No title

1

Asociatia Neuer Weg Piata Republicii nr. 16, 505200 Fagaras 0747-356810 / 0752-616128 www.neuerweg.ro [email protected]

Asociatia Sighisoara Durabila str. Caraiman nr. 1, 545400 Sighisoara 0747-356810 / 0752-616128 www.sighisoaradurabila.wordpress.com [email protected]

”Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc – cu ajutorul ungurilor...”

RAPORT privind probleme legate de improprietariri si exploatari forestiere ilegale, in unele localitati din judetul Harghita (Plaiesii de Jos, Vlahita, Racu, Joseni, Toplita), cu accent pe rolul autoritatilor statului si a unor functionari publici

“A magyarok segítségével akarjuk tönkretenni Székelyföldet...”

JELENTÉS a törvénytelen tulajdonvisszaszolgáltatásokról és erdőírtásokról Hargita megye négy településén (Kászonaltíz, Szentegyháza, Csíkrákos, Gyergyóalfalu, Maroshévíz)

”Wir wollen das Szeklerland zerstoeren – mit Hilfe der Ungarn...”

BERICHT ueber illegale Restitutionspraktiken enteigneter Waelder sowie den organisierten Waldraub in den Ortschaften Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu, Toplita/Marosheviz im Kreises Harghita in Siebenbuergen/Rumaenien, mit Betonung der Rolle der Behoerden und einiger Beamter

”We want to destroy Szekelyland – with the help of the Hungarians...”

REPORT about illegal land restitution practices and illegal forestry in the villages of Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu, Toplita/Marosheviz in Harghita county, Transylvania/Romania – with a focus on the role of state authorities and some public servants

2

Sumar (RO) In perioada august 2012 – iunie 2013 am investigat, in cadrul unui proiect jurnalistic ecologist, mai multe cazuri de malpraxis la retrocedari de terenuri precum si exploatari forestiere frauduloase in aprox. 4 zone din judetul Harghita. Concluziile investigatiei confirma rezultatul unor demersuri asemanatoare, realizate de jurnalisti si reprezentanti ai unor institutii de stat in ultimii ani si care ii indica pe functionari publici din cele mai diverse institutii si de la toate nivelurile – Consiliu Local/Primar, Consiliu Judetean, Regia nationala a padurilor/Romsilva, Institutia Prefectului, Politie, DGIPI, Parchet, DNA, Tribunale, ANAF, partide politice, Parlament, Guvern – ca fiind implicati in taierile ilegale de paduri resp. in protejarea faptasilor. Ca si element de noutate prezentam doua personaje cheie care protejeaza, conform unor marturii si documente probatoare, de mai multi ani activitatile forestiere ilicite din zona: Este vorba despre seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, inainte de 1989 militian si tortionar la Miercurea Ciuc cat si despre Mircea Dusa, de profesie silvicultor; inainte de 1989 functionar PCR la Toplita, ulterior Primar, Perfect Harghita, deputat si actualmente Ministru al apararii nationale. Moldovan, dupa ce ajunsese, in 2004, cu sustinerea lui Mircea Dusa, Sef al IPJ Harghita, avea sa tolereze taieri ilegale de padure la scara industriala, in zona Toplita, de catre firmele de exploatare forestiera apropiate de Mircea Dusa (de ex. in 2006-2007 mai multe sute de hectare in zona “Paraul Brici”, la SV de Toplita). Exista suspiciuni ca o parte din cele aprox. 4 milioane de Euro rezultate din vanzarea lemnului din Paraul Brici ar fi fost 'investite', in 2008, in campania electorala a PSD si implicit cea a lui Mircea Dusa. Drept recompensa pentru protejarea acestor afaceri ilegale, profitabile, de catre Moldovan, Dusa – in calitate de Ministru de interne – l-a inaintat pe Moldovan, in 2012, la gradul de general. Nu in ultimul rand, intre 2004-2010, Moldovan l-a hartuit cu plangeri penale si procese pe un politist din Toplita (Cadar Florin), incomod pentru mafia lemnului, Moldovan avand o contributie decisiva la condamnarea acestuia la 1 an si 3 luni de inchisoare, in baza unor marturii mincinoase. Raportul face referiri critice si la unele aspecte ale activitatii lui Melles Elod, fostul sef al Ocolului Silvic Gheorgheni (improprietariri si despaduriri ilegale, impaduriri fictive, amenintari la adresa unor colegi); Catalin Mutica, directorul ROMSILVA Harghita (protejare furturi de lemn, braconaj cu victime, in 2013); Constantin Strujan, fost Prefect Harghita (evaziune fiscala si falimentare firma import, cu prejudiciu total de aprox. 3,2 milioane RON), Valer Dorneanu, fost Presedinte al Camerei Deputatilor, fost Avocat al Poporului, in prezent judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei (disparitia unor dosare “grele” din CDEP privind “mafia lemnului” la Toplita si privatizari “cu dedicatie” in favoarea unor apropiati ai lui Mircea Dusa); Majeczki Izabella, Prim procuror Parchet dpl. Judecatoria Gheorgheni (N.U.P.-uri “in serie” pentru Melles Elod, Pal Arpad, Mircea Dusa s.a.). Urmarile acestor practici economice si administrative destructive sunt complexe si de durata, ele afectand negativ nu doar mediul inconjurator si statul de drept inca slab consolidat in Romania ci societatea si comunitatile locale in ansamblul lor. Ca si solutie propunem, dincolo de respectarea si impunerea legilor de catre reprezentantii autoritatilor, indiferent de statusul social al celor vizati, regandirea si schimbarea unor paradigme si valori contraproductive si corupte ce guverneaza in prezent relatiile socio-economice din Romania.

3

Összefoglaló (HU) 2012 augusztusa és 2013 júniusa között egy természetvédelmi-újságírói projekt keretében számos törvénytelenség esetét vizsgáltunk ki a tulajdonvisszaszolgáltatás és a törvénytelen erdőkitermelés területén Harghita megye 4 körzetében. Kivizsgálásaink igazolják más újságírók és különböző állami kivizsgáló szerveknek az utóbbi időben végzett hasonló kivizsgálásainak eredményeit, egyes, - minden szinten tevékenykedő köztisztviselőknek,- s rajtuk keresztül az intézményeknek különbőző szinteken és módozatokban való implikálódását a törvénytelen erdőkitermelésekben, illetve a törvénytelenségeket végrehajtó tettesek védelmében. Ezek a következő intézményeket jelképezik: Községi tanács, Polgármesteri hivatal, Megyei Tanács, Nemzeti Erdőalap Egyedárúsága (Romsilva), Prefektura intézménye, Rendőrség, DGIPI, Űgyészség, Korupciót kivizsgáló űgyeszség (DNA), Bíróságok, pénzügyi ellenőrző szervek (ANAF), politikai pártok, Parlament, Kormány. Kivizsgálásaink eredetiségét jelzi, hogy rábukkantunk két kulcsszemélyiségre, akik évek óta a törvénytelenségeket elkövetőket védelmezik. Egyik közülük Hargita megye jelenlegi rendőrparancsnoka Moldovan Radu-Sandu, aki 1989 előtt a csíkszeredai milicián verőlegény volt. A másik személy Mircea Dusa, aki 1989 előtt a maroshévízi (Toplita) pártbizottságnál tevékenykedett, a változások után polgármesterként, 2000 és 2004 között prefektusként, 2004 decemberétől pedig parlamenti képviselőként tevékenykedett, jelenleg Románia hadűgyminisztere. Radu-Sandu Moldovant 2004-ben Mircea Dusa segítségével Hargita megye rendőrparancsnokává nevezték ki, aki cserében tolerálta a volt pefektushoz közelálló cégek törvénytelen erdőkitermeléseit. Így például a feltételezések szerint, csak 2006-2007-ben a Brici patakánál (Maroshévíztől délnyugatra) végzett törvénytelen erdőkitermelések 4 millió euró értékű jövedelmét 2008 végén a szociáldemokrata párt, és természetesen Mircea Dusa választási kampányára használhatták fel. A törvénytelenségek elnézéséért köszönetképpen Mircea Dusa mint belügyminiszter tábornoki rangra emelte 2012ben a csíkszeredai rendőrparancsnokot. 2004 és 2010 között Moldovan bünűgyi feljelentésekkel és perekkel zaklatta Cadar Florin, maroshévízi rendőrt, akinek a famaffia feltárásában tanusított magatartása igen kényelmetlen volt a törvénytelenkedők számára. Moldovánnak meghatározó szerepe volt az emlitett rendőrnek egy év és három honapra való elitélésében. A jelentés kritikai megjegyzéseket tesz a következő személyek magatartására vonatkozóan: Melles Elődnek, a Gyergyószentmiklósi Erdészeti Hivatal volt vezetőjének a tevékenysége (törvénytelen birtokbahelyezések, törvénytelen erdőírtások és egyes munkatársak megfenyegetése) Cătălin Mutică-nak a Hargita Megyei Erdészeti Igazgatóság Igazgatójának a hozzáállása a falopások védelmezéséhez, a halált is okozó törvénytelen vadgazdálkodáshoz többek között 2013-ban is. Constantin Strujan Harghita megye volt prefektusa: adócsalás, egy behozatali termékekkel foglalkozó cég tönkretétele, a megállapított kár kb. 3,2 millió RON. Valer Dorneanu 2000-2004 között a Képviselőház elnöke, 2005-2006 között a Visszaéléseket, Korupciót és Kéréseket Kivizsgáló Parlamenti Bizottság elnöke, 2007-2008-ben a Képviselőház alelnöke, 2012-ben a Nép Űgyvédje, 2013-ban Alkotmánybíró: a famaffiával kapcsolatos dossziék egy részének eltüntetése a Képviselőházból, Mircea Dusahoz közel álló cégek törvénytelen privatizációjának a támogatása. Majeczki Izabella, a Gyergyószentmiklósi Bírósághoz tartozó Űgyészség főűgyésze sorozatban mentette fel a törvényesség áthágásával Melles Elődöt, Pál Árpád és Nagy István volt képviselőket, Mircea Dusát és másokat. Ezeknek az összetett és rég óta tartó gazdasági és közigazgatási szempontból is káros tevékenységsorozatnak nemcsak a környezetre van káros hatással, hanem hátrányosan befolyásolja a jogállamiságot, a helyi közösségek sorsát és a társadalmi élet egészét Romániában. Megoldásképpen javasoljuk a törvényesség megkövetelését és betartását a hatóságok képviselői által, anélkül hogy figyelembe vennék a törvénytelenségeket elkövetők társadalmi és politikai státuszát.

4

Zusammenfassung (DE) Von August 2012 bis Juni 2013 recherchierten wir in vier laendlichen Regionen des Kreises Harghita im Rahmen eines journalistischen Umweltprojektes mehrere Faelle von schweren Gesetzesverstoessen in der dortigen Forstwirtschaft sowie von Amtsmissbrauch im Bereich Restitution von Waldflaechen. Die Ergebnisse unserer Recherchen bestaetigen weitestgehend die Schlussfolgerungen von Journalisten und Amtspersonen in der Vergangenheit, die besagen, dass Staatsbeamte und Politiker in den verschiedensten Aemtern und auf allen Verwaltungseben – seien es Gemeinderat/Rathaus, Kreisrat, Forstverwaltung ROMSILVA, Praefektur, Polizei, Geheimdienst der Polizei, Staatsanwaltschaft, Antikorruptionsbehoerde (DNA), Gerichte, Finanzamt, politische Parteien, Parlamentsabgeordnete, Regierung – entweder direkt in den Waldraub verwickelt sind oder dessen Akteure decken. Neu an dieser Studie ist die Tatsache, dass wir zwei vermeintliche Beschuetzer und Nutzniesser des Holzdiebstahls beim Namen nennen: Es handelt sich hierbei um Moldovan Radu-Sandu, den Leiter der Kreispolizei Harghita, ein in der nationalkommunistischen Zeit beruechtigter Folterer der Miliz in der Kreishauptstadt Miercurea Ciuc/Csikszereda sowie um Mircea Dusa, einen ausgebildeten Foerster und ehemaligen staedtischen Beamten der Kommunistischen Partei in Toplita/Marosheviz, spaeter Buergermeister, Praefekt, Abgeordneter und jetziger Verteidigungsminister Rumaeniens, der mit Moldovan seit Jahren ein “Tandem” bildet. So wurde Moldovan mit Unterstuetzung von Dusa Polizeichef, wonach er als oberster Ordnungshueter des Kreises die Dusa nahestehenden Forstbetriebe im Raum Toplita grossflaechigen Waldraub betreiben liess (z.B. 2006-2007 mehrere Hundert Hektar im Gebiet “Paraul Brici”, cca. 15 km SW von Toplita), wobei Dusa wiederum in seiner Eigenschaft als Innenminister Moldovan 2012 zum General befoerderte. Es besteht der begruendete Verdacht, dass ein Teil der in “Paraul Brici” erwirtschafteten ca. 4 Millionen Euro im Jahr 2008 in die Parteikasse von PSD und somit auch in den Wahlkampf von Dusa geflossen sind. Nicht zuletzt liess Moldovan einen fuer die Holzmafia unbequemen Polizisten (Cadar Florin) aus Toplita zwischen 2004-2010 ueber Jahre hinweg strafrechtlich und disziplinarisch verfolgen und diesen zwischen 2010-2011 aufgrund erkaufter Falschaussagen von bestochenen Zeugen im Rahmen eines fragwuerdigen Ermittlungsverfahrens und Gerichtsprozesses fuer ueber ein Jahr einsperren. Der Bericht beleuchtet kritisch auch die umstrittene Taetigkeit von Melles Elod, ehem. Forstamtsleiter in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos; Catalin Mutica, Forstamtsleiter Harghita; Constatin Strujan, ehem. Praefekt von Harghita; Valer Dorneanu, ehem. Parlamentspraesident, ehem. Ombudsmann Rumaeniens, gegenwaertig Verfassungsrichter; Majeczki Izabella, Oberste Staatsanwaltin in Gheorgheni. Diesen wird Diebstahl, Einschuechterung, Amtsmissbrauch, Wilderei, Steuerhinterziehung, Zerstoerung bzw. Unterschlagung von Urkunden vorgeworfen. Der Amtsmissbrauch in der Holzwirtschaft und in den forstwirtschaftlich relevanten Behoerden hat vielfaeltige negative, dauerhafte Folgen sowohl auf die Umwelt als auch auf den wenig gefestigten Rechtsstaat in Rumaenien, ebenso wie auf die Gesellschaft als Ganzes und nicht zuletzt auf die vom Waldraub betroffenen Gemeinschaften. Die von uns nahegelegten Loesungen empfehlen ausser der rigorosen Einhaltung und Durchsetzung der Gesetze seitens der Behoerden auch und vor allem das Ueberdenken und die Neudefinierung der Paradigmen und Werte, die unsere gegenwaertigen sozialen und wirtschaftlichen Beziehungen in Rumaenien bzw. in seinen Regionen im Wesentlichen bestimmen – in der Hoffnung dass Rumaenien einen Pfad der Verantwortung, Nachhaltigkeit und Normalitaet einschlagen wird. 5

Summary (EN) Between August 2012 and June 2013 in the framework of an environmental project we investigated several cases of malpractice concerning land restitution and illegal logging in four communities in Harghita county. Our findings strongly confirm the conclusions of similar research carried out by journalists and public servants in recent years that wood theft at an industrial scale is being patronised by representatives of all the authorities at all administrative levels involved in forestry (Local councils/Mayors, County councils, Forest authority/ROMSILVA, Prefect, Police, Secret Service of the Police, Anticorruption authority (DNA), Public Prosecutor's Office, Courts, Tax Authorities, political parties, MPs, Government) In addition, we will mention names of high ranking officials involved in wood theft in Harghita county, such as Radu-Sandu Moldovan, Harghita County Chief of Police, a former torturer in the national-communist militia in Miercurea Ciuc/Csikszereda between 1986-1989, and Mircea Dusa, a professional forester, former communist official in Toplita, later Mayor, Prefect, MP, Minister of Interior and currently Minister of Defense. Dusa and Moldovan have acted as a well-synchronised team since 2004. After being named, with Dusa's support, Chief of the Harghita county police, Moldovan allowed logging companies linked to Mircea Dusa's business contacts to clearcut hundreds of hectares of forest around Toplita (i.e. a 300ha clearcut between 2006-2007 in “Paraul Brici”, approx. 15 km SW from Toplita). There is suspicion that part of the 4 million Euro profit from the “Paraul Brici” deal was 'reinvested' in 2008 in the election campaign of Mircea Dusa's PSD and implicitly his own reelection as an MP. No wonder that in 2012, Dusa as a Minister of Interior has promoted Moldovan to the position of general. Last but not least, from 2004-2010 Moldovan had been harassing and prosecuting with administrative means a local policeman from Toplita (Cadar Florin) who was in the way of the so-called wood mafia. Due to false accusations against him, the bribing of wood thieves (by their employers) and apparent abuse of office by some judges, Cadar was sent to jail for 15 months from 2010-2011. The report also reflects on some controversial aspects of the activity of Melles Elod and Catalin Mutica, heads of local and county forest authorities (illegal logging, intimidation) / Mutica for poaching with human victims in 2013), of former Prefect Constantin Strujan (tax evasion and bankruptcy with a 3.2 million Lei prejudice); Majeczki Izabella, Chief Prosecutor in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos (exoneration of suspects of illegal land restitutions and logging); Valer Dorneanu, former President of the Parliament, former Romanian Ombudsman, currently Judge at the Constitutional Court of Romania ('disapperance' of documents concerning illegal logging as well as Mircea Dusa's role in illegal privatisation practices in Toplita). The malpractice in the logging industry and in forestry-related public authorities has numerous negative consequences not only for the environment of Romania and its regions, but on the weak state of law in Romania as well as on the society and the local communities as a whole. To help solving these problems we suggest, apart from systematic law enforcement, to rethink the paradigms and values that govern today's social and economic patterns in Romania and in some of its regions. This way our country might find a path towards sustainability and legality. 6

1. CUPRINS (Capitolele marcate cu verde = versiune scurta raport) Coperta fata (Cioate nemarcate dupa taiere ilegala, Secu/Toplita) 1 Titlu “Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc – cu ajutorul ungurilor...” 2 Sumar limba romana 3 Sumar limba maghiara 4 Sumar limba germana 5 Sumar limba engleza 6 Capitolul 1: Cuprins 7 Capitolul 2: In loc de introducere 8 Capitolul 3: Context 8 Capitolul 4: Punct de plecare, surse de informatie 9 Capitolul 5: “Pacientii” Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni, zona Toplita 10 Capitolul 6: “Simptomele” unei boli 12 Capitolul 7: “Diagnostic” 20 Capitolul 8: Exemplificari, marturii, studii de caz 21 8.1.: Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri 21 8.2.: Afaceri pe cont propriu cu padurile composesoratului 22 8.3.: “De cand v-ati intors in sat creeati doar probleme!” 24 8.4.: “Tot nu vei primi castig de cauza!” 25 8.5.: “N.U.P.” pentru sustragerea a 18.000 Lei dintr-un seif 27 8.6.: Ne batem joc de taranii care ne hranesc 29 8.7.: “Ce credeti ca sintem la Palermo?” 30 8.8.: Singur impotriva mafiei? 32 8.9.: “Autoritatile sunt incapabile sa gestioneze problema!” 36 8.10.: Inselat la notarul public, furat de catre padurar si firma 37 8.11.: Calvarul politistului Cadar Florin 38 8.12.: “Interesul nostru este sa distrugem Tinutul Secuiesc...” 48 Capitolul 9: Cativa functionari publici asociati cu mafia lemnului 54 9.1.1.: Politist Chiriac Florin(fost Sef post Politia Plaiesii de Jos)54 9.1.2.: Politist Bucur Ioan (fost Sef post Politia Plaiesii de Jos) 54 9.1.3.: Politist Voicu Vasile (Sef Sectie Politie Tusnad) 55 9.1.4.: Moldovan Radu-Sandu (Sef IPJ Harghita) 57 9.1.5.: Politist Radu Gheorghe (Birou delicte silvice IPJ HR) 61 9.2.: Procurori 61 9.3.: Padurari 62 9.4.: Prefecti/Subprefecti (Strujan C-tin., Romfeld M. M.) 63 9.5. Parlamentari/Ministri (Mircea Dusa, D. Sarbu, V. Ponta) 65 Capitolul 10: Concluzii, recomandari, perspective 68 Capitolul 11: Multumiri si cuvant de incheiere 69 Capitolul 12: Bibliografie, videografie 70 Capitolul 13: Anexe 72 Coperta spate (Transport de lemn nemarcat, noaptea; Gheorgheni) 75 7

2. IN LOC DE INTRODUCERE In acest raport vor fi prezentate faptele (multe dintre ele de natura penala) si numele unor persoane asociate cu acestea, privind gestionarea frauduloasa a fondului forestier din unele comune ale judetului Harghita. Vor fi prezentate doar acele fapte despre care am reusit sa ne convingem, pe baza de documente sau prin martori, ca sunt reale, adevarate resp. cat se poate de verosimile. Totusi, cele descrise mai jos se supun, evident, principiului “in dubio pro reo” - in caz de dubiu, in favoarea acuzatului. Primeaza deci prezumtia de nevinovatie, ramanand ca autoritatile competente sa-si dea verdictul final – evident, daca ele doresc asta. Nominalizarea unor persoane implicate in afaceri oneroase cu paduri/lemn nu are ca scop incriminarea acestora sau eroizarea celor care se opun acestui “sistem”, ci urmareste sa-i dea problemei furtului de lemne o fata, in ideea de a arata ca raspunderea pentru anumite fapte este intotdeauna una personala si reala si nu doar una abstracta sau pur teoretica. Acolo unde nu am avut posibilitatea de a verifica detaliile privind unele fapte cat se poate de verosimile, le-am redat fara a indica numele persoanelor sau a localitatii asociate acestora. Suntem constienti ca multe dintre informatiile si opiniile prezentate mai jos sunt cunoscute unor localnici sau unor specialisti in materie – deci pentru acestia prezentul raport nu va aduce ceva cu adevarat nou. Pe de alta parte, credem ca publicul larg stie inca prea putine despre unele aspecte ale problemei privind furtul organizat de lemne din Tinutul Secuiesc, mai cu seama despre infractiunile grave si repetate comise de actualul sef IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, de-a lungul carierei sale profesionale si care, in prezent, este suspectat a proteja “mafia lemnului” din judetul Harghita. In acest sens, consideram utila si necesara publicarea prezentei lucrari, sperand ca va fi o contributie, fie ea si modesta, la rezolvarea de durata a problemelor semnalate.

3. CONTEXT Investigatiile au fost realizate de catre Hans Hedrich, prin Asociatia Sighisoara Durabila (SD), in cadrul proiectului EcoReporter2, finantat de Fundatia pentru Parteneriat (FPP) si CEE Trust, fiind continuate dupa incheierea proiectului, prin Asociatia Neuer Weg (NW). Obiectivul principal al proiectul Ecoreporter2, derulat in perioada 1 aprilie 2012 – 24 mai 2013, l-a constituit realizarea unor si materiale video despre activitati ale ONGurilor de profil si despre probleme legate de protectia mediului inconjurator in Romania. Dorim sa precizam si pe aceasta cale ca, in conformitate cu

8

contractul de finantare incheiat intre FPP si SD, responsabilitatea pentru derularea proiectului resp. pentru materialele realizate in cadrul proiectului ii revine EXCLUSIV beneficiarului proiectului (Asociatia Sighisoara Durabila) si nicidecum finantatorului. Ne asumam asadar, intru totul, continuturile prezentate mai jos.

