek, mire annak rokonai számon kérték őket” – mesélte a fiatal. Perceken belül megjelent egy gyors reagálású egység is, azután pedig elszabadult a pokol: a „maszkások” a panaszosok szerint válogatás nélkül ütöttek-vertek mindenkit, gázspray-vel befújtak a házakba, ablakokat törtek be, bútorokat rongáltak meg. „A bulibás (a cigánytelep vezetője – szerk. megj.) szép szóval közeledett feléjük, oda akarta adni a négy rendbontót, de akkorra már annyira belejöttek a verésbe, hogy meg se hallgatták” – hangzott tovább a történet. „A hét gyermekemmel – akik közül egyik csak két hónapos – bent voltam a házban, amikor nagy csörömpöléssel betörték az ablakot, és befújtak a házba, mindenki könnyezett, a kicsi még most is fél” – fűzte hozzá a mellette álló fiatal anyuka. Az újságírók jelenlétére összesereglett tömeg azt is nehezményezte, hogy teljesen ártatlanokat ráncigáltak elő, fektettek a földre, bilincseltek meg és szállítottak el, ráadásul távozáskor megfenyegettek mindenkit, hogy az éjszaka folyamán még visszajönnek egy újabb rend verést adni. Gheorghe Filip, a Hargita Megyei Rendőr-felügyelőség szóvivője az esettel kapcsolatban elmondta, hogy hétfő éjjel egy, a sürgősségi hívószámon érkezett bejelentésre reagálva valóban több, rendőrökből és csendőrökből álló egységet is a helyszínre küldtek, hogy megfékezzék a cigányok között kirobbant verekedést, azonban jelenlétükkel csak felmérgesítették az ott lakókat, akik egyre ellenségesebben kezdtek viselkedni, ezért volt szükség a gyors reagálású csapat riasztására.
„Három személyt – egy nőt, egy férfit és egy fiatalkorút – kórházba kellett szállítani, szerencsére egyikük állapota sem súlyos. Eljárást az ügy pontos körülményeinek kivizsgálása után, a sérültek felépüléshez szükséges napok számának függvényében indítunk majd. Egyébként nem ez volt az első, de nem is a második alkalom, hogy az egymás között összeverekedő cigányokhoz nagy erőkkel kellett kivonuljunk” – árulta el a szóvivő, cáfolva, hogy erőszakosan léptek volna fel. A szerkesztőségünket felkereső fiatal viszont nem hagyja annyiban a dolgot, az embertelen, megalázó bánásmód ellen feljelentést kíván tenni, míg a Somlyó utca – és egyben a társadalom – perifériájára szorult romák bíznak benne, hogy megszűnnek a fenyegetések és a rajtaütésszerű rendőrségi akciók.
Házat, iskolát, munkát 2000 szegénynek Gyergyószentmiklóson? Balázs Katalin 2012.08.13. Kétezer szociálisan hátrányos helyzetű személynek, köztük negyven cigánynak lehetne szociális lakást, tanodát építeni, munkahelyet teremteni egy uniós program révén. Gyergyószentmiklós döntéshozói megszavazták: készüljön felmérés a városban erre vonatkozóan, ám csak több információ birtokában kívánnak arról dönteni, hogy területet, helyet adnak-e a projektnek. Tartanak a betelepítéstől. Együttműködés révén lehetőség nyílna arra, hogy a hátrányos helyzetűek számára szociális lakás, oktatási központ, illetve munkahely létesüljön Gyergyószentmiklóson. Amint Nagy Zoltán, Gyergyószentmiklós alpolgármestere fogalmazott, esély lenne, hogy az „alsó tízezer” életkörülményei javuljanak. Ennek alapja egy uniós pályázat, amely három országból három település együttműködése révén indulhatna el. Belgium és Magyarország mellett Románia is részt vehetne, amennyiben akarat van rá, az országból Gyergyószentmiklós kerülhetne a program kedvezményezettjei közé. A lehetőségről Szilágyi János és Csibi Edit tájékoztatta a város döntéshozó testületét a hétfői, rendkívüli ülésen, együttműködési szándék kinyilvánítását kérve. A magyarországi Vállalkozók Érdekegyeztető Roma Országos Szervezetének (VÉROSZ) képviselői ismertették a lehetőséget: három ország három települése vehet részt a mintaprogramban, melynek indítását szeptember 8-án Strasbourgban jelentik be. Egy-egy magyarországi és belga település mellett Gyergyószentmiklós lehetne az, ahol a 155 millió eurós pályázatból infrastrukturális beruházásokat végeznek. A cél, hogy a hátrányos helyzetű társadalmi rétegnek jobb életkörülményeket biztosítsanak, képzés illetve munkahely-biztosítás által. Első lépésként a helyi lehetőségeket mérné fel egy szakembercsoport, ez döntené el, hogy mire van itt leginkább szükség. Épülhetnek szociális lakások, iskola, illetve van munkahelyteremtési lehetőség is. Itt szó lehet biomassza-készítésről, fenyőfahulladék-feldolgozásról, kézműves tevékenységek beindításáról, zöldségtermesztésről, sőt nyúltenyésztésről is. A projekt szerint kétezer személynek jelentene ez munkát, közülük kétszázaléknyi roma nemzetiségű kell legyen, a kedvezményezettekkel tizenöt évre kötnek szerződést. Az önkormányzat ehhez egy négyhektáros területet kell biztosítson, az építkezést uniós forrásból, VÉROSZ-koordinálással és önrésszel végeznék el, viszont az ingatlanok bizonyos idő után önkormányzati tulajdonba kerülnének át. Rászorultból nincs hiány Nagy Zoltán alpolgármester elmondta, jelenleg 1500 nyilvántartott munkanélküli van a Gyergyói-medencében, a valóságban a jövedelem nélküliek száma akár ennek duplája is lehet. Van tehát, akivel indítani a programot. A szükséges, 2 százaléknyi roma résztvevő sem jelent
akadályt, Gyergyószentmiklóson a legutóbbi népszámláláskor 430-at jegyeztek, az ő számuk is jóval magasabb ennél. Hangsúlyozta: az elvi együttműködés lehetőségének megszavazása nem kötelezi semmire a testületet, ez csak arról szól, hogy szakemberek felmérést végezzenek, a város, ha többel nem, egy hatástanulmánnyal lesz gazdagabb. Számos kérdést tettek fel a tanácsosok, azt is, hogy mi történik, ha máshonnan hoznak munkaerőt, ha betelepítenek ide hátrányos helyzetűeket. Válaszként a VÉROSZ képviselője elmondta, mindenképp része lesz ez a szerződésnek, nem kell romabetelepítéstől tartani. Elsősorban a helybéli szegények számára indul a program, de régióban kell gondolkodni, munkavállalóként a medence szegényei is szóba jöhetnek. Jelezte: azért sürgető a döntés, mert a tanácsülés napja, hétfő az utolsó határidő, mikor lejelenthetik, Romániából melyik település mutat érdeklődést. Egyébként, mint Szilágyi elmondta, Ditró elutasította, viszont Szárhegy és Remete is szóba jött potenciális projekthelyszínként, de akár konzorciumban is gondolkodhatnak a gyergyói települések. Gyergyószentmiklós megszavazta az elvi együttműködést, Ditró arra hivatkozva, hogy nincs a projekthez szükséges számú roma lakos a községben, és nem szeretnék, ha máshonnan hoznának, elutasította. Hétfőn délután Szárhegyen még nem történt egyeztetés, így testületi döntés sem várható a napokban e kérdésben. Remetén sem született határozat.
Községi nap Backamadarason Gligor Róbert László Szekelyhon.ro 2012.08.13. Községi nap keretében ünnepelt Backamadaras, Szentgerice és Bálintfalva szombaton, de azt is megmutatták, hogy a dolgos mindennapokban is számíthatnak egymásra. Mivel eredetileg augusztus utolsó hétvégéjére tervezték az ünnepséget, helyet kapott benne a Szent István királyra, az aratás ünnepére és az új kenyérre való emlékezés. A délelőtt folyamán a falu központjában találkoztak a barátok, rokonok, rég nem látott ismerősök: csakhamar körbe álltak és felelevenítették a gyerekkori emlékeket, amikor a templom mellett kótyáztak, kilencköveztek, pickiztek, hiszen akkor a faluban csak egyetlen televízió volt, annak a kulcsa is a titkárnál volt, így a gyerekeknek, fiataloknak még maradt a csuru és a bikázás, amíg meg nem jelent a „fűzős fotball”. Közben a közelükben mindenféle előkészületek folytak: egyesek fát hasogattak, mások ládákat rakosgattak vagy állványokat illesztgettek – mindenki ünnepre készült. Isten a megoldás Az ünnepi istentisztelet keretében Koncz László lelkész azokra a válságokra figyelmeztetett, amelyek minden ember életében megjelennek, ám felhívta a figyelmet: Isten megoldást kínál, utána nyúl az elesettnek és segít eljutni éltünk céljához. Az Úrasztalán elhelyezett nemzeti színű szalagos új kenyér figyelmeztet arra, hogy Isten gondot visel, táplál, ő a történelem ura, aki egyben tartja az ő népét. Az ilyen alkalmak a lelki erőgyűjtés pillanatai, mert azokból az élményekből táplálkozunk, amelyeket Isten ad számunkra – fejtette ki Koncz László. „Ezt a hazát szeressétek!” Az istentisztelet keretében mutatta be a falu szülötte, a nyárádszeredai Csíki Sándor a Lármafák székely ormokon című kötetét, tíz évi írói munkájának hatodik gyümölcsét, kiemelve: ma újra konfirmál ebben a templomban, ezúttal viszont azt próbálja bizonygatni, hogy jól gazdálkodott a rá bízott tálentumokkal. Ezután a helyi fiatalok IKE csoportja megemlékezett az államalapító Szent István királyról, majd tartalmas irodalmi műsort mutatott be a szülőföldről, otthonról, figyelmeztetve: „Bárhová visz szerencsétek, ezt a hazát szeressétek!”. Nem maradt említés nélkül a templomban található Magyar Történelmi Alkotmány sem, Magyarország ősi jogrendszere. Ezt az 1944. március 19-iki német megszállás után tiltották be, majd 1949-ben helyettesítették a közelmúltig fennálló alkotmánnyal.
