Revista Colegiului Na(ional ,,Octavian Goga" Marghita An 3 Nr. 4 Mai 2008
silef* {#legiului,,sctfrvisn ff*ss., La inceputul lunii, Marghita
a
Donmul director Marcel Emil Sas
fost in sdrbdtoare. Cel mai important
a rostit un
liceu din oraq $i-a
olmgiat activitatea literard
stubdtorit infiinfarea. Colegiul National ;,Octavian Goga" s-a pregitit intens sub atenta indrurnare a donmului director Marcel Emil Sas gi a doan.rrelor director adjunct Sirrrona Sarca gi
discurs
prin care
a
a nrarelui
poet. arnintind profunda legarura a acestuia cu spatiul transilvinean qi in special cu Jara Criqurilor.
S-au prezentat lucruri interesante,
fomri moderni. Au predor nat prezentirile in PowerPoint. den.nnstrindu-se in acest f'el realizate intr-o
c5, atAt elevii cAt qi profesorii, sunt la curent cu noile fehnici.
Nagy Gabriella. A alut loc, cu aceasli ocazie. o suita de nunif'estiri culturale qi sporlive ce s-a bucurat de o participare mare a elevilor'. prolesorilor 5i parinlilor. Zta de I aprilie 2008 a inceput cu
monrntul conrcntorativ
,,Octar iarr
Goga-'. Au onorat invitalia conducerii
qcolii, primarul oraqului Pocsaly Zolt6n. viceprinad Dorel Talpog, reprezentant' ai altor institulii, precum
(continuare in pag.
Momentul
a fost urmat de o
depunere de coroane la statuia din fa[a
La acest impresionant moment au luat pafie elevii colegiului colegiului.
din
clasele
a X-a gi a X-r
Interviu cu eleva
Corsiliul Judetean al Elevilor
gi
Reprezentanli ai doul mafl biserici. orlodoxd Si greco-catolici, au tinut un Te
Deun
activitali. Asttel, s-a desfigurat o sesiune de cornuniciri Ei ret-erate, cu doud secliuni, in limba romtni gi in limba nraghiara, la care au luat parte atdt protbsori, cat qi elevi. aramnd preocupirile qtiintifice ale acestora.
)
IUHAS Cristina, vicepreqedinte in
reprezentanlii claselor a XI-a qi XII-a.
Pe parcursul zilei. elevii ;i profesorii au participat qi la alte
2
Interviul realizat de d-na Prof. Mihuc
Zenovia il putefi urmiri la pag.22.
Ioana Bircui, Lavinia
Elevii spofiivi. incd de dimineald, ru prrticipll lr rrui rrrulte jocuri: handbal, volei. tenis de nrasi, fotbal. in deschidere, donnul director Marcel Ernil Sas a prerniat elevii
spofiivi Arului".
Puscag Aldreea- Alexandra Toth sau
Marcel Varodi. Prezentirile de modi
in
mod lericit acest spectacol. participanlii fiind fudru-
au completat
uli de d-oa profesorli
$i a
anunlat ,,Spotliltl apoi, prezentatorii acestui
evenirnenl. eler ii Lavirriu Forgrciu. Diana Gdman qi Sebastian Zlharia au dat tonul de incepere.
Forgacru.
Sirac. Atmosl'era
invitali de onoare din Oradea. Au
participat fblmaliile de
dans
.,Clevers" qi ,,All fbr dance", precum qi un grup de nrajorete din Oradea.
Un grup de elevi indmunti
de
doanun profesoari Ramona Faur au
Florica
l
lbst exrrloldittura, publicul upreciind e lbrtu rile si i rrpeniozitateu rticilor perfontreli. A doua zi. a avut loc deschiderea f'estivi a Salii de spott. la cale au luat parle mulli invitati din partea autoritdtilor locale, daI qi a altor irstitulii oficiale sau particulare.
Elevii au pregitit molnel)te distractive. parodiind cu umor lurnea- uneori superficiali, a teler iziu rrilor. redetele ;i ornrtrii politici. S-au rermlcat eler ii clrsei
IX-a E, pregiti(i de
u
doamrele
qi Ioana prezentrt doui Vereg. care au lnomente urnolistice ilr care vedete prot'esoare Margareta Pop
ru lbst Dun Dircortescu 5i invitatii lui, dar si Gigi Becali, Vadiri.r Tudor' sau Tlaian Bisescu.
prezentat
doui dansuli
liganeqti
tbarte gustate de public. Au incintat
;i
rrrenrblii urrsurtblului
..
Doirru
Barciului". pregatili de d-na prol'esoula Muliunu Babl 5i instructorii Flotin Adarnet gi Adrial
Balog Ei c0ntecele prezenlirte de
populare
Ciplirrn Scufl. eleva r
$colii Populare de Artd din Oladea.
Aerele vedetelor nascute
peste
noapte au tbst ironizate de elevii din
Clasa
{02 alias clasa a XI l
condusi de dourrrrn prolesorrd Lir
A. i.r
\1oisa.