4. PUNCT DE PLECARE, SURSE DE INFORMATIE In comuna Plaiesii de Jos si in satele arondate am ajuns in luna august 2012 pentru a filma o dezbatere publica orgaanizata de o asociatie ecologista1, pe tema unui proiect controversat privind o cariera de piatra ce urma sa fie realizata pe raza comunei, mai precis, pe terenul unui composesorat de padure – contractul de concesiune dintre investitor si composesorat fiind incheiat in conditii obscure. In mod ciudat, nu conducerea composesoratului fusese trasa la raspundere ci un numar mare de localnici ajunsesera sa fie cercetati penal, in mod abuziv si in scop de intimidare, la sectia de Politie Tusnad, pentru simplul motiv ca semnasera o petitie impotriva proiectului de cariera. Imediat dupa dezbatere am fost abordat de o locuitoare din satul Plaiesii de Sus care m-a atentionat ca pe raza comunei ar exista inca o serie de alte probleme mult mai grave, precum tergiversarea retrocedarii, cu titlu de proprietate, a terenurilor/padurilor confiscate in perioada comunista; retrocedarea incompleta a unor terenuri/paduri; improprietariri abuzive pe numele unor persoane influente; precum si taierea ilegala si organizata a lemnului din padurile de pe raza comunei (paduri proprietate privata sau ale unor composesorate, partial si de pe pasuni impadurite ale Consiliului loccal). In perioada august 2012 – iunie 2013 ne-am deplasat de aprox. 10 ori la Plaiesii si in alte comune ale judetului Harghita unde am petrecut mai multe sapatamani si am discutat/realizat interviuri cu aprox. 35-40 de persoane, printre acestea numarandu-se proprietari de paduri, patroni de firme de exploatare/prelucrare, padurari, presedinti de composesorate, autoritati de stat s.a. Am consultat deasemenea mai multe zeci de documente oficiale (rapoarte, referate, plangeri penale, reclamatii DNA, procese verbale, decizii ale Parchetelor, hotarari judecatoresti), acestea fiind doar o selectie dintr-un volum mare de documente probatoare, de ordinul mai multor sute de pagini, de care dispun persoanele afectate. Din motive practice, in acest raport nu poate fi inclus decat un numar redus de documente, la cerere le putem insa furniza, direct sau prin intermediul persoanelor in cauza. Aceste surse de informatii le-am completat cu articole de presa investigative si cu reportaje TV. Fotografiile din raport, care nu contin o indicare a sursei, au fost realizate de catre autor. Dupa o intrerupere, ba chiar o abandonare partiala a cercetarilor, in luna mai s-a intamplat “declicul” decisiv pentru continuarea si finalizarea investigatiei cand ne-am deplasat la Vlahita/Szentegyhaza pentru documentarea pe video a unei manifestatii de protest impotriva construirii ilegale a unei uzine de prelucrare a lemnului de dimensiuni gigantice (ca. 50ha), cu o capacitate de 800.000 mc/an, in comuna Reci/Rety, jud. Covasna de catre firma austriaca Schweighofer. Cu ocazia reluarii investigatiilor am aflat nu doar despre problemele cu furtul de lemn din zona Racu/Csikrakos si Gheorgheni/ Gyergyoszentmiklos ci si despre trecutul singeros si prezentul sumbru al sefului IPJ 1 Este vorba de Zold Erdely Egyesulet, Asociatia Transilvania Verde, Green Transylvania, cu sediul la Cluj

9

Harghita, Moldovan Radu-Sandu, ceea ce a reprezentat un imbold suplimentar, de a incerca sa aflam mai multe despre “ce se intampla defapt” in jud. Harghita in materie de exploatari forestiere ilegale .

5. “PACIENTII” PLAIESII DE JOS, ZONA GHEORGHENI, ZONA TOPLITA Cateva constatari sumare despre aceste localitati Zona Plaiesii de Jos (Kaszonaltiz), situata in zona de SE a judetului Harghita, locuita preponderent de maghiari, este una dintre comunele cu cele mai mari teritorii administrative din Romania (30.000ha), avand totodata o suprafata impadurita insemnata.

Sus: Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, jud. Harghita Zona Gheorgheni – Joseni - Remetea – Ditrau (Gyergyosszentmikloss – Alfalu – Remete – Ditro)2,, cunoscuta de pe harta meteo ca “pol al frigului” in Romania cat si pentru peisajele montane de o frumusete deosebita, in zona aceasta, cu deschidere spre Lacu Rosu/Bicaz, cresc specii de rasinoase cu un lemn de o calitate deosebita, ceea ce explica si presiunea de exploatare asupra padurilor din zona. Zona Toplita (Marosheviz)3 Orasul locuit majoritar de romani, situat in nordul judetului, cu deschidere spre Borsec si Vatra Dornei, este locul natal al actualului Ministru al apararii, fost prefect/deputat al judetului Harghita, Mircea Dusa, acesta fiind asociat atat cu taierile ilegale de paduri din zona cat si cu protejarea si inaintarea in grad a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, in 2012. 2 Zona Gheorgheni a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 20 mai si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre de la Plaiesii de Jos. 3 Zona Toplita a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 12 si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre din celelalte zone – la Toplita fiind de interes mai cu seama implicarea lui Mircea Dusa si Moldovan Radu-Sandu in afacerile cu lemn.

10

Sus: Toplita/Marosheviz, jud. Harghita, privita din zona defrisarilor ilegale, “Paraul Brici” Relativa izolare geografica a acestor localitati montane din estul Transilvaniei, situate intr-o zona de o frumusete si bogatie naturala si culturala deosebita (munti, padure, fanate, izvoare de apa minerala, traditii, peisaje si ocupari rurale traditionale) fac din Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni si zona Toplita/Bilbor/Borsec veritabile bijuterii ale Tinutului Secuiesc; cu mentiunea ca municipiul Toplita are un caracter (post)industrial mai pronuntat. In ciuda – sau datorita – acestor bogatii si potentiale, localitatile amintite se confrunta cu o serie de probleme privind retrocedarea unor terenuri (de ex. paduri, fanate impadurite s.a.) cat si privind gestionarea acestora. Aceste probleme, existente si in alte comune din regiune si din tara par sa fie in zona studiata de o amploare mai mare decat in alte localitati similare – o constatare confirmata, credem noi, si de o serie de articole jurnalistice, emisiuni TV si rapoarte oficiale date publicitatii in trecut, privind improprietaririle si exploatarile forestiere ilegale. In discutiile cu localnicii am constatat urmatoarele: 1. o nemultumire accentuata la un numar relativ mare de localnici, in special la persoanele pagubite de furtul de lemn sau de practicile corupte privind retrocedarea unor terenuri/paduri, pe fondul neimplicarii, aparent intentionate, a autoritatilor, in rezolvarea acestor probleme, semnalate in scris la Politie si/sau la Primarie. 2. o complexitate si profunzime mare a problemei taierilor ilegale, cat si o durata in timp relativ mare de cand persista problemele (minim 2 decenii, amplificata in ultimii aprox. 12 ani, dupa infiintarea composesoratelor) 3. competenta si implicarea unui numar mare de autoritati, angajati ai autoritatilor, norme legale, acte administrative, proceduri in intreg procesul de retrocedare a padurilor si, mai ales, in cel de exploatare forestiera – de unde reiese ca exista tot atatea puncte vulnerabile in etapele de exploatare forestiera ce pot genera fenomenul furtului de lemn sau alte abuzuri. Enumeram: planurile de amenajament silvic, competentele si procedurile tipice ale autoritatilor forestiere, transportul, depozitarea si prelucrarea materialului brut, comercializarea si exportul materialului (semi)finit, controalele rutiere ale Politiei resp. lipsa acestora, relatia dintre politisti si localnici samd.; 4. practicarea transportului de lemn furat, preponderent noaptea si fara controale semnificative din 11

parte politiei rutiere; ceea ce indica intransparenta si practici ilicite atat din partea societatilor comerciale cat si din partea autoritatilor statului. 5. o atitudine de intransparenta, aroganta, amenintare si chiar de violenta fizica a unor persoane suspectate de afaceri ilegale cu lemn – atat antreprenori cat si politisti; 6. o mare siguranta de sine a celor suspectati de afaceri ilegale, bazata deseori pe “cunostintele” (protectia) pe care le-ar avea la nivelurile administrative superioare, inclusiv in “cercurile inalte” din Bucuresti. 7. Pe de o parte am constatat un scepticism accentuat sau chiar o frica din partea unor localnici privind rostul unor investigatii si/sau dezvaluiri media despre furtul organizat de lemn, patronat de autoritati. Pe de alta parte am vazut o deschidere, comunicativitate si lipsa de frica la acele persoane care au fost pagubite cu sume mari de bani si/sau la acele persoane care au incercat cu mai mare insistenta rezolvarea problemelor cu care se confrunta. 8. Amintim, ca si aspect pozitiv ca, pe intreg parcursul investigatiei, autorul prezentului raport NU a fost amenintat fizic de catre nimeni.

6. ”SIMPTOMELE” UNEI BOLI Prezentare aleatorie a unor informatii, opinii si tipare des intalnite care indica existenta unor structuri organizate, complexe, de furt de paduri - Autoritatile locale refuza sa retrocedeze unele suprafete de paduri, in ciuda evidentelor si a documentelor doveditoare privind drepturile de mostenitor a solicitantilor. - Autoritatile retrocedeaza discriminatoriu terenurile/padurile cu valoare deosebita, deseori in alte locatii decat cele detinute initial de proprietari. - Autoritatile improprietaresc in mod abuziv persoane influente care nu au mostenit terenuri/paduri. - Prefectura omite sa revizuiasca validarea unelor decizii gresite/ilegale ale autoritatilor locale privind retrocedarea, pt. a nu crea un precedent favorabil proprietarilor de drept a terenurilor. - O firma de exploatare a taiat mult mai multi copaci decat fusesera marcati pt. taiere. - O firma de exploatare a taiat de pe terenul altor proprietari, fara acordul acestora si fara a-i despagubi ulterior. - O firma de exploatare foloseste terenul altor persoane, fara acordul acestora, pt. transportul si/sau depozitarea lemnului, creeand pagube insemnate pe acel teren.

12

- O firma de exploatare a incercat sa stearga urmele unui furt delemn, taind si aruncand partea de jos, marcata, a unor arbori pe care ii taiase intr-o parcela de padure ce nu-i apartinea. - Diverse firme de prelucrare (“gater”, “banzig”) functioneaza ilegal resp. prelucreaza si lemn taiat ilegal. - Una/mai multe firme de prelucrare din sat lucreaza preponderent seara tarziu si noaptea, cauzand pene de curent si defectarea unor aparate electrocasnice, din cauza suprasolicitarii retelei locale. - O firma de stat de exploatare si prelucrare material lemnos a fost insusita de persoane asociate cu mediul interlop, in urma unui proces de privatizare dubios si intransparent. - Un numar de firme de exploatare resp. persoane fizice transporta lemnul in timpul noptii (din padure) – semn ca este taiat ilegal/furat.

Sus: Transport de lemn furat, la un gater (proprietar Acel Jozsef), in Plaiesii de Jos (August 2012) - Transportul lemnului prelucrat (cherestea) cu camioane de mare tonaj produce pagube la unele case din sat, cei pagubiti temandu-se sa-i traga la raspundere pe cei vinovati, din cauza agresivitatii fizice a celor din urma. - Proprietarul unei firme de exploatare a agresat verbal si fizic mai multe persoane, intr—un caz chiar cu vatamare corporala grava. - Un politist local ce potejeaza hotii de lemne l-a batut crunt pe un cetatean de etnie roma si pe sotia acestuia, fara ca Politia/Parchetul sa inceapa urmarirea penala a vinovatului. - Un politist local ce potejeaza hotii de lemne incearca, prin trafic de influenta sa obtina destituirea din Politie a unui alt politist, “prea” intransigent cu hotii de lemn. - O firma de exploatare isi pazeste incinta curtii cu caini deosebit de agresivi, inregistrandu-se chiar un caz de atac asupra unui varstnic, soldat cu rani grave, spitalizare, cadere in coma, sechele. Proprietarul cainelui a refuzat timp indelungat sa-i plateasca victimei daune morale, chiar si modice. Cand victima 13

atacului a insistat sa fie despagubita, proprietarul cainelui de paza a agresat-o fizic si a amenintat-o el insusi. - Padurarii emit, ilegal, acte pt. taiere (de ex. pe numele unor persoane decedate sau dupa ce taierile au fost efectuate), resp. emit documente insotitoare pt. transport in conditii de ilegalitate (chiar si cu falsificarea de semnaturi). - Unii padurari sau politisti sunt proprietarii unor imobile impunatoare fara sa poata justifica intru totul sursa veniturilor.

Sus si jos: Doua din cele patru imobile (Secen/Miercurea Ciuc si Tg. Mures) apartinand sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu

14

- Unii padurari au fost complici la furtul de lemne, ei admitand chiar acest lucru – refuzand insa ulterior sa plateasca despagubiri, deoarece au “pile” la Politie, Parchet sau Tribunal. - Seful de post din Plaiesii de Jos (Bucur Ion “Jancsi”) nu procesa plangerile depuse de catre pagubiti privind furtul de lemne. - Autoritatile de politie falsifica realitatea si induc in eroare forurile superioare cat si opinia publica, prin urmarirea si sanctionarea dura a “furtului de subzistenta” de lemne (practicat la cara mica, transport cu atelaje), in paralel cu tolerarea sau chiar patronarea “furtului industrial”(cazul lui Subira Gyula, com. Sanmartin, in zona satelor “ceangaiesti”, amendat recent cu aprox. 1000 Lei pentru furtul unor busteni) Unii sefi de serviciu din structurile de Politie, le dau indicatii subalternilor, pe care camioane de transport lemne sa NU le opreasca/controleze, acestea fiind protejate (contra cost) de acei politisti. - Angajati ai unui Ocol silvic “vamuiau” in mod sistematic camioanele ce transportau lemn de la o taiere ilegala de mare dimensiuni, in schimbul a 10.000 RON/saptamana. - Unii judecatori ar fi primit aprox. 10.000 Euro mita pentru condamnarea abuziva a unor “tapi ispasitori”, astfel incat furtul de lemne sa poata continua in acea zona. - Unii politisti practica “fabricarea” sau, la cerere“dezasamblarea” de dosare penale, in functie de interesul superiorilor sau a altor interese ilicite. - Intr-un conflict dintre un hot de lemne si un localnic pagubit de acesta, seful de post tinea in mod vizibil partea faptasului si il insulta pe pagubit. - Un fost sef de post isi petrecea serile in separeul unui restaurant, pe banii “hotilor de lemne”, in timp ce camioanele sau tractoarele cu material lemnos taiat ilegal treceau necontrolate prin sat. - Seful de post care ii favoriza pe hotii de lemne dintr-o comuna si-a petrecut Revelionul impreuna cu Primarul si cu un padurar, in Ungaria. - Seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, si-ar fi petrecut revelionul cu un Prim-procuror din Tg. Mures, acelasi care a emis N.U.P., in urma cu cativa ani, pentru actele de tortura comise de Moldovan inainte de 1989. - Consilierii comunali din Plaiesii de Jos au acceptat sa participe la o excursie in Ungaria, platita de un om de afaceri din acea tara, implicat cu un proiect de cariera de piatra la Plaiesii de Jos, in baza unui contract de concesiune incheiat aparent ilegal cu conducerea unui composesorat local. - Un fost sef de post din Plaiesii de Jos (Chiriac Florin) s-a imbogatit in cei cativa ani petrecuti la Plaiesii de Jos - ajungand cu o masina Dacia si plecand dupa cativa ani cu o masina de fabricatie occidentala inapoi in jud. Vaslui unde locuitori din Plaiesi ii construisera, partial gratuit, o casa de locuit. 15

- Presedintii Composesoratului Imper (Plaiesii de Jos) au pagubit, cu cativa ani in urma, composesoratul si statul cu o suma de min. 700.000 RON, fara ca dosarul penal (303/P/2011) sa fi fost rezolvat pana in prezent. - Politia la nivel judetean cere o noua expertiza contabila pentru ca cercetarile din dosarul penal 303/P/2011 sa continue, in ciuda faptului ca deja se realizase o expertiza financiar-contabila de catre personal acreditat. - Audientele si solicitarile de ajutor ale unor localnici la Seful IPJ Harghita (Moldovan Radu-Sandu) si la seful biroului de combatere a delictelor silvice al IPJ Harghita (Radu Gheorghe) s-au soldat de regula doar cu discutii informale, promisiuni sau raspunsuri standard, insa fara rezultate concrete, satisfacatoare. - In toamna anului 2012, Politia Vlahita a refuzat, aparent in urma unor apeluri telefonice venite, de la conducerea IPJ Harghita, sa se deplaseze mai departe de indicatorul localitatii, in timpul unei actiuni de surprindere, in flagrant delict, a unor hoti de lemne in zona Varfului Madaras, invocand abuziv ca legea nu le-ar permite acest lucru. - Declaratia de avere a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, contine neadevaruri privind modul de dobandire al unor imobile. - In timpul studiilor universitare (cu frecventa), fiul lui MRS ar fi fost angajat cu carte de munca la o firma de exploatare/prelucrare lemn, cu sediul in zona Sarmas/Subcetate (in apropiere de Toplita). - Persoanele care au participat la construirea unor imobile pentru dl. Moldovan Radu-Sandu nu au putut prezenta acte doveditoare privind plata serviciilor efectuate, politistilor fiindu-le interzis totodata sa primeasca avantaje sau cadouri din parte unor cetateni. - Un numar de aprox. zece politisti ai IPJ Harghita, multi cu functie de conducere, sunt proprietarii unor imobile scumpe – lucru greu sau imposibil de realizat din venituri legale, cu atat mai putin cu cat varstele lor sunt cuprinse intre 35 si aprox. 40 de ani. - Un numar relativ mare de politisti ai IPJ Harghita, cu functii de conducere, se afla in relatii de rudenie (fini) cu seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu (de ex. Radu Gheorghe, sef birou silvic; Bucur Fanel, sef Serviciu Ordine Publica, Nica Nicolae, Sef Politie circulatie s.a.). - Un functionar public si patronul unei firme de exploatare a lemnului din Plaiesii de Jos l-au indus in eroare pe un proprietar de pasune impadurita, cu neadevaruri privind obtinerea de subventii APIA pe viitor, determinandu-l pe acesta sa vanda 1 ha de padure la un pret derizoriu - Unii politisti sunt aparent coproprietari de firme de prelucrarea lemnului, proprietari de camioane transport lemn, pensiuni samd. - Politisti care s-au implicat activ impotriva “mafiei lemnului” au fost hartuiti administrativ de catre superiori (sef IPJ), multi dintre politistii afectati hotarandu-se sa se pensioneze inainte de termen iar unul dintre ei a fost condamnat abuziv la 2 ani de inchisoare cu executare. 16

Sus: Uneori, nu hotii ajung aici ci cei care-i vaneaza. (Sursa foto: http://www.snlp.ro/) - Moldovan Radu-Sandu (MRS) ar fi devenit seful IPJ Harghita pe criterii politice (interventia fostului prefect si actual ministru Mircea Dusa), si nu pe criterii de competenta; - Seful IPJ Harghita, MRS, a tolerat taieri ilegale de padure pe o suprafata de aprox. 300ha pe raza mun. Toplita. - Seful IPJ Harghita, MRS, a batut cu salbaticie si torturat, inainte de 1989, impreuna cu alti militieni, zeci de tineri din Miercurea Ciuc. - Plangerile penale impotriva sefului IPJ Harghita privind actele de tortura comise inainte de 1989 s-au incheiat, in urma unor amenintari din partea invinuitului la adresa victimelor, in vederea retragerii plangerii, cu N.U.P. - neinceperea urmaririi penale. - Seful IPJ Harghita a fost detasat in toamna anului 2012 la Bucuresti unde a obtinut unul dintre cele mai inalte posturi din Ministerul Administratiei si Internelor (Adjunct Sef Corp de Control), tocmai in perioada in care la Plaiesii de Jos se desfasurau razii si cercetari privind ilegalitatile in exploatarile forestiere tolerate sau protejate chiar de el. Lui MRS i se atribuie o serie de acte de violenta fizica – unele soldate cu spitalizari, sechele si pensionari – impotriva mai multor politisti ai IPJ Harghita, unii dintre ei cu functie de conducere, aflati in subordinea lui, fara ca victimele sa fi avut curajul sa vorbeasca in public despre acestea resp. sa faca plangeri penale impotriva lui MRS. Pentru a le cumpara tacerea, pe unele dintre victime MRS le-ar fi promovat in functie. (Pentru marturia completa, vezi anexe.) - Seful IPJ Harghita ar folosi resursele institutiei (masina, personal) pentru a-si pazi vila din cartierul Secen. - Seful IPJ Harghita strange informatii, folosindu-se de resursele Politie, despre persoane/politisti pe 17

care ii considera incomozi sau periculosi pentru interesele sale personale. - Seful IPJ Harghita beneficiaza aparent de interceptari ale telefoanelor unor persoane “incomode” lui. - Persoanele care investigheaza implicarea sefului IPJ Harghita in afacerile ilegale cu lemn sunt urmarite pe raza comunei Plaiesii cat si in afara judetului Harghita. - Despre persoane din interiorul Politiei care se opun vointei sefului IPJ Harghita se spune ca li s-ar transmite amenintari, voalate sub forma de “sfaturi prietenesti” - Exista certitudinea ca vilele sefului IPJ Harghita de la Secen si Tg. Mures (str. Intre Movile nr. 1), construite in extravilan, au fost realizate fara autorizatii de construire si/sau planuri urbanistice si avize legale. Procesul de intrare in legalitate al respectivelor vile nu a fost inca finalizat. - Fostul sef de sectie Tusnad, Voicu Vasile, ar fi avut o firma de prelucrat material lemnos in jud. Vrancea. - Politistul Voicu Vasile este proprietarul unei pensiuni (Hotel Bradul), la Tusnad Bai, fara ca aceasta sa figureze in declaratia de avere a acestuia. - Voicu Vasile ar fi condus, cu masina Politiei, sotia unui patron de firma de prelucrare a lemnului din Plaiesii de Sus, la scoala de soferi; - Voicu Vasile ar fi vandut permise de conducere unor persoane din Plaiesii de Jos, implicate in furtul de lemne, la pretul de 500 Euro/buc. - Patronul unei firme de prelucrare lemn din zona Ghimes/Gyimes ar fi construit, gratuit, mai multor politisti din Miercurea Ciuc cabane in cartierul Secen/Miercurea Ciuc – in schimbul protectiei unor afaceri ilegale cu lemn. - Exista vechi lucratori in firmele de prelucrare a lemnului (furat) care afirma ca pot da amanunte privindu-i pe politistii carora le-au livrat material lemnos. - La condamnarea pentru fapte de coruptie, la 3 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare, un fost presedinte de composesorat din Plaiesii ar fi beneficiat de sprijinul unei persoane influente in vederea obtinerii suspendarii. - De pe raza comunei Remetea/Gyergyoremete, cu 5000 de locuitori, avand un post de politie cu 5 politisti, in ultimii 10-15 s-au furat mai multe mii de mc de lemn, fara ca hotii mari sa fi fost prinsi. In schimb sanctiunile erau aplicate aproape exclusiv hotilor “mici”. - In unele cazuri de furt organizat de lemn, pe raza comunei Remetea camioanele cu lemn erau escortate de catre masina politiei, existand aparent si inregistrari video care probeaza acest lucru. - Seful Politiei Gheorgheni, Diaconita Vasile, ar fi refuzat, in 2012, sa primeasca si sa inregistreze o plangere penala intocmita de unii membri ai composesoratului Joseni, motivand ca cererea nu ar fi fost formulata corect in limba romana – cu toate ca legea obliga autoritatile sa primeasca orice fel de petitie, 18

legea permitand si depunerea de plangeri in limba maghiara. - Parchetul de pe langa Judecatoria Gheorgheni a decis N.U.P. fata de invinuitii pentru sustragerea a 18.000 RON din seiful composesoratului Joseni, in ciuda faptului ca acestia au recunoscut fapta.

Sus: Casierul Composesoratului Joseni la returnarea banilor sustrasi din seif (Sursa foto: Alfalu TV; captura de ecran TV) - Toate demersurile facute de membrii composesoratului Joseni pentru a obtine o condamnare a invinuitilor privind sustragerea a 18.000 RON, au esuat pana in prezent. - Inspectori silvici afirma ca documentele unor amenajamente silvice sunt falsificate, cu premeditare, astfel incat sa se justifice taierea “legala” a unei mase lemnoase cat mai mari. - Cenzorul composesoratului Joseni este angajat al unei banci, cu toate ca regulamentul composesoratului interzice aceasta combinatie de functii. - La unele composesorate se practica depunerea unor sume provenite din exploatarea lemnului, in conturi bancare, fara ca dobanda sa fie apoi redistribuita membrilor. - Unii patroni de firme de exploatare si prelucrare a lemnului, cu legaturi in mediul interlop beneficiaza, aparent, de protectie din partea unor persoane influente din anturajul dlui. Teodor Melescanu, director SIE (Serviciul de Informatii Externe), prin Peter Imre, un om de afaceri din Miercurea Ciuc si Bucuresti – totodata ginerele dlui. Melescanu.