Backamadaras képekben Idén áprilisban a Hargita Megyei Kulturális Központ (HMKK) és a helyi önkormányzat összefogása révén egyhetes fotótábort tartottak a községben, ahol tíz fotóművész örökítette meg a három falu értékeit, hagyományait, arcait, szokásait, mindennapjait. „Ez az anyag felbecsülhetetlen érték. Minket, kis közösségünket örökíti meg” – méltatta az alkotótábort Turbák Zoltán polgármester. A templomkertben ötvennyolc fényképet állítottak ki az itt készült a képanyagból. Ferencz Angéla, a HMKK igazgatója úgy véli, hogy az ilyen táborok közösségszervező események, míg a fényképek egy tükröt tartanak a közösség elé, amely egy kicsit másképp ismerheti meg magát ezáltal. Bálint Zsigmond marosvásárhelyi fényképész, a tábor művészeti vezetője a tíz fotós nevében mondott köszönetet a hozzáállásért, szervezésért, hozzátéve, hogy olyan értékekre is bukkantak munkájuk során, amelyek még a község tájházából is hiányoznak. Az itt elkészült művek méltóak a közelgő Magyar Fotográfia Napjához, ezért a gyűjteményt ilyen céllal ajánlották fel a magyarságnak. A tárlatot a helyi hagyományörző népdalkör műsora koronázta meg. Terményeik legjavát mutatták be Az óvoda udvarán ezalatt a község termelői, kisiparosai, kézművesei tették közszemlére terményeik, termékeik legjavát. Találtunk itt gabonát, hat kertész zöldségeit, nyolc borász vörös és fehér nedűit, helyi mézet, almaecetet, házikenyeret, sajtot, ordát, túrót, csutkókból készült éjjelilámpákat, faliképeket, kézimunkákat, székely és cigány viseleti darabokat, gyurmából és gyöngyből készült ékszereket, illatos szappant, gyertyát, mézeskalácsot, rajzokat, helyi faragott kapuk fényképeit, míg a mesterek csempekályhát, térburkolati és kovácsoltvas elemeket mutattak be az érdeklődőknek. Az udvar másik oldalán backamadarasi és szentgericei csapatok benevezésével zajlott az utcák közötti főzőverseny: mindenki a maga ízeit hozta, amelyet a zsűrinek sem árultak el. Volt itt babgulyás, krumpligulyás öt féle hússal, vadas mártás nokedlivel, disznópörkölt, birkapörkölt cigány módra, körömpörkölt: tíz üst tartalmából válogathatott az alaposan próbára tett éhes gyomorsereg. Ezelőtt azonban a zsűri mind a tíz bográcsot és asztalt meglátogatta, szemügyre vette, megkóstolgatta az étkeket, majd megpróbált döntést is hozni. Beismerték: nehéz dolog volt eldönteni, hogy ki melyik díjat kapja meg, hisz olyan címekért adtak oklevekleket, mint a legegységesebb íztartalom, legkülönlegesebb ételkészítmény, leghagyományosabb, legízletesebb vagy legpikánsabb ételkülönlegesség, a szín- és illatkompozíció egysége, a legszebben díszített sátor, legesztétikusabb tálalás, legügyesebb kiszolgálás, legösszetartóbb csapat. S hogy közben senki ne unatkozzon, a szabadtéri színpadon a backamadarasi Kincses és a szentgericei Gyöngyös bokréta tánccsoportok korosztályai léptek fel, majd a Kincses nagycsoportja Volt egyszer egy aratás Backamadarason címmel mutatott be aratási hagyományokat, és vitt színre egy 1935-ben történt esetet, amikor a szegény Kiss János Annuskát és vagyonát választotta a szerelem és Zsuzsika helyett. Ismét nagykorúsítottak
Idén sem maradt el a nagykorúsítási ünnepség: azt a huszonegy fiatalt tüntették ki emlékplakettel és egy szál virággal, akik idén töltötték 18. életévüket. Emlékeztek azokra a pillanatokra, amikor először sütött arcukra a napsugár vagy mosolyogtak rájuk szülői szempárok. De a gyermekkor felhőtlen évei elmúltak, most már fel kell nőni, helyt kell állni az Élet útvesztőiben, hiszen mától hivatalosan is a társadalom felnőtt tagjai közé tartoznak. Túlszárnyalta a várakozást A rendezvényt mindenki egyértelmű sikerként könyveli el: a szentgerice Péterfi Márta elégedett a szervezéssel, programmal és a sok résztvevővel. A madarasi Dávid György szerint is egyre több személy mozdul meg, érzi úgy, hogy szüksége van a közösségre, ezért egyre többen szívesen ki is veszik részüket a közösségi munkából. Turbák Zoltán polgármester is elégedetten nyilatkozott: a tervezett négyszáz helyett hatszáz látogatót számoltak, ezért a következő évben is megrendeznék a községi napot. „Ezek az emberek értékeiket hozták, azt amit ők alkotnak, termelnek” – fogalmazott az elöljáró, aki hozzáfűzte: jövőre kétannyi kiállító, főző és látogató is várható majd.
Romániai romákat telepítettek ki Franciaországból Szekelyhon.ro 2012.08.09. Eltöröltek a francia hatóságok egy, többségében romániai romák által az utóbbi két év során emelt telepet. A Lille elővárosai közé tartozó Villeneuve d’Ascq lakói indítványozták a romák kitelepítését, amit nemrégiben fogadott el a lille-i városi bíróság. A kis előváros lakói korábban már sokat panaszkodtak a kényszerű együttélésre, még egy blogot is létrehoztak, amin videókkal és képekkel mutatják be sérelmeiket. Az utóbbi időben ráadásul egyre feszültebb lett a viszony a romák és a helyi lakosok között, olyannyira, hogy a hírek szerint lövés is eldördült két héttel ezelőtt. A hatóságok elmondása szerint a helyzet odáig fokozódott, hogy azt már nem nézhették tétlenül, a helyi prefektus – a közigazgatási hivatal vezetője – szerint készen álltak a kiürítésre, amint megszületett az ítélet. A lakosság panaszai főleg a romák agresszív viselkedéséről és a tevékenységükkel járó elviselhetetlen szagról szólnak. Utóbbi különféle vezetékek meggyújtásából származik: a romák ugyanis ezekről a kábelekről le akarták olvasztani a műanyag borítást, hogy így hozzájussanak azok rézből készült részéhez. Közben csütörtökön mintegy 240, roma nemzetiségű román állampolgárt toloncoltak haza a francia hatóságok Lyon városából. A repülőgéppel hazaküldött cigányok közül a felnőttek 300, míg a kiskorúak 150 eurós „lelépési díjat” kaptak a francia államtól. Két évvel ezelőtt, még Nicolas Sarkozy regnálása alatt kezdődött az illegális telepek elleni nagyszabású küzdelem, amiről meglehetősen elmarasztaló hangnemben nyilatkozott az ENSZ Faji Diszkrimináció Ellenes Bizottsága. Azóta számos romatelepet ürítettek ki szerte Franciaországban. Nem ők voltak azonban az elsők az unióban. Milánó környékén 2008-ban már igyekeztek felszámolni az ilyen ideiglenes „településeket” a helyi városvezetés által jóváhagyott akciók során. Sarkozy idején Franciaországból jórészt Bulgáriába és Romániába toloncoltak haza roma bevándorlókat.
Dél-Koreába utazik a Hargita együttes Szőcs Lóránt Szekelyhon.ro 2012.08.04. Ismét világkiállításon képviseli az ország, Erdély és Székelyföld néptánckultúráját a Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes. Tizenhat együttestag utazik hétfőn délután a dél-koreai Jeosu városába, ahol egy hétig a román pavilon előtti színpadon fognak fellépni. Nagyon nehezen lehetett kiharcolni, gyakorlatilag az elmúlt hét utolsó napjaiban derült ki, hogy a kétéves előkészítő munka meghozta gyümölcsét, és a Hargita Együttes – immár negyedszer – ismét világkiállításra utazhat. Korodi Attila parlamenti képviselő szerint megérte lefolytatni a diplomáciai csatát ezekben a politikai szempontból nehéz időkben, András Mihály, a néptáncegyüttes igazgatója úgy gondolja, hogy az eddigi szerepléseik győzték meg a román pavilon szervezőit, hogy szükség van rájuk. A legutóbb világkiállításon, Sanghajban, mikor megtudták, hogy a következő Dél-Koreában lesz, meglátogatták az említett ország ottani pavilonját. Szeretetteljes fogadtatásban volt részük, sőt táncoltak is egyet a távol-keleti ország képviseletének felkérésére – emelte ki András Mihály. Hozzátette, úgy gondolják, azért jöhetett létre a kiszállás, mert már jól ismerik őket a román pavilon szervezői, illetve a külügyminisztériumban tudják, hogy becsülettel helytállnak, vagyis képviselik az ország multikulturalitását, és csalogatják a látogatókat. „Tapasztalatunk azt mutatja, hogy mindenkinek szüksége van egy kis felüdülésre. A technika csodáinak bámulásában kifáradt emberek jó néven veszik, ha egy kis emberit kapnak tőlünk, általában sokan vállalkoznak arra, hogy az előadás végén együtt táncoljanak velünk” – hangsúlyozta az együttes vezetője. Mint mondta, a kiállításokon hamar kiderül a pavilon vezetői számára is, hogy a világ távoli sarkában egymásra vannak utalva, és hogy az idegeneket sokszor nem az érdekli, melyik ország milyen régiójából jöttek, és milyen nemzetiségűek, hanem hogy melyik kontinensről érkeztek. András Mihály megjegyezte, ezúttal napi húsz, körülbelül tíz perces fellépésre számítanak, a magyar és román táncok mellett szász, illetve cigány táncokból is ízelítőt nyújtanak. Hét különböző rend népviseletet visznek magukkal, két zenészt, mert többre nincs lehetőség, de amúgy legtöbb táncos tud gardonozni, illetve Ambrus Róbert jól brácsázik, így egy, több feladatot ellátni képes csapattal utaznak. Nagyon örülnek a lehetőségnek, még ha kevesebben és kevesebbet is mehetnek, mint máskor. „A világ azáltal, hogy táncolunk, talán jobb lesz.” Korodi Attila képviselő kifejtette, hogy a kiutazás Nagy Ferdinándnak, az RMDSZ által támogatott diplomatának köszönhető. aki mindig közbenjár, hogy „Székelyföld kulturális örökségének egyik legfontosabb intézménye” a világkiállításokon képviselhessen minket is.