De
aserrenea. s-au prezin:r: nlornellle de darts rnistic ..i .,o.,. irr care rlcrii rnu-shitcrri i-
Mollle ntul festiv a tbst urmat de un
rrrcci ererrinrent. irrtle douc rturi echipe. participante
ir
CSM ..D&C"
Oradea
,.MlNALrR Baia
Liga Nalionali:
\{nt.
-
HC
sub
e-eida
Campaniei Anti\ iolenta. arbitrate de donmul dilectol al colegiului. de data aceasti intr-o calitate inedita.
\leciul s-a terllrinat la ::.riirate, intr-un spirit d: tlirplay. .'Jrc ir clructerirll intr.',- - . --i. itrte desfi$uratA cu o--r - Zilelor
Colegiului .,Octl\
:.
:
:-:
din
Marghita.
7'
.:""c afiescu
3 ,,Nu de moarte mA cutremur, ci de vegnicia ei."
MOTTO -TINERILOR DE AZI
Sfintul Ioan Gurd de Aur le-ar spune tinerilor de azi urmdtorul lucru: sd ia bine seama cine merge pe picioarele lui gi cine este in capul lui. Sd se intrebe fiecare pe sine: cine sunt eu? Ce este Dumnezeu pentru mine, ce reprezinte ceilalli pentru mine: pdrinjii, fralii, colegii, vecinii, cei de altd religie, cei de alt neam? $i va constata cd nu e sigur deloc sa-Ii construie$ti o conqtiin![ de sine. Sd fie atenli, caci nu orice tendinle majord a societ[lii este qi pozitivd." Patimile qi lnvierea Domnului nostru Iisus Hristos sunt momente - verigi din Momentul cel Mare al lucrilii divine, sdvdlqite pentru implinirea planului de mdntuile a omului. invierea Domnului este cel mai de seamd. eveniment al omenirii care a marcat definitiv istoria umanitalii. Este rdscrucea cea mare, care a dat sens vielii omului pe pdmdnt. Intrarea Fiului lui Dumnezeu in lume, ,,la implinirea vremii" (Galateni c.4; v.4), ca qi trecerea Lui din lumea aceasta - ,,sosirea ceasului " evidenliat prin cuvintele ultime de pe Cruce: ,,SdvArgitu-s-a" (Ioan c. 19; v.30), rdspund implinirii timpului - Kairos planului lui Dumnezeu promis din vegnicie omului pentru regdsirea lui Dumnezeu, a noii infrdliri a omului cu Dumnezeu. Semnificativ este faptul cd Patimile - sunt prevestite de cel Care avea sd le supofte, dupd cum consemneazd Sfintele Evanghelii. CutremurAtoarea prevestire a Patimilor ii tulburd pe ucenici qi ii ingrijoreazi. ,,De atunci a inceput lisus sd se arate ucenicilor Lui cd El trebuia sd mearga ia Ierusalim qi sd pdtimeasce de la bitani gi de la arhierei qi de la cdrturari qi sd fie ucis qi a treia zi sd, invieze." (Marcu c.8; v.3 I ; Matei c.16, 21 ; Luca c.9; v.22). Patimile qi invierea Domnului sunt pentru noi dovezi absolute ale iubirii divine. Degi nu a avut pacat, a patimit, a suportar patimile, chiar dacd le putea evita. Diruirea de Sine, iubirea jertfelnica a Mantuitorului se manifestd atunci c6.nd moare pentru lume pe Cruce, dar Ei in taina lnvierii. ,,Cred cd
Lumea are nevoie de adevdr si iubire. Calea lui Iisus Hristos, calea spre inviere, spre viala este ca.lea iubirii jertfelnice. Mintuitorul a spus ,,Eu sunt Calea, Adevirul gi Viata" (Ioan c.14; v.6), dezvdluindu-i astfel omului
sensul vielii.
,,Adevdrul este invdlAtura Sa, iubirea este pilda Sa. Ele sunt EI, cici una straluce$te prin cealaltd: adev[rul prin iubire gi iubirea prin adevdr, iar amAndoud prin vegnicia 1or". (IJn mare nxdrturisitor cre$tin, pr. Constantin SArbu, Ed. Bonifacio, Buc.2004, p. 148) LegAtura dintre Patimile qi lnvierea lui Hristos aratd puterea de jertfelnicd iubire gi slujire pAnd la moarte $i nu numai dupd moarte, adicd dupi invierea lui Hristos ca Arhiereu gi lmpdrat. Unicitatea jertfei lui Hristos - se vede in puterea iertarii. Iartd lumea intreagd gi pe noi, pe fiecare in parte, iartd pe cei care il rdstignesc gi il insultd: ,,pdrinte, iartd-le cd nu qtiu ce fac". (Luca c.23; v.34). Aceeaqi iertare hristicd se continud in jefifa Euharisticd (Luca c.24; v.30-3 1). Taina Crucii - este nedesperlita de taina tnvierii, urmele rdstignirii din mdinile, picioarele gi coasta MAntuitorului devin semnele, dovezile palpabile ale pitimirii Sale pentru noi. Semnele Crucii sunt sigiliul invierii trupului lui Hristos pentru Toma qi pentru toti cei care as urmat; sunt semnele iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Compasiunea adAncd qi mila noastrd trebuie sd ne indrepte cdtre Hristos. fuga de Cruce este fuga de Hrislos. iar nu pAtimirea cu EI. Prin patima Sa curati, cu trupul Sdu curat prin cufundare in dumnezeirea Sa, MAntuitorul ofer.i oamenilor care se deschid prin credinli mult picatului; ridicarea din egoism, dintr-o viall fdrd sens gi plinl de superficialitate, unde interesul individual conduce spre izolare gi pierire. Hristos a murit ca noi si avem via1i, se traim ve$nic. Prof. de religie, TEUDAN VASILE - PAVEL
4
PSALM
RUGACIUNE O, Doamne! Ff, din mine un instrument al picii Tale Unde este urd, sd aduc iubire Unde este discordie, sd aduc unire Unde e gregeal5., si aduc iertau'e.