19

- Un tanar padurar ar circula cu o masina occidentala, in valoare de aprox. 8000 Euro si cu o motocicleta facuta “la comanda”, ce ar fi costat 10.000 de Euro – lucru greu de justificat din venituri realizate legal. - Acelasi padurar ar avea, impreuna cu alt lucrator silvic, un 'gater' de taiat lemne. - In urma descoperirii unui furt de aprox. 100 mc de de lemn pe raza comunei C., al carei padurar ar fi in relatii de prietenie cu persoane din conducerea IPJ Harghita, in urma unor interventii de la Miercurea Ciuc hotul de lemne ar fi fost “lasat in pace”. - In urma descoperirii unei taieri ilegale a peste 700 de arbori in zona Joseni, comisia de constatare, dupa ce intocmise si semnase un prim proces verbal, a intomcit ulterior, prin fals intelectual, un alt proces verbal, astfel incat valoarea pagubei sa fie cu putin sub limita de 100.000 Lei – pentru ca fapta penala sa se incadreze in alta categorie, mai favorabila faptasului. - Cand li s-a cerut, din partea composesoratului Racu, sprijinul pentru prinderea hotilor de lemne, reprezentanti ai Politiei Vlahita ar fi spus “Nu avem competenta pe aceasta problema.” si “Situatia este scapata de sub control si nu avem ce face!” - Un politist protejat de MRS ar fi furat pentru acesta piatra ornamentala din cariera Racu. Cu toate ca a fost prins, nu a fost sanctionat. - La Camera Deputatilor cat si la unele Ministere au fost depuse documente totalizand aprox. 700 (sapte sute) pagini, privind “mafia lemnului” din jud. Harghita. Cu toate ca multi parlamentari pareau foarte bine informati despre problema, nu s-a intamplat practic nimic pentru remedierea acesteia. Mai mult, MRS nega, intr-o discutie cu un cetatean implicat impotriva mafiei lemnului insasi existenta fenomenului de “mafie a lemnului” in judetul Harghita. - Cu ocazia alegerilorr general din 2000 si 2004, de pe rafturile Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputatilor ar fi fost sustrase si aruncate un numar de dosare privind mafia lemnului. - In urma arestarii politistului Voicu Vasile, unul dintre 'hotii de lemne' si colaborator al lui Voicu Vasile, si-ar fi vandut/dus in alta parte majoritatea utilajelor (inclusiv un camion) si a parasit, temporar, localitatea Plaiesii. Posibil ca astfel a incercat sa stearga urmele unor fapte ilegale.

7. ”DIAGNOSTIC” / IPOTEZA DE LUCRU In baza “simptomelor” prezentate mai sus, singurul “diagnostic” plauzibil pentru “boala” constatata in localitatile afectate de furtul organizat de lemne este, din punctul nostru de vedere, urmatorul: Reprezentanti de la toate nivelurile autoritatilor cu competente in domeniu, oameni de afaceri si angajati ai acestora creeaza si mentin, in interes propriu ilegitim, haosul si abuzul in domeniul retrocedarii si gestionarii fondului forestier. 20

Urmare a acestor practici apar daune insemnate si de durata pentru proprietarii de drept a respectivelor terenuri, pentru mediul inconjurator, pentru comunitatile locale, cat si pentru statul de dept, democratie, convietuirea interetnica si pacea sociala. In baza exemplificarilor din capitolele urmatoare vom incerca sa confirmam sau sa infirmam ipoteza de lucru de mai sus.

8. MARTURII, EXEMPLIFICARI, STUDII DE CAZ Prezentam mai jos, succint, douasprezece cazuri de malpraxis, din mai multe comune din jud. Harghita, privind retrocedarea si gestionarea padurilor. Inainte de stabiliarea, fara echivoc, a faptelor, primeaza desigur prezumtia de nevinovatie. Vazand insa neimplicarea parca ostentativa si pe termen lung a autoritatilor resp. implicarea lor deseori partinitoare/corupta in chestiunea retrocedarii si exploatarii padurilor, constatam ca in acest fel hotii (de terenuri si lemn) si cei care-i sprijina beneficiaza, de ani sau decenii, de o continua, aparent interminabila, “nevinovatie”, sfidatoare la dresa celor pagubiti. Din acest motiv ne-am hotarat sa redam marturiile localnicilor, cu nominalizarea unora dintre cei implicati. In plangerile catre Politie/Parchet si DNA vom indica toate numele persoanelor despre care avem cunostinta, suspectate de comiterea unor infractiuni privind retrocedarile si gestionarea padurilor.

8.1. Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri Persoane influente si corupte refuza retrocedarea unor terenuri/paduri pentru cei indreptatiti, in schimb acestea se improprietaresc reciproc, in mod abuziv. Iata cum functioneaza 'schema': Primarul comunei X semneaza, pentru persoane apropiate lui sau pentru protectorii mafiei lemnului (padurari, angajati prefectura/CJ, conducatori composesorate, etc.), in mod abuziv, fise de punere in posesie cu terenuri si paduri, fara ca aceste persoane sa fie mostenitorii de drept a respectivelor terenuri nationalizate/colectivizate in perioada comunista. Fisa de punere in posesie ajunge apoi la Prefectul/Subprefectul judetului care la randul lui o semneaza, urmand ca si persoane apropiate lui sa fie printre beneficiarii acestor improprietariri abuzive. In baza fisei de punere in posesie se emite titlul de proprietate asupra terenului (semnat de Prefect/Subprefect) dupa care se intabuleaza terenul in cartea funciara. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui notar, inrudit cu un membru influent al unui composesorat pagubit de respectiva intabulare. Unele persoane influente pe linie de partid (de ex. UDMR) pot dobandi in acest mod, prin bunavointa celor de la Prefectura, resp. prin schimburi de terenuri cu unii localnici chiar si sute de hectare in zonele cele mai favorabile sau chiar privilegiate (paduri, pasuni, zone cu izvoare de apa minerala), in timp ce multi proprietari de drept ale unor terenuri/paduri sunt discriminati in mod sistematic, ei fiind “purtati” de la o institutie la alta, deseori fara a reusi sa fie pusi in posesie cu titlu de proprietate. Mai mult, cei care se impotrivesc practicilor abuzive privind improprietaririle sunt discriminati sau chiar hartuiti de catre alte institutii (de ex. Ocol Silvic, Politie, Primarie/CL), lemnul furat de pe terenurile “opozantilor” ajungand uneori chiar la “gaterele” din proprietatea unor politisti sau la padurarii care tocmai isi construiesc o 21

vila si/sau o pensiune.

Sus: Padurile sau alte terenuri valoroase sunt ravnite si de alte persoane decat de proprietarii/mostenitorii legitimi. De la un topogaf s-a aflat ca reprezentantul Prefecturii i-ar fi permis, in mod abuziv, unei persoane influente politic sa achizitioneze si sa schimbe terenuri chiar si de la “morti”, fara a se trece, inainte de schimbul de terenuri, prin etapele necesare ale succesiunii/mostenirii. In felul acesta ar fi fost pagubit si statul cu sumele (considerabile) aferente procesului de succesiune. Inventarul unor suprafete de padure obtinute/intabulate aparent in mod ilegal (pe nume propriu sau al unor persoane apropiate), de catre persoane asociate cu gospodarirea frauduloasa a padurilor de lemne de pe raza comunei X: - Persoana de conducere nr. 1 a composesoratului: 30 hectare padure, constand din 20ha si cabana forestiera, in locatia A si 10ha, in locatia B; - Sotia persoanei de conducere a composesoratului: 10ha, in locatia C; - Persoana de conducere nr. 2 a composesoratului: minim 20ha, in locatia D; - Persoana din comisia de supraveghere financiara a composesoratului: minim 20ha, in locatia E; - Padurar si sef comisie retrocedari paduri: 10-20ha, in locatia F - Notar public: minim 10ha, in locatia G; - Primar: 30 ha, in locatia H; - Peprezentant Prefectura: 30ha, in locatia I

8.2. Afaceri pe cont propriu cu padurile si pasunile composesoratului Cazul composesoratului “X” din jud. Harghita, pradat de un grup de interese ilicite In composesoratul X de pe raza comunei Y, domnul Z a ajuns persoana cu functie de conducere, in ciuda faptului ca, nefiind proprietarul/mostenitorul unor paduri, conform legii si a a statutului composesoratului NU ar fi avut voie sa fie nici macar membru, cu atat mai putin membru cu functie de conducere. Statutul de membru si presedinte al composesoratului i l-ar fi “rezolvat' insa notarul A, 22

acesta fiind cumnatul dlui. B, alt membru cu functie de conducere in composesorat. Asadar, strict legal, de la infiintarea composesoratului, la inceputul anilor 2000, si pana in prezent, acesta a fost reprezentat in mod ilegal, actele semnate de reprezentantul sau fiind nule de drept. Dl. X, impreuna cu persoane din conducerea Primariei comunei Z, au permis timp de mai multi ani vanzarea de material lemnos, “in stil mare”, din proprietatea composesoratului, fiind protejati de unul sau mai multi politisti. Una dintre metodele aplicate pt. a ajunge la lemn ar fi fost solicitarea si eliberarea de acte false de exploatare/transport, pe numele unor persoane decedate. La marcarea arborilor pentru taiere, padurarii ar fi comis la randul lor abuzuri, marcand mult mai multa masa lemnoasa decat se aprobase initial – conform unor marturii, in loc de 4ha chiar si 40ha. Domnul X solicita si obtine in afara de aceasta, in nume propriu, in mod ilegal, subventii agricole pentru unele dintre terenurile agricole ale composesoratului (pasuni/fanate). Plangerea penala impotriva lui se solutioneaza insa cu N.U.P. (neinceperea urmaririi penale), emis de procurorul C. In sedintele composesoratului, cenzorul acestuia, dl. D, prezinta membrilor nemultumiti ai composesoratului decizia N.U.P. ca pe o dovada a corectitudinii dlui. X. Cercetarile DNA in aceeasi speta vor duce insa in scurt timp la condamnarea dlui. Z la inchisoare cu suspendare – fara ca procurorul C sa fi fost si el sanctionat pentru emiterea evident abuziva a N.U.P. In ciuda condamnarii sale, dl. Z nu ar fi predat stampila composesoratului nici pana in prezent. La limitarea sentintei de condamnare, “cu suspendare”, ar fi contribuit dl. D, cumnatul dlui. A, notarul; dl. D fiind totodata o persoana influenta in conducerea aceluiasi composesorat. Ca si fapt divers, in pensiunea si restaurantul dlui. D, situat intr-o locatie privilegiata din Miercurea Ciuc sunt cazati, la recomandarea conducerii IPJ Harghita, insasi inspectorii care vin in control din partea unor ministere la institutiile cu competente in domeniul exploatarilor forestiere din jud. Harghita. Faptul ca acest furt organizat, descris mai sus, in care fusesera implicati si unul sau mai multi politisti locali NU a fost combatatut de conducerea IPJ Harghita, arata ca conducerea Politiei judetene cel putin a tolerat, ani in sir, aceasta stare de fapt.. Pe de alta parte, din cele 800 (optsute) hectare pasune/faneata proprietate ale composesoratului s-ar fi depus cereri pentru subventii agricole doar pentru 80 (optzeci) de hectare. Astfel apare intrebarea fireasca, cine a solicitat/obtinut subventiile pentru restul de 720ha ce-i apartin composesoratului. Din informatiile unor persoane credibile si competente in probleme de restituire am inteles ca, la nivel de Prefectura se refuza, aparent cu indarjire, reevaluarea unor decizii de improprietariri abuzive, deoarece asceasta ar crea un precedent si multi solicitanti ar putea clama acelasi drept si pentru ei, urmand ca persoanele ce au dobandit terenurile in mod abuziv sa le piarda. Aceasta pare a fi una dintre marile mize ale conflictelor aferente retrocedarii terenurilor, in multe zone ale tarii, deoarece de reimpartirea corecta sau preferentiala a terenurilor depinde, pe cale de consecinta, la scara intregii tari, insasi (re)directionarea unor fluxuri semnificative de bani, de ordinul milioanelor si chiar miliardelor de Euro (vanzare lemn, vanzare terenrui, subventii agricole etc.), astfel incat banii ajung ORI la cei carora li se cuvin in mod legal (deseori cei care avusesera de suferit de pe urma fostului regim comunist), ORI la grupurile de interese ilegitime si structurile de putere ca cele descrise mai sus (acestia fiind deseori fosti sustinatori si beneficiari ai regimului comunist si a perioadei tulburi de dupa 1989).

23

8.3. “De cand v-ati intors in sat creeati doar probleme!” Cazul Bodo Arpad si Rozalia, sat Plaiesii de Sus, com. Plaiesii de Jos Conform propriei marturii, in anul 2000 dl. BODO ARPAD (BA) a marcat si taiat in mod legal, pe propriul teren, 40 mc de lemn de esenta rasinoasa, pentru scanduri, dupa care l-a transportat la un “gater” din Plaiesii de Sus (proprietar: Mihaly Istvan). Primarul comunei a emis insa un act catre Ocolul Silvic (din com. Sanmartin, la aprox. 20 km distanta), care stipula, in mod echivoc, ca padurea respectiva nu i-ar apartine lui BA ci lui Szabo Maria Magdolna, din Sf. Gheorghe. In consecinta, Ocolul Silvic ar fi emis un document de transport pentru lemnul taiat de Bodo Arpad pe numele dnei. Szabo Maria Magdolna, iar lemnul ar fi fost vandut in mod abuziv catre alt “gater” din com. Plaiesii, fara informarea prealabila a lui BA. In urma unei expertize topografice comandate de dl. BA a reiesit ca arborii fusesera marcati si taiati in mod legal de pe terenul proprietate a dlui. BA. In ciuda expertizei topografice, raspunsul Politiei Judetene Harghita la reclamatia dlui. BA a fost ca “Arborii NU au fost taiati de pe proprietatea dumneavoastra.” In anul 2004 i s-a furat fam. Bodo noua brazi, in valoare de 3000 RON (dosar nr. 1412/P/2005). Prin sentinta, din 2013(!), se dispune “clasarea cauzei, deoarece s-a implinit termenul de prescriptie.”

Sus: Lemn nemarcat (=taiat ilegal/furat), depozitat la marginea satului Plaiesii de Sus Aproximativ in 2007, un furt de cinci arbori a putut fi solutionat doar cu interventia personala, pe teren, a pagubitilor, acestia reusind sa identifice, la un gater, lemnul furat, deoarece gasisera intr-un sant capetele marcate, taiate, ale arborilor furati din padurea lor. Cu acea ocazie, politistul Chiriac Florin i-ar fi zis lui BA ca acesta “creeaza doar probleme in sat”. Per total, familiei Bodo i s-a furat, conform propriilor declaratii, aprox. 72 mc de lemn (valoare astazi: aprox. 80 lei/mc in picioare X aprox. 230 lei/mc taiat = 18.400 Lei). Au depus aprox. 4-5 plangeri. Doua cazuri au ramas nesolutionate iar unul sa prescris. In privinta unor suprafete de paduri (de mai multe zeci de hectare) solicitate pentru retrocedare in 2005, in ciuda existentei actelor doveditoare necesare, fam. Bodo ar fi fost trimisa, pentru rezolvarea problemei, pe rand, de la Prefectura la Romsilva, de acolo la Primaria Plaiesii de Jos, de acolo la Composesoratul Imper si de acolo din nou la Primarie, fara sa fi fost repusa, pana in prezent, in posesie. Mai mult, conform declaratiilor dlui. BA, autoritatile locale din Plaiesii de Jos ar fi permis, fara acordul 24

lui Bodo Arpad, marcarea pentru taiere a unor arbori, pe suprafetele cerute de fam. Bodo pentru retrocedare, dupa care ar fi vandut lemnul taiat presedintelui unui composesorat, deoarece unii functionari ai Primariei isi adjudecasera deja, aparent ilegal, respectiva suprafata de teren. Privind retrocedarea unor terenuri in apropierea unor izvoare de apa minerala langa Plaiesii, acestea au fost retrocedate doar unui co-mostenitor a dl. BA, o persoana aparent influenta la Miercurea Ciuc, insa nu si familiei lui BA care prezentase aceleasi documente doveditoare ca si ruda care a intrat in posesia terenurilor. Patronul unei firme de exploatare a lemnului, suspectat de multiple furturi de lemn, a agresat-o fizic, in 2007, pe dna. Bodo Rozalia, strangand-o de gat. Dna. Bodo a depus plangerea la Politia Plaiesii, insa politistul Bucur Ion a tergiversat in repetate randuri inregistrarea plangerii, astfel incat aceasta a fost “uitata” timp indelungat, astfel incat fapta, aparent, s-ar fi prescris, ceea ce a dus la neinceperea urmaririi penale a invinuitului – aceeasi persoana, dealtfel, care aprox. in luna aprilie ar fi intrat cu forta in casa unei familii din Imper si i-ar fi batut crunt pe unii membri ai acesteia. Mai mult decat atat, politistul Bucur, ar fi emis un document din care reiesea ca dna. Bodo l-ar fi provocat de fapt pe invinuit s-o stranga de gat. Conform ultimelor declaratii ale dlui. Bodo, acelasi patron de firma care ii agresase sotia, dupa ce fusese cercetat in 2012/13 de Politie/DNA, ar fi facut, dupa intoarcerea sa in satul Plaiesii de Sus, in ziua de 2 si 3 iunie 2013, gesturi agresive si deosebit de vulgare la adresa lui.

8.4. “Poti sa mergi pana la stele si tot eu voi primi castig de cauza!” Autori cunoscuti, indemnati de un padurar, i-au furat lui Sillo Imre, aprox. 0,6 ha de padure, dar Politia si Parchetul nu-i trag la raspundere pe faptasi. (Dosar nr 2140/P/2006) Aproximativ in 2004, lui VELCZ LAJOS/LUDOVIC (VL), socrului lui Sillo Imre (SI), cu domiciliul in satul Iacobeni, com. Plaiesii de Jos, i s-au retrocedat 1,5ha de padure mixta de fag si rasinoase, din care aprox. 0,6ha rasinoase. La identificarea si marcarea parcelei retrocedate a fost prezent si padurarul BALAZSI ANTAL (BA) din aceeasi comuna. Impreuna cu acesta au scris cu vopsea pe mai multi copaci ce marcau limita proprietatii numele de “VELCZ LAJOS”. La fel procedase si vecina dlui. Velcz care-si inscriptionase arborii cu numele de “TODORAN JULIANA”. (Jos: Sillo Imre, cu documente doveditoare) Totusi, in 23 mai 2006 arborii de esenta rasinoasa de pe parcela lui Velcz/Sillo au fost taiati abuziv si fara marcaj prealabil, la comanda lui BA si pregatite ca sa fie duse de la fata locului. Paguba pt. Vecz/Sillo a fost de aprox. 10.000 Lei. Explicatia ulterioara a lui BA a fost ca muncitorii forestieri ar fi confundat parcela dlui. Velcz cu cea a dnei Todoran – asta in ciuda faptului ca la cativa metri de arborii taiati mai stateau in picioare arborii cu numele proprietarilor inscriptionate pe ei(!). BA avea sa afirme mai tarziu in fata instantelor ca s-ar fi obtinut si aprobare de taiere pe numele dnei. Todoran – cu toate ca dna. Todoran decedase cu 2 ani inainte de taiere(!).

25

In timpul vizitei comisiei de constatare, din care faceau parte pagubitii, politisti si padurari – printre ei si BA –, acesta a recunoscut fata de SI ca el insusi (adica BA) ar fi comandat furtul, propunandu-i lui SI sa rezolve problema pe cale amiabila, ceea ce dnii. Velcz si Sillo au si acceptat, in baza unei intelegeri verbale. (Comisia de constatare nu le-a predat insa pagubitilor niciun fel de proces verbal sau alt act constatator de la fata locului.) Dupa ce le platise pagubitilor suma infima de doar 200 (doua sute) Lei, padurarul BA nu a mai platit timp de un an nimic si nici nu mai raspundea la telefon, motiv pentru care dl. Sillo i-a solicitat sefului IPJ Harghita, MRS, o a doua inspectie de constatare. Acest control a avut loc in 16. 01. 2006, fara ca fam. Velcz/Sillo sa fi primit ulterior vreun raspuns de la autoritati.

Sus: Fotografie realizata in timpul unei inspectii pe teren pentru constatarea furtului din padurea lui Velcz Lajos, din care rezulta ca se taiasera minim 35 de arbori. La urmatoarea inspectie autoritatile aveau sa consemneze insa doar 16 arbori taiati. Au urmat doua audiente la seful IPJ Harghita si doua deplasari pe teren ale unor noi comisii de constatare care, de data aceasta au numarat doar 16 cioturi in loc de 35, cate se numarasera initial. Cu ocazia unei asemenea inspectii pe teren, insasi politistul Radu Gheorghe, seful biroului de combatere a delictelor silvice din cadrul IPJ Harghita i-ar fi recomandat insistent lui SI sa ajunga la o intelegere amiabila cu padurarul BA. Cel din urma l-ar fi sfidat apoi pe SI, spunandu-i ca “Poti sa mergi de aici si pana la stele si tot eu voi primi castig de cauza!” In 2008 cazul a ajuns la Parchet si de acolo in fata instantelor judecatoresti. Acestea au hotarat ca cei 200 de Lei primiti de SI de la BA ar fi fost suficienti ca si despagubire, ca faptasii nu trebuiesc sanctionati in vreun fel, iar cheltuielile aferente judecatii NU ii vor fi restituite partii vatamate. SI afirma ca cererea si aprobarea de taiere pe numele defunctei Todoran Juliana, documente despre care BA afirmase ca ele ar fi fost emise, NU au fost de gasit in dosarul de judecata. Un rol dubios in timpul procesului l-ar fi jucat si cativa experti/ingineri silvici (Petresz Csaba) care au reevaluat in mod abuziv, prin fals intelectual, pagubele produse, calculand pagubele dupa pretul mult 26

mai ieftin al lemnelor uscate/ pentru foc, asta cu toate ca lemnul taiat fusese lemn pentru constructii si deci mult mai valoros decat cel pentru foc. In toamna anului 2012, SI a depus o plagere la DNA Tg. Mures impotriva padurarului BA, a politistului RGh si a inginerului silvic Petresz Csaba, fara sa fi primit, pana in prezent, un raspuns. “Nu vreau altceva decat sa fiu despagubit! Alte pretentii nu am.”, spunea SI in incheierea discutiei cu subsemnatul.

8.5. “N.U.P.” pentru sustragerea a 18.000 Lei dintr-un seif Cazul fraudei din casa Composesoratului Joseni, relatat de Gall Antal In 2012, in urma unor verificari efectuate de un grup de membri nemultumiti cu practicile conducerii composesoratului Joseni (grup din care facea parte si Gall Antal/GA), acestia au constatat ca din seiful composesoratului Joseni lipsesc 18.000 Lei, acestia dorind sa sesizeze apoi acest fapt la seful Politiei Gheorgheni, dl. DIACONITA VASILE (DV). DV ar fi refuzat insa sa primeasca si sa inregistreze plangerea(!), pe motiv ca nu ar fi fost scrisa corect in limba romana. (Mentionam ca Constitutia si legea obliga autoritatile sa primeasca si sa inregistreze orice fel de petitie, inclusiv cele in limba unei minoritati nationale.)

Sus: Gal Antal, din Gheorgheni, membru al Composesoratului Joseni, isi prezinta punctul de vedere, impreuna cu documente doveditoare. Jos: “Declar pe raspunderea mea ca nu stiu dece am acest minus in caserie. Joseni, la 17. 02. 2011.” Asadar casierul Composesoratului a admis, in scris, ca nu cunoaste motivele pentru care ii lipsesc

27

18.000 Lei din caserie... Intorsi de la Politia Gheorgheni la sediul composesoratului Joseni, dl. GA si alti martori au constatat ca in birourile composesoratului se afla insasi DV, seful Politiei Gheorgheni, care venise si el la Joseni si aparent le dadea instructiuni celor din conducerea composesoratului (suspectati de sustragerea banilor) cum sa procedeze pentru a NU le inmana grupului de membri “opozanti” documente contabile relevante pentru elucidarea cazului. Aproximativ in ziua urmatoare, casierul si cenzorul composesoratului (cel din urma era angajat la sucursala BRD din Gheorgheni – fiind astfel incompatibil cu functia de cenzor) au adus personal la sediul composesoratului 19.000 Lei (1000 Lei mai mult decat fusesera sustrasi), bancnotele fiind aduse de la BRD Gheorgheni, cum se putea constata chiar de pe panglicile de hartie ce tineau stranse teancurile de bancnote. Casierul si cenzorul au admis, in scris, ca nu puteau explica dece lipsise din casa/seiful composesoratului, fara acte doveditoare, suma de 18.000 Lei. Returnarea banilor si discutiile aferente au fost filmate in extenso de catre un operator video.

Sus: Decizie N.U.P. a Parchetului Gheorgheni, emisa de Prim-procuror Majeczki Izabella, in favoarea casierului Composesoratului Joseni. Motivare, printre altele: “invinuitul [a declarat ca] nu si-a insusit banii pentru a-i folosi in interes propriu sau pentru altul.” In urma unei plangeri penale depuse impotriva celor doua persoane suspectate de sustragerea banilor, Parchetul a emis N.U.P., prin Prim-procuror MAJECZKI IZABELLA, motivand, printre altele, ca banii a fi fost luati din seif si dusi la domiciliul cenzorului (fara actele contabile necesare) pentru a-i pastra intr-o mai mare siguranta(!) decat in seiful composesoratului, grupul de membri nemultumiti ai composesoratului fiind considerati in motivatie un potential pericol pentru siguranta acelor bani. Mai mult, in urma unor intalniri publice spontane a aprox. 60 de membri ai composesoratului, ce au avut loc mai tarziu, Politia ar fi trimis forte de ordine pentru a-i filma si apoi sanctiona, in mod abuziv, cu mai multe sute de Lei, DOAR pe acei participanti la intalnire considerati “opozanti” ai actualei conduceri a composesoratului – pe motiv ca ar fi organizat o 'adunare neautorizata'. In adevar, acea 28

intalnire spontana nu se incadra nicidecum in prevederile si asa generoase ale Legii nr. 60/1991 privind adunarile publice, lege ce NU specifica dealtfel ca adunarile publice trebuiesc “aprobate”, ci trebuiesc doar anuntate autoritatilor locale.