Érdekes helyre utaznak, Jeosu háromszázezer lakosú, több szigeten fekvő dél-koreai kikötőváros. Nem véletlen, hogy itt zajlik a világkiállítás, mivel Élő óceán és partvidék címmel szervezték. Az óceánok és tengerek fenntartható fejlesztésének témájával foglalkoznak, a román pavilon például a Duna-deltát népszerűsíti. Különben a város neve is tükrözi a kitűzött célt, Jeosu azt jelenti, hogy „gyönyörű víz”.
Szabadon garázdálkodó vándorcigányok Felcsíkon Pinti Attila Szekelyhon.ro 2012.08.01. Nem tartják be az együttélés legalapvetőbb szabályait, szemetelnek, a hétvégi házakból javakat tulajdonítanak el, tönkreteszik a magánterületeket és fenyegetik a lakosságot azok, a nyári szezonban felbukkanó vándorcigányok, akik az utóbbi időben a felcsíki falvak környékén vertek tábort. Egy csíkrákosi, neve elhallgatását kérő károsult számolt be lapunknak az őt ért atrocitásokról, mint elmondta, tavaly százötven méter kerítését tüzelték el az egyik napról a másikra felbukkanó, majd ugyanolyan hirtelenséggel távozó romák, idei megjelenésük óta pedig egy újabb kerítésrészt bontottak le. „Legalább egy tucat szekér mellé matracokkal, pokrócokkal, összetákolt sátrakkal letelepedve önkényesen elfoglalják a magánterületeket, ahol legeltetnek, lelakják a földeket, az erdei házikókból minden mozdíthatót ellopnak, fittyet hánynak a gyümölcsszedést szabályozó törvényekre, esténként pedig nagy tüzet raknak – nyilván nem véletlen az sem, hogy az utóbbi időben ennyi erdőtűz pusztított” – panaszolta a férfi, aki olyan esetről is tud, amikor egy idős férfit durva fenyegetések közepette kergettek el az erdőből, mert az illető „rossz felségterületre merészkedett”. „A kerékpárosokat minden apróságért megbüntetik, a sebességhatárokat minimálisan átlépő sofőröket úgyszintén, de egy ilyen méretű garázdaság fölött szemet hunynak a rendfenntartók. A helyi rendőr és a polgármester azt mondta, hogy nincs amit tenni, de ha már követelik tőlünk a földadót, akkor miért engedik a területeink kizsákmányolását, ahelyett, hogy segítenének megvédeni azokat?” – tette hozzá. Császár Attila, Csíkrákos község polgármestere visszatérő problémaként látja az ügyet, mint fogalmazott, „egy örökzöld dologról van szó”. „Előző években a rendőrökkel karöltve próbáltuk őket kiutasítani, a hivatal, amiben csak tudott, segített az itt lakó embereknek. Idén viszont addig nem tehetünk semmit, amíg a közbirtokosság és az egyes területek tulajdonosai nem kérik – és eddig még nem kérte senki” – számolt be az elöljáró a korábbi években hozott intézkedésekről és a megoldási lehetőségekről. „Nyáron az egész csíki térségre jellemző ez az állapot, nálunk nagyobb nézeteltérések még nem adódtak, igaz, havonta vagy kéthavonta rendőri ellenőrzést kérünk, de beavatkozásra még nem volt szükség” – nyilatkozta Ferencz Alajos, Csíkszentdomokos első embere. „Tudjuk, hogy lopnak, megdézsmálják a termést és civilizálatlanul viselkednek, ám reméljük, hogy ezúttal sem fajul tovább a dolog” – egészítette ki.
Incze Miklós, a Hargita Megyei Rendőr-felügyelőség helyettes szóvivője az elmesélt esettel kapcsolatban közölte, hogy idén még sehonnan nem érkezett lakossági bejelentés, de felszólítja a kárt szenvedett érintetteket, hogy a még nagyobb veszteségek és az esetleges összetűzések elkerülése érdekében mindenképpen jelezzék észrevételeiket a rendőrségen, mivel a félelem okán hivatalos panaszt nem tevők miatt vérszemet kaphatnak a garázdálkodók. „Minden bejelentés esetén kiszállunk a helyszínre, és a tett súlyossága függvényében büntetést szabunk ki, illetve eljárást is kezdeményezhetünk.” Kedd esti csíkrákosi terepszemlénk során nem sikerült a táborozókat megtalálnunk, viszont a község egyik pásztora és több, erdőn dolgozó munkás is megerősítette a jelenlétük tényét, ugyanakkor „ne merészkedjenek közel hozzájuk, mert veszélyesek” felhívással fokozott óvatosságra intettek.
Problémás a romák integrációja Erdélyben Pinti Attila Szekelyhon.ro 2012.07.26. Az oktatáson, a munkahelyteremtéseken, a lakáskörülmények javításán és a jobb egészségügyi ellátáson túl az erdélyi cigányokat főként lelki támasszal lehetne integrálni az egyes magyar közösségekbe – vallották a meghívottak Tusványoson, a Kós Károly sátor első csütörtöki előadásán. „Nincs és nem is lesz kézzelfogható eredménye az Európai Unió által szorgalmazott, romák integrációjára vonatkozó javaslatoknak, mert a Brüsszelben olyan emberek hozzák az ezzel kapcsolatos döntéseket, akik minden bizonnyal soha nem láttak cigányt a sajátos környezetükben” – mondta el Kincses Kálmán, Székelyszenterzsébet református lelkipásztora, aki 2004-es kihelyezése óta napi kontaktusban van a település lakosságának több mint hatvan százalékát kitevő cigányokkal. „Egymásra vannak utalva nálunk a cigányok és a kisebbségben levő magyarok, utóbbiak általában napszámos munkára alkalmazzák a romákat. Azt látom, hogy az idősebbek akarnak dolgozni, viszont a fiatalok csak azt nézik, hogy miként tudnak semmittevésből egyik napról a másikra megélni, ráadásul a ma felnövő generáció több tagja is gyakran kijár Magyarországra, ahonnan egy más típusú viselkedést tanulva agresszívek lesznek. Sajnálatos, de az történik, hogy a magyarok egyre jobban elcigányosodnak – igénytelenebbekké válnak, és nem érdekli őket a szemét, úgy tűnik ők integrálnak minket” – méltatlankodott a lelkész. Márkus András, a sepsiszentgyörgyi Őrkő negyedben lakó, több mint ötezer cigány lelkipásztoraként – hivatása mellett – az ottani emberek mindennapi életben való boldogulásához szükséges alapvető teendőket is ellátja. Meglátása szerint a szeretetnek és a lelki támasznak hangsúlyos szerepe van abban, hogy a romák be tudjanak illeszkedni, de további kemény, törvényekkel is szabályozott fellépésekre lenne szükség a nagyobb hatékonyság érdekében. „Amíg nem születik olyan törvény, amely kötelezi a cigányokat az iskolába járásra, addig nem lehet haladni. Érdekes, hogy hivatalosan hétszázötven roma él Sepsiszentgyörgyön, de egy általam végzett – titkos – számláláson kiderült, hogy a valódi szám ötezerkétszáz körül van, és elenyésző százalékuk tud írni-olvasni. A megismerésen keresztül ki kell tapasztalni, hogy mikor és mivel segíthetünk, mert az nem megoldás, hogy szórjuk nekik a segélyt – amit két nap alatt elköltenek –, azt gondolva, hogy az bármilyen eredményre vezet” – fejtette ki Márkus. Fosztó László, a Nemzeti Kisebbségkutató Intézet munkatársa az Európai Unió 2020-ig tartó roma integrációs stratégiáját haszontalannak véli, mint fogalmazott, „nincs is konkrét elképzelés a brüsszeli vezetőség kezében”. Szerinte a lényeg az, hogy ne csak egyoldalú elvárásaink
legyenek a cigányokkal szemben, hiszen úgy kirekesztődnének egy olyan közösségből, amelyhez már évszázadok óta tartoznak.
Romáknak tartanak képzést Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.07.17. A Pakiv Románia Egyesület a romák társadalmi beilleszkedését elősegítő marosvásárhelyi CISPER központon keresztül hirdeti meg szociális munkás-képző tanfolyamát roma származású személyek számára. Az öt hónapos tanfolyam végén a munkaügyi és az oktatási minisztérium által elismert oklevelet kaphatnak a jelentkezők. Az augusztus és december között zajló tanfolyamra legalább általános iskolai tanulmányokkal rendelkező, munkanélküli romák jelentkezését várják – áll a CISPER központ közleményében. Az összesen 720 órás képzésből 240 óra elméleti és 480 óra gyakorlati oktatást jelent. A tanfolyam célja többek között a résztvevők általános készségeinek fejlesztése, illetve jogi és közigazgatási eligazítás. A szociális munkás legfőbb feladata az árvaházi gyerekekkel és fiatalokkal való foglalkozás, hivatalos dossziéjuk kidolgozása, kezelése. Olyan általános készségek fejlesztésére fektetik a hangsúlyt, mint a tevékenységek időben való megtervezése, a személyközi kommunikáció fejlesztése, csapatmunka stb. A jelentkezők július 28-áig iratkozhatnak a marosvásárhelyi CISPER központ Kossuth (Călăraşilor) utca 34/16. szám alatti székhelyén. Az iratkozáshoz szükséges egy Europass típusú önéletrajz, iratkozási kérvény, személyazonossági igazolvány, tanulmányi oklevél, születési bizonyítvány és házassági levél. A jelentkezési dossziék összeállításában segítséget nyújt a CISPER csapata, érdeklődni Doda Ana Marianál lehet a 0736-644047-es telefonszámon, illetve a
[email protected] emailcímen. A projektet az Európai Unió Társadalmi Alapja támogatja a 2007–2013 Humán Erőforrásfejlesztési Operatív Program keretében.