O, Doamne ! Fi ca eu sd nu fiu iubit, cat sd iubesc Sd nu fiu iertat, cAt sd iert Si nu fiu alinat, cat se alin
Cu vorba te alung, la fel cu fapta $i totugi sufletu-mi te cauta ne-ncetat. A$ vrea sa stingi tot jarul din jnima-rni $i sn alini tdgada-mi, cu o lacrimd de stea.
Nu-!i cer prea mult gi totuqi cer iubirea, Ce ieri !i-am dat-o. azi o vreau-napoi AEtept nelinigtea s-o spulberi cu privirea. $i sd invii din nou credinla, ce ne-a legat pe aLrnind $tiu ca te-am alungat, dar Doamne...
Pentru ca aga este
Azi te vreau-napoi.
:
DiLnd
-
primeql
i
Iertind - e$ti iertat Murind - reinvii la viata eternd.
C urtui
cls a
Madalin a C ris tina
XII-a
C
Prof. de religie, Lucian SOTOC
DAMNEZEU - IUBIRE _ SMERENIE Omul cel bun s-a consacrat cu totul Dumnezeului sdu, el ordnduiegte mai intAi interiorul s5u qi toate cite voiegte a le realiza in atara lui. Cine are de dus o luptd mai grea decdt acela care se afl5 in rdzboi cu sine pentru a putea invinge? Aceasta ar trebui sd fie munca noastrd de zi cu zi, or5. de ord, clipd de clipd, a ne invinge, a ne dezbrica de omul cel vechi, cu toate obiceiurile lui gi a ne imbrdca cu omul cel nou ,,OMUL IUBIRII". Numai ircela este mare, caue are iubire marel ,,Cel ce-mi urmeazd Mie, in veci nu va mai umbla ?n intuneric, zice Domnul"( Ioan 8-12). Aceste cuvinte sunt din gura lui Christos, care ne insufld curajul de a-i imita viala, dacd intr-adevir voim sa ftm iluminali gi vindecali de toatd orbirea inimii, cdci invdldtura 1ui Christos deplqeqte fara excep!ie, toate cate i-au invdlat sfinlii pe oameni. Cel ce voieqte sd cunoascd invAlatura lui Christos in toat6 plindtatea ei. acela cu toata seriozitatea trebuie si se strdduiasce, astfel ?ncAt intreaga lui via!6 sd devind ca o a doua viati a lui Christos. Ce tblos vei avea, dacd vei putea duce dispute inalte despre SfAnta Treime, 9i ili lipsegte S\,IERE\L\. ftrd de care omul nu este agreat de Inalta Treirre? Nu cuvintele ne fac mari, ne fac sfinii qi drepri. ci o r iati plina de r inure. Imi este mai plScut se simt cainla qi suferin{a in inima-mi zdrobiti. decit 5a dau erplicalii savante despre aceste simldminte. De-ai purta in memoria ta intreaga Biblie gi adeviruri rostile de care toti inleleplii, la ce !i-ar folosi ele fdri un singur lucru: IUBIREA LUI DUMNEZEU SI IL{RLL S-iL ,r Suprema inJelepciune asta este: sa-ti ridici inima spre reaiitali divine qi, ldsAnd lumea, sd rdzbeqti catre impdrdliile ceregti. Agadar, deqertdciune este adunarea de lucruri pieritoare qi sd-!i clddeqti sperante pe acestea: goana dupd pozilii inalte gi dupa locurile $n t'runtea meselor; sd te faci rob pldcerilor cirnii. care odatA sivar$ite atrag dupa ele pedepse grar e: sA iLrre;Ii o i iatd lungd ftri sd te-ngrijeqti se traiesti moral; sd1i indrepji privirile mereu spre cele pre:en:, ;i :5 nu prir egti niciodatd spre cele viitoare: sa-li l:-si inima de ceea ce tfece repede, fdri posibilitate de opnre ;i nu de lucruri ?n care locuiegte elema bucuns. Omule, adu-li aminte de cuvintele inteieptului Solomon, care spune: ,,Ochiul nu - :.:-:: niciodatd de a privr, iar urechea nu se satura niciodari de a auzil". Rupe, agaclar. inima ta de la lucruri pieritoare qi inal!-o cdtre cele vegnice. ;c::-- :::e: ce nu se ddrr.riesc decit senzorialitatii. iii parelza con;tiinta gi pierd harul lui Dumnezeul prof- dt
n*y,t- b,t.ln
SOTOC
5
Recent trm citit un eseu pe internet unde se spunea cd muzica rock indean.rnd ascultdtoml la consum
de droguri, alcool, Ia violenll qi chiar ia rituri satanice. La plmele invinuiri rdspund cd este o purd intamplare, cn qi adeplii genu)ui rock consunrd droguri. Dependenla de droguri este o problemd