8.6. Ne batem joc de taranii care ne hranesc Cazul Lakatos Franciska (LF) si Lakatos Sandor (LS), din com. Plaiesii de Jos, furati cu 2ha de padure Pe cat pare de neinsemnat si modest acest caz, pe atat este de tipic: Dna. LF, in varsta de aprox. 75 de ani, are un handicap fizic in urma unui accident cu un utilaj agricol, iar fiul ei in varsta de aprox. 40 de ani suferise in trecut o infectie cu ingrasaminte chimice. Ambii traiesc din mica lor gospodarie agricola, producand cartofi si lapte, laptele fiind comercializat unei firme de prelucrare. Conform propriilor declaratii, LF si LS, din totalul de aprox. 13ha de teren mostenite, ar fi solicitat pentru retrocedare doar 3ha de teren, insa nu ar fi primit decat 1ha de faneata impadurita, restul fiind “luat” de Primarie, conform declaratiei dnei. LF. Pentru masuratorile topografice la acel teren de 1ha LF si LS ar fi platit unui topograf suma de 1000 (unamie) Lei – ceea ce reprezenta un efort financiar semnificativ pentru ei. Totusi, topograful NU a incheiat masuratorile.

Sus: Dna. Lakatos a mostenit 13ha de teren din care a solicitat doar 3ha si a primit, intr-un final, 1ha de pasune impadurita – pe care s-a vazut apoi nevoita s-o vanda pt. 1500 Lei. La scurt timp dupa inceperea masuratorilor, LF si LS au fost abordati de catre un patron al unei firme de exploatare a lemnului, cat si de un functionar public, cei din urma inducandu-i in eroare (→ abuz de incredere) pe LF si LS, in sensul ca subventiile APIA nu vor mai fi platite incepand cu 2013 decat pentru terenuri cu masuratorile topografice finalizate, determinandu-i astfel pe LF si LS sa vanda 29

terenul de 1ha catre proprietarul firmei forestiere, la un pret derizoriu de 1500 Lei.4 Fiind ocupati cu gospodaria agricola, fiind pe deasupra pagubiti cu o suma de bani, necunoscand procedurile autoritatilor, cei doi nu isi pot obtine, faptic, terenul ce nu le fusese retrocedat; ei simtinduse totodata inselati de catre topograf, patronul firmei forestiere si de catre Primarul comunei.

8.7. “Ce credeti ca sintem la Palermo?” Tentativa de omor la Joseni/Gyergyoalfalu asupra lui Pal Imre, un localnic si membru de composesorat, 'incomod' pentru mafia lemnului. Asupra lui Pal Imre (PI) din com. Joseni, implicat impotriva mafiei lemnului si a unor cariere de piatra ilegale5 dintr-un sit Natura 2000 din zona Varfului Bucin (mtii. Gurghiu) s-a comis, in 23 aprilie 2010, o tentativa de omor. Posibilul motiv: PI intocmise, in 2009, impreuna cu un fost deputat UDMR, fost membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, coruptiei si pentru petitii din Camera Deputatilor un dosar de 700 (sapte sute) pagini despre increngaturile mafiei lemnului in mediul politic cat si in Politia judeteana, pe care l-au depus la mai multe ministere cat si la Camera Deputatilor (sesizare nr. 14737/09. 12. 2009). In baza documentatiei IPJ Harghita a deschis dosarele penale nr. 79/P/2010, 82/P/2010, 53/P/2010, 31/P/2010, 1293/P/2009. Cercetarea acestor cazuri deosebit de grave s-a tergiversat, pentru a se finaliza apoi cu emiterea unor N.U.P.-uri in serie. Pana in prezent, cazul tentativei de omor nu a fost solutionat, cu toate ca cei trei invinuiti sunt cunoscuti Politiei (Domokos Karoly6 din Miercurea Ciuc, Penciuc Catalin si Bota Ioan din Deva). Persoanele suspectate a fi comandat tentativa de omor provin, conform lui Pal Imre, din cercul unor localnici “deranjati” de implicarea lui PI. Cand dl. Pal Imre a mers, in 26. 10. 2010, in audienta la MRS, seful IPJ Harghita, pentru a afla in ce stadiu se afla dosarul penal (423/P/2010) pivind tentativa de omor, MRS l-ar fi primit cu foarte mare ostilitate, intrebandu-l cu o atitudine si cu gesturi amenintatoare daca a venit cumva sa-si ceara scuze(!) de la el, deoarece Pal Imre indraznise sa vorbeasca, inainte de tentativa de omor, la cateva posturi TV nationale despre existenta “mafiei lemnului” in Harghita7. Deoarece, conform lui MRS8, in judetul 4 Conform antecontract vanzare-cumparare depus la Primaria Plaiesii de Jos in 21. 09. 2011, cu nr. inregistrare 2753 si nota manuscris privind realizarea tranzactiei. 5 Cariera de piatra din situl Natura 2000 Gurghiu-Caliman (ROSCI0019), situata in U.P. 6, u.a. 110N s-a deschis in baza contractului de concesiune nr. 510/29. 11. 2006 dintre Composesoratul Joseni si s.c. Arthur S.A., un contract incheiat ilegal, deoarece lipsea acordul Adunarii Generale a Composesoratului. Politia a intocmit dosar penal, fara a prezenta insa, pana in 2013, o solutie. 6 Domokos Karoly (DK) fusese condamnat la sfarsitul anilor 80 pentru omor, el fiind totodata autorul revoltei detinutilor de la Penitenciarul Gherla, din 1990, iar la sfarsitul anilor 90 ajunsese unul dintre apropiatii si bodygarzii infractorului Csibi Istvan. Sursa: Razmerita la penitenciarul Gherla. Jurnalul National; LINK: http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/condamnatla-moarte/gherla-razmerita-din-30-august-1990-xix-13914.html. In decembrie 2011, Domokos Karoly si doi complici, dintre care un fost gardian al Penitenciarului Arad, au incendiat un club din Sibiu, motiv pentru care au fost condamnati la mai multi ani de inchisoare. LINK: http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/video-cum-sa-arzi-35-milioane-de-lei-intr-unminut-incendiatorii-de-la-liquid-stiu-cel-mai-bine-85312.html 7 LINK PROTV: Marea defrisare: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spateledezastrului-din-paduri-partea-3.html 8 In reportajul PRO TV “Marea Defrisare – 1”, din 2011, politistii din Vlahita si Bilbor au fost filmati in timp ce dadeau telefon la “seful din oras” pentru a-i cere sprijinul si permisiunea(!) de a actiona impotriva hotilor de lemne. Raspunsul dat de “seful de la oras”: “Saptamana asta nu am pe nimeni” (care sa-i ajute pe politistii din Bilbor). Acest “sef de la oras”,

30

Harghita nu ar exista o “mafie a lemnului”, afirmatiile lui Pal Imre ar prezenta judetul Harghita intr-o lumina defavorabila9. In cele din urma, seful IPJ ar fi rasturnat, din cauza starii deosebit de nervoase in care se afla, o vaza cu flori plina cu apa ce se afla pe masa, varsandu-le asupra lui Pal Imre. (Martor este secretara lui MRS care a venit sa stearga apa de pe masa.) In timpul discutiei ce a urmat, MRS a incercat sa deturneze discutia in mod repetat de la subiectul initial – ceea ce denota inca odata un dezinteres fata de solutionarea acestui caz si o atitudine de sfidare a victimei. Nu in ultimul rand, insasi negarea existentei “mafie a lemnului” intr-un judet notoriu pentru acest fenomen ne duce la concluzia ca MRS ori refuza sa ia la cunostinta realitatea, ori este si el responsabil de amploarea pe care a luat-o fenomenul.

Sus: Pal Imre, la scurt timp dupa tentativa de omor asupra sa. (Sursa foto: www.protv.ro; captura de ecran). Ca si fapt divers, Pal Imre il atentionase pe MRS, inca in 2009 ca, din cauza implicarii sale (a lui PI) impotriva mafiei lemnului, presimte ca va avea de suferit consecinte negative, la care MRS ar fi intrebat, retoric: “Ce credeti ca sintem in Palermo, dle. Pal?” Raspunsul lui Pal Imre: “Nu, in Vestul salbatic!” Evenimentele din 2010 si 2011 aveau sa-i dea dreptate...

superiorul unor politisti cu un comportament obedient, ei fiind totodata absenti de pe teren in zonele unde furtul este “in toi”, este ori seful Politiei municipiului Toplita ori chiar seful IPJ Harghita, MRS. LINK: http://stirileprotv.ro/stiri/romaniate-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea-1.html (min. 10.35) 9 Moldovan Radu-Sandu pare a invoca des aparenta lezare a “imaginii Politiei Harghita”, inclusiv cu cuvinte jignitoare la adresa unor parlamentari, atunci cand cineva pune in discutie legaturile lui MRS si a altor politisti din jud. Harghita cu “mafia lemnului”. LINK: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6442&idm=1,08

31

8.8. Singur impotriva mafiei? Marturia lui Pal Antal, specialist silvic, indepartat din “sistem”, despre ilegalitatile comise de autoritati in privita taierilor ilegale de paduri in zona Gheorgheni. Pal Antal (PA) a lucrat, intre 1985 si 1 iunie 2005, la Regia nationala a padurilor/ROMSILVA; la Ocolul silvic de stat Gheorgheni, fiind responsabil cu paza si protectia padurilor. Conform propriilor declaratii, era cunoscut pentru intransigenta cu care sanctiona furturile de lemn de pe raza O.s. Gheorgheni. In 2002, constatand o serie de ilegalitati in cadrul Directiei Silvice Harghita, sub sefia lui Ion Micu (2001-2004), a facut mai multe reclamatii in cadrul institutiei, dar ilegalitatile reclamate au fost cercetate foarte superficial de catre superiorii sai. PA a luat apoi legatura cu dl. Dan Caroian Simedru, deputat PNL si vicepresedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera deputatilor, prezentandu-i si acestuia o serie de documente probatoare. Dl. Simedru l-a introdus pe PA la Ministerul finantelor publice, Ministerul agriculturii si padurilor si Ministerul mediului pentru a prezenta respectivele probleme. In urma acestor demersuri au avut loc, in 2003, timp de aproape un an o serie de controale la institutiile vizate care au confirmat pe deplin cele sesizate. (Vezi jos si cazul deputatului UDMR, “XY”.) Rezultatele verificarilor au fost sintetizate intr-un raport de 16 pagini, intocmit de comisarul de mediu, dl. Stanciu Marin, confirmandu-se acuzatiile de delapidare, evaziune fiscala privind taiaerea ilegala a 483ha de padure (40.000 mc, valoare prejudiciu 1,7 Millio RON), in zona Alsoerdo, U. P. VIII Lazarea; u. a. 32-34; responsabil de nereguli fiind Melles Elod (ME), in acea perioada seful Ocolului silvic Gheorgheni. La scurt timp dupa control, ME ii trimite un fax senatorului UDMR Verestoy Attila prin care-i cere sprijinul, motivand ca controlul ar fi fost facut la comanda politica. Dosarul nr. 49/P/2005, deschis in urma controlului a fost solutionat cu N.U.P. La sfarsitul anului 2003 PA a organizat o conferinta de presa, la Miercurea Ciuc, in cadrul PNL, conferinta in care le-a inmanat reprezentantilor presei un dosar de 108 pagini, continand raspunsurile autoritatilor la sesizarile depuse de PA incepand cu 2002 si prin care se confirma caracterul ilegal al taierilor si se identifica un mare numar de persoane responsabile, cum ar fi dnii. Ion Micu, Sef Directia silvica Harghita, totodata superiorul ierarhic al lui PA; Laczko Terez, fost director tehnic Romsilva Harghita, protejata lui ME; Mioc Ioan (Romsilva HR), Fancsali Gabor (Serviciul paza padurilor Romsilva HR): Petresz Csaba (Sef birou paza padure, pensionat); Zerkula Ladislau (Serviciul paza padurilor Romsilva HR); dnii. Mircea Dusa (atunci Prefect al judetului HR), Niga Nicolae, Moise Fluieras (in trecut la Garda financiara HR), Blaj Traian (fost Comisar sef la Garda financiara HR) Cum unele dintre persoanele acuzate in conferinta de presa erau oameni politici (de ex. din PSD) – Prefectura HR fiind condusa la acea data de Prefectul Mircea Dusa (PSD) – conform declaratiei lui PA, in dimineata de dupa coferinta la Prefectura s-ar fi declansat alarma (falsa) cu bomba(!), in scop de diversiune10, angajatii Prefecturii fiind evacuati pentru cateva ore din cladirea institutiei. Acest eveniment creeat aparent artificial si abuziv a eclipsat conferinta de presa a lui PA, iar din partea celor acuzati (Institutia Prefectului, alte institutii, persoane fizice) nu s-a mai obtinut de atunci niciun fel de raspuns.11 Totusi, la inceputul anului 2004, ca urmare a controalelor si dezvaluirilor, Micu Ion, Laczko 10 Vezi: Burlacu Corina: Amenintare cu bomba la Miercurea Ciuc; Curierul national; LINK: http://www.curierulnational.ro/print/28094. A se observa aluziile antimaghiare, incriminatorii, din declaratiile Prefecturii ce contrasteaza totodata cu nota aparent umoristica pe care a incercat s-o dea Prefectul Mircea Dusa evenimentului inventat. 11 De o alta stratagema ingenioasa s-a folosit dl. Dusa si atunci cand a fost intrebat de catre jurnalisstul TV Alex Dima, pe holurile Camerei Deputatilor,despre implicarea sa in taierile ilegale de padure din Harghita, MD spunand in fata camerei de

32

Terez si Melles Elod12 aveau sa-si piarda locul de munca la Romsilva HR. Ocolul Silvic Gheorgheni, desfintat doar pentru a scapa de PA? Revenind la Pal Antal: Peste putin timp, in 7 ianuarie 2004, PA a primit o decizie de destituire de la Directia Silvica HR, pe motiv ca nu ar “corespunde din punct de vedere profesional” – si asta la scurt timp dupa ce primise, in toamna 2003, o diploma de merit de la aceeasi Directie Silvica HR pentru implicarea sa profesionala(!) - diploma si ordinul de destituire fiind semnate ambele de Ion Micu, atunci inca directorul Directiei Silvice HR(!). PA si-a recapatat ulterior locul de munca, in urma unui proces in instanta, insa a fost “tras pe linie moarta” in cadrul O.s. Gheorgheni, pentru ca la 1 iunie 2005 insasi O.s. Gheorgheni sa fie desfiintat, in ciuda faptului ca era un ocol silvic deosebit de profitabil, avand un sold de 2,2 milioane RON. Decizia a fost luata de catre conducerea ROMSILVA, la Bucuresti, la propunerea actualului director ROMSILVA HR, dl. Mutica Catalin. Conform declaratiilor lui PA, desfiintarea O.s. Gheorgheni ar fi avut ca si scop scoaterea definitiva din “schema” a lui PA – drept dovada el ar fi fost singura persoana disponibilizata in urma desfiintarii ocolului silvic, ceilalti colegi fiind repartizati cu fiecare la cate unul din cele doua ocoale intre care fusese impartit O.s. Gheorgheni: O.s. Toplita si O.s. Tulghes. In 14. 04. 2005 PA s-a adresat cu o cerere pentru investigarea fraudelor din domeniul forestier insasi Consiliului suprem de aparare a tarii, CSAT, cerere inregistrata la Administratia prezidentiala cu nr. 20461/14. 04. 2005, in care a prezentat o lista lunga cu persoane implicate in taierile ilegale din Harghita, insa cercetarile impotriva celor incriminati (descrise de noi si in studiul de caz privindu-l pe Pal Imre (vezi sus) si in cel privindu-l pe fostul parlamentar UDMR (vezi jos) – aceste cercetari au primit ulterior din partea Prim-procurorului Parchetului dpl. Judecatoria Gheorgheni, Majeczki Izabella, rezolutia N.U.P.

filmat ca ar fi incapabil sa raspunda deoarece ar fi “ragusit” resp. ca nu ar stii nimic despre acest fenomen. Despre cel din urma enunt putem spune cu certitudine ca Mircea Dusa a mintit cu nonsalanta. Vezi: Dima Alex: Marea defrisare; PROTV; LINK: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea3.html. 12 In ceea ce-l priveste pe Melles Elod, acesta este acuzat si de incercarea de a dobandi la Tulghes/Tolgyes, in mod ilegal, prin cerere de “retrocedare” 413ha de padure ce-i apartinuse unei persoane numite Vakar Lajos, facand sa “dispara” cu aceasta ocazie un registru forestier al O.s. Gheorgheni. Din cele 413ha ME a obtinut 10ha de pe care ar fi taiat apoi padurea. Documentele doveditoare emise de Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor au fost depuse la Comisia parlamentara de cercetare a abuzurilor si coruptiei, cu nr. 32170/20. 03. 2007. Dupa o metoda asemanatoare ar fi incercat sa obtina si Kiss Karoly (KK), brigadier silvic si subaltern al lui ME, in numele tatalui sau, Kiss Vicentiu, 5,9ha., dezmembrand si inscriind in cartea funciara, in mod ilegal, un teren din zona Borzont ce apartinea Composesoratului Joseni, folosindu-se de faptul ca era membru in comisia de retrocedare a comunei Joseni. Terenul respectiv ar fi fost inscris in cartea funciara C.F. 604 a Composesoratului Joseni; sub nr. cadastral 164, identificat din nr. topografice originale 13557, 13565, 13569. Dupa un control al reprezentantilor Comisii de cercetare a abuzurilor a CDEP, 2008, terenurile au fost inscrise din nou pe numele vechiului proprietar – fara insa ca tentativa de frauda sa fi fost sanctionata.

33

Sus: Extras din documentul adresat CSAT de catre Pal Antal. Despre dl. Mutica Catalin, in trecut sef al O.s. Toplita si prieten cu Mircea Dusa, PA sustine ca ar fi fost disponibilizat, la O.s. Toplita, in urma unor controale ale Corpului de control al Ministerului agriculturii si padurilor – acest lucru insa nu l-ar fi impiedicat sa ajunga mai tarziu in functia de Director al Directiei silvice Harghita, functie pe care o ocupa si in prezent. Un eveniment tragic legat de activitatea resp. inactivitatea dlui. Mutica este urmatorul: In 22 aprilie 2013, la Bilbor/Belbor, zona Secu/Szeppatak, la aprox. 15 km de Toplita, avuses loc un braconaj de urs a unor vanatori din Italia, la care fusese ranit un urs care apoi l-a omorat, dupa 1-2 zile, pe un pastor, ranindu-l totodata pe un al doilea13. Aparent, dl. Mutica ar fi omis sa dispuna, dupa ranirea ursului, “inchiderea” zonei de “vanatoare”, ce trebuia urmata de recuperarea resp. sacrificarea animalului ranit. Prin aceasta inactiune Mutica Catalin s-ar fi facut vinovat de moartea unei persoane. Conform unor surse, Mutica Catalin ar fi prezentat apoi faptele la Prefectura Harghita in mod intentionat fals, inducandu-l in eroare pe Prefectul judetului. 13 Articolele de presa nu mentioneaza nici aspectele legate de braconaj si nici cele legate de raspunderea directorului ROMSILVA privind decesul ciobanului, in urma braconajului. LINK: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/harghita-ciobanul-cautat-dupa-ce-a-fost-atacat-de-un-urs-a-fost-gasitmort-299903.html

34

Cateva experiente ale lui PA cu politisti ai IPJ HR a.) Conform lui PA, problemele cu furtul de lemn au luat amploare in 2004 dar autoritatile nu s-ar fi implicat aproape deloc pentru oprirea fenomenului. Unii politisti responsabili pentru combatera delictelor silvice din Politia Gheorgheni ar fi participat chiar la furtul de lemn, si ar fi protejat mafia lemnului, iar altii ar fi devenit chiar “mostenitori” de paduri in comuna Joseni, cu toate ca ei proveneau din alte judete ale tarii, fara relatii de rudenie cu persoane din Joseni. b.) Despre seful Biroului de combatere a delictelor silvice din cadrul IPJ Harghita, Radu Gheorghe (RGh), PA afirma ca ar fi facut controale comune cu acesta, in 2001-2003, insa RGh ar fi incercat sa minimalizeze aspectele penale ale ilegalitatilor. Astfel, dna. Ilia Livia de la O.s. Gheorgheni realizase un control foarte superficial in cantonul silvic “Visszafolyo” apartinand O.s. Gheorgheni (situat intre Gheorgheni si Lacu Rosu, la km 9), constatand, eronat, in procesele verbale intocmite ca respectiva zona nu ar tine de O.s. Gheorgheni – si totusi RGh ar fi “salavat-o” in urma comiterii acestui abuz in serviciu/neglijente in serviciu. c.) In 2003 se reclamase faptul ca Melles Elod, sef O.s. Gheorgheni, ar fi dat blocuri cu foi de insotire pentru transport unor asociatii de proprietari de padure (de ex. Asociatia proprietarilor de paduri Szilfas/Ciumani), iar aceste blocuri ar fi fost utilizate ulterior pentru furtul/transportul de lemn de pe raza altor asociatii de proprietari de paduri. RGh, cand venise sa investigheze aceste acuzatii, ar fi omis sa sigileze dulapurile respective ale O.s. Gheorgheni, pentru asigurarea unor eventuale mijloace de proba, ci ar fi emis documente de constatare neconforme cu realitatea, in care sustine ca nu s-ar fi constatat aspecte penale. Mai mult, PA il acuza pe RGh ca i-ar fi “consiliat” chiar pe faptasi cum sa prezinte lucrurile in asa fel incat sa apara intr-o lumina cat mai pozitiva. d.) Cu privire la furtul de paduri din zona Vlahita (2008-2009), RGh participase la diverse actiuni ale Politiei in urma carora nu s-ar fi vazut insa rezultate concrete. Informatii primite de la PA privind impaduriri fictive si fraudele financiare aferente PA detine o serie de documente din care rezulta faptul ca, dupa anul 2000, mai multi angajati ai Ocolului Silvic Gheorgheni cat si ME de la Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni ar fi decontat sume importante de bani, destinate impaduririi a unui total de aprox. 1000 (unamie) ha de teren defrisat, cu toate ca impaduririle fusesera realizate in proportie foarte mica si nici acestea conform standardelor cerute. Astfel, pe raza O.s. Gheorgheni, in zona Ditrau (locatii: Halasag, Lukkeno si Tengeler), s-ar fi impadurit in anii 2000-2005 doar aprox. 10% din suprafata totala de aprox. 300ha pentru care se obtinusera bani. La Gheorgheni, in zona Visszafolyo, inspre Lacu Rosu; locatiile Bekenfo, Magasbukk, se decontasera lucrari pentru aprox. 100ha, fara ca lucrarile sa fi fost executate in totalitate. Inspectia silvica Harghita, ITRSV (sef Szikszai Bela), stia de acest lucru, dar nu s-ar fi luat masuri fata de persoanele vinovate, printre care se numara urmatorii: Gyorffi Denes, responsabil pentru cultura si refacerea padurilor; Incze Jozsef, Gal Pal Laszlo si Szilagyi Madaras Andras. Mai mult, ITRSV Harghita le-ar fi eliberat acestora autorizatiile necesare, in baza O.M. 116/2000, pentru a putea fi ulterior angajati la O.s. private, cu toate ca ITRSV are competenta sa suspende autorizatia de exercitare a profesiei. La Joseni, in zona Alsoerdo, Bukkfo, Melypatak, Dandar, Szazhod) s-ar fi decontat lucrari de impadurire pentru aprox. 400ha, dar in multe dintre acele locuri “impadurite” in prezent cresc buruieni in loc de copaci. 35

In 2010, O.s. de Regim Gheorgheni a incheiat un contract cu Composesoratul Joseni (acesta avand in posesie 8000ha padure si pasune impadurita). Din bugetul composesoratului Joseni, pe 2010, totalizand 1.951.560 Lei, 89.970 Lei reprezentau “cheltuieli pentru impadurire”. Pal Imre, membru al composesoratului, sustine ca plantarile efectuate totalizau doar aprox. 5% din suprafata taiata si ca nu ar fi fost realizate in termenul cerut, de 2 ani, conf art. 8 din contract. Cateva observatii ale lui PA privind actualizarea Codului Silvic Se vehiculeaza ideea ca trebuie schimbat Codul Silvic, deoarece situatia dezastruoasa in care au ajuns padurile ar impune asta. In opinia lui PA problema principala este aceea ca personalul din ocoalele silvice nu a respectat nici Codul Silvic aflat inca in vigoare, o foarte mare parte dintre padurarii ocoalelor silvice fiind corupti. Aparent ar fi padurari in zona Gheorgheni care ar detine 17 (saptesprezece) camioane, iar la Joseni Melles Elod ar fi cumparat un teren de 6ha, aparent pentru o viitoare pista de aterizare pt. avioane sport. In opinia lui PA este nevoie in primul rand de personal competent in autoritati, dar din pacate pana si tinerii padurari primesc un loc de munca doar daca se supun autoritatii “mafiotilor” din sistem. De aceea, cei care au ajuns in sistemul silvic in mod ilegal, trebuie sanctionati (verificate averile ilicite in vederea confiscarii) si trebuie sa se intoarca in sistem cei competenti si corecti. In ceea ce priveste reducerea “pretului mediu” al lemnului furat, la 0 (zero) Lei, in proiectul de modificare a Codului Silvic, PA considera aceasta propunere “o absurditate” pentru ca in acest fel s-ar criminaliza peste masura micile furturi, “de subzistenta”, inoculandu-se totodata opiniei publice ideea gresita ca acestea ar reprezenta problema majora a taierilor ilegale, distragandu-se implicit atentia de la furtul industrial, organizat, patronat de padurari, politisti si chiar procurori. In concluzie, aceste propuneri din noul Cod Silvic par a lansa noi “fumigene”, in loc sa contribuie la rezolvarea problemelor, a conchis Pal Antal.