Égett az erdő Rez patakán Gergely Imre Szekelyhon.ro 2012.07.12. Valószínűleg gondatlan tűzrakás okozta azt a tüzet, amelyben egyhektárnyi fenyőerdős területen pusztítottak a lángok kedden este és éjszaka. A lángok elterjedését szerencsére sikerült megfékezni, elkerülve a még hatalmasabb károkat. Délután hat óra körül jelezték a 112-es sürgősségi hívószámon, hogy Gyergyószentmiklós közelében, Rez patakán ég az erdő. Habár tavaly és ebben az évben is számtalan alakalommal kellett bozóttűzhöz vagy házakat is veszélyeztető avartűzhöz riasztani az önkéntes és hivatásos tűzoltókat, a Rez pataki tűzeset igencsak súlyosnak tűnt, hiszen a környéken sőrű fenyőerdők találhatók. Az oltásban dolgozóknak nagy szerencséje volt ezúttal, annak köszönhetően, hogy a helyszínt járművekkel is meg lehetett közelíteni, és a tűz közelében folyt el a patak, melynek vizéből locsolni lehetett az égő aljnövényzetet. Amint azt Nagy Zoltán alpolgármester elmondta, az éjszakai háromórás folyamatos locsolásnak köszönhetően a lábon álló fák csak megpörkölődtek, de nem terjedt a tűz a lombozatra. Amennyiben ez megtörtént volna, megfékezhetetlen lángtenger borította volna el az egész környéket, hatalmas területekre átterjedve – mondták el az oltásban résztvevők. Négy tűzoltókocsiból pumpálták a vizet folyamatosan a területre, a gyergyószentmiklósi Olt tűzoltóalakulat hivatásos tűzoltói mellett a szárhegyi önkéntes lánglovagok, a polgármesteri hivatal nyolc munkatársa, erdészek, valamint több civil személy is részt vett az oltásban – utóbbiak olyanok, akiknek a környéken vannak erdős területeik. A tűz okozóit csak sejteni lehet, de tettüket bizonyítani nem – szemtanúk szerint kokojzát gyűjtögető cigányok raktak tüzet a délután folyamán, amit aztán őrizetlenül ott hagytak, a lángok pedig elterjedtek. A tűz egyhektáros területen égette el az erdei aljnövényzetet, fák is megégtek, amelyek valószínűleg már nem tudják kiújulni a sérüléseiket, és amelyeket emiatt ki kell majd vágni. Az előzetes számítások szerint a kár ötezer lejre tehető, nem számítva az oltásnál felmerült költségeket (üzemanyag stb.). A tüzet éjfél után sikerült megfékezni, de három óra után hunytak ki az utolsó lángok, a tűzoltók pedig még a reggeli órákban is visszatértek a helyszínre, újra meglocsolva a még füstölgő csutakokat. A tűzoltóság és a polgármesteri hivatal illetékesei ismételten, nyomatékosan felhívják a figyelmet, a kánikulában bármilyen felügyelet nélkül hagyott tűz óriási károkat okozhat, a kijelölt helyeken is csak nagy óvatossággal lehet tüzet gyújtani.
Romák vagy magyarok? Bíró Blanka Szekelyhon.ro 2012.07.10. Nem lehet eredményesen felzárkóztatni a romákat, amíg ők hivatalosan nem léteznek, fogalmazta meg hétfői sajtótájékoztatón Codrin Munteanu. Kovászna megye prefektusa hangsúlyozta, nem lehet EU-s alapokat lehívni a romák felzárkóztatására, mert a többségük a népszámláláson nem vallotta magát romának. „Hiába tudjuk, hogy Köröspatakon vagy a sepsiszentgyörgyi Őrkő negyedben több száz roma család él, ha a népszámlálás során magyarnak vallották magukat. Tudomásom szerint, három-négy cenzort is cseréltek a romák által lakott falvakban, negyedekben, hogy befolyásolják őket, és ne vállalják valódi identitásukat” – fogalmazta meg Munteanu, aki szerint ezért a következő tíz évben érdemben nem lehet javítani a cigányok helyzetén. A prefektus szerint, sokat ártott a cigányoknak, hogy a cenzus során nem vállalták nemzeti hovatartozásukat, reméli, hogy tíz év múlva, a következő népszámlálás során lesz elég bölcsesség a közéleti szereplőkben, hogy a roma szervezetekkel közösen arra bíztassák a romákat, hogy vallják cigánynak magukat. Hiába készítünk egy pályázathoz helyszíni tanulmányt, és kiderítjük, hogy több száz roma él egy településen, ezzel valójában két egymásnak ellentmondó hivatalos dokumentum birtokába jutunk, mondta Munteanu. A prefektus rendelettel megalakítja a Roma Ügyekkel foglalkozó Megyei Irodát és arra bíztatja a helyi önkormányzatokat, hogy bár kifutottak a kormány által előírt februári határidőből hozzák létre a romákkal foglalkozó munkacsoportokat. Sikó Imre, Bölön polgármestere lapunknak elmondta, a településen 1700 fős roma közösség él, és mindössze 250-en nem vallották magukat cigánynak.
Ablak mögül, párbeszéd nélkül vizsgálódtak a strasbourgiak Létai Tibor Szekelyhon.ro 2012.07.05. A strasbourgi székhelyű Emberi Jogok Európai Bíróságának delegációja vizsgálódott a kászonfeltízi cigányok jelenlegi helyzetéről. Kászonaltíz község polgármestere, András Zoltán a látogatást követően, a delegáció tagjaival történt egyeztetés után úgy véli, hogy azok megértették a realitásokat. A jelenlegi vizsgálódás előzménye, hogy Kászonaltíz községben a '90-es évek elején összetűzés alakult ki a székely és a cigány lakosság között, miután az utóbb említett etnikum tagjai közül egyesek megszurkáltak egy éjjeliőrt – tudtuk meg Adrás Zoltántól. A település érdeke az elsődleges szempont Az elöljáró röviden elmesélte: a súlyos testi sértést követően a feszültség odáig fajult, hogy a feldühödött falubeliek a Kászonfeltíz végében lakó cigányok házait felgyújtották. Utólag a strasbourgi Emberjogi Bíróság kártérítésre kötelezte a román államot, így négy család – mely elszenvedője volt a lakossági lázadásnak – közel 30 ezer eurót kapott – közölte András. A helyzettel kapcsolatban ugyanakkor kifejtette: polgármesterként ő nem tesz különbséget az emberek között, minden helyzetben a település érdekét nézi és az egész községért dolgozik. Ugyanakkor mindenkinek be kell tartania a szabályokat nemzetiségre való tekintet nélkül. A romák mellett a magyarok között is vannak nehéz sorban élők, így nem tartom helyesnek, ha különbséget teszünk. Munkahelyekre lenne szükség A feltízi cigánysor lakói hamar összeverődtek, amint meglátták lapunk gépkocsiját. Egymás szavába vágva magyarázták, hogy előző nap Strasbourgból már járt ott egy csapat, szétnéztek a telepen, de ki sem szálltak az autókból, szóba sem álltak velük. Megtudtuk, hogy nehéz körülményeiken ezidáig senki sem segített, vizük, villanyuk a toldott-foldott házak túlnyomó részében nincs. Sok ablak betörve, nincs miből kicseréljék, és a tetőzet is sok építményen roskadozóban van. A lerobbant, néhány négyzetméteres alapterületű putrik nyomasztó hangulatot árasztanak, nem egy esetben akár tízen is szoronganak a szűk helyiségekben. A szépre viszont mindenütt van igény, itt-ott egy-egy szűk tornácon muskátlik zöldellnek. Ötvös Sándor a közösség nevében beszélve elmondta, összesen negyvenkilenc ház található a soron. A tavaly 377 személyt számoltak össze, de azóta már született harminc-negyven gyermek. Ötvös hangsúlyozta, hogy rendkívül nehéz számukra a megélhetés. A telepen egy kút van, amiben a szárazság miatt egyre kevesebb a víz, így általában a patakról kell hordják az ivóvizet.
Ezen a nyáron a gomba és a málna is nagyon gyenge, ami nagyon rossz, mert ilyenkor az erdei gyümölcsökből pénzelnek. A falusiakhoz ugyan járogatnak néha napszámba, ez 30–40 lejt jelent, de egy hat-nyolc tagú családnak ez nagyon kevés. Munkahelyekre lenne szükség, mert mindenki szeretne dolgozni, ugyanakkor „jobbacska” lakásokra és ruházatra is szükség lenne, hogy a gyermekeknek ne kelljen mezítláb járniuk iskolába – vázolta fel Ötvös az általa elképzelt megoldást.