nledicald care line foarte puiin de muzica pe care o asculli sau de filmele pe care Ie vezi. De asemenea, nici violenla nu {ine de muzica pe care o asculli, ci de firea ta in muzic[ rap. spre exemplu, se indeamn6 mult mai mult 1a violenfd qi Ia consum de droguri sau alcool. Cit despre fapttll cd muzica rock e satanici, mi se pare de asemenea fals. Putem spllne ca inca de la inceputurile sale furtunoase (Elvis Presley. Bill Haley, Jerry Lee Lewis, Little Richard, Chuck Berry gi, in cele din urtnd., incontestabilul fenomen Beatles) rock-ul a fost numit satanic. Genul acesta muzical. atdt de irrdrigit cie unii si atAt de urAt de al1ii, a creat controverse din primr-rl moment intotcleauna a t1ebuit sa $i Iupte impotriva unor catalogdri inguste de tipul ,.creatie sataniiA", ,,ritual pdgdn,, qi orice alti eticheta la ?ndemina criticilor gentllui. Ironia face ca rock-ul sd izvorascd tocmai clin muzica religioasi, din psalmii care preamdrcsc crealia divini qi inlelepciunea biblic6. !lll Pe mdsur-d ce rock-ul a evolllat din punct de vedere muzical, s-a schirrbat si tematica versurjlor. Dacd la inceput se mai puteau int0lni aluzii Ia credinfa gi religie, deja la Lennon qi McCartney versurile erau un tnod de a spune unei fete ca o iubeqti qi cd ai vrea si fii prietenul ei. Evident asta era ceva ce ff,ceau doar bdietii neastimparali qi cu pir-ul ceva rnai lung clecit era decint in Anglia conservatoare a anilor '60. Evrdent, adepJii rock-ulur nu sunt numai niqte adolescenli cu plete, care in pofida tricourilor qi t lanltrilor qi a lepilor, sunt niste copii de treabd cu frica lui Dumnezeu. Existi muzicieni rock negre ciue pe parcursul carierei Ior all contestat ideea de divinitate qi chiar au avansat ipoteza ateismului sau. m; gr.ar,, a satanismului. in general. trupele care adopti aceastd abordare apar{in laturii dure a muzicii rock, laturA care incJucle genurile metal (biack, death, doonr. gothic $i mai vechiul thrash). putem euumera aici nume cle sentrl Pantera, Slayer, Mercyful Fate/King Diamoncl, Iron Maiclen, Tiamat. Samael gi cl.riar Metallica, intr-o anumitf, masur5. Nu esle insd o reguli ca folmalii cu tematica anti-religioasd sa lna de heavy metai. Trei dintre formatiile ceie mai prolifice in acest sens (Soundgarden, Alice ln Chains si Stone l emple pilots) apaltin genului grunge, care se distinge clar de metal. Cu toate acestea. plind 5i ln aceasti categorie se pot face anumite diferentieri. puteur si vorbim clespre un anutnit spirit contestatai, tipic rock-ului, ca manifestare a rebeliunii acloleicentine. Acest spir-it se regase$te in versurile unor fbrrnalii precum Soundgarden, Iron Maiden si Metallica. Anti-religiosul sau chiar Iteisrrrtl. nu este gratuit ci este expresia unor nemultumiri cu privire la societate gi bisericd. Este ecoul unor e'r'itici mult mai subtil exprimate. Mesajui Pink Floycl s-a propagat qi a fost adoptat de formalii provenind din genuri tbarte diferite (cun ar fi Rage Against The N4achint$i Raiiohead;. inti-Lrn fel, arn putea spune ca acesta este spirrtul contestatar-constlxctjv ai muzicii rock. Eviclent. existd gi un spirit mai puJin constructiv. Ne-am putea linrita ia a spune cd acest spirit m pulin constmctiv este intruchipat cle Marilyn \llnson. un ciudat, ateu declafat, care umbii rnachiat ;i care indeamni adolescenjii la revolti. Nu cred c[ .5te de ajttns. Este adevf,rat ci N{anson intruchipeazi acest spirit, dar este la fei de aLievarat ca nu este sinsurul. totlt$i poate cel nrai cunoscut. Aqadar, putern constata ci rock-ul a avut $i are intotdeauna o cit de micd legatuld cu religia, chiar daci'esnica acuzalie la aclresa genurui este lipsa de c,ecrinld $i de respect pentru sacru. Nu este rrzri pulin adevirat cd aceastal Iegaturd cu religia poate fl pozitivi sau negaiivd, .iar eu crecl cd este mai jmportant si existe, indiferent de felul ei. Dacd existi, inseanrni ci reJigia gi ideea de divin ii preocupd pe muzicieni, ceea ce la randr"rl siu inseamni cr existd spirittiaiitatc in muzica pc care o ascultam. Chiar daci uneori nu ne convine cc srlunc Mariiyn Manson sru Ozzy Osbourne sau Mick Jagger sau John Lennon, ar fi bine si ii ascultim pentrlr ci poate, ne vor aiuta sa ne inidr.im propriile eonvinger.i sau ni le vor schimba radical, oferindu-ne un nou punct de vciiere. Oricare ar fi rezultatul final- r.ock-ui nu meriti indiferen!a noastr5. Este o manil'estare a lunrii ?n care trdinr, cu reiele qi bunele sale gi nu de puiine ori este o lbrti care poatc schimba sisteme polttice. $i si nu uitaln cd nruzica (fie ea gi rock) eite tot o creatie clivind si i;i are locul siu ?n univcrsul in care triirn.