8.9: “Autoritatile sunt incapabile sa gestioneze problema!” Improprietariri abuzive, refuz de restituire si foi de insotire a lemnului, false, la Ciumani/Csomafalva Conform unor pagubiti, tergiversarea retrocedarii resp. improprietaririle abuzive cu terenuri/paduri in comuna Ciumani/Csomafalva au ca scop taierea padurilor inainte de retrocedare, cu concursul/ complicitatea autoritatilor publice (ITRSV, Politia). Mai mult decat atat, persoanele care au avut curajul sa se impotriveasca acestor practici, au fost agresate fizic (Bartalis Imre, in 2002), chiar in prezenta reprezentantilor ITRSV HR si a conducerii Composesoratului Ciumani. Comisia de aplicare a Legii fondului funciar din com. Ciumani/Csomafalva, aparent din rea credinta, a improprietarit, in mod abuziv, composesoratul Suseni, ca sa nu intre proprietarul de drept, dl. Molnar Lajos, din Ciumani, in posesia terenurilor. La fel s-a procedat si in cazul dlui. Bartalis Imre din Ciumani si composesoratul Dealu/Oroszhegy care primise in mod arbitrar terenurile lui Bartalis Imre. De sase ani procesul este in derulare, la momentul actual incercandu-se o mediere. Exploatarea forestiera in com. Ciumani s-a facut in multe cazuri in baza unor foi de insotire eliberate de ocoalele silvice prin falsificarea unor semnaturi a lui Bartalis Imre, ceea ce a condus la furtul si taierea la ras a unor mari suprafete de padure. “Autoritatile din judetul Harghita sunt incapabile sa gestioneze problema... E nevoie de ajutor international – de ex. a Parlamentului European”, a declarat, 36

in incheierea discutiei, dl. Bartalis Imre. Probleme serioase cu retrocedarea unor suprafete de paduri si pasuni impadurite le-ar intampina si NAGY ERZSEBET, din com. Ciumani, deoarece autoritatile locale afirma ca retrocedarea nu pate fi efectuata, din cauza unei mentiuni cu creionul(!) pe o foaie din cartea funciara, din care ar rezulta ca terenul ar fi fost vandut cu cateva decenii in urma, cand proprietara era inca minora. Cetateanul FEHER IMRE a depus, in februarie 2013, impreuna cu alti cetateni din com. Ciumani, o cerere de inscriere in cartea funciara, a unor terenuri retrocedate, fara sa fi primit un raspuns. Ulterior sar fi constatat ca cererea a disparut iar terenurile ce urmau sa fie inscrise (aprox. 14ha) ar fi fost inscrise, in mod abuziv, pe numele altei persoane. In mod “interesant”, secretara Primariei Ciumani, BALOGH ZITA, este o fosta colega de clasa a Prim-procurorului Parchetului dpl. Judecatoria Gheorgheni, Majeczki Izabella, controversata din cauza emiterii mai multor N.U.P.-uri favorabile hotilor de lemn.

8.10. Inselat la notarul public, furat de catre padurar si firma Cazul lui Gal Attila, Ditrau (Ditro), caruia i s-au furat aprox. 5000mc de lemn de pe 19ha. Dupa ce fusese indus in eroare, in 2011, la notarul public in vederea vanzarii mai multor hectare de padure, mostenita (situata la Ditrau, in U.P. I; teren apartinand de satul Jolotca, zona Paraul Turcului/Torokpatak; U.A. 23-28; administrata de Ocolul silvic de Regim Gheorgheni, District Silvic Ditrau, sef district silvic: Gal Pal Laszlo), dl. Gal Attila (GA), in varsta de aprox. 80 de ani, a constatat ca aprox. 19ha fusesera taiati; echivaland aprox. 5000 mc. Din cauza experientelor proaste pe care le avusese in trecut cu politia, de data aceasta nu a mai depus plangere la politie ci l-a contactat pe avocatul Pal Antal, care s-a adresat lui Borbely Laszlo, in acea vreme Ministrul mediului, dar fara sa primeasca raspuns. In 21 mai 2012 s-au adresat Corpului de control al Primului ministru Victor Ponta, plangerea fiind redirectionata catre alte ministere. In august 2012 a fost trimis in control inspectorul forestier al ITRSV Brasov, Ilovan Mihai, un personaj aparent controversat din cauza unor furturi de padure din zona Bilbor, motiv pentru care cei pagubiti au refuzat ca acesta sa efectueze inspectia pe teren. In ocotmbrie 2012 s-a facut o revenire la Prim-ministru. In raspunsul Ministerului mediului, din 24. 01. 2013, (nr. 180780/2) se promite o noua inspectie care insa nu a mai avut loc. De notat ca cabinetul Primului-ministru nu a instiintat in aceasta cauza Ministerul administratiei si internelor, cu toate ca era vorba, in primul rand, de o fapta penala. Conform informatiilor lui GA, lemnul taiat ilegal (de un anume Ferenczi Ferenc) ar fi ajuns fara acte de provenienta legale la o firma de transport (s.c. INDUSTRIAL EXPLOSIVE GROUP srl.), de unde lemnul ar fi fost vandut unuia dintre marii procesatori de lemn din Transilvania (Kronospan Brasov?). GA afirma ca lemnul furat (mai multe zeci de camioane) ar fi fost transportat in baza unui singur act de provenienta, valabil doar pentru un singur transport.

37

Sus: Transport de lemn, in zona Madaras/Csikmadaras GA sustine ca, intr-un caz anterior celui descris mai sus, in 2006 padurarul Gal Pal Laszlo ar fi taiat si transportat ilegal 270mc de lemn din padurea lui GA, in loc de cei 135 mc conveniti.

8.11. Calvarul politistului Cadar Florin Unul dintre cei mai “incomozi” politisti pentru mafia lemnului din Toplita a ajuns la inchisoare, aparent in urma traficului de influenta a sefului IPJ HR, Moldovan Radu-Sandu. Conform unor surse interne, alti cativa zeci de politisti ai IJP HRar fi fost hartuiti administrativ de catre MRS. Incercam sa reconstituim mai jos, in baza unor informatii ce ne-au parvenit din surse credibile din interiorul Politiei Harghita si din anturajul fostului politist Cadar Florin (CF), modul in care acesta se implicase impotriva furtului organizat de lemn de pe raza municipiului Toplita cat si hartuirea administrativa, cu urmari dramatice, la care a fost supus acesta pentru a fi “eliminat din sistem”. (La numerele de telefon si la adresa postala indicate de 'surse', CF nu a fost de gasit. Speram insa ca dupa publicarea acestui raport CF sa aiba oportunitatea sa-si prezinte cazul unui public mai larg, impreuna cu actele doveditoare. Miza cazului CF pare a fi majora, iar elucidarea acestuia poate dovedi, in baza unor documente, implicarea directa a sefului IPJ Harghita, MRS, si implicit a lui Mircea Dusa, in protejarea furtului organizat de lemn din zona Toplita.) Ajuns la Politia Toplita in 1994, la Serviciul Paza si Ordine Publica (POP) CF, un politist ce obtinuse in repetate randuri calificativul “Foarte Bine”, descoperise mai multe cazuri de taieri ilegale de lemn (de ex. in 2004, o parcela de 10ha, in zona “Orosbic”), cazuri pe care le raportase superiorilor sai, care ezitau insa deseori sa ia masurile necesare pentru oprirea 'fenomenului'. In ciuda lipsei de sustinere interna, CF confiscase cu mai multe ocazii lemn “negru” de la unii atreprenori forestieri (TOKES 38

ISTVAN, PLATON SORIN) care lucrau cu o intreprindere de prelucrare a lemnului (s.c. ROVIDANA srl., cu sediul la Toplita). Dupa mai multe asemenea controale, lui CF i s-a transmis din mediul “mafiei lemnului” ca va fi “dezbracat” (de uniforma de politist), adica se vor lua masuri ca CF sa fie destituit.

Sus: Taierea ilegala din anul 2004, in zona “Orsobic'/Toplita. (Sursa foto confidentiala) La scurt timp dupa aceasta, lui CF i s-au intocmit un total de sase dosare penale, in baza unor articole de presa scrise aparent “la comanda” si a unor marturii mincinoase, depuse de unele persoane la care CF efectuase in trecut controale. Cinci din cele sase dosare au fost solutionate de Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita cu N.U.P., dovedindu-se ca acuzele fusesera nefondate (de ex. dosar nr. 51/P/2004, abuz in servicu; dosar nr. 149/P/2004, furt; dosar nr. 159/P/2005, amenintare; dosar nr. 66/P/2005, fals intelectual si uz de fals; dosar nr. 27/D/P/2005, braconaj). Cel de-al saselea dosar penal, pentru care CF avea sa fie judecat si condamnat, in 2010, a fost intocmit tot in 2005, pentru un “furt” (nedovedit), de 6 arbori din zona paraului BRICI, la aprox. 15 km distanta de mun. Toplita, in directie sudvestica, la limita cu Muntele Batrana. Dupa descoperirea taierii ilegale din zona Orosbic si confiscarea unor incarcaturi de lemn de catre CF, in scopul de a-l tine pe CF departe de “problemele” din Toplita, seful IPJ Harghita, MRS, a dispus, ilegal, mutarea acestuia la Vlahita, prin dispozitia secreta S/2084 din 31. 03. 2005, “in interes de serviciu si fara drept la indemnizatii de mutare” (semnat MRS). CF a atacat respectiva decizie in contencios administrativ (primind ulterior castig de cauza). Vazand MRS ca dispozitia S/2084 va urma 39

sa fie anulata, a emis, in 03. 05. 2005, o alta dispozitie (ilegala si aceasta), in baza careia il muta pe CF la Politia Vlahita, dupa care mai avea sa urmeze o detasare, prin ordin verbal, la Politia Ditrau. Paradoxul cazului CF face ca in toamna anului 2006 Politia Toplita aflase ca in aceeasi zona a paraului BRICI14, unde CF ar fi taiat aparent sase arbori, de pe versantii muntelui se taie la ras hectare intregi de padure virgina – de catre firmele s.c. GENEX srl si s.c. INDUSTRIAL GRUP (IG) srl15 16. CF l-a informat pe superiorul lui despre acest fapt, cu toate ca CF nu ava incredere in impartialitatea si disponibilitatea acestuia de a stopa furtul17. La un control al Politiei Toplita, in 16. 02. 2007, la locul faptei, vazand amploarea taierilor (la acea vreme aprox. 150 ha), ofiterii Ursu si Braic ar fi 'fugit' efectiv de la fata locului, lasandu-i pe subofiteri sa scrie procesul verbal de constatare la fata locului. Ulterior, procesul verbal ar fi fost rescris si semnat la birou – in mod ilegal – de Ursu Ioan. Sursele noastre sustin ca se pot pune la dispozitie inregistrari video (depuse deja si la Serviciul DNA Tg. Mures) in care unii dintre cei suspectati de furtul din paraul Brici ar declara ca furtul organizat de lemn de pe acea parcela, prin firmele GENEX si IG, ar fi fost protejat18 de insusi MRS, seful IPJ Harghita. Comparand fotografiile realizate cu ocazia controlului Politiei, in 16. 02. 2007 (vezi jos), cu fotografii realizate de autorul prezentului raport in aceeasi locatie, in 17. 06. 2013 (vezi jos), rezulta ca taierile ilegale au continuat si DUPA controlul Politiei din 16. 02. 2007, sursele noastre estimand ca dupa control s-ar fi taiat inca o suprafata de aprox. 150 (osutacincizeci) ha. Conform informatiilor primite, cazul “PARAUL BRICI”, cu un prejudiciu de aprox. 20,25 milioane RON = 4,6 milioane EUR (300ha X 450mc X 150 Lei profit net/mc = aprox. 20,25 milioane RON = 4,6 milioane EUR) nu ar fi fost solutionat nici pana in prezent. Ca si fapt divers, seful IPJ Harghita, MRS nu ar fi dispus paza zonei cu politisti si jandarmi imediat dupa controlul din 16. 02. 2007 ci doar DUPA ce fusese defrisata inca o suprafata insemnata de padure.

14 Zona respectiva de pe Paraul Brici se afla la SV de Toplita, la limita cu teritoriul administrativ al comunei Lapusna. 15 Sediile s.c. GENEX srl si s.c. INDUSTRIAL GROUP srl se afla in comuna Sarmas, jud. HR, la aprox. 12 km de Toplita, in directia Gheorgheni. 16 Conform surselor, s.c. GENEX srl si s.c. INDUSTRIAL GROUP srl ar fi taiat si transportat lemnul in urma cumpararii a 5000mc de lemn de esenta rasinoasa, pe picior, de la un padurar. Cum 5000mc reprezinta aprox. 10-12ha de padure (1ha = 450-500mc), rezulta ca marea majoritate a suprafetei de 300ha (estimativ 97%) a fost insusita, taiata si transportata ilegal. 17 Conform surselor, Ursu Ioan proteja s.c. INDUSTRIAL GROUP srl, una din cele doua societati comerciale care exploatau ilegal zona. Astfel, aprox. in 2010-2011, cu ocazia unei perchezitii la sediul firmei s-ar fi gasit de catre politistul TEPELUS, intr-o agenda, printre altele si numele lui Ursu Ioan, in asociere cu cantitati de lemn sau sume de bani ce i s-ar cuveni. Conform acelorasi surse, Ursu Ioan ar fi proprietarul unei vile cu mai multe etaje, construita de s.c. INDUSTRIAL GROUP srl., in judetul Neamt. 18 Despre patronul s.c. GENEX srl, dl. Morar Sorin, se spune ca l-ar fi cununat pe fiul lui MRS; fiul lui MRS fiind la randul lui angajat, in trecut, la o firma forestiera din zona Subcetate, jud. Mures. Despre s.c. GENEX srl se spune ca in ciuda cantitatilor mari de lemn, taiate si prelucrate ilegal, firma nu ar fi fost supusa unor controalele financiare detaliate. Tinand cont de faptul ca seful Administratiei Financiare, Mutica Sanda, este sotia directorului Directiei silvice Harghita, Mutica Catalin, implicat la randul lui in activitati ilicite cu lemn cat si in 'musamalizarea' unui accident de braconaj de urs, soldat cu un mort si un ranit (in zona Secu-Bilbor, 22-23 aprilie 2013), nu este de mirare ca firme precum GENEX sunt menajate si din acest punct de vedere.

40

41

Sus: Furtul de padure din zona “Paraul Brici”/Toplita. Prinsi de catre politie in flagrant delict, la 16. 02. 2007, hotii au putut totusi sa-si continue nestingherit munca pe parcursul anului, taiand un total de circa 300ha, valoarea prejudiciului fiind de peste 4 milioane Euro. Dupa terminarea taierilor, seful IPJ Harghita a dispus pazirea zonei...(Sursa foto confidentiala)

42

Sus: Continuarea taierilor in zona paraul Brici, in vara anului 2007 (Sursa foto confidentiala) Jos: Versantii deasupra paraului Brici in 17 iunie 2013. Se poate vedea cum taierile s-au extins ulterior controalelor din 2007 si pe creste.

43

Sus: In august 2012, o parte din terenul defrisat a fost incendiat, in vederea stergerii urmelor (marcaje). Cu toate ca incendierea suprafetelor taiate ilegal in contextul unor controale ale Politiei este o practica uzuala si in aceasta zona, autoritatile nu au investigat cazul in amanunt, avansand ca si explicatie cauze naturale sau neglijenta unor cetateni. 44

Calvarul lui CF incepuse inca in 2004/2005, dupa depistarea taierii ilegale de 10ha din zona “Orsobic”, deci inainte de descoperirea cazului “Paraul Brici”, in toamna anului 2006/iarna 2007 si avea sa continuie in paralel cu desfasurarea taierilor ilegale in paraul Brici ce au durat min. un an. Sirul evenimentelor pe scurt: La comanda sefului de post din com. Ibanesti, jud. Mures (zona Gurghiu/Lapusna), doi dintre muncitorii ce participasera la furtul din “Orosbic” (MUNTEANU MARCEL (MM) si TURTUREANU XY (TXY) au depus marturie mincinoasa (oferindu-li-se cate 1000 RON) impotriva lui CF, privind “furtul” a sase arbori din zona paraul Brici. Oferire mitei de 1000 RON a admis-o ulterior chiar unul dintre cei doi martori. Conform acestuia, marturiile mincinoase impotriva lui CF ar fi fost depuse la presiunea “antreprenorilor” Tokes Istvan si Platon Sorin, in spatele carora s-ar fi aflat “cei de la 'doi-si-un-sfert'” – fosta unitate de informare UM 0215, astazi DGIPI – serviciul secret al Ministerul administratiei si internelor MAI, aflat, la nivel judetean, in subordinea sefului IPJ (in cazul de fata Moldovan Radu-Sandu). Detalii despre rolul controversat al DGIPI in evolutia Romaniei postcomuniste (lipsa control parlamentar, implicare in “mineriada” din 13 iunie 1990, actiuni de diversiune impotriva opozitiei democratice, practici de santaj al politistilor samd.) se pot afla din articole de ziar sau de la politisti afectati de abuzuri comise de unii angajati ai DGIPI.19 In baza acelor marturii mincinoase Parchetul de pe langa Judecatoria Reghin dispune inceperea urmaririi penale impotriva lui CF, cu toate ca in cazul politistilor instanta competenta este tribunalul cat si parchetul aferent. Cunoscute fiind deciziile Parchetului de pe langa Tribunalul Harghita, favorabile lui CF (vezi. N.U.P.-uri), pentru ca CF sa poata fi condamnat (abuziv), dosarul de “furt”, “fabricat” acestuia, “trebuia” anchetat si judecat “obligatoriu” la Judecatoria Reghin. In acest sens a intervenit din nou MRS, cu adresa IPJ Harghita nr. 42123/21. 11. 2005, in care se afirma, contrar faptelor, si in ciuda lipsei de relevanta a acestui aspect ca, la momentul comiterii faptei imputate, in 2004, CF nu ar fi lucrat la politia judiciara20, motiv pentru care competenta de judecata s-ar afla la judecatorie, si nu la tribunal. Declaratia respectiva este falsa deoarece CF lucrase mai multi ani in politia judiciara si, in afara de aceasta, art. 64(2) Legea 360/02. 06. 200221 privind statutul politistului prevede competente de judecata a unor infractiuni comise de politsti exclusiv si nediferentiat pentru tribunale si parchetele de pe langa tribunale resp. pentru instante superioare – insa NU si pentru judecatorii. In baza acestui document ce trebuie considerat un caz flagrant de fals intelectual si abuz in serviciu, Judecatoria Reghin l-a condamnat pe CF la 3 ani de inchisoare cu executare – aparent fara a i se permite prezentarea unor probe in apararea lui22. In urma recursurilor la tribunal si curtea de apel, pedeapsa s-a redus la 2 ani cu executare. CF, in loc sa se pensioneze in timpul procesului – ceea ce ar fi insemnat aparent garantia de libertate pentru el – a renuntat la aceasta optiune, bazandu-se pe faptul ca este nevinovat si dosarul instrumentat impotriva lui este unul “fabricat” ce trebuie respins de catre instante. 19 Vezi articol Wikipedia DGIPI; LINK: http://ro.wikipedia.org/wiki/Direc%C8%9Bia_General%C4%83_de_Informa %C8%9Bii_%C8%99i_Protec%C8%9Bie_Intern%C4%83 20 In realitate, CF lucrase, din 1994-2006 cu drepturi depline la Politia Toplita, ceea ce inseamna, implicit, ca lucrase la politia judiciara, constatand infractiuni si aplicand amenzi. CF a fost “pus la dispozitie” (=la munca de birou) doar in 2006, si asta in mod abuziv. Asadar, anul 2006 reprezinta momentul excluderii lui CF din politia judiciara si nu 2004. 21 Art. 64 (2) L 360/2002:”Competenţa de a efectua supravegherea urmăririi penale şi de a judeca în fond infracţiunile săvârşite de poliţişti revine parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunalelor - pentru infracţiunile comise de către agenţii de poliţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi curţilor de apel - pentru infracţiunile comise de către ofiţerii de poliţie, până la gradul de comisar-şef inclusiv, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Curţii Supreme de Justiţie pentru infracţiunile comise de chestorii de poliţie.” Vezi: Legea nr. 360/20002 privind statutul politistului: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=36345 22 In schimb, marturia martorilor mincinosi a fost acceptata de judecatorie, in ciuda faptului ca unii dintre ei fusesera condamnati in trecut pentru ultraj impotriva unor politisti.

45

Cand sentinta a ramas totusi definitiva, CF s-a prezentat singur la Penitenciarul Miercurea Ciuc unde a petrecut peste un an, inainte sa fie eliberat, in primavara anului 2011. In timpul incarcerarii, sotia lui CF a facut demersuri la Ocolul silvic Gurghiu, obtinand de la aceasta institutie un document probator, depus in 17. 07. 2010 la Judecatoria Reghin, conform caruia, in urma controlului anual efectuat de O.s. Gurghiu, NU s-ar fi constatat sustragerea unor arbori de pe parcela indicata in dosarul lui CF, de aici rezultand ca faptele imputate lui CF nu subzista. La putin timp dupa obtinerea si depunerea la judecatorie a documentului probator, sotia lui CF fusese amenintata prin telefon, cerandu-i-se sa retraga respectivul document de la judecatorie. Deoarece CF resp. sotia acestuia au refuzat sa se “conformeze”, in noaptea din 29-30 august 2010, autori provenind probabil din mediul 'mafiei lemnului' au spart usa garajului lui CF, incendiind garajul si masina parcata inauntru. Paguba estimata: 80.000 Lei.