Alakulóban a polgárőrség Gergely Imre Szekelyhon.ro 2012.07.05. Nyáron és ősszel a mezőgazdasági területek biztonságát vigyázzák, a terméslopásokat akadályozzák meg, odafigyelnek majd arra is, hogy a kéregetők ne zavarhassák a Gyergyószentmiklósra érkező turistákat, de emellett számos egyéb közbiztonság-javító feladatot is felvállal a város polgárőrsége, amely a következő hetekben fog megalakulni. A városban a közbiztonság nem mondható rossznak, de azt mindenki látja, hogy a kisebb értékű lopások az udvarokon és főként a mezőkön rendszeresek, mindennaposak, a polgárőrség létrehozása ezért szükségszerű – fogalmazták meg a szerveződés elindítói, Bajkó László és Len Emil. Az állami rendőrség és az önkormányzat által fenntartott helyi rendőrség nyolc embere nem lehet ott egyszerre mindenhol, ahol kellene. Pedig sok helyen kellene: a most elkészült játszóterek is tönkremennek, ha nincs aki felügyeljen rájuk, a turistabuszokat pedig valósággal megrohanják a kéregető cigányok, ami igazán nem a jó hírét viszi a városnak. Ebben lesz megoldás a polgárőrség – mondja Bajkó. Polgárőr bárki lehet, aki büntetlen előéletű, és késztetést érez, hogy tegyen valamit a városért, a gyergyóiak nyugalmáért, biztonságáért, így szívesen látnak minden 18 évesnél idősebb jelentkezőt. A feladatkör még nem végleges, egyelőre Magyarországon, Kiskunmajsán és Kecskeméten keresik fel az ottani polgárőrséget, hogy belepillanthassanak azok munkájába, és ezen tapasztalatok alapján szervezik meg majd a gyergyói polgárőrök tevékenységét. Ami már most biztos: semmiképp sem egy új fegyveres, gumibotos, félkatonai jellegű szervezetről van szó, hanem lényegében egyszerű polgárokról, akik ott járőröznek, ahol a tapasztalatok szerint a legtöbb lopás, rongálás és egyéb kihágás van. Nem az lesz a dolguk, hogy letartóztassák a tetten ért tolvajt, hanem, hogy jelentsék a hivatalos hatóságoknak a tapasztalt bűncselekményt, akik majd intézkednek a tettesek elfogásáról, megbüntetéséről. Bajkó László elmondta, mielőtt bárki feladatot kapna a polgárőrségen belül, egy előzetes képzésen kell részt vegyen, ahol pontosan meghatározzák majd, hogy mi lesz a teendőjük. Ez részben öntudatosságra való nevelést is jelent, azt, hogy az illető polgár ne csak jelentse a bűntettet, hanem a tanúskodást is vállalja, hiszen sok esetben azon akad el a tolvajok felelősségre vonása, hogy tanú, bizonyíték hiányában nem lehet eljárást kezdeni ellenük. A polgárőri szolgálat minden tekintetben önkéntes munkát jelent, azaz semmilyen fizetség nem jár érte, szögezte le Bajkó, sőt az illetők saját pénzükön kell megvegyék az egyenruhát is. A ruha
egyébként későbbi terv, az első időszakban egy feliratos, élénk színű láthatósági mellény és egy igazolvány jelzi majd, hogy viselője polgárőr. A szerveződés kezdeményezői együtt kívánnak működni a hatóságokkal, az önkormányzattal és más intézményekkel is. Nem igényelnek jelentősebb anyagi támogatást, egyelőre székhelyet kérnek, de a közbirtokosságok, magánerdészet részéről számítanak olyan anyagi segítségre, amivel például a gépjárművek üzemanyag-fogyasztását biztosítani lehet. A polgárőrök egyébként saját kocsival járőröznének. Már zajlik is a tagok toborzása. Láthatólag sokan lesznek, akik részt vállalnak a tevékenységben, a kezdeményezők több mint ötven tag jelentkezésére számítanak. A népszerűsítés és a tervek megismertetése majd egy nyilvános fórumon is megtörténik. Addig is érdeklődni, jelentkezni lehet a 0755–394633-as telefonszámon.
Figyeljünk egymásra – életmentő lehet R. Kiss Edit Szekelyhon.ro 2012.06.28. A többgenerációs nagycsaládok visszaállítása lehetőség lenne az öngyilkosságok számának csökkentésére – állapította meg szerzőtársával, Vadas Gyula szociológussal új könyvében dr. Veress Albert csíkszeredai elmegyógyász főorvos. A hagyományos nagycsaládok egyre ritkábbak, ezért tanácsa szerint figyeljünk egymásra, az igazi figyelem életmentő lehet. Sokrétű társadalmi összefogásra és egymásra figyelésre van szükség – mondja dr. Veress Albert elmegyógyász főorvos Az ördög cimborája címmel, A felcsíki öngyilkosságokon túl... alcímmel jelent meg Vadas Gyula pécsi szociológus és dr. Veress Albert csíkszeredai elmegyógyász főorvos könyve. A nemrég Csíkszeredában lezajlott nemzetközi elmegyógyászati konferencián bemutatott, a Corvina könyvesboltokban kapható kötetben az öngyilkosság számos magyar, nemzetközi, világirodalmi, művészeti vonatkozása mellett ismertetik egy összehasonlító tanulmány eredményeit is. A felmérés négy felcsíki községben, Szentdomokoson, Karcfalván, Dánfalván és Madarason zajlott. Kutatták a három községben – Domokoson, Dánfalván és Karcfalván – magasabb számban előforduló öngyilkosságok okát, az embereknek a jelenségről való vélekedését, emellett pedig az ezzel kapcsolatos népi és vallási szokásokat is számba vették. A négy községben 279 véletlenszerűen kiválasztott háztartásban kérdeztek meg a felmérők (Bara Tünde és György Zita asszisztensek) egy-egy személyt, a válaszadók 40 százalékának családjában, rokonságában vagy ismerettségi körében pedig volt már legalább egy öngyilkosság. Dr. Veress Alberttel a kutatás következtetéseiről, az öngyilkosságról és a segítési lehetőségekről beszélgettünk. – A felmérés gondolata a 2007-es román–magyar elmegyógyászati konferencián pattant ki, akkor készítettünk egy dolgozatot a tizenhat éves elmegyógyászati felmérés tanulságairól, és ott vettük észre a nagy számbeli eltérést a négy község öngyilkossági jelensége között. Karcfalván 4,2-szer annyi az öngyilkosságot elkövetők száma, mint Madarason, Domokoson, Dánfalván pedig kétszer vagy másfélszer annyi. És akkor merült fel, hogy ennek a jelenségnek a megfigyelése, kutatása, kiderítése alaposabb munkát igényel, és hogy a begyűjtött tanulságokból próbáljunk meg kivetíteni megyei, országos vagy akár nemzetközi szintre is megelőzési lehetőségeket. – Kaptak-e magyarázatot a községek között az öngyilkosságok számában fennálló különbségre?
– Ami összefoglalható és itt kiderült, az az emberek gondolkodásbeli különbsége. A könyvben táblázatba szedtük, hogy miként vélekednek a másik három község lakói a karcfalviakról, hogy vélekednek a karcfalviak önmagukról, és hogyan vélekedik a másik három község a madarasaikról, ahol a legalacsonyabb az öngyilkossági arány, illetve miként vélekednek a madarasiak önmagukról. Ezekben a véleményekben benne van az, amit mi odafigyelésnek, egymásra figyelésnek nevezünk, ami abban kristályosodik ki, hogy mielőtt az ember elkövet valamit, ad önmagának annyi időt, hogy beszélgessen mással. Van, aki nem beszél, hanem felindulásból elköveti a tettet, van viszont, aki felhív egy segélyvonalat vagy elmegy egy segítő személyhez, aki lehet bárki, a rokonságból, a faluból vagy a távolabbi környezetéből is. Látni lehet ugyanakkor a számadatokból, hogy az átlag gyereklétszám családonként 2,2, és az egy családban élő családtagok száma 3,3. Tehát mononukleáris, egysejtű családok vannak, elveszett már az a családszerkezet, amikor együtt élt egy háztartásban nagyszülő, szülő, gyerek, unoka és talán dédnagyszülő is. Egy olyan családban, ahol általában nyolc-tíz ember van jelen, sokkal nagyobb az egymásra való odafigyelési lehetőség, azonnal észreveszem, ha a fiam, az apám tekintetében valami olyan van, ami meggondolkodtat, és akkor megkérdezem tőle, hogy „mi a baj”? Ha három személy van együtt a családban, és esetleg csak a munkába menet vagy jövet találkoznak, akkor kevesebb a lehetősége annak, hogy megkérdezzék, „te, úgy látom, hogy baj van veled, mi van, történt valami”? A legalapvetőbb végkicsengése a könyvünknek, mint megelőzési lehetőség, a soknemzedékes nagycsalád visszaállítása. Egy másik kérdésünk, hogy öngyilkos nemzet-e a magyar? Erre azt tudjuk mondani határozottan, hogy semmivel sem inkább, mint más nemzetek. Nagyobb az öngyilkossági ráta a magyarok körében, mint a románok vagy például a németek körében, de ugyanilyen rátájuk van most a litvánoknak, az oroszoknak is. Románián belül hol Hargita, hol Kovászna, hol Bihar megye viszi az első három helyet. Nem elhanyagolható szempont az sem, hogy – amíg állami monopólium volt az alkoholárusítás, tudtuk, hogy mennyi fogy el – Hargita megye országszinten az első vagy második helyen volt a megyék közt az egy főre eső alkoholfogyasztás tekintetében, és az öngyilkossági cselekedetek – halállal végződő vagy kísérlet – 54 százalékában szerepet játszott az alkohol. Az alkoholfogyasztás tehát nagy súllyal lép ringbe az öngyilkossági jelenség kibontakozásában. – Lát-e jelen társadalmi körülmények között reális lehetőséget a többgenerációs nagycsaládok visszaállítására? – Nem, ez egy utópia jelen körülmények között. Ez egy elvi lehetőség lenne, a gyakorlatban túlhaladta már ezt a társadalmi fejlődés, nem fog tudni visszaállni még egyszer ez a családforma. Kivéve bizonyos etnikai közösségeket, ahol a nagycsaládok még együtt vannak. Gondolok itt a cigányságra vagy a moldvai és gyimesi csángó vidéken még együtt élő családokra. De már itt is atomizálódik a család, mert a gyerekek elmennek, a munka máshová viszi őket. A cigány közösségekben szinte ismeretlen az öngyilkosság, és ott még a vallás megtartó erejéről sem beszélhetünk. Egyébként a vallás megtartó ereje is csökken, a hit fellazulása szintén probléma. Tehát nagyon sokrétű társadalmi összefogást kíván a megelőzési munka, erre pedig nemigen látunk lehetőséget, amíg szétszórtak a próbálkozások. – Milyen gyakorlati lehetőségeink maradnak a megelőzésre?