Moicz
Sand.or ,Cls a-X-a C
Despre Prietenie
Un gind, Un vis..., O dorin{a, Tristele, Bucurie, Fiecare dintre noi le simte, le traieqte 5i doreqte, la un moment dat, si le impirtdgeasca. Vrem si iubim' sI fim iubili. $i totugi, palcd existd ceva mai profund, cea n.ni trainic, ccva ce ne dd cu adevarat putere, ceva ce nu ne lasi s[ ne descurajirn, ceva ce ne Cd, pini la urmi, aripi sd visdm din nou. Si fie acest lucru prietenia? Pentru fiecare dintre noi, prietenia inseanrnd ceva, fiecare ii di valenle dif'erite. $i totugi, pentru cei rnai rnulli, prietenia irseamli, de cele mai multe ori, TOTUL. Prietenia? Un cuvent ce greu poate fi explicat irl cuvinte. Prietenia, exprimarea sinceri gi firi rezerve a gAndurilor 9i
familie in care dragostea este necondilionata, bucuriile se impdrtigesc, iar necazurile se injumatetesc intre prieteni pentru a putea fi suportate mai uqor. Una din cele mai mari bucurii ale acestei vieli este prietenia 9i una din bucuriile prieteniei este de a avea cui incredinta o taind' Prietenia este poate faptul esenlial al vietii. Un gdnd impar6$it, un vis implinit, o dorin{i trAitA, tristete alinat6, speranla,...Prietenia-
,,Prietenii adevdra! nu vor nimic de la tine, in afara faptului ca vor sA fie lAngl tine, sA se simti bine in prezenta ta."
Prietenia este darut cel mai frumos de la Dumnezeul
PITTMAN TIMEA, Clasa a Xl'a D
in fala unei alte fdpturi omene$ti, sinceritate totald ;i dezinteresate in viata launtrici cea mai intimd, ca o incercare de retriire in profunda simturilor tale
simpatie a unei alte fiinte omenegti. Prieterlia face si nascA, hrine$te qi intretinc cele mai fiumoase sertimente de generozitate de care e capabili o inima omeneascl Prietenie este cand persoana czLre 1i-e alaturi accepti sd fie,,acolo" pentru tine qi la bine qi la riu. Prietenul adevarat e cel clruia ii place sa te vadi: care este dispus si-!i ierte slibiciunile qi si le ascundi de
ochii altora. te tritteaza cu menajamente cdnd eqti:rbsent, gi cu franchele cind egti prezent. Prietenia adevlrati 9i sincer6 presupune ca cineva sa ia parte la soarta celuilalt cu cdldura, in nrod curat obiectiv Si fare nici un interes, 9i aceasta presupune o identificare desdvirEitl intre cei doi prieteni. Prictenia presupune cel pulin doui suflete. O prietenie adeverata trece de interesul maleriirl. Prietelul este acela care gande$te pentru tine ca pentru e[ insugi 9i care este capabil si te ajute sa inlelegi ci uneori gre|egti pentru cA prietenui care e$ti tu sd se schimbe. O prietenie acievirati este Lln cerc. Un cerc in care cei doi prieteni se ajuta in via{i... sA se rostogoleasca. Cind egti singur,
firl
prieteni nu poti decat si mergi... ca barca pe uscat..
F[ri
ori uitim cI lingi noi existA o persoana cireia am putea s6-i impirtdgim giindurile noastre, o persoana dispusi si se bucurc alituri de noi sau si ne consoleze atunci cind surtem trilti. De asemenea, de multe ori uitim ci gi noi, sa ne dam seama. de multe
la rindul nostru, reprezentlm pentru cineva acelaqi lucru. Uitirn ca avem prieteni, uitam ci suntem prieteni. Ne
cufunddm
in propriile gAnduri, 9i totu;i, atunci cand ne
reamintim cd nu suntem singuri, problernelor ce pdreau de nerezolvat li se contureazA o rezolvare, sentimentelor ce pdreau sufocante Ii se gdseqte alinare pentru simplul
fapt cd ne dim seama ce avem pe cineva lingi noi. Cineva spunea cI prietenii reprezintd, a doua familie,
Doi si toa4i una Dra.gostea aiunge la culmea
fericirii,
CAnd atinge o incandescen!6 albf,,
Negoviitoare, in care
se tope$te
orice frice.