Sus: Autoturismul incendiat al lui Cadar Florin, in fata garajului (Sursa foto confidentiala) Aproximativ in decembrie 2011, in contextul investigarii mai multor cazuri de taieri ilegale de lemn, la Toplita au avut loc descinderi ale DIICOT Tg. Mures, la sediul ocolului silvic din municipiu, in urma carora s-au gasit sume importante de bani,23 printre altele si la membri ai familiei directorului O.s. 23 Vezi: Neagoe Larisa: Procurorii anchetează „mafia lemnului". Romania Libera; LINK: http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/procurorii-ancheteaza-mafia-lemnului-247644.html

46

Toplita, DUSA CODRUT (DC), acesta fiind retinut apoi timp de 24 de ore, el fiind cercetat in prezent, cel putin scriptic, in stare de libertate. Faptic, dosarul pare sa stea 'neatins' si nefinalizat, dovada fiind insasi faptul ca DC ocupa, in continuare, functia de director al O.s. Toplita. Nu in ultimul rand, in august 2012 a fost incendiata o parte semnificativa din terenul de 300ha, defrisat in 2006-2007 pe paraul Brici, disparand astfel si o parte din urmele taierilor ilegale (cioate nemarcate). Nu in ultimul rand, in anii in care CF era supus hartuirii administrative de catre seful IPJ Harghita, fostul consilier popular PCR al orasului Toplita, ulterior Primar, Prefect si deputat, Mircea Dusa, a inregistrat o ascensiune politica si profesionala constanta iar dupa numirea lui in functia de Ministru al administratiei si internelor, in vara anului 2012, MD l-a avansat pe MRS la gradul de general. Gurile rele sustin ca furtul celor 300ha de padure de pe paraul Brici, in 2007, ar fi servit, in 2008, in parte la finantarea campaniei electorale a PSD si a lui MD, avansarea in grad a lui MRS fiind recompensa fata de acesta pentru protejarea afacerilor ilicite cu lemn care i-ar fi asigurat lui MD ascensiunea politica de dupa 2008.24 Un ultim aspect, demn de mentionat: Inca inainte de inceperea proceselor impotriva lui CF, articolele de presa scrise in acea perioada impotriva lui facusera, in 05. 04. 20005, obiectul unei interpelari in Camera Deputatilor, din partea dlui. Mircea Alexandru, retinandu-se ca nu exista probe incriminatoare la adresa lui politistului. Dupa eliberarea din penitenciar, in martie 2011, CF nu a fost reprimit in randurile Politiei, furtul de lemn de pe raza mun. Toplita continuand si in prezent. Jos: Furt de lemn, la scara mica, in zona Paraul Brici (Foto: 17. 06. 2013)

24 In timpul derularii procesului impotriva lui, CF a fost in audienta la MD, pe atunci deputat, cerandu-i sprijinul pentru rezolvarea problemei cu care se confrunta. Dupa ce il ascultase pe CF, MD i-ar fi raspuns ca nu-l poate ajuta, deoarece partidul lui (PSD) nu este la putere. La fel, nici audienta din 06. 06. 2006, la seful Inspectoratului general al politiei romane (IGPR), dl. Dan Ioan Fatuloiu, nu a contribuit la rezolvarea problemei lui CF cu procesul ilegal de la Judecatoria Reghin, dl. Fataloiu omitand sa dea orice fel de raspuns privind judecarea abuziva a lui CF de catre aceasta instanta.

47

8. 12. “Interesul nostru este sa distrugem Tinutul Secuiesc – si ne bucura ca ungurii fac asta!” Domnul XY, un fost deputat UDMR din jud. Harghita, vorbeste sub protectia anonimatului despre lupta, de la cel mai inalt nivel politic, administrativ si jurisdictional, impotriva mafiei lemnului – si “esecul rasunator” al acesteia. Conform propriilor declaratii, profesorul, istoricul si autorul de carti XY infiintase, imediat dupa revolutia din 1989, filiala UDMR Gheorgheni si a initiat proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc. A.) Implicarea impotriva gestionarii frauduloase a padurilor In 1998 XY devenise membru in Comisia privind analizarea situatia economiei forestiere din Romania, dupa ce devenise, in 1996, parlamentar. In cadrul acesteia a adus dovezi ca aprox. 4 milioane(!) mc masa lemnoasa exploatata dupa doboraturile de vant din 1995 in judetul Harghita NU ar fi fost declarate – ci in mare parte furate. Datorita activitatii sale specifice va fi schimbata in acea perioada atat conducerea centrala a Regiei nationale a padurilor, ROMSILVA (directorul general GHEORGHE CAHNITA si directorul general adjunct DENES DOMOKOS /DOMINIC (DD). In jud. Harghita va fi schimbat directorul ROMSILVA pe judet (acelasi DENES DOMINIC). In afara de aceasta, se dovedesc infractiunile grave comise pana atunci de DD si ION MICU (functionar in post de conducere la Directia Silvica/ROMSILVA HR). In timpul celor trei mandate, XY a avut peste 200 de interpelari in parlament, pe tema furtului de paduri. Intre 2001 si 2008 va fi membru in Comisa de cercetare a abuzurilor, coruptiei si pentru petitii (CCA) a Camerei Deputatilor (CDEP), condusa de Gheorghe Mohora – PSD; sprijinita in activitate de catre DAN CORIOLAN SIMEDRU - PNL. In 2001, in urma unui control in teritoriu (participa membri CDEP, ROMSILVA) se dovedeste comiterea unor infractiuni grave la Ocolul Silvic Gheorgheni, condus de MELLES ELOD (ME)25. (Vezi si sus, cazul “Pal Antal”). In 2003 urmeaza inca doua controale la Ocolul Silvic Gheorgheni (participa membri ai CCA/CDEP, a Autoritatii nationale de control a Garzii financiare si a Garzii de Mediu). Rapoartele intocmite cu acea ocazie duc la depunerea a 11 (unsprezece) dosare penale impotriva lui ME, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Mures. Curtea de Apel Mures a trimis insa dosarele spre “competenta solutionare” la Parchetul de pe langa Tribunalul Miercurea Ciuc care la randul sau l-a trimis la Parchetul de pe langa Judecatoria Gheorgheni – deci succesiv la instante de rang inferior! Aici, intre intre 2004-2007, 10 din cele 11 dosare au fost “musamalizate”, prin emiterea unor rezolutii N.U.P., cu participarea procurorilor Majeczki Izabella, Ion Muresan si Petru Dan – cel din urma fiind un apropiat al lui MRS si totodata acela care avea sa emita, in 2009, decizia N.U.P. pentru seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu (MRS), privind acuzatiile de tortura in perioada 1986-1989). Un singur dosar (nr. 73/P/2003) a ajuns in justitie, insa solutionarea lui a fost tergiversata timp de un an la Judecatoria Gheorgheni, de catre judecatorul SZABO TIBOR/TIBERIU.

25 LINK Emisiune PRO TV, in care se face referire la ilegalitatile comise de ME in parcelele 209-210 O.S. Gheorgheni, precum si la amenintarile acestuia la adresa unor colegi padurari: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/mareadefrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea-3.html

48

Sus: Sala comisie Camera Deputatior. (Sursa foto: www.cdep.ro) ME a cerut stramutarea dosarului la alta judecatorie, cererea fiindu-i insa respinsa. Ulterior, dosarul avea sa fie totusi stramutat in jud. Neamt, in mod ilegal, in urma interventiei politicianului din acelasi judet, Culita Tarata, care beneficiase de taierile (ilegale?) in urma doboraturilor din jud. Harghita, in 1995. In 2006 XY a contestat la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) stramutarea dosarului. CSM ii raspunde insa (prin dl. Dan Lupascu) ca stramutarea ar fi fost legala, cu toate ca legea prevede, aparent, altceva. Totusi, in acelasi an, inspectia judiciara a CSM, Sectia procurori, recunoaste gravele ilegalitati comise in cercetarea dosarelor lui ME. Amintim doar de schimbarea unor probe, in 2004, in dosarul 74/P/2003 – fiind prins cu aceasta ilegalitate de catre organele judetene de politie si ITSRV HR. Curtea de Apel Tg. Mures nu a luat insa in considerare aceasta infractiune si a decis realizarea unei noi expertize, de catre acelasi DENES DOMINIC care adusese, intre 1995-1998 prejudicii atat de grave pentru fondul forestier si statul roman si care fusese destituit din acest motiv in urma controalelor CCA/CDEP (vezi sus). Curtea de Apel Tg. Mures l-a absolvit ulterior pe ME de orice raspundere penala. XY, prin interpelari si declaratii politice a atras atentia asupra favorizarea infractorului comisa in acest caz de catre institutiile judiciare ale statului. B.) Implicarea privind retrocedarile si impotriva improprietaririlor abuzive (cu paduri) Intre 2006-2008 XY a initiat trei controale in zona Gheorgheni, impreuna cu Autoritatea nationala pentru retrocedarea proprietatilor, prin care s-au dovedit gravele infractiuni atat in gospodarirea padurilor cat si in retorcedarea fondului forestier catre fostii proprietari/mostenitori de drept. Deoarece aceste controale nu fusesera recunoscute de catre autoritatile locale, XY a organizat, la inceputul anului 2008, un control special al CCA/CDEP impreuna cu reprezentanti MAI (un ofiter), prin care s-a confirmat veridicitatea celor constatate in cotroalele anterioare. In urma controlului s-a redactat un referat al CCA/CDEP, cu nr. 398/2008, trimis la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) Bucuresti cat si la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Rezultatele acestor controale invinuiau personaje politice locale si judetene importante, cum ar fi: 49

- NAGY ISTVAN (secretar al CL/Primariei Gheorgheni, fost deputat UDMR, intre 19996-2000; - PAL ARPAD fost primar al orasului Gheorgheni intre 1996-2004; dupa 2008 deputat; - MIRCEA DUSA, prefect al judetului Harghita intre 2000-2004, toti acestia contribuind la comiterea unor grave infractiuni privind improprietariri ilegale cu terenuri in favoarea unor persoane neindreptatite, in special prin decizii abuzive ale Comisei judetene de retrocedare. Cu ocazia controlului parlamentar s-a deovedit ca existau nu mai putin de 322 asemenea cazuri in Gheorgheni, fapte ce nu fusesera cercetate penal si nici solutionate. Din contra, lucratori ai Politiei, Parchetului si Primariei aveau sa-i incite mai tarziu pe localnici impotiva lui XY. XY a ajuns in posesia unui document compromitator la adresa procuroarei Majeczki Izabella (MI) prin care aceasta ceruse stramutarea cercetarilor privind aceste improprietariri, de la Parchetul de pe langa ICCJ tocmai la Parchetul Gheorgheni, contrar practicilor si normelor in vigoare care nu permit stramutarea dosarelor catre instante de rang inferior ci doar in directie inversa. Ciudat este si motivul invocat de MI: Politistii din Bucuresti s-ar afla, aparent, prea departe de 'locul faptei', Gheorgheni! XY a gasit apoi si urma unui dosar penal (nr. 10/P/2008), deschis la DNA Tg. Mures, printre altele, impotriva lui MIRCEA DUSA, PAL ARPAD si NAGY ISTVAN (in total 28 persoane din politica, politie si silvicultura zonei Gheorgheni), MD fiind acuzat de abuz in serviciu impotriva interesului persoanelor si fals intelectual. Din datele dosarului rezulta ca, ICCJ si-ar fi declinat intr-adevar competenta catre Parchetul Gheorgheni. Aproximativ in 2009 procuroarea Majeczki Izabella avea sa-i absolve PE TOTI inculpatii de raspunderea penala, solutionand dosarul cu N.U.P. pe toata linia.

Sus: Una din numeroasele rezolutii N.U.P. a Prim procurorului Majeczki Izabella, in favoarea unor persoane implicate in furtul organizat de lemne. In cazul de fata: N.U.P. pentru Melles Elod

50

Sustragere si distrugere repetata de inscrisuri oficiale, la Camera Deputatilor XY a constatat, la scurt timp dupa alegerile generale din toamna anului 2000, sustragerea documentelor intocmite de Comisia privind analizarea situatia economiei forestiere din Romania, din care facuse parte si XY , incepand cu 1998. Conform declaratiei lui XY ar fi fost sustrase practic toate documentele care se aflau pe rafturile incaperii (dimensiune aproximativa 4 X 4 m) unde fusesera stocate. Dupa alegerile generale din 2004, XY a fost martorul sustragerii unui numar de dosare a CCA/CDEP de catre femeile de servici care le-ar fi aruncat, pur si simplu, la tomberoanele Parlamentului. Valer Dorneanu si sustragerea documentelor probatoare privind furtul de paduri Unul dintre cei care trebuie sa fi avut cunostinta de aceste sustrageri trebuie sa fi fost insasi Valer Dorneanu (VD), presedintele Camerei Deputatilor intre anii 2000-2004 – asadar “gazda” si “administratorul” Parlamentului, care in mod cert stia despre existenta dosarelor incomode, cu atat mai mult cu cat intre 2004-2005 VD avea sa ajunga tocmai in fruntea aceleiasi Comisiei de cercetare a abuzurilor (CCA) de und aveau sa dispara apoi dosarele, fiind astfel in pozitia cheie privind dosarele incomode despre mafia lemnului. Dece se poate banui ca VD stia de sustragerea dosarelor si putea avea un interes ca ele sa dispara? VD este originar din Borsec, nu departe de Toplita si cunostea, conform declaratiilor fostului deputat UDMR, suficiente detalii despre exploatarile ilegale de paduri din zona, comise de intreprinzatorii forestieri patronati de colegul lui de partid, Mircea Dusa.26 Razbunare impotriva lui XY, prin procese penale Intre 1998 si 2004 s-au initiat 12 (douasprezece) procese penale impotriva lui XY, pt. declaratiile sale politice, procesele fiind castigate de XY, tinand cont de imunitatea parlamentara de care beneficia. Totusi, in 2008, unii beneficiari ai retrocedarilor ilegale, printre care si TINKA KALMAN/COLOMAN (TK), un intreprinzator forestier controversat din Gheorgheni, au initiat un proces penal impotriva lui XY, acuznadu-l de calomnie – si asta in ciuda faptului ca calomnia nu era considerata fapta penala. Totusi, procurorii au luat in considerare exceptia de neconstitutionalitate a eliminarii calomniei din Codul Penal, exceptie depusa aparent de DAN VOICULESCU(?), astfel incat XY a fost invitat la Parchetul de pe langa ICCJ Bucuresti de catre procurorul VASILE VINTILESCU care l-a amenintat(!) pe XY cu 3 ani de inchisoare in caz ca nu se va impaca cu petentul TK - impacarea insemnand retragerea referatului parlamentar din 2008, privind responsabilii pentru improprietaririle ilegale si discretionare din Gheorgheni. Urmarirea penala impotriva lui XY incepuse imediat dupa incetarea mandatului sau, in 2008, motiv pentru care XY s-a adresat Comsiei de cercetare a abuzurilor, din care facuse parte pana atunci. Comisia s-a adresat la randul ei Comisiei juridice si de imunitati a CDEP, solicitatnd un punct de vedere privind legalitatea demersului juridic impotriva lui XY. Cum era de asteptat, comisia a constatat ca XY nu poate fi urmarit penal pentru luarile sale de pozitie din timpul mandatului. Acest document a fost remis apoi de catre XY, impreuna cu presedintele Comisiei juridice, dnei Procuror general, LAURA CODRUTA KOVESI (LCK) care, in mod surpinzator a afirmat ca urmarirea penala a fostului 26 Pentru a arata cat de bine informat era VD despre afacerile ilicite de la Toplita, in care era implicat si Mircea Dusa, mentionam aici doar ca VD, conform fostului deputat UDMR, era in tema cu cercetarile CCA/CDEP privind procesul de privatizare al unei intreprinderi de stat din Toplita, viciat, aparent, in urma interventiei lui Mircea Dusa, in favoarea unei persoane apropiate lui. In urma acestor inginerii financiare, unul dintre potentialii cumparatori, un anume domn RATEA NICOLAE, ar fi suferit pierderi financiare insemnate, motiv pentru care ar fi avut mai tarziu un atac vascular cerebral fatal. Cu alte cuvinte, dl. VD era in tema cu faptul ca CCA cerceta acest caz, motiv pentru care l-ar fi “certat” chiar pe unul dintre membri PRM ai CCA, un domn cu numele “BULAE”. Cele prezentate mai sus il indica deci pe VD ca fiind cel mai in masura sa contribuie la elucidarea misterului privind disparitia unor dosare “grele”, in perioada in care el ajunsese presedintele CCA/CDEP, dupa alegerile parlamentare din 2004.

51

deputat, pentru luarile sale de pozitie ar fi legala si in concluzie se poate instrumenta dosarul. Astfel, XY a ajuns sa fie cercetat penal tocmai de cei pe care ii criticase intens de la forul Parlamentului pt. 'musamalizarea' furtului de lemne si improprietaririle abuzive – XY fiind astfel expus unor eventuale actiuni cu caracter revansard din partea oponentilor sai. Contrar celor afirmate de LCK, si CDEP adoptase ulterior, in plen, un punct de vedere privind caracterul abuziv al cercetarilor impotriva fostului deputat. XY s-a adresat deasemenea, de mai multe ori, Administratiei Prezidentiale, ICCJ si CSM, solicitand cercetarea faptelor retinute in referatului parlamentar despre 'mafia lemnului', realizat cu cativa ani in urma. Din raspunsul acestor institutii a reiesit insa ca faptasii nu ar trebui trasi la raspundere. Ultima dezamagire a lui XY cu institutiile de varf ale statului a reprezentat-o lipsa oricarui raspuns din partea dnei. LCK la plangerea remisa de catre fostul deputat si presedintele Comisei de cercetare a abuzurilor (CCA), dl. Tudor Mohora, privind stramutarea ilegala a dosarelor penale impotriva lui XY, de la ICCJ la instanta cu cel mai inferior rang, Judecatoria Gheorgheni. Din raspunsurile primite intre 2006 si 2008 de la CSM se poate citi cu usurinta cum aceasta institutie de importanta cruciala pentru jurisdictia din Romania, si-a schimbat, pas cu pas, atitudinea fata de delictele silvice majore din judetul Harghita, realizand in decurs de doi ani o turnura de 180 de grade, de la sustinerea punctului de vedere a unui luptator impotriva 'mafiei lemnului' (2006) la absolvirea de orice raspundere a hotilor de lemn (2008).

Sus: Comisia juridica a CDEP confirma: Fostul deputat nu poate fi cercetat penal pentru activitatea specifica de parlamentar.

52

Sus: Parchetul dpl Tribunalul Harghite admite totusi plangerea penala impotriva fostului deputat, pentru opiniile exprimate in timpul mandatului(!). In octombrie 2009 XY a fost scos, intr-un final, de sub urmarire penala de catre Prim procurorul Parchetului Gheorgheni, controversata Majeczki Izabella. Pe de alta parte, nici dosarele intocmite in baza referatului parlamentar al CCA/CDEP cat si dupa cele trei controale ale autoritatilor pentru retrocedarea proprietatilor NU au fost solutionate conform legilor si asteptarilor firesti ale societatii – incheindu-se cu deja celebrele N.U.P.-uri. Motivul acestui esec este, in opinia fostului deputat XY ca “in spatele hotilor stau persoane foarte influente.” Incheiem cu urmatoarele aprecieri auzite de la XY: - “Casta aceasta de judecatori este un pericol de moarte pentru societate.” - “Omul mic le este expus. Unii au murit deja de inima rea.” - “Padurile se pot distruge pentru ca judecatorii si procurorii ii apara pe hoti.” Intr-o discutie cu autorul acestui raport, XY l-a citat pe un coleg deputat, din grupul UNPR (“NICOLICI”?), cu urmatoarele cuvinte: “Interesul nostru este sa distrugem Tinutul Secuiesc (prin intermediul furtului de paduri) si ne bucura ca defapt o fac ungurii.” Privite in ansamblul lor si tinand cont de efectul cumulat, 'fenomenele' stranii din exploatarea forestiera, Politie, Parchet, sistemul judecatoresc si din administratia locala, ce se petrec in Tinutul Secuiesc de mai multe decenii, par sa confirme declaratia deputatului.

53

9. CATIVA FUNCTIONARI PUBLICI ASOCIATI CU 'MAFIA LEMNULUI' Mai jos prezentam cativa (putini) functionari publici despre care am obtinut un numar suficient de mare de informatii si indicii ca ar fi implicati in furtul organizat de lemn, in jud. Harghita.

9.1. POLITISTI 9.1.1. CHIRIAC FLORIN Fost sef de post la Plaiesii de Jos, aproximativ intre 2002/3 si 2009, acesta ar fi fost “retras” din post si pensionat in urma unor cercetari DGA privind fapte de coruptie. Reintors in judetul Vaslui (intr-o localitate la aprox. 20 km distanta de mun. Vaslui, conform unor martori), acolo fiindu-i construita o casa de locuit, cu lemn si cu forta de munca in buna parte gratuite, din Plaiesii de Jos. Persoane implicate in constructia casei: Veres Csabi, lucrari tamplarie; Santa Andras, lucrari tinichigerie; dl. Csuros junior; dl. “Pucu”; dl. Zsuzsa Istvan, sapaturi fundatie. Materialul si muncitorii erau transportati cu un camion de culoare portocalie, marca Mercedes, cu o prelata inscriptionata “TOBLER”, proprietate a dlui. Csuros Andras, presedintele composesoratului Plaiesii de Sus. Acesta din urma nu poate prezenta chitante pentru materialul livrat, afirmand ca ar fi primit in schimbul lemnului doar carburant de la dl. Chiriac. Unii localnici sustin ca “Chiriac nu a facut mai nimic pentru solutionarea unor cazuri de furt de lemne, reclamate de acestia. Cu ocazia solutionarii unui caz de furt de lemne chiar de catre cei pagubiti, Chiriac Florin i-ar fi spus pagubitului, Bodo Arpad, ca acesta ar “creea doar probleme de cand s-a reintors in sat” (vezi si sus)27. 9.1.2. BUCUR ION “JANCSI” Fost sef de post la Plaiesii de Jos, aproximativ din 2007 pana in 2012/13, era cunoscut pentru neimplicarea in solutionarea mai multor cazuri de furt de lemne, reclamate in scris de catre localnici. Au fost cazuri cand a tergiversat sau chiar omis sa inregistreze unele plangeri, ascunzandu-le apoi in birou. Localnicii spun despre Bucur Ion (BI) ca isi petrecea deseori serile in separeul restaurantului “Vackor”, in timp ce camioanele sau tractoarele ce transportau lemn taiat ilegal circulau prin sat. Consumatia era platita de catre beneficiarii acelor transporturi. Privind cazul agresarii unui locuitor in varsta de catre cainele de paza a unui patron de firma de exploatare si prelucrare a lemnului (Farkas Lorant), atunci cand familia celui agresat insistase fata de BI, in februarie 2012, la sediul postului de Politie ca BI sa ajute la rezolvarea cazului si la plata daunelor morale de catre vinovat, asa cum le pusese in vedere, BI i-ar fi insultat pe acestia, de fata cu alti colegi politisti (politistul “Georgica”), spunandu-le “Plecati de aici, tarani prosti!”

27 Informatiile primite despre construirea casei lui Chiriac Florin, in jud. Vaslui, indica, ca si in alte cazuri similare a construirii unor vile pentru politisti corupti de catre antreprenori implicatin afaceri cu lemn, ca este vorba de o rasplata pentru diversele “servicii” pe care le-a prestat ChF celor din Plaiesii – cu alte cuvinte, construirea vilei lui ChF pare a fi un act de coruptie, de la incceput pana la sfarsit.

54

Despre BI si proprietarul cainelui care-l agresase pe cetateanul din Plaiesii de Sus se spune ca ar fi in relatie de prietenie, proprietarul cainelui avand legaturi cu mediul interlop din Tg. Secuiesc/Kezdivasarhely (contrabanda cu tigari, alcool si lemn), fiind totodata protejat de persoane apropiate lui Teodor Melescanu, directorul SIE (prin ginerele acestuia, omul de afaceri Peter Imre). Fiind protejata in Plaiesii de Jos de catre politistul BI, respectiva persoana din Tg. Secuiesc isi desfasura, in 2010-2012, nestingherit afacerile pe raza comunei. (Numerele de inmatriculare ale unora dintre masinile cu care se deplasau si cu care transportau aceste persoane lemnul furat, sunt urmatoarele: CV 02 YTS (Nissan 4X4); CV 34 CDX (camion DAF). Ca si fapt divers, BI si-ar fi petrecut Revelionul din 2012(?) in Ungaria, impreuna cu un primar din zona si cu padurarul Lazar Lajos “Lajcsi”. In urma controalelor si a raziilor din toamna anului 2012, BI a fost “mutat”, in decembrie 2012, la postul de politie Sancraieni, langa Miercurea Ciuc. In prezent se vehiculeaza despre BI ca ar face demersuri la superiorii sai (unul dintre ei fiind chiar un inchi de-al lui) pentru a-l destitui pe un coleg politist “incomod” pentru hotii de lemne. O fapta incomparabil mai grava decat cele de mai sus a comis-o BI in urma cu aprox. 5 ani cand acesta, impeuna cu un alt politist, i-a batut crunt pe KALANYOS CSABA (KCs) si pe sotia acestuia, ANGELA (KA), ce locuiesc in comunitatea de romi de la marginea satului Casinu Nou/Kaszonujfalu, la iesirea spre Plaiesii de Jos. Drept urmare, KCs a trebuit operat, fiindu-i scoase un rinichi si splina(!). Conform propriilor declaratii, KCs nu beneficiaza de pensie de boala. KA a suferit o dubla ruptura a bratului in urma batailor primite de la BI. Aceste fapte ale lui BI nu au fost judecate, deoarece, conform declaratiilor partii vatamate, KCs si KA, Parchetul si/sau Politia “nu le-ar fi permis sa solicite un certificat medico-legal resp. zile de ingrijire medicala” (o incalcare grava de catre organele de ancheta a Codului de Porcedura penala si a codului deontologic). In urma platii unei sume de aprox. 15.000 Lei daune morale de catre BI, reprezentanti ai Parchetului/Politiei ar fi facut presiuni asupra lui Kalanyos Cs. si A. sa semneze o declaratie ca s-ar fi impacat cu BI. Consideram ca in cazuri de vatamare corporala grava, ca cel de fata, rezolvarea problemei pe cale amiabila nu este o solutie legala ci se impune cercetarea resp. inceperea urmarii penale. BI si-ar fi mutat domiciliul, nu demult, conform informatiilor unor localnici din Plaiesii, intr-o casa recent construita in cartierul “de elita” Sumuleu Ciuc/Csiksomlyo, din Miercurea Ciuc, in apropierea bisericii. In urma mutarii locului de munca a lui BI la Sancraieni, Primarul comunei Plaiesii de Jos, Andras Zoltan, l-ar fi rugat pe MRS ca BI sa fie readus la postul de politie Plaiesii de Jos. 9.1.3. VOICU VASILE Fost sef de post la Plaiesii de Jos, in anii 90, a fost avansat sef de sectie nr. 2, la Tusnad. Lui Voicu Vasile (VV) i se atribuie un numar mare de fapte de coruptie si de alte abuzuri, pentru care a fost retinut, in februarie 2013, in urma unor cercetari a DNA Tg. Mures, urmand sa inceapa procesul penal impotriva lui. Lui VV i se atribuie, printre altele, urmatoarele fapte: - patronarea unor afaceri ilegale cu lemn si participarea activa la acestea, in zona Plaiesii si Tusnad, derulate aparent si printr-o societate comerciala personala, in jud. Vrancea. Numerele de inmatriculare ale unor camioane cu care se transporta lemn taiat ilegal resp. furat, sunt urmatoarele: HR 78 ZOK; HR 79 ZOK; HR 01 VOJ (IVECO); HR 02 ETU (MAN).