– Például a szociális háló bővítése. A szegénység, munkanélküliség, a létbizonytalanság szintén nagymértékben járul hozzá az öngyilkosság jelenségéhez. A reménytelenség kiiktatása fontos lenne, mert ez az egyik legnagyobb ellenségünk. Nem jó az sem, hogy az egészségbiztosító leszűkítette a beutalható betegek létszámát. Míg a nyolcvanas években mi 1900-2000 beteget utaltunk be egy évben, addig tavaly lecsökkentették 900-ra ezt a számot, és idén már csak 800-at utalhatunk be, tehát most, ebben a hónapban huszadika táján már ott tartunk, hogy nem tudjuk beutalni a betegeket, mert nem fizeti ki a biztosító. Nagyon rossz intézkedés az is, hogy a depresszióellenes vagy az elmebetegségeket gyógyító gyógyszerek egy része pénzért kerül forgalomba, ez ugyanis leszűkíti a betegek hozzáférését ezekhez. Rendkívül káros ugyanakkor, hogy elvándorolnak az orvosaink, középkádereink külföldre, mert ezt azt jelenti, hogy az itt maradottakra eső beteglétszám megduplázódik, megtriplázódik, és ilyenkor elkerülhetetlenül felületesebbé válik a munka. Én nagyon haragszom azokra is, akik megengedik, hogy az ital egy elfogadott drog legyen. Ugyanakkor minden településen be kellene vezetni és finanszírozni kellene a telefonos lelkisegély-szolgálatok működését. – Mit tudunk tenni emberként, egy-egy család, közösség tagjaként? – A könyvben és a konferencián is úgy fogalmaztuk meg, hogy az egymásra figyelés az, amit mindannyian megtehetünk. Ne menjünk el egymás mellett anélkül, hogy odafigyelnénk, és figyelő tekintettel nézzük azt, aki mellett elmegyünk. Ne csak egy szokványos kérdést tegyünk fel, hogy „hogy vagy?”, és megyek tovább, meg se várva a választ – ez nem odafigyelés. A figyelem az, amit mindenki meg tud tenni a maga körében, ha észreveszi valakiről, hogy valami nem úgy van vele, ahogyan szokott, nem úgy néz ki, mint ahogy ismeri őt, akkor szakítson magának – nagyon sűrű időbeosztása mellett is – a beszélgetésre egy percet, tízet, húszat, százat, vagy amennyi szükséges ahhoz, hogy azt az embert megmentse. Elérhető a segítség Csíkból is a hét minden napján hívható az S.O.S. Lelkisegély-szolgálat, amelynek kötelékében Hargita megyei szakemberek várják a lelki problémákkal küzdők, öngyilkossági krízisben lévők hívásait. Hét közben és hétvégén is este héttől éjfélig lehet hívni, akár a név elhallgatásával a két telefonszámot, a beszélgetéseket a szakmai titoktartásnak megfelelően, bizalmasan kezelik. Az S.O.S. Lelkisegély-szolgálat két telefonszáma: 0754 800 808, illetve 0723 800 808.
Kártevők a gyergyói földeken Gergely Imre Szekelyhon.ro 2012.06.20. A gyergyószentmiklósi gazdák régi, orvosolatlan gondja, hogy a földeken az övék a munka és sok esetben másé a termés. Ilyenkor még nincs pityóka, amit ellophatnának, most a kaszálókat dézsmálják az „ismeretlen tettes” kártevők. Panaszkodnak a városban élő gazdák, földjeiken semmi sincs biztonságban. A Nyírben, Visszafolyóban, vagy Alfalu irányában, az egykori malmok környékén is ugyanaz a tapasztalat. Amikor kaszálni mennének, hogy háziállataiknak előteremtsék a téli takarmányt, azt tapasztalják, hogy valaki már megelőzte őket. Jellemző, hogy alkalmanként egy-egy szekérderéknyi fű tűnik el, annyi, amit pár perc alatt, néhány suhintással le lehet vágni. Általános hasonlóság az egyre gyakoribb ilyen esetek között, hogy ott kaszálnak bele, ahol legdúsabb a fű, tehát a legjobb takarmánynak valót viszik el. Az „ismeretlen tettesek” ugyanakkor nem sokat törődnek a gazdák munkájával, szekereikkel letarolják nem csak a füvet, de az elvetett gabonát is. A panasz rengeteg, igazi megoldás még nem adódott. Már nem legeltetnek, „csupán” kaszálnak Az elmúlt évben a helyi rendőrség rendszeres járőrözéseivel sikerült megfékezni a tilosban való legeltetést, vagyis hogy a saját földekkel nem rendelkező cigányok mások kaszálóiba, vetésekbe „csapják ki” a lovaikat legelni. Több mint ötven esetben fogtak be és hajtottak a mellékgazdaság udvarán kialakított istállóba ilyen, tilosban legelő állatokat, amelyeket tulajdonosaik büntetés ellenében válthattak ki. Ennek megvolt a hatása. Idén elvétve ugyan lehetett még látni magánterületeken legelő lovakat, de korántsem annyit, mint egy éve – mondja egy névtelenül nyilatkozó felszegi gazda. A helyi rendőrségnél érdeklődve azt is megtudtuk, hogy ebben idén nem került sor lovak befogására. A kártevés azonban nem „tűnt el, csak átalakult”. Mostanság az a szokás, hogy késő este és kora hajnalban jelennek meg a mezőkön a cigányok, két-három férfi nagyon gyorsan lekaszál egy szekérre való füvet, és azzal ahogy jöttek, el is tűnnek. Nappal nem nagyon mernek megjelenni, tartanak a helyi rendőrség fellépésétől. A gazdák tehetetlenek, a hatóságoktól várják a segítséget Nagy Zoltán alpolgármester kérdésünkre elmondta, hogy a városházára is számos panasz érkezett a gazdáktól a mezőkön tapasztalható garázdálkodásokról. Hozzátette: nem fogják
hagyni, hogy ez továbbra is így legyen. A napokban a gazdákkal egyeztetve kialakítanak egy mezőőrzési akciótervet. Az elképzelés az, hogy a helyi rendőrség tevékenységét a nyár folyamán úgy szerveznék át, hogy amikor szükséges, a mezőn lehessenek, és tetten érhessék a terméstolvajokat. Ez gyakorlatban azt jelentené, hogy hajnalban és késő este, amikor a legtöbb lopás történik, ők is szolgálatban, bevetésen lesznek, figyelik, hogy ki jár a mezőkön. Ellenőrzik az ott tartózkodó személyeket, szekereket, és büntetni is fognak, ha úgy adódik. A helyi rendőrség egyik munkatársa elmondta: a gazdák ugyan elvárják, hogy a hatóságok megakadályozzák a lopásokat a mezőkön, de nem mernek együttműködni a helyi rendőrséggel. Számos példa volt arra, hogy riasztották a helyi rendőröket, akik tetten is érték a tolvajokat, de azt már nem merték felvállalni, hogy a helyszínen tanúként szerepeljenek, mert tartottak a cigányok megtorlásától. Nem ok nélkül. Volt már eset, hogy egy kárvallott gazdát megtámadtak a terméstolvajok, mert rákérdezett, hogy milyen jogon „dolgoznak” a földjén.
A zene mint híd R. Kiss Edit Szekelyhon.ro 2012.06.19. A zene híd lehet a generációk között, az éneklés pedig ajándék – derül ki a csíkszeredai Szent Anna Speciális Ipari Iskola egy lelkes pedagógusának beszámolójából. Az iskolában énekcsoport alakult, és a diákok már több alkalommal felléptek idősek előtt. Kellemes és tanulságos tapasztalatát osztotta meg velünk Becze Ildikó mérnök-tanár, a csíksomlyói Szent Anna Speciális Ipari Iskola egyik tanára. „Szaktanárként rájöttem, hogy a nyers, adatszerű tananyagot nem lehet tölcsérrel beletölteni a Szent Anna Speciális Ipari Iskola diákjai fejébe. Egy-egy rövid kitérőre, pihenésre, frissítőre sort kell keríteni az „unalmas” technológia órán. Így kezdtünk énekeket tanulni a diákjaimmal. Karácsony, újévköszöntő, nőnap, anyák-napja, évzáró és kicsengetések is nagyszerű alkalmak voltak arra, hogy célszerű legyen a repertoárunk. Három évvel ezelőtt, mikor a tantervbe került a zeneoktatás a mi iskolánkban is, valóságos zene- paradicsomot varázsoltunk a tanulóink és tanártársaim elé” – írta a sérült gyerekekből álló énekcsoport megalakulásáról a pedagógus. Leveléből megtudtuk, a fiatalok mellett idősebbekkel is foglalkozik, Fogarasi Edit szociális testvérrel a Korábban Születettek Csoportját vezeti, mely csoport lelkes, hálás, ötletes, életre való nyugdíjasokból áll. Mindkét csoport, a serdülők és a nyugdíjasok is fontosak számára, ezért gondolkodott, hogyan lehetne a két generáció tagjait összehozni. „Gondoltam egy merészet! Hogyan lehetne összehozni a két csoportot? Fontos volt számomra, hogy a gyerekek lássák, hogy a nyugdíjasok szeretni való, értékes emberek, akiktől tanulni lehet, akik figyelmesek, kedvesek, adakozók. Ugyanakkor meg akartam mutatni, hogy azok a gyerekek, akiket a társadalom és sok esetben saját szüleik félrelöknek, és súlyos tanulási nehézségekkel küzdenek, tudnak fegyelmezetten, előzékenyen, szeretetteljesen viselkedni és értékelik a szépet, a kultúrát” – írta Becze Ildikó. Beszámolója szerint az iskolai énekcsoporttal felléptek a nyugdíjas csoport előtt, áprilisban egyórás előadást tartottak az időseknek a kulturális központ pincetermében, a diákok pedig boldogok voltak, hogy örömet szerezhettek a nyugdíjasoknak. „A tavaszcsalogató kánonok, versek, vallásos énekek, népdalok és gitárkíséretes könnyűzene számok döbbenetet, csodálatot és elismerést váltottak ki a nyugdíjasokból. És a hangulat úgy felforrósodott, hogy az előadás végén az „öregek” is elénekelték a kedvenc énekeiket, saját szerzeményeiket, vicces dalaikat. Nagyon megható volt számomra, hogy egymást megtapsolták, visszatapsolták. Elismerően, szeretettel mustrálgatta egymást az a két csoport, akiket a társadalom a peremére szorít, próbál mellőzni, félrelökni...” – osztja meg a pedagógus. Leírása szerint az első találkozó után mindkét csoport tagjai jelezték, hogy remekül érezték magukat, és jó volna még találkozni, így múlt csütörtökön újabb fellépést szerveztek. Ezúttal
klasszikus zene (ének, gitár és furulya), balladák, megzenésített Döbrentey Ildikó és Kányádi Sándor-versek, nyári népdalok, egy cigány népdal és könnyűzeneszámok szerepeltek a repertoáron. Ugyanezzel a műsorral június 12-én a szépvízi öregek otthonában is szerepeltek, szintén sikerrel, könnyekig meghatódott közönség előtt. „Elégedett, boldog, fáradt vagyok az iskolaév végére, úgy érzem nem hiába dolgoztam, a törődésem meghozta gyümölcsét. A diákjaim fegyelmezettek, hálásak a sok új tapasztalatért, megtanulták, hogy öröm másoknak örömöt szerezni, szeretetért szeretettel fizetnek, az óráimon is nagy igyekezettel próbálnak bizonyítani. Ha ők fontosak számunkra, és megbecsülésben részesülnek, ezt tanulják tőlünk és ők is így fognak viselkedni, tehát hasznos, tisztességes emberekké válnak” – zárja beszámolóját a speciális iskola pedagógusa.