$i gtiind cd este cunoscutA ata cum 9i ea cunoagte Nu mai are nevoie de asiguliri gi jurf,minte. O privire caldi, o lacrimd sau un suris
Ajung si devini cea mai speciald declaralie de dragoste. Dragostea ajunge la culmea
lericirii.
Cind o privire caldl ajunge sd devini un cuvint profund, Cind un suris copildresc ajunge sf, devini un poem de iubire,
Cind imbritigarea ajunge
sA
devin6 taina celor doui suflete,
Cind cei doi impreund sunt un fulg de nea pe pieptul oceanului eternit6lii,
inci
qi incd
pini
cdnd timpul dispare...
Dragostea ajunge la culmea
fericirii.
C0nd cei doi invali ce-i iertarea,
$i pot si lege cu o panglici de lacrimi, o ran6 adAucd $i s-o vindece cu un s6rut lind increzitori de min6, $i pomind la drum sE infrunte lumea. Atunci deqi sunt doi...ei totu$i vor fi una'.
Si
se
Curtui Mdddkna Cistina Clasa a
XII-a
C
F,
I
*Inventatorul saxofonului, Adolphe Sax, s-a nlscut
Lumina
il
Belgia?
*Belgienii sunt cei mai mari consumatori de bere, la ai producdndu-se peste 500 de mirci diferite ale celebrei
Lumina mea. lumina ta E ascursi-ntr-o privire Una e tristi iar alta, sA zboare parci-ar vrea
bduturi?
*Din
Lumina mea. lumina ta E-o punte intrc vise neimplinite,
1983 Machu Picchu a fost declara6 zona sub protecf;a UNESCO, ?n scopul prevenirii distrugerii ei de c6tre cei aproape 800.000 de turigti care vin aici anual? EMorsele triiesc in medie 50 de ani?
Ce azi mai sperd, mAine v-a-nceta htbirea s-o coboare de pe-o stea, $i s o ascundi intr-o privire.
apus?
Spre
infinituri neatinse.
*Cometele sunt stralucitoare numai cind se gasesc in apropierea soarelui, fiind vizibile doar la rdsarit ti la
*Cel care a semnat actul canonizarii Ioanei D'Arc in 1920 a fost Papa Benedict al XVlea? 'klnsula Pagtelui este numitd de citre localnici Rapa Nui? *In RomAnia existi 8.500 de izvoare termale, din care doar o micd pafte este exploatatd turistic?
AP* Te zArcsc pierdut printre monnane de tdcere, $i r1 vrcu in roate un cuvanr sd-mi spui, Te lupti c-un suflet care astazi - nu e-n stare $i chiar de-ar vrea, nu poate s-oglindeascl Lumina soarelui ce a apus.
Crdciun Diana Si CordoS Florina a XII-a E
... $i pu(ind matematicti...
intr-o inimi ce incA rizvrate$te, O iubire care tot s-a dus, s-a dus, s-a dus, N-ai si torni tu niciodat6. iar Lumina soarelui ce a apus. C
urtui M dddlina
Cerc ... C
i
s
ti na
ck a XII-a C
Sd ne inchipuim un fir de s6rmd care inconjuri pamanul la ecuator. Mdrim lungimea firului cu I m gi-i ddm din nou forma de cerc. astl'el incit sd formeze un cerc concentric cu ecuatorul. intre ecuator gi firul de
sirml rimine o anuniti
distant[. r'Regatul Unit Al Marii Britanii este una din pulinele t6ri actuale care nu au o Constitulie qi nu are o zi na{ionali. Echivalentul zilei nafionale este ziua oficialf, de naqtere a reginei, care se sarbAtoreste in a doua sambatA a lunii
Sd se afle distanta. Va putea o pisicd sd treacd pe sub sirmd?
(A. Hollinger )
iun ie?
r'in 1593 Shakespeare
a publicat primui sdu poem, Venus Adonis, dedicat t.lndmlui Henry Wriothesley? 5i r'Denumirea blue-jeans a fost utilizati de marinarii din Genova, deoarece pdnza din care se confeclionau uniformele lor purta acest nume?
*Din 24 de specii, cit se presupun cd exist6, 19 sunt in pericol de dispari{ie? '!A existat o legendd in rindul marinarilor conform cireia, daci un marinar ucide un albatros, riul gi chiar moilrfea poate si vini asupra echipajului respectiv? "In lI994, alpinistul David Neacgu a fost primul romin care a escaladat gigantul Kilimanjaro? *Suedezii sunt cei mai mari amatori de ziare din lume. fiecare oriqel al ldrii avAnd propriul ziar local? r'O noapte in Ice Hotel costd aproximativ 200 dolari pe
'.. ;,-:'
t:,i-j
'.,i
persoand?
"Trupul lui Marco Polo
a fost
inmormantat in Biserica
San Lorenzo?
''Cele mai importante orage ale aheilor se numeau Mycc-nae, Tiryns, Athena gi Theba? "Volumul intreb de apd conlinut de bazinul lacului Tantanyika se apropie de 19.000 de km3?
Calcula{i unghiul x. Problema a fost propusl de elewJ Lungu Marius din clasa a XI-a A.