55

- vanzarea de permise de conducere la 500 Euro/buc. unor participanti la afacerile ilegale cu lemn, aparent si catre sotia patronului unei firmei de exploatare de lemn – patronului atribuindu-se, in afara de furturi de lemn si acte de agresiune fizica la adresa unor localnici. Proprietatile lui VV, printre care se numara si Pensiunea Bradul din Tusnad, nu figureaza in declaratiile lui de avere; la fel, nici apartamentul de oaspeti (“Apartament Maria”) din statiunea Mangalia – ambele co-administrate de partenera lui de viata. Despre Pensiunea Bradul se spune ca ar fi un “loc de protocol” pentru numerosi politisti ai IPJ Harghita.

Sus: Hotel Bradul, Tusnad Bai (Sursa foto: www.turistinfo.ro)

56

Jos: Info Apartament Maria, Mangalia (Sursa foto: www.turistinfo.ro)

Redam mai jos marturia unei surse anonime, din interiorul IPJ Harghita, despre activitatea lui Voicu Vasile (VV): “Desi VV era inspector in acea perioada (2007-2008), politistul Nica Nicolae (NN) era mirat de faptele de coruptie comise de VV. A adus aceste fapte la cunostinta Inspectorului sef al IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu (MRS), insa acesta l-a lasat pe VV sa-si continue afacerile. Dupa ce a incetat sa-l mai reclame pe VV (in acea perioada seful Politiei orasului Tusnad), MRS l-a facut pe NN sef al Serviciului Politiei rutiere pe judet, NN fiind totodata avansat, foare rapid, la gradul de Comisar sef. VV, in ciuda faptului ca comisese multe fapte de coruptie, in ciuda faptului ca colegii de la Tusnad se plangeau la MRS de acestea, VV a fost promovat din functia de Sef formatiune ordine publica in functia de Sef sectie nr. 2 IPJ Harghita. Astfel, VV a devenit sef peste noua posturi de politie din subordinea lui, putand sa-si extinda afacerile si sa “adune” din toate partile. VV a ajuns ofiter, din functia de sef de post, cu toate ca studiile lui fusesera “cumparate” cu cartofi din comuna CiucSingeorgiu unde fusese sef de post cativa ani.” 9.1.4. MOLDOVAN RADU-SANDU Sef IPJ Harghita, 2004 – prezent 9.1.4.a.) Din plangerea penala nr. 531/19. 02. 2008, depusa la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Parchetelor Militare Bucuresti de catre Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), rezulta ca, in anii 1985-1989, MRS ar fi cercetat abuziv, torturat si supus la tratamente “crude, inumane si degradante”, in mod sistematic, un numar mare de tineri din

57

Miercurea Ciuc, facand uz de metode tipice pentru inchisorile comuniste (gen “Fenomenul Pitesti”).28 29 30 In mod neasteptat, cercetarile impotiva lui MRS s-au incheiat cu un sir de decizii N.U.P sau hotarari judecatoresti definitive31 – aparent in urma comiterii unor greseli de procedura in cursul cercetarilor, cum ar fi citarea fratelui uneia dintre victime in locul victimei care, in schimb, nu ar fi fost audiata. In plus, din documentele IICCR rezulta ca o alta victima (“Anghel”) ar fi fost amenintata personal de MRS in vederea retragerii plangerii penale.

Sus: Moldovan Radu-Sandu (Sursa foto: www.politiaharghita.ro) 9.1.4.b.) Dupa 1989, dupa ce lucrase cativa ani in cadrul Politiei Mures, MRS a fost totusi numit, in 2004, Inspector sef la Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Harghita. Unele surse spun ca numirea lui ar fi fost facuta pe alte criterii decat cele de competenta, deoarece munca lui MRS la IPJ Mures (Serviciul de Combatere a crimei organizate) nu ar fi fost satisfacatoare. Motivul numirii ulterioare la conducerea IPJ Harghita ar fi fost sprijinul lui Mircea Dusa, in acea perioada Prefectul judetului Harghita, actualmente Ministru al apararii nationale. 9.1.4.c.) Lui MRS i se imputa, printre altele, neimplicarea in combaterea furtului organizat de lemne de pe raza jud. Harghita, astfel incat ar exista un numar mare de plangeri penale si dosare depuse in ultimii ani ce nu au fost solutionate, in ciuda numarului mare de probe. 9.1.4.d.) Pe de alta parte, MRS a dobandit, intre 2001 si 2008, conform declaratiei de avere, un numar de 5 terenuri si 4 case/locuinte, printre altele in judetele Harghita si Mures. Doua dintre cele 4 case/locuinte – ambele de dimensiuni considerabile (1 vila de vacanta de 80 mp in “cartierul 28 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania: Sesizare cu privire la faptele săvârite de către Moldovan Radu Sandu, fost Ofiter operativ principal la Biroul judiciar din cadrul Militiei Municipiului Miercurea Ciuc, între anii 1985 – 1991, în prezent Comisar Sef de politie, Sef al Inspectoratului de Politie al judetului Harghita. Vezi LINK: http://www.iiccr.ro/pdf/ro/comunicate_presa/sesizare_penala_moldovan.pdf 29 SecuristiiDeAzi: Moldovan Radu-Sandu; VIDEO despre actele de tortura, comise de MRS: http://www.youtube.com/watch?v=0T0Qaj6Iy68 30 Radlaymedia: Kommunizmus Bűnei Csíkszeredában (Interviu cu Marius Oprea, director IICCR, despre actele de tortura, comise de MRS; VIDEO); LINK: http://www.youtube.com/watch?v=vQEyLTGnOTQ 31 Cinevahr: Rezolutie N.U.P. (Ce spun procurorii despre Moldovan Radu Sandu in cazul acuzatiilor de tortura; VIDEO); LINK: https://www.youtube.com/watch?v=IgDX__2-R3Q

58

politistilor”, Secen/Szecheny din Miercurea Ciuc; 1 vila de 400 mp in liziera padurii, pe str. Intre Movile nr. 1, Tg. Mures, in incinta unui institut de cercetare silvica/zootehnica) – au fost construite ilegal, in extravilan, fara autorizatiile si planurile urbanistice necesare. Materialul lemnos pentru vila din cart. Secen provine, conform constructorului Szekely Lajos, de la o firma de prelucrare a lemnului din comuna Carta/Karcfalva – deci va fi usor de aflat daca materialul a fost obtinut legal si in baza unor facturi si chitante sau nu. d1.) Pentru lucrarile de construire a vilei de vacanta din Secen, din material lemnos, executantii lucrarilor nu au putut prezenta facturi si chitante (Szekely Lajos, constructor, cu domiciliu in Sindominic/Csikszentdomokos; Olteanu Attila, maistru tamplar cu domiciliu si atelier in Sancraieni/ Csikszentkiraly). Szekely Lajos a afirmat ca ii cunoaste pe multi dintre cei care au lucrat pe santierul vilei din Secen – astfel incat acestia pot fi identificati pentru elucidarea aspectelor legate de plata serviciilor si a materialelor de constructie. d2.) Unii lucratori de pe santierul de constructie al vilei din Secen au identificat pe santier un camion marca Mercedes, de culoare portocalie, cu o prelata inscriptionata “TOBLER”, cand acesta livra materiale pentru santier (Este vorba, evident, despre acelasi camion cu care Csuros Andras, presedintele composesoratului Plaiesii de Jos, a transportat material si forta de munca, gratuite, pentru construirea casei de locuit a fostului poltist din Plaiesii de Jos, Chiriac Florin, in jud. Vaslui). d3.) Mai multe surse afirma ca pentru paza vilei din Secen MRS ar fi trimis, in repetate randuri, o masina si un echipaj al Politiei la fata locului. d4.) In declaratia sa de avere MRS sustine ca vila din cartierul Secen ar fi fost dobandita in baza unui “C.V.C.”32 (contract vanzare cumparare), lucru neadevarat, deoarece imobilul fusese construit la comanda expresa a lui MRS (reiese si din d1.). d. 5.) In ceea ce priveste vila de 400mp din zona Intre Movile, Tg. Mures, surse informate sustin ca ar fi fost construita de omul de afaceri (implicat si in domeniul forestier), Mircea Ardeleanu, din Toplita; vila invecinata cu cea a lui MRS apartinand unei persaone apropiate lui Mircea Ardeleanu. 9.1.4.e.) Lui MRS i se atribuie o serie de gesturi agresive si sfidatoare la adreesa lui Pal Imre (Emeric), din comuna Joseni/Gyergyoalfalu, victima unui atentat al “mafiei lemnului” in 2010. (Pentru detalii vezi sus, nr. 8.7.) 9.1.4.f.) MRS a fost detasat la Ministerul administratiei si internelor, promovat in functie si inaintat in grad tocmai in perioada desfasurarii raziilor si controalelor din toamna anului 2012, la Plaiesii de Jos – razii declansate aparent chiar la ordinul lui MRS (aspect pozitiv!), in urma unei audiente a dnei. Bodo Rozalia (vezi sus) la MRS. Inaintarea in grad (general) s-a facut de catre Mircea Dusa – in acea perioada Ministrul administratiei si internelor. In concluzie, anchetele de la Plaiesii de Jos s-au soldat, pana in prezent, cu trimiterea in judecata a politistului Voicu Vasile, cu 'mutarea' lui Bucur Ion la postul de politie Sancraieni si cu avansarea in grad a lui MRS. In 2013, taierile ilegale de pe raza comunei Plaiesii de Jos au incetat in mare masura33, fiind totodata audiat un numar mare de persoane implicate 32 Declaratie de avere Moldovan Radu-Sandu pentu anul 2011, intocmita conf. legii, in 2012: http://www.politiaharghita.ro/declaratii/2012/MOLDOVAN_RADU_SANDU.pdf 33 Exceptie facand aparent firma de exploatare si prelucrare a lui Acel Jozsef, in fata careia la sf. lunii era depozitat un numar mare de busteni nemarcati.

59

in scandal (aspect pozitiv)34. In schimb, se pare ca dosarele “grele” (de ex. furtul a 300ha de padure din zona “Paraul Brici”/Toplita sau frauda de 700.000 RON de la composesoratul Imper) nu au avansat de atunci. In cazul fraudei de la Composesoratul Imper, IPJ Harghita i-a cerut composesoratului sa efectueze o a doua expertiza financiar-contabila, pe propria cheltuiala, deoarece IPJ Harghita nu ar avea bani pentru asa ceva. Conform declaratiilor reprezentantilor composesoratului Imper prima expertiza contabila este insa perfect valabila, ea fiind realizata de experti acreditati, astfel incat solicitarea unei noi expertize pare a fi un nou abuz si un pretext pentru tergiversarea solutionarii dosarului. 9.1.4.g.) MRS ar comanda interceptari ilegale de telefoane ale unor persoane incomode pentru el personal si ar cere intocmirea unor rapoarte actualizate periodic despre activitatea sau opiniile unor asemenea persoane – toate acestea cu resurse ale Politiei. 9.1.4.h.) O persoana necunoscuta a demarat, in 25. 05. 2013, o actiune ilegala de strangere de informatii despre autorul prezentului raport, in municipiul Fagaras, prin IPJ Brasov, resp. prin intermediul politistului de sector, dl. Peptea, care a pus o serie de intrebari unor persoane aflate in curtea institutiei de unde autorul prezentului raport inchiriase autoturismul cu care s-a deplasat in jud. Harghita. Pretextul invocat pentru spionare a fost aparenta participare a subsemnatului, ca si martor, la un accident rutier. Declaram ca Hans Hedrich NU a fost martorul niciunui astfel de eveniment rutier in timpul deplasarilor sale in jud. Harghita. Cand am mers personal, in 26. 05. 2013, la sediul Politiei Fagaras pentru a discuta cu politistul Peptea despre fictivul “accident rutier” acesta nu a fost de gasit si nici nu ne-a sunat la numarul de telefon pe care i-l lasasem la registratura. De aceea inclinam foarte mult sa credem ca acest demers de strangere de informatii a fost initiat in mod abuziv de catre MRS sau de persoane din anturajul lui (lucru ce poate fi elucidat foarte usor, daca se urmareste pana la capat firul comunicational). Presupunem ca scopul acelei actiuni a fost o eventuala incercare de intimidare a lui Hans Hedrich. 9.1.4.i.) Cateva expresii atribuite lui MRS resp. expresii despre MRS: “Nimeni nu poate face nimic impotriva lui Moldovan!” (un lucrator de Politie al IPJ Harghita) “Atentie, astia-s in stare de orice! (…) Poti sa-ti cumperi singur glontele!” (Atentionare/amenintare voalata la adresa celor care 'intra pe contrasens' cu grupurile de interese ilicite apropiate conducerii IPJ Harghita.) “Cancerul a devenit prea mare in IPJ Harghita... Candva buba trebuie sa se sparga” (un lucrator de Politie al IPJ Harghita) Dupa ce il batuse pe un jandarm cu functie de conducere in jud. Harghita, MRS ar fi spus ca, fiind

34 Analizate critic, raziile si descinderile unor forte de ordine la sediul unor persoane/autoritati implicate in furtul de paduri, in masura in care nu sunt urmate, in termen rezonabil, de rezultate la fel de “spectaculoase” in justitie, par a fi mai degraba actiuni de fatada, asazise “fumigene”, fiind destinate opiniei publice si statisticilor interne ale autoritatilor implicate, rezultatele acestora fiind obiectul unor negocieri si “miscari” din spatele culiselor, organizate si puse in practica de catre conducatorii institutiilor implicate. Mai mult: Stiut fiind faptul ca unele autoritati precum DNA, Politie, DGIPI s.a. detin, prin insasi natura activitatii lor, de mai mult timp, informatii detaliate despre activitatile ilegale ale unor inalti functionari publici, implicati in afacerile cu lemn, lipsa unor rezultate pe masura a acestei strangeri de informatii, duce la concluzia ca a.) ori se asteapta momentul prielnic pentru deconspirarea structurilor ilicite, la toate nivelurile, ori b.) nu exista vointa sau curajul necesar pentru a deconspira si desfiinta aceste structuri ilicite. Tinand cont ca de la aparitia fenomenului “mafia lemnului” in zona Harghita (si in tara), de la mijlocul anilor 90 si pana in prezent, NU au fost condamnate persoane publice influente, inclinam spre varianta b.): lipsa de vointa sau curaj a autoritatilor de a urma pana la capat procedurile de cercetare penala si a actelor de justitie, in litera si in spiritul legii.

60

protejat de Mircea Dusa, ar putea chiar sa-i rupa gatul jandarmului, iar el, MRS, tot nu ar pati nimic.35 Dupa incheierea unui antrenament i-ar fi pus pe unii politisti participanti sa se roage pe scarile bisericii ortodoxe din Miercurea Ciuc si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca au un sef atat de bun precum MRS.36 Cu ocazia desfasurarii unui exercitiu de alarmare “112”, fiind in stare de ebrietate, MRS ar fi strigat cu voce tare in statia de emisie-receptie: “Asa va vreau, leii mei!”37 9.1.5. RADU GHEORGHE sef birou combatere delicte silvice 9.1.5.a.) In ciuda faptului ca fisa postului il obliga sa efectueze controale pe teren si la firmele de exploatare si prelucrare a lemnului, cazurile nesolutionate de la Plaiesii de Jos, Racu/Vlahita, Joseni s.a. de pe raza judetului indica ca Radu Gheorghe (RGh) nu a actionat in litera si in spiritul atributiilor sale pentru stoparea delictelor silvice, astfel incat taierile ilegale au continuat ani in sir. 9.1.5.b.) Presedintele composesoratului Racu, Sarosi Adalbert, a afirmat despre RGh, intr-un interviu despre intalnirile sale cu acesta – subliniind ca se va exprima cat mai diplomatic cu putinta – urmatoarele: “RGh se arata infinit de cooperant dar nu am incredere in el. Se putea intelege ca intentiile lui sunt altele decat ale noastre.” RGh. ii invita pe reprezentantii composesoratului Racu doar “la discutii”, asta in contextul in care, in 2012, furtul masiv si acutizat de lemn din padurile composesoratului Racu, de catre hoti din Vlahita, cerea o interventie rapida si in forta pe teren si nu doar activitati de birou, discutii sau intocmirea unor dosare penale. 9.1.5.c.) In loc sa se implice activ in sanctionarea penala unor padurari care recunoscusera ca au furat 35 de arbori din padurea unui cetatean (vezi punctul 8.4.), RGh insista pe langa pagubit sa incerce o solutie amiabila a problemei. 9.1.5.d.) RGh este finul lui MRS – un aspect relevant in privinta avansarii in grad a lui RGh, despre care se spune ca ar fi fost avansat de catre MRS in functia de sef birou delicte silvice, deoarece ar fi executat ordinele lui privind protejarea unor hoti de lemne.

9.2. PROCURORI Deoarece, cu mici exceptii, nu am obtinut suficiente informatii verificabile despre rolul jucat de procurori in chestiunea retrocedarilor si a despaduririlor, nu ne putem exprima inca asupra acestui aspect. Astfel, amintim doar de activitatea controversata a dnei. Majeczki Izabella, mentionata in doua dintre studiile de caz (8.5 si 8.13). Probleme cu decizii indoielnice ale unor procurori s-au semnalat insa si in legatura cu furturi de lemn in zona Plaiesii de Jos, solutionate de acestia cu N.U.P. In zona Toplita exista indicii si marturii privind practici de munca silnica pe care ar fi nevoiti s-o presteze unele persoane, in favoarea membrilor familiei unor (fosti) procurori.38

35 36 37 38

61

Vezi Anexe Vezi Anexe Vezi Anexe http://www.replicaonline.ro/prim-procurorul-din-toplita-trimitea-borfasii-pe-care-ii-ancheta-sa-lucreze-la-viloiul-saudin-costinesti-58951/

9.3. PADURARI Deoarece, cu mici exceptii, nu am obtinut suficiente informatii verificabile despre rolul jucat de padurari in chestiunea retrocedarilor si a despaduririlor, nu ne putem exprima inca asupra acestui aspect. Astfel, amintim aici doar de activitatea controversata a lui Melles Elod, fost director Ocol silvic Gheorgheni si a lui Mutica Catalin, director Directia Silvica Harghita (cel din urma si in contextul braconajului cu urmari fatale, 'musamalizat', de la Secu/Bilbor, in 22 aprilie 2013). Stanga: Sediul O.s. de Regim Gheorgheni, totodata si casa de locuit a lui Melles Elod, Gheorgheni. (Sursa foto confidentiala)

Sus: Casa de locuit a lui Mutica Catalin (sef Directia silvica Harghita), in mun. Toplita Pentru a avea totusi o impresie despre cum s-a schimbat statutul social si starea materiala a multor padurari in ultimii ani, redam observatia unui politist in ceea ce-i priveste pe padurarii de azi in comparatie cu cei din trecut: “Pe atunci (padurarii) circulau pe jos sau cu bicicleta si erau tot timpul in padure. Azi circula cu masini grase prin oras sau stau la cafenea si la jocuri de noroc.” Chiar daca, evident, NU se poate generaliza aceasta constatare, din relatarile mai multor persoane afectate de furtul 62

de lemn am dedus ca acestia ii considera pe marea majoritate a padurarilor corupti si/sau neinteresati de buna si corecta gestionare a padurilor. La fel, si tinerii padurari ar fi nevoiti sa se supuna regulilor 'nescrise' din domeniu, daca vor sa nu fie marginalizati sau exclusi din 'sistem'.

9.4. PREFECTI/SUBPREFECTI 9.4.1. STRUJAN CONSTANTIN (sustinut de PD-L) Fost prefect si subprefect al judetului Harghita, incepand cu anul 2004, urmandu-l in functie pe Mircea Dusa, a prejudiciat statul si societati comerciale cu un total de 3,25 milioane RON. Strujan Constantin (StC) a fost implicat, intre 2001-2003, prin s.c. STAKO GRUP srl, cu sediul in orasul Balan, jud. Harghita, intr-o afacere de fraudare a statului roman, prin importul si revanzarea de porci vii din Ungaria, in zona Balan, ce avea statut de zona defavorizata, s.c. STAKO GRUP srl beneficiind, in mod fraudulos, de scutiri de taxe vamale in cuantum de 1.632.915 (un milion sasesutetreizecisidoua mii) RON, creantele fata de stat si societati comerciale ridicandu-se la un total de 3,25 milioane RON. Din informatiile noastre, dosarul comercial nr. 778/2003 inregistrat la Tibunalul Harghita (aparent fara sesizarea Politiei sau a Parchetului), in baza constatarii nr. 10331/28. 07. 2003 a Directiei Generale a Vamilor, Directia Regionala Vamala Brasov a fost finalizat doar in 10. 10. 2011. Din hotararea Tribunalului Harghita privind lichidarea firmei NU rezulta ca ar fi trebuit platite creantele catre stat sau alti creditori privati39.

39 Ministerul Justitiei, Tribunalul Harghita, dosar nr. unic 778/96/2003; (nr. format vechi 778/2003): Obiect: procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată (s.c. STAKO GRUP srl.): LINK: http://portal.just.ro/96/SitePages/Dosar.aspx? id_dosar=9600000000009094&id_inst=96

63

Sus: Detalii din Declaratia de Creante, emisa de Directia Generala a Vamilor, Directia Regionala Brasov, nr. inregistrare 10331/28. 07. 2003, privind creantele s.c. STAKO GRUP srl (proprietar Strujan C-tin.) catre stat (2,3 milioane RON; foto nr. 1) si datorii totale, incluzand societati comerciale (3,25 milioane RON; foto nr. 2) Fara a putea dovedi ca MRS l-ar fi ajutat pe StC in acest dosar, da totusi de gandit faptul ca, dupa numirea in functie a lui MRS ca Sef IPJ Harghita s-au rezolvat, aparent, si problemele lui StC cu Directia Regionala Vamala Brasov. Pe de alta parte este cert ca exportul engros de lemn “negru”, ca cel taiat in Harghita, – de ex. prin portul Constanta – nu s-ar putea efectua fara o 'colaborare' stransa dintre sefii societatilor comerciale de profil (de ex. GENEX srl), conducerea IPJ (MRS), factorul politic (MD) si sefi ai autoritatilor vamale. Tinand cont ca persoana care i-a construit vila lui MRS din cartierul Secen/Miercurea Ciuc isi rezolvase, dupa prestarea serviciilor pentru MRS, si o serie de probleme serioase pe care le avusese cu Directia Regionala Vamala Brasov, din cauza unor afaceri de import – putem indica o “noua” pista (probabil cunoscuta deja autoritatilor specifice) de investigatie, ce conduce la autoritatile vamale regionale (Brasov, Constanta) si centrale. Intamplator sau nu, o serie de persoane juridice si fizice implicate in activitati forestiere ilicite detin hoteluri sau alte spatii de cazare pe litoralul Marii Negre: s.c. GENEX srl detine, la Costinesti, Hotel Meridian40; Nicolae Tifrea, fostul Prim-procuror al Parchetului Toplita, originar din Bilbor, detine tot la Costinesti, pensiunea Vila Ana 200041; iar fostul politist Voicu Vasile, detine, in afara de Pensiunea Bradul din Tusnad, un apartament de oaspeti la Mangalia (vezi sus).