Azt állítják a károsultak, hogy ivóvizet sem kaptak Gligor Róbert László 2012.06.18. Bár már tíz napja öntötte el őket az árvíz, a székelytompai lakosok egy része azt állítja: nem törődik velük az önkormányzat, még egy üveg ásványvizet sem kaptak. A június 5-ére virradólag érkező árvíz alaposan megviselte Nyárádszereda peremfalvait: Demeterfalván, Kisszentlőrincen, Székelysárdon, Székelytompán, Székelymosonban, Vecében és Székelybőben egyaránt gazdaságokat, lakásokat öntött el a hirtelen lezúduló óriási mennyiségű csapadék. A kárelhárítást már aznap elkezdték, de még mindig rengeteg a tennivaló, miközben a lakosság egy része elégedetlenkedik a károk miatt. „Csak arra vagyunk jók, hogy szavazzunk” Székelytompán is tucatnyi udvart, lakást, kutat lepeptt el az ár a patak melletti, szinte teljesen cigánylakta Nyárszeg utcában. T. Klári a lakás falán mutatja, hogy mintegy arasznyi magasságban állt a víz a házban. Amikor jelentette a helyzetet a polgármesteri hivatalban, az volt a válasz: néhány éve kaptak építőanyagot új házra, ne adták volna el. Klári elmondta lapunknak: valóban néhány éve egy árvíz nyomán az agyagházuk megrongálódott, ezért az önkormányzattól kaptak téglát cserepet, cementet és némi faanyagot új lakás építésére. A régi házban három család lakott, az egyikük pedig tényleg adott el az anyagokból a többiek tudta nélkül, de a házat felépítették. Mutatja: a nemrégiben jött árvíz a kamra falát kimosta, az ledőlt. Most falazták újra. A lakás földje még mindig vizes, a bútorok belesüppedtek. Nem kért különös segítséget, csak azt, hogy a mellettük futó patak partján egy kis védőtöltést építsenek, s a kerítés előtt lefutó sáncot géppel ássák ki, hogy ne érintse őket állandóan a víz. Mivel választási kampány volt, nem akartak a sajtóhoz fordulni és botrányt csinálni, de nem tudják elfogadni az önkormányzat hozzáállását: szinte tíz nap telt el, senki nem kérdezte meg, hogy van-e valamire szükségük. Kisgyermekek vannak a családban, és még egy palack vizet sem kaptak az önkormányzattól és a kutakat sem szivattyúzták ki. Hasonló a panasz egy kisé odább, T. Teréznél is: a lakásban állt a víz, még mindig nedves a padlózat, a kamra sövényfalát kimosta az ár, két nagyobb üreg is tátong rajta. Senki nem törődik velük, az árvíz napján kijöttek a helyi rendőrök, szétnéztek, azóta senki nem járt náluk. A vizet vedrekkel hordják többszáz méterről a faluból – mondja a karján csecsemőt hordozó nő. V. Erzsébet is panaszkodik: éjszaka két órakor menekítette ki unokáit, amikor a víz elöntötte a házat. A veteményeskertet elmosta, a lakás falai átáztak, a kút sárral tele, de senki nem jött felmérni a kárt és szivattyúzni. Ásványvizet sem kaptak. „Csak arra vagyunk jók, hogy szavazni menjünk. De minket nem vásárolnak meg egy csomag cigarettával vagy egy sörrel” – mondja, utalva a választási kampányban tapasztalt „kedvességekre”. Dolgoznak, de kevesen vannak
Ottjártunkkor, csütörtökön éppen megérkezett az önkormányzat szivattyúja és elkezdte a kutak zavaros vizét eltávolítani. Aszalós Csaba, a városháza sürgősségi esetekért felelős munkatársa érdeklődésünkre elmondta: már az árvíz napján elkezdték a szivattyúzást, eddig mintegy százharminc kút vizét szivatták ki a többi faluban. De mivel kevesen vannak, csak most jutottak el erre a településre is: az utcában mintegy húsz kutat kell szivattyúzni, majd fertőtleníteni. Megkeresésünkre Tóth Sándor polgármester kifejtette: nem igaz az, hogy nem osztottak ásványvizet. Két napig járta a falvakat az önkormányzat autója, és mindenki ingyen kaphatott ivóvizet, aki igényelt. „Azt nem várhatják el, hogy pohárba kitöltve kínáljunk mindenkit” – regált az elöljáró, akitől azt is megtudtuk: a kárelhárítás nagyrészt megtörtént már, ahol szükség volt, ott kotrógéppel avatkoztak be a sáncok, lefolyók rendezésére, egy sárdi károsult családnak pedig építőanyag révén nyújtottak segítséget. Hatszázezer lejes kár A polgármesteri hivatal kimutatása szerint hét személyt kellett kimenekíteni az árvízkor, amely 40 lakást megrongált, egy leomlott, három veszélyes állapotban van. A víz hatvan gazdaságot, ugyanennyi kutat érintett, valamint hatvanöt hektár területet is. Az árvízkárok mintegy hatszázezer lejre rúgnak. Az érintett személyek számára kétszáz liter ásványvizet osztottak ki – derül ki a Nagy Zsigmond titkár által portálunknak is megküldött jelentésből.
Tették, ami kötelességük volt Hajnal Csilla Szekelyhon.ro 2012.06.14. A Jakab Antal Keresztény Kör (JAKK) ebben az évben is emlékdíjat osztott olyan erdélyi személyiségnek illetve közösségeknek, akik a lelki és anyagi rászorulók gondozásával, hagyományőrző és közösségépítő munkájukkal hívták fel magukra a figyelmet. Szerdán délután a marosvásárhelyi Deus Providebit Tanulmányi Házban adták át a díjat egy egyházi személynek és két világi közösségnek. A Jakab Antal erdélyi püspök emlékének tiszteletére létrejött keresztény kör által alapított emlékdíjjal nem csak a püspök munkájára, hanem szülőföldünk személyiségeire és közösségeire próbálják ráirányítani a figyelmet. A JAKK szabályzata szerint a díj évente egy alkalommal, a néhai főpásztor életének valamely jelentős dátumához kapcsolódóan két (egy papi és egy világi), kerek évfordulók alkalmából pedig legfeljebb három személynek/közösségnek adományozható. Ebben az évben dr. Jakab Antal püspökké szentelésének 40. évfordulójára emlékezünk, és a keresztény kör idén harmadik alkalommal ítélte oda a díjakat. Az egyházi díjazott Pál atya – civil nevén Bakó Béla – ferences rendi szerzetes, a világi díjazottak pedig a marosvásárhelyi Mustármag Közösség és a marosszentgyörgyi Szent Cecília Együttes lett. Kárpátaljai püspök volt a fővédnök A szerdai díjátadón jelen voltak a püspök kilyénfalvi rokonai is, magyarországi egyházi vendégek, az esemény fővédnöke pedig a kárpátaljai Munkácsi egyházmegye püspöke, Majnek Antal volt, aki személyesen nem lehetett jelen az ünnepségen, ám üzenetét Varga Gabriella, a JAKK képviselője közvetítette. A Kolozsi Tibor szobrászművész által megalkotott Jakab Antal püspököt ábrázoló bronzplakett mellett oklevelet és 500 eurót is kaptak a díjazottak. Díjazták a szeretettel végzett munkát A marossárpataki születésű Pál atya 31 éves szolgálatával, cigány- és börtönpasztorációs munkásságával, árva és nehéz sorsú gyerekek felkarolásával, családtípusú házak és szeretetkonyha létrehozásával érdemelte ki az emlékdíjat. Szegények és árvák felkarolásával illetve hitoktatásával kitöltött szerzetesi munkásságát Portik-Hegyi Kelemen pápai káplán, főesperes-plébános méltatta. Pál atya hozzá méltó szerénységgel fejezte ki háláját a díj átvételekor: „Megdöbbentem, könnyekig meghatódva éltem át Jézus szavait: Haszontalan szolga vagyok. Azt tettem, ami kötelességem volt. (Lukács evangéliuma)” A világi díjazottak közül előbb az 1993-ban alakult Mustármag közösség vette át az emlékdíjat. A hagyományőrző és kulturális tevékenységet folytató közösség „megszületését” és
munkásságát az erdélyi származású, jelenleg Bécsben élő Tarjányi Krisztina színművész méltatta. A marosszentgyörgyi Szent Cecília Együttes lélekemelő munkáját Baricz Lajos, marosszentgyörgyi plébános méltatta. Az ünnepi díjátadást Dévai Nagy Kamilla Liszt-díjas énekművész (fotó) tette még felemelőbbé.