E
Dacd de rdi sau prieteni nu poli sA fii rAnit; Dacd nu numai unul, ci toli ili dau crezare; Dacd ajungi sd umbli minutul trecAtor Cu qaizeci de clipe de veqnicii. mereu. Vei fi pe-ntreg PamAntul deplin stdpdnitor $i, mai presus de toate, un OM-copilul meu.
Poemul acesta, intrat $tiali cA: Rudyarcl Kippling
a fost unul dintre
poe{ii
care a scris despre personalitate'/
Kippling zice aga'.,,Si iei din nou de la capit, si vezi unde s-a produs greqeala, sd neutralizezi c:ruzele care au provocat-o, sd plstrezi in continud reluare aceasta, pini la reuqitd...". intr-o poezie, construitd din condilionalul tdstelii absolute, acest mare poet - RUDYARD KIPPLING - a prins in m5tasea repetata a indoielii - a unui ,,dacd" obsesiv - o fabuld, de o vizibild simbolicd a conditiei umane.
DACA...
Daci-1i rdmAne mintea cind cei din jur qi-o pierd ;i, fiindc-o ai, te-apasf, sub vorbe carc dori dacd mai crezi in tine cind allii nu mai cred qi-i ierli qi nu te superi de indoiala lor; dacd de aqteptare nu ostene$ti nicicAnd. nici de minciuna goald nu-li clatini gAndul dreptl dacd, izbit de uri, nu te rdzbuni urind qi totuqi nuti pui masca de sfdnt sau de-nlelept: dacd visezi, dar visul stepan de nu liJ faci sau gindul, degi judeci,de nu !i-e unic !el; dacd, incercind triurnful sau pribuqirea, taci 9i po1i, prin amlndoui trecind, sI fij la f'el; dacd induri s[ afli cinstitul tau cuvint ristilmAcit, naivii si-i ducd in ispitd; sau truda vielii taie, spulberati-n vdnt, de poate iar s-o-nalle unealta-li prea tocitA; daci po{i strAnge toate cAgtigurile tale \'l sa le joci pe-o carte qi sa pierzi aqa qi iardgi de la caplt sd-ncepi aceeaqi cale, f[ri sd spni o vorbd de neizbanda ta; daci po{i gdndul, nervii qi inima, sd-i pui si te slujeascd incd, peste puterea lor, deqi in tlupul fircv o alti for15 nu-i. - afari de voinle ce le impune: ,,spor"; Daci te vrea mullimea, deqi n-ai lingugit sau llngi rege runbli ca lAng-un oarecare;
in folclorul inlelepciunii
internalionale, a trezit, peste decenii, o replici la fel de sentenlioasd, de durd, de hodratA a unui mare poet contemporan grec, KOSTAS VARNALIS. care intAre$te liniile de lumind a Omului adevdrat, ale Omului cu o puternicd personalitate pentru care pledeazd in final: De poli face pe prostul cind altul te repede fdcAnd-o pe degteptul^qi cu un cuvAnt nul ce4i; de nu te-ncrezi in nimeni qi nimeni nu te crede; de-ti poli iefia picatul, dar altora nuJ ierli; de nu amAni o clipd un rdu sdJ implinegti gi dacd minli mai tare cdnd allii nu spun dr€pt; de-]i place in iubire cu urd sd izbegti $i totu$i ili pui mascd de sfAnt qi de-nlelept; de te tAriqti ca viermii $i-n visuri nu-!i iei zborul gi numai interesul il sui la rang de lel; de pirdsegti
invinsul qi treci cu invingdtorul gi-i vinzi, fird sfiald,pe amAndoi la fel; de rabzi sd-!i afli scrisul $i spusa, tdlmdcite drept adevdr, si-nqele mullimea oarbd,qi cind vorbele qi fapta in vAnt !i-s risipite, tu, dindu-le la dracu, poli sA faci , intruna dinrr-un ca$tig, o mie vinzi la primul semn; de nu-ji pldtegti bdnulu1 luat ca datorie, dar tu sd fii pldtitul gisegti cd-i drept qi demn; de poti sa-ti storci Ei gdndul gi inima qi nervii. imbatranite-n rele, sd facd rele noi qi sub nehotdrire plecandu-te ca servii. cand toli strigd: ,,nainte!" Doar tu sd strigi: qi patria pe-o carte s-o
,,inapoi!"; dacd, stAnd in mullime te-mpiunezi seme!, dar lAngd cel puternic ingenunchezi slugarnic qi pe dugmani sau prieteni, tratandu-i cu dispre{, te faci ce tii la dAngii dar ii ingeli amarnic ! Dacd nu pierzi momentul sd faci oriunde-un
riu
$i-n umbra lui te-nlinigti ca-n umbra unui pom, al tdu va fi pdmantul cu tot cu prisosul sdu: vei fi-ntre Domni. intdiul, dar niciodati Ol\4 !
Spdtar Anca Cls.a XI-a -4
O
In 1916, un elefant
a fost spanzurat pentru
crimi in Erwin, Tennessee...
o in fiecare an 625 de oameni sunt lovi1i de fulger... O Regele de
Inimi Rogie este singurul
O Te doare maseaua rau de tot?
rege f6rd musta([!