40 Vezi: s.c. GENEX srl; pagina internet; LINK: http://www.genexcom.ro/Despre-noi.php 41 Vezi: Anton Cristian: Prim procurorul din Topliţa trimitea borfaşii pe care îi ancheta să lucreze la viloiul său din Costineşti; LINK: http://www.replicaonline.ro/prim-procurorul-din-toplita-trimitea-borfasii-pe-care-ii-ancheta-sa-lucrezela-viloiul-sau-din-costinesti-58951/

64

Sus: Strujan Constantin, fost prefect Harghita, acuzat de evaziune fiscala (si manifestari publice denigratoare fata de maghiari)42. (Sursa foto: www.ziare.com) 9.4.2. ROMFELD MARIA MAGDOLNA (UDMR) Fosta subprefecta a judetului Harghita; in prezent consilier juridic la CJ Harghita Mai multe surse credibile, unele chiar din interiorul Composesoratului Imper, o indica pe fosta subprefecta UDMR a judetului Harghita, Romfeld Maria Magdolna (RMM), nascuta in comuna Plaiesii, ca fiind direct sau indirect beneficiara unor improprietariri abuzive cu paduri, totalizand cca. 30ha, paduri apartinand de drept composesoratului Imper. In plus, RMM ar fi obtinut terenuri/paduri si in zona Lacului Sfanta Ana resp. la Tusnad Bai. In schimbul acestor beneficii, RMM ar fi semnat, abuziv, in calitate de Subprefect, fise de puneri in posesie emise, tot abuziv, de Primarul comunei Plaiesii, pe numele unor padurari, membri ai conducerii unor composesorate (Casinu Nou), a unor functionari publici locali resp. pe numele unor persoane din anturajul acestora care NU erau mostenitorii legitimi ai acelor terenuri. Astfel, nu este de mirare ca reprezentantii unor autoritati la nivel local (din Primarie, Politie, Ocol silvic) se simteau 'protejate' de un reprezentant al Guvernului in teritoriu, in timp ce dosarul 303/P/2011 privind fraudarea composesoratului Imper si a statului cu aprox. 700.000 RON de catre fostii sai presedinti nu a ajuns inca in instanta, in ciuda evidentelor si a insistentelor unor localnici in acest sens, inclusiv la seful IPJ Harghita, MRS.

9.5. PARLAMENTARI / MINISTRI 9.5.1. MIRCEA DUSA (PSD/USL) Ministrul apararii nationale, fost Ministru al administratiei si internelor, fost Prefect si deputat Harghita, fost Primar oras Toplita (HR), fost functionar PCR oras Toplita43 Trebuie sa-l mentionam in acest context si pe actualul Ministru al apararii nationale, Mircea Dusa, care, conform unor surse din Politie este cel care l-ar fi ajutat pe MRS, in 2004, sa devina seful IPJ Harghita, 42 LINK: http://www.ziare.com/udmr/prefecti/doi-parlamentari-udmr-cer-demiterea-prefectului-de-harghita-862330 43 In CV-ul lui Mircea Dusa, studiile la Academia de Studii Social-Politice a Partidului Comunist Roman (PCR), “Stefan Gheorghiu” au fost trecute, fals, ca si “studii economice”, iar la rubrica “Functii, activitati intr-un partid politic nu se mentioneaza apartenenta la PCR. Astfel, putem concluziona ca actualul Ministru al apararii induce in eroare opinia publica cu privire la trecutul lui. Vezi: Ministerul apararii nationale; pagina internet; LINK: http://www.mapn.ro/conducere/ministrul_apararii/index.php

65

avansandu-l apoi in grad, in 2012, tocmai in timpul unor anchete impotriva furtului de lemne patronat insasi de MRS. Mircea Dusa l-ar fi sprijinit in mod consecvent si avansat in grad pe MRS, in ciuda trecutului infractional al lui MRS din perioada comunista. Acest trecut sumbru este cunoscut de un numar prea mare de persoane pentru ca un fost Primar, deputat, prefect al judetului Harghita si Ministru de interne sa NU fi stiut de aceste aspecte care-l fac pe MRS incompatibil insasi cu profesia de politist.

Sus: Mircea Dusa, in Camera Deputatilor, in 2011, evita sa raspunda la intrebarile jurnalistului Alex Dima privind furtul de paduri din jud. Harghita, sub pretextul ca ar fi “ragusit”. Jos: Conform propriilor declaratii, dl. Dusa nu stie nimic despre problema furtului de paduri din judetul Harghita(!). (Sursa: www.protv.ro; capturi de ecran).

66

Amintim si de faptul ca MD – aflat in relatii de rudenie cu Dragos Dusa, un fost sef de Ocol silvic din Toplita unde MD fusese ani in sir consilier popular (inainte de 1989) si Primar (dupa 1989) a fost considerat, intr-o serie de articole investigative de presa, ca fiind deosebit de bine informat despre furtul organizat de lemn din padurile din zona Toplita (incluzand paduri ale Consiliului local Toplita), fara sa fi intreprins masuri adecvate pentru oprirea taierilor ilegal44. IMPORTANT: Din relatarile unui fost deputat UDMR se poate intelege ca din Comisia de cercetare a abuzurilor (CCA) a Camerei Deputatilor au fost sustrase, in 2004, o serie de documente privind un proces viciat de privatizare al unei intreprinderi din Toplita, in care ar fi fost implicat si MD (cazul “RATEA NICOLAE”). Este foarte probabil ca Valer Dorneanu, originar din Borsec, fost presedinte al CDEP intre 2000-2004 si presedinte al CCA/CDEP sa aiba informatii despre aceasta actiune de sustragere de inscrisuri oficiale, 'incomode' pentru MD. Cum s-a expus deja pe larg la capitolul 8.11., surse din Politia Toplita ii indica pe MRS, seful IPJ Harghita si pe MD ca fiind protectorii si totodata unii dintre beneficiarii furtului a aprox. 300ha de padure din zona “Paraul Brici”, la SV de Toplita, in 2006-2007, prin intermediul societatilor comerciale cu profil forestier, s.c. GENEX srl. si s.c. INDUSTRIAL GROUP srl. Valoarea prejudiciului: aprox. 4 milioane Euro. Ultimul aspect care completeaza imaginea privindu-l pe Mircea Dusa in contextul despaduririlor din zona Toplita: Conform CV-ului publicat pe paginile internet a Camerei Deputatilor si a Ministerului apararii nationale, profesia de baza a acestuia este cea de ...silvicultor., el absolvind, in 1974, Liceul Silvic Gurghiu (jud. Mures)45. Asadar, vazand ascensiunea profesionala si politica a lui MD, de la silvicultor, activist PCR, functionar public, deputat, ministru, in paralel cu un furt organizat de padure, de dimensiuni istorice, din zona Toplita/Harghita, nu putem trage alta concluzie logica decat aceea ca actualul Ministru al apararii nationale, Mircea Dusa, si-a construit cariera din ultimii ani pe furtul de lemn, pe distrugerea mediului inconjurator si pe subminarea statului de drept. 9.5.2. DACIANA SARBU / VICTOR PONTA (PSD/USL; S&D) DS: Europarlamentar in grupul socialist-democrat, sotia fostului procuror, actualmente Primministru, Victor Ponta Conform unor activisti ecologisti, implicati impotriva taierilor ilegale de paduri, acestia ar fi avertizat-o pe dna. Sarbu, cu ocazia unei intalniri dintre ecologisti si gruparea politica USL, in 2012, asupra faptului ca numirea lui Mircea Dusa in functia de Ministru de interne (in acea perioada) va insemna o problema in privinta protejarii padurilor, MD fiind unul dintre cei care nu au actionat in trecut pentru stoparea furtului de lemn din nordul judetului Harghita (vezi sus). In privinta avansarii in grad a lui MRS de catre MD, consideram ca dl. Ponta trebuie sa fi fost 44 Citat din Silviu Manastire, Stefan Candea: Dosarul lemnului negru (articol CRJI, din 12. 07. 2005): “Unul dintre politicienii Toplitei este deputatul PSD Mircea Dusa, a carui ruda, Dragos Dusa, este in prezent sef al Ocolului Silvic Toplita. Surse din presa locala sustin ca nimic din ceea ce s-a petrecut in ultimii ani la Toplita cu padurea nu-i este strain actualului deputat, fost prefect de Harghita si primar la Toplita. Una din explicatiile logice ar fi ca majoritatea furturilor au fost facute in padurile administrate de Primaria Toplita. (…) Cel mai cunoscut om de afaceri local, Vasile Mihoc (...) este consatean cu adjunctul Politiei Toplita, Ioan Simon. (…) Ascensiunea lui Mihoc tine si de legatura acestuia cu ex-Primarul Toplitei, Mircea Dusa, devenit mai apoi deputat PSD de Harghita. ” Sursa: https://www.crji.org/articole.php?id=4045 45 Vezi: CV Mircea Dusa; Camera Deputatilor; pagina internet; LINK: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp? idm=103&cam=2&leg=2008&pag=0

67

informat asupra trecutului politic-infractional bine cunoscut al lui MRS inainte de inaintarea in grad si promovarea in functie a acestuia de catre MD. Aparent, la sfarsitul anului 2012, MRS s-ar fi reintors la sefia IPJ Harghita dupa ce in MAI aparusera primele informatii compromitatoare despre activitatea din trecut si prezent a lui MRS, fapt ce i-ar fi determinat pe conducatorii ministerului sa se distanteze de el. Totusi, MRS si-a pastrat gradul de general, obtinut, in opinia noastra, in mod abuziv si sfidator la adresa statului de drept.

10. CONCLUZII, RECOMANDARI, PERSPECTIVE Data fiind natura grava a multor fapte descrise/documentate mai sus, concluziile si implicatiile complexe ale fenomenului furtului organizat de lemn din unele zone ale Tinutului Secuiesc merita analizate si prezentate intr-o lucrare separata, impreuna cu recomandari privind unele noi piste de urmat. Pentru moment credem ca putem concluziona cu o minima marja de eroare – la fel cum au facut-o inaintea noastra jurnalisti, specialisti, parlamentari si alti cetateni interesati – ca exista suficiente indicii si probe care indica “tandemul” Dusa Mircea si Moldovan Radu-Sandu ca fiind, dincolo de rolul de functionari publici, exponentii si beneficiarii unor interese si structuri complexe, eficiente, interconectate si ilicite, raspunzatoare de gestionarea frauduloasa si destructiva a fondului forestier de pe raza judetului Harghita, cu implicatii negative multiple si de durata asupra ansamblului societatii si a habitatului natural din aceasta regiune. Cu alte cuvinte, putem confirma, in esenta, ipoteza de lucru enuntata la capitolul 7. Specificul regional al acestei asazise “mafii a lemnului” consta intr-o conlucrare si partajare a muncii intre nationali maghiari si romani, maghiarii avand preponderent competente locale si cunostinte profesionale in domeniul silvic si de prelucrare a lemnului, romanii fiind reprezentati mai mult in autoritatile de stat si in pozitii de conducere ale acestora. Ca si recomandare pentru remedierea de durata a situatiei propunem, deloc surprinzator, aplicarea legilor, indiferent de statusul social, etnic si material al celor implicati. Ne-am bucura totodata daca lectura acestei lucrari incomplete si imperfecte ar contribui la o mai buna intelegere a realitatilor si interferentelor complexe dintre om si natura, dintre om si om cat si si dintre grupurile de oameni de provenienta, cultura, limba si mentalitate diferita, in spatiul transilvan pe care-l locuim. Acest spatiu trebuie sa-l gestionam cu chibzuinta, competenta si buna credinta, daca dorim sa ne asiguram aici viitorul – atat al nostru cat si cel al urmasilor nostri. Pentru a veni in sprijinul celor de mai sus, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca Tinutul Secuiesc, are o “sora geamana” in vestul Transilvaniei:Tara Motilor unde se petrec fenomene foarte asemanatoare ca cele din judetul Harghita (Covasna, Mures...) - a se vedea taierile ilegale de paduri din Mtii. Apuseni cat si, mai ales, presiunile enorme exercitate pentru exploatarea zacamintelor de metale neferoase (Rosia Montana, Rosia Poieni, Certej, Baisoara s.a.) in folosul unor grupuri restranse, cu interese la fel de ilegitime ca cele ale 'mafiei lemnului'. Pe cale de consecinta, inlocuirea actualei paradigme socio-economice din Tinutul Secuiesc, bazata pe exploatarea preponderent ilicita a 68

resurselor naturale si a relatiilor socioumane, in folosul unor cercuri restranse de beneficiari, cu o paradigma bazata pe legalitate, responsabilitate si durabilitate a utilizarii resurselor va ajuta la inlocuirea actualei paradigme destructive ce guverneaza, de prea multi ani, si Tara Motilor. Cu alte cuvinte, credem sincer si fara urma de patetism ca traiectoria dezvoltarii Tinutului Secuiesc va fi un indicator pentru soarta altor regiuni din Transilvania si din Romania. Din acest motiv speram ca va fi in interesul cat mai multora dintre noi ca si in aceasta zona activitatea grupurilor de interese ilicite, unele cu caracter infractional, inglobate in sistemul administratiei de stat si sustinute din fonduri publice, sa inceteze, iar aceste retele sa fie desfiintate, astfel incat autoritatile sa serveasca din nou – sau in sfarsit – interesului public si comuntatii locale.. Pe de alta parte, consideram ca nu se poate tergiversa la infinit repunerea in drepturi, reparatia materiala si morala cat si reabilitarea sociala a celor care au avut de suferit de pe urma sistemului dictatorial din trecut cat si a celui aparent democratic din prezent, aceste masuri fiind necesare pentru mentinerea pacii sociale.

11. MULTUMIRI SI CUVANT DE INCHEIERE Le dedic aceasta lucrare tuturor celor pe care i-am cunoscut pe parcursul investigatiei, victimelor abuzurilor comise de functionari publici si 'mafia lemnului'. Printre aceste persoane i-as mentiona in mod special pe Lakatos Franciska si Lakatos Sandor, tarani din Plaiesii de Jos (vezi 8.6), cat si pe Mariana Tarata (sora uitata a intreprinzatorului agricol si forestier Culita Tarata) si Gondor Istvan, tarani simpli si oameni cu suflet din Secu/Toplita, ajunsi intr-o situatie vecina cu robia din cauza unor persoane influente si lipsite de scrupule, implicate in taieri ilegale de paduri. Jos: Mariana Tarata si Gondor Istvan, la Secu/Toplita

69

Nu in ultimul rand le dedic aceasta lucrare si celor pe care i-am prezentat in mod critic in textul de mai sus, asteptand cu interes contraargumentele lor. Hans Hedrich, coordonator de proiect Sighisoara, la 26. 06. 2013

12. BIBLIOGRAFIE, VIDEOGRAFIE Anton Cristian: Prim procurorul din Topliţa trimitea borfaşii pe care îi ancheta să lucreze la viloiul său din Costineşti. Replica Online; LINK: http://www.replicaonline.ro/prim-procurorul-din-toplita-trimiteaborfasii-pe-care-ii-ancheta-sa-lucreze-la-viloiul-sau-din-costinesti-58951/ Boariu Alexandru: Hotii striga “hotul”! Jurnalul National; LINK: http://jurnalul.ro/specialjurnalul/hotii-striga-hotul-508171.html Declaratie de avere Moldovan Radu-Sandu, Sef IPJ Harghita, pentu anul 2011, intocmita conf. legii, in 2012: http://www.politiaharghita.ro/declaratii/2012/MOLDOVAN_RADU_SANDU.pdf Dima Alexandru: Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri (VIDEO 1-3). www.protv.ro: www.stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spateledezastrului-din-paduri-partea-3.html Direcția Generală de Informații și Protecție Internă; prezentare enciclopedie Wikipedia. LINK: http://ro.wikipedia.org/wiki/Direc%C8%9Bia_General%C4%83_de_Informa%C8%9Bii_ %C8%99i_Protec%C8%9Bie_Intern%C4%83 Doi parlamentari UDMR cer demiterea prefectului de Harghita. Www.ziare.com; LINK: http://www.ziare.com/udmr/prefecti/doi-parlamentari-udmr-cer-demiterea-prefectului-de-harghita862330 Gheorghiu Dumitru: Coruptia din anticoruptie; pagina internet; LINK: http://wikileaksdemures.blogspot.ro/ Gherla: razmerita din 30 august 1990. Jurnalul National; LINK: http://jurnalul.ro/campaniilejurnalul/condamnat-la-moarte/gherla-razmerita-din-30-august-1990-xix-13914.html Greenpeace Romania: România taie 3 hectare de pădure pe oră! LINK: http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climaticeenergie/paduri/activitati/Romania-taie-3-hectare-de-padure-pe-ora/ Harghita: Ciobanul căutat după ce a fost atacat de un urs a fost găsit mort. Romania Libera; 70

LINK: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/harghita-ciobanul-cautat-dupa-ce-a-fostatacat-de-un-urs-a-fost-gasit-mort-299903.html Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania: Sesizare cu privire la faptele săvârite de către Moldovan Radu Sandu, fost Ofiter operativ principal la Biroul judiciar din cadrul Militiei Municipiului Miercurea Ciuc, între anii 1985 – 1991, în prezent Comisar Sef de politie, Sef al Inspectoratului de Politie al judetului Harghita. LINK: http://www.iiccr.ro/pdf/ro/comunicate_presa/sesizare_penala_moldovan.pdf Lege nr. 340 din 12 iulie 2004 privind instituţia prefectului. LINK: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=87548 Lege nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poliţistului. LINK: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=36345 Manastire Silviu, Candea Stefan: Dosarul lemnului negru. Centrul roman pentru jurnalism de investigatie; LINK: https://www.crji.org/articole.php?id=4045 Ministerul Justitiei, Tribunalul Harghita: Dosar nr. unic 778/96/2003; (nr. format vechi 778/2003): Obiect: procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată (s.c. STAKO GRUP srl.): LINK: http://portal.just.ro/96/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9600000000009094&id_inst=96 Neagoe Larisa: Procurorii anchetează „mafia lemnului". Romania Libera; LINK: http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/procurorii-ancheteaza-mafia-lemnului-247644.html Radlaymedia: Kommunizmus Bűnei Csíkszeredában (Interviu cu Marius Oprea, director IICCR; VIDEO): http://www.youtube.com/watch?v=vQEyLTGnOTQ S.c. GENEX srl; pagina internet; LINK: http://www.genexcom.ro/Despre-noi.php S.c. INDUSTRIAL GROUP srl; pagina internet; LINK: http://www.indgroup.ro/ro/despre-noi SecuristiiDeAzi: Moldovan Radu Sandu (VIDEO); LINK: http://www.youtube.com/watch? v=0T0Qaj6Iy68 Transparency International Romania: Ghid privind mijloacele legale de combatere a faptelor de coruptie in Politie; Bucuresti, 2004 Transparency International Romania: Ghid de integritate in administratia sistemului judiciar; Bucuresti, 2008

71

13. `

ANEXE

13.1. Anexa nr. 1 Redam mai jos integral declaratia unui “grup disident” din interiorul IPJ Harghita pivind actele de violenta fizica si vatamare corporala comise, in opinia lor, de Moldovan Radu-Sandu fata de unii politisti si jandarmi. “Seful IPJ Harghita, Chestorul Moldovan Radu-Sandu, obisnuieste sa-si bata subordonatii si colegii.” 01. In timpul unui exercitiu de alarmare, in cursul anului 2007, MRS l-a batut crunt pe ofiterul de politie Schiopu Doru, din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale al IPJ Harghita. Martori la intreaga scena au fost Comisar sef ASANDEI CEZAR (actualmente la IPJ Neamt?) - sef al Serviciului de Circulatie, cat si adjunctii lui Moldovan. In urma bataii, ofiterul a avut nevoie de ingrijiri medicale, i-au fost rupte hainele si chiar a ramas cu sechele. 02. Un alt ofiter agresat a fost comisarul sef CHIRIAC, din cadrul Politiei municipale Miercurea Ciuc, care a fost batut chiar in biroul lui Moldovan, in perioada cand acesta isi cerea transferul de la Politia Odorheiu Secuiesc la Miercurea Ciuc, in cusul anului 2008. Dupa ce Moldovan a refuzat, ofiterul a fost nervos, [ceea ce] l-a enervat pe Moldovan care l-a batut crunt in biroul sau. Acest ofiter a fugit la geamul biroului, plin de sange, amenintand ca se va sinucide aruncandu-se pe fereastra. Martori in acest caz au fost adjunctii lui Moldovan care nu stiau cum sa-l potoleasca pe acesta, intervenind in birou chiar si alte cadre de politie care se aflau in hol. 03. In anul 2004 l-a batut pe ofiterul de serviciu de la IPJ Harghita, agentul de politie SPACIUC care, in urma batailor primite s-a pensionat. 04. In anul 2008, in cadrul unui exercitiu de alarmare “112” a lovit mai multi agenti de politie care actionau in teren, iar apoi a inceput sa strige in statia radio, in timpul actiunii: “Asa va vreau, leii mei!”, fiind in mod evident in stare de ebrietate. La incheierea actiunii, pe timp de noapte, i-a adunat pe toti agentii de politie care au actionat si i-a incolonat in fata bisericii ortodoxe din Miercurea Ciuc, le-a cerut sa stea in genunchi pe treptele acesteia si le-a ordonat sa se roage pentru iertarea pacatelor si sa-I multumeasca lui Dumnezeu ca au un sef atat de bun. Persoana care era de serviciu la ofiterul de serviciu, agentul de politie SANDU (agentul de politie care lucrase si la Politia Transporturi Feroviare), poate fi martor cu privire la cele intamplate. 05. In primavara anului 2012 Moldovan la batut pe Ofiterul de serviciu al IPJ Harghita, BUTUCARU RADU(?), un ofiter care in anii anteriori, inainte de avansare, lucrase in cadrul Directiei Medicale – Cabinetul medical al IPJ Harghita. 06. CIOBANU FLORIN, sef de post la Sindominic a fost gatuit, in 2009, de Moldovan Radu-Sandu. 07. GRAMA OVIDIU, ajutor de politist in satul Tomesti, comuna Sindominic, a fost gatuit, in 72

2009/2010, de Moldovan Radu-Sandu. 08. Politistul PETCU, din com. Racu, a fost gatuit, in 2013, de Moldovan Radu-Sandu care a incercat deasemenea sa-l loveasca cu piciorul; motivul fiind aparent faptul ca politistul ar avea un conflict cu un alt politist, protejat de MRS. 09. Politistul MICU, din cadrul DGIPI, a fost si el agresat fizic de Moldovan Radu-Sandu. 10. Politistul BUTUCARU, de la Serviciul Paza si Ordine Publica, a fost si el agresat fizic de Moldovan Radu-Sandu. 11. Ultima iesire grava a lui Moldovan a avut loc in urma cu aprox. un an, cand, in timp ce se afla sub influenta alcoolului, in cantina din incinta IPJ Harghita, a avut loc o discutie, fiindu-i atribuite lui Moldovan mai multe fapte de coruptie, motiv pentru care acesta l-a batut crunt pe seful Inspectoratului de Jandarmi Harghita, Maiorul DAN IAMANDI si i-a rupt acestuia piciorul si mana. Ulterior, IAMANDI s-a aflat in concediu medical o perioada indelungata, cu membrele in ghips. Victima nu indrazneste sa depuna plangere impotriva lui Moldovan, fiindca acesta l-a amenintat cu relatiile pe care le are si chiar s-a laudat ca este protejat de fostul Ministru de interne, MIRCEA DUSA, cu care ar fi prieten si poate sa ii rupa si gatul lui Iamandi si tot nu are ce sa-i faca. La acestia se adauga si multi alti politisti agresati de Moldovan dar care nu au curajul sa depuna plangere. Cele descrise mai sus reprezinta poate doar 10% din actele de agresiune comise de Moldovan Radu-Sandu asupra politistilor.” ….................................................................................................................................. 13.2: Anexa nr. 2 “Abuzurile in functie ale Sefului Inspectoratului de Politie Judetean Harghita, comise de Comisarul sef de Politie Moldovan Radu-Sandu 01. Seful Inspectoratului foloseste abuziv locuinta de serviciu la etajul 2 al vilei inspectoratului. Desi are in proprietate o vila particulara in mun. Miercurea Ciuc, in cartierul Secen. 02. Acesta, impreuna cu finul sau, Comisarul sef BUCUR FANEL, seful Politiei de ordine publica din judet, care este totodata vecinul lui Moldovan la Secen, au dat ordin ca masinile si echipajele de politie de la politia municipala Miercurea Ciuc sa le pazeasca vilele in cartierul Secen. Au fost trimise masini care, din 2011 si pana in prezent, pazesc noaptea vilele celor doi, patruland pe un drum forestier doar pentru a-i pazi pe cei doi potentati din politie, consumand astfel resursele institutiei. Chiar si atunci cand in oras era un singur echipaj de servici, acesta trebuia sa patruleze in fata casei lui Moldovan. 03. Moldovan Radu-Sandu detine in folosinta trei masini de servici. Prima masina este o Dacia Logan cu nr. “...TPF”, un Nissan Navara cu numar “B .. SOX” si un Volkswagen Passat 4X4 cu numar “MAI ...” ….................................................................................................................................

73

74