Néptánc a lázárfalvi Rendezvénybirtokon Iochom Zsolt Szekelyhon.ro 2012.06.12. Hétfőn délután néptánctól és népzenétől volt hangos a lázárfalvi Rendezvénybirtok, ahol a Magyar Táncművészeti Főiskola tanárai és diákjai vendégeskedtek. András Mihály, az András Alapítvány vezetője házigazdaként köszöntötte a nagyszámú megjelentet az alapítvány birtokán. A Magyar Táncművészeti Főiskola harmadéves néptánc tagozatos hallgatói tanáraikkal együtt érkeztek Lázárfalvára. Elsőként a csíkszeredai Zugtánc csoport mutatkozott be, küküllőmenti táncokat adva elő. A csoport öt éve indult, jelenleg mintegy ötven tagja van, akik hétfőről hétfőre találkoznak, hogy a néptánc örömeiben részesüljenek. „A Magyar Táncművészeti Főiskolában és a Hargita együttesnél a hivatásos táncosok mindennap táncolhatnak, a lelkes zugtáncosok viszont ki vannak éhezve, és alig várják, hogy hétfőnként táncolhassanak. Ők táplálnak minket a legtöbb lelkesedéssel” – jegyezte meg András Mihály, a Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes igazgatója. Reményét fejezte ki, hogy elindulhat nálunk is egy kihelyezett tagozata a főiskolának. Brieber János, a főiskola Néptánc Tanszékének vezetője a néptánc képzésről mesélt, röviden ismertette annak történetét. Mint elmondta, az első korosztály a hetvenes években végzett. „A növendékek 14 éves korban kerülnek a főiskola néptánc szakára, jelenleg a harmadik évüket töltik. Az ötéves képzés végén táncművészdiplomát kapnak, amivel a hivatásos együtteseknél tudnak elhelyezkedni” – fogalmazott Ónodi Béla néptáncpedagógus, koreográfus, a Magyar Táncművészeti Főiskola tanára. A harmadéves néptánc szakosok idei vizsgaanyagukból adtak elő részleteket: először eleki táncot, majd felvidéki, zempléni leánytáncot mutattak be. Ezt követően derecskei táncot, örkői cigánytáncot és pálpataki táncot adtak el. A magyarországi vendégek előadása után a Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes táncosai a Boka Gábor rendezte János Vitézt adták elő. Az est táncházzal zárult.
Meglepő és bonyolult fordulat Szentegyházán Simon Eszter Szekelyhon.ro 2012.06.11. Szentegyházán a 6203 szavazati joggal rendelkező lakosból 1313-an szavaztak Rus Sándor független jelöltre, aki így nyolc év szünet után ismét betöltheti a település polgármesteri tisztségét. Egy névtelen levél kapcsán, mely szerint a romák szavazatai döntötték el, hogy újra Rus legyen a polgármester, ellátogattunk a szentegyházi „cigányblokkokhoz”, ahol hozzávetőleg 150-en laknak. A választások eredményei alapján Szentegyházán 102 érvénytelen szavazat volt, 2834 nyomtatványt pedig fel sem használtak. A részvételi arány magasabb volt, mint Udvarhelyen, a szavazati joggal rendelkezők 60,27 százaléka járult az urnák elé. Az EMNP színeiben indult Jakab Ernő 1019, az MPP-s Molnár Tibor 714, az RMDSZ-es Burus Tibor pedig 590 szavazatot kapott. Szerkesztőségünkbe hétfőn névtelen levél érkezett, melyet az alábbiakban olvashatnak: „Érdekes információk a szentegyházi választásokról A jelenlegi szentegyházi választásokon megmérettetett négy polgármesterjelölt. Ezekből Rus Sándor nyerte meg a választást. Viszont menet közben érdekes dolgok kerültek napvilágra. A legfontosabb, hogy a városban az a pletyka terjedt, miszerint a független, akkor még csak polgármesterjelölt pénzt fizetett a helyi roma közösségnek, hogy rá szavazzanak. A pletyka akkor igazolódott be, mikor az I. számú szavazókörzetben előkerültek olyan szavazólapok, amikre rá volt írva, hogy bizonyos személyek (Gráncsa R., Sinka I.) nem osztották szét a rájuk bízott szavazási pénzt, amit Rus Sándor küldött. Továbbá a III. illetve a IV. számú szavazókörzetben a roma nemzetiségűek rosszallva fogadták azt az információt, hogy lefizetőjük nem szállítja őket a szavazás helyszínére, illetve nem kapják meg a szavazásukért járó 50 lejt, csak akkor, amikor megjelennek a választás végleges eredményei. Készült pár interjú is, melyben őszintén elmondják ezeket, de mivel félnek Gál Z. helyi nyerő tanácsosjelölttől, ezért a felvételek teljesen névtelenek. Ezeket a tényeket a helyi rendőrség is nyilvántartásba vette, de mivel minimum három napig tart a nyomozás, nem tudnak a választási eredményekbe beleavatkozni. Végeredmény, hogy a választási eredményeket a szociális segélyen élő romák döntötték el.” A pletykának akartunk utánajárni, ezért ellátogattunk Szentegyházára, a József Attila 11. és 3/B tömbházakhoz. A lakók egyebek mellett elmondták, hogy a 2012-es helyhatósági választás napján, amikor beléptek szavazókörzetük termébe, az ott lévő felvigyázók siettették őket, előre
megmondták nekik, hogy egy percnél tovább nem tartózkodhatnak a fülkében, illetve előregyártott szavazólapok után kutatva egyiküket megkérték, hogy emelje fel a ruháját. Nem kellett őket lefizetni, hogy Rusra szavazzanak „Burus Ella nyolc évig volt polgármester, azóta semmilyen javítást nem eszközöltek a tömbházakon, lassan ránk omlik az egész. Amikor valamelyikünk bement a hivatalba panaszt tenni, akkor a polgármester be sem engedett az irodájába, hanem kint kellett megvárnunk, hogy szóba álljon velünk, az indok az volt, hogy cigányszagunk van. Annak idején Rus Sándor vezettette be a vizet a tömbházak elé, de Burus Ella nyolc év alatt nem köttette be, nekünk kellett felvezettetnünk az emeletekre” – mondta el a József Attila utca 11-es tömbházában lakó Ráduly Irén. A körénk gyűlt kisebb csoport alig győzte sorolni panaszait: arról, hogy a most leköszönő polgármester összeszedette a kutyakölyköket, arra hivatkozva, hogy menhelyre viteti, de jól tudják, hogy a közelben nincs ilyen. Állításuk szerint a szociális segélyként kiosztott élelmiszercsomagokból is sokkal kevesebbet kaptak legutóbb, mint szoktak, munkahelyre pedig egyáltalán nincs lehetőségük. A József Attila utca 3/B garzonaiban lakók szerint az előző polgármester fejenként 50 lejt gyűjtött tőlük és azt ígérte, az összegyűlt pénzt kiegészíti, majd leszigetelteti a tömbház tetejét. Mivel ígéretét nem tartotta be, és a begyűjtött pénzt azóta sem osztották vissza, a harmadik emeleten lakók nejlont rögzítettek a plafonra, és az abban összegyűlt esővizet középen egy madzagon keresztül vezetik le. Rus Sándor és az általunk megkérdezett romák egyöntetűen tagadták azt, hogy lefizetés történt volna. „Nem szabad senkinek ilyet csinálni, se nekem, se másnak nem adtak pénzt. Esetleg a nagyfalusiakat befolyásolták, ugyanis hallottam, hogy szombaton, a választások előtt az egyik temetőben találtak elrejtve néhány szavazólapot” – mondta az egyik lakó. Sinka Zoltán, aki a mostani helyhatósági választásokon Szentegyházán roma tanácsosjelöltként indult, kérdésünkre elmondta: „Vasárnap, a választáson a roma szavazókat olyan dolgokkal vádolták meg, melyek nem igazak, ilyet én még nem tapasztaltam. Senki nem fizetett le bennünket, igazából semmilyen okunk nem volt arra, hogy visszaválasszuk az előző polgármestert.” Rus Sándor kérdésünkre válaszolva kifejtette: „Az ellenem felhozott vádak nem igazak, napok óta küldözgettek a lakosságnak is hasonló rágalmazó üzeneteket, de úgy néz ki, hogy ezekre az emberek fordítva reagáltak.” Kérdésünkre, hogy számított-e arra, hogy polgármester lesz, Rus elmondta: a szentegyházi lakosság biztatására indult a választásokon, és remélte, hogy az 1996– 2004-es időszak hagyott valamiféle nyomot az emberekben. „Az eskütétel után szeretnék valahová tartozni, és mivel csapatom közel áll hozzá, valamikor pedig én is tagja voltam, a négyéves terveket átgondolva úgy döntöttem, a várost az RMDSZ színeiben fogom vezetni. Szeretném felfrissíteni a szervezetet annak érdekében, hogy Szentegyházát tudjuk lépéselőnybe hozni, elsősorban munkahelyeket teremteni, a szociális problémákat megoldani.” Burus Ella-Máriát, Szentegyháza leköszönő polgármesterét is szerettünk volna megkérdezni az őt ért vádakról, de nem sikerült elérnünk.
Egy halott az egrestői cigány-csendőr összetűzésben Bakó Zoltán Szekelyhon.ro 2012.06.11. Egrestőn egy személy meghalt abban a konfliktusban, amely a helyi cigányok egy csoportja és a helyszínre rendteremtés céljából érkezett csendőrségi erők között alakult ki. Egrestőn egy személy meghalt abban a konfliktusban, amely a helyi cigányok egy csoportja és a helyszínre rendteremtés céljából érkezett csendőrségi erők között alakult ki. A megyei csendőrfelügyelőség szóvivője, Daniel Manea alezredes úgy nyilatkozott, hogy vasárnap Egrestőn a roma lakosság két csoportja között konfliktus alakult ki, amely később verekedésbe torkollt. A helyszínre csendőrségi erők szálltak ki, hogy a rendet helyreállítsák. Ekkor a cigányok a csendőrök ellen fordultak, egy csendőrt vasrúddal főbe ütöttek, aki annyira súlyos sérüléseket szenvedett, hogy rohammentővel kellett a helyszínről kórházba szállítani. Egy adott pillanatban a csendőrök kénytelenek voltak figyelmeztető lövéseket leadni, később az őket támadó cigányokra kényszerültek lőni. Egy cigány meghalt, egy másik megsebesült, őt ugyancsak rohammentővel szállították kórházba – tájékoztatott a csendőrségi szóvivő. Az ügy kivizsgálása folyamatban van.