Da-i la fel de tare
cu un ciocan peste un deget gi vei r.rita complect de durerea de
m6sea!
o Fum;ca intotdeauna cade pe partea dreapti c6nd
se imbatd.
o Be,zile desenate cu Donald au fost interzise in Finlanda pentru ci acesta nu purta pantaloni. O Deschide un document nou in Word qi scrie: =rand(200,90) apoi apasi enter : ; Microsoft e gata sr "pliteascd milioane" pentru cer care poate oferi Lxplicalia.incearcd!
o Einstein nu a putut vorbi fluent pini la vdrsta de noud ani. Pdrintii lui credeau cI ar putea fi retardat. O Energia
folositi de creier ar fi suficientl pentru
a aprinde un bec de 25 Watt.
o in iarna anului 1932 a fost ater de frig inc6t cascada Niagara Falls
a inghetat compler.
o sunt necesari circa 2,3 litri de apd pentru a gati macaroane gi cam dublul acestei cantitafi pentru a curala cratita. o o femeie din Arabia Sauditi poate obsne un divorl dacf, sotul ei nu ii oferd cafea.. O Sunetul pagilor
lui E.T. a fost f6cut de cineva care iqi freca mainile in jeleu.
o o maimutd a fost odatajudecate qi condamnati pentru cd fumase o tigard in South Bend, Indiana. O
in statul american Kansas este ilegal
s6
prinzi un pegte cu mdinile goale.
O Majoritatea vacilor produc mai mult lapte cand ascult4 muzice.
o in I 980 ,n spital din Las vegas gi-a concediat angaja{ii pentru ci pariau cind vor muri pacien{ii.
o $tiati
ca
jumetate din popula{ia lumii a vrzut cel puln un episod din filmul James Bond?
O Dacd pui boabe de struguri
in cuptorul de microunde, acestea vor exploda.
e Este anatomic imposibil sa-!i lingi cotul. Cu toate acestea, 757o din cei ce 3 Singura datd din istorie cdnd a nins in Degertul Sahara a tbst O Nimeni nu $tie unde este ingropat
in
afl?i
1g febmarie 1979;
Mozafi;
OTOVa din oameni se tem mai mult de
piianjeni decit de moarte;
O Bufnita este singurul animal destul de prost
incit
sA
atace un sconcs;
O
in statul Ohio este interzis s6 prinzi soareci daci nu ai permis de vdnltoare.
O
in Anglia nu ai voie si mori in Clidirea Parlamentului.
Q Orice
incearca sa atingI cotul cu limba.
navi a Marinei Regale care acosteaza in portul Londrei este obligatd prin lege si ofere un butoi cu rom
Gardianului Turnului Londrei.
o Tot in Florida, femeile nemiritate care pracdcA salturi cu paraguta duminica pot sfArgi direct la pf,maie. o in Australia este interzis prin tege si se vAndi {igiri copiilor. insi nu este interzis ca aceqtia si fumeze. Ferche Diana
,
cls. a
XII-a B
1
2
ne-am explicat alegerea de a nu asculta ,,predica" plictisitoare a profesontlui. Treptat, am invitat sA lle eschivim de la dificultifile q^colii, absentind de fiecare dati cdnd ,,situatia" o cerea. lntotdeauna, tapii isplgitori pentru atitudinea noastra au fost factorii de rnediu, profesorii, pirrnlii, colegii, materia dificild...
4
3
,
5
,,Absenteiqtii" se recrxteazA dintre cei care mer-{ la qcoald ,,incruntafi", fara bucurie, datoritA medtului ostil Si
7 8
l0
/sau plictisitor pe care
9
12
11
13
,4 15
16
Ne aflam in anul 1935. Familia DUNK are o ferma. O parte din ferma se numeste Ljvada Cdinelui (Lc).
l€=20silingi I mila = I 760 yarzi I pogon = 4 prajini = 4840 yarzi ORIZONTAL
l.
Suprafala Lc in yarzi. 5. Virsta Marthei, fiica mare a fermierului. 6. Diferen{a dintre lurgimea $i ldtimea Lc. 7. Suprafala Lc in prajini x 9 vertical. 8. Anul in care ferma lui Little Bee a fbst ocupatd de familia Dunk.
Varstr lermieru lu i Dunk. I l. Anul naqterii lui Mary, fiica mici a lui Dunk. 14. Perimetnrl Lc in yarzi. 15. Cubul vitezei lui Dunk in rnile/ord. 16. l5 orizontal - 9 vertical. 10.
VERTICAL
l. 2. 3.
Valoarea Lc in silingi/pogon. PAtratul vit'stei sorei h.ri Dunk.
Virsta lui MzLry. Valoare Lc in f . 6. Virsta primului ndscut Eduard, care anul trecut a avut de doui ori vlrsta lui Mary de acurn. 7. PatlatLrl lAlrrnri lui Lc in yalzi. 8. Tirnpul de care are nevoie Dunk si inconjoare o data $i o treime Lc (in minute). 9. Vezi 9 vertical. 10. l0 orizorrtal r 9 venical. 12. Suma cifrelor de la l0 vefiical + 1. 13. De citi ani apartine ferma familiei Dunk.
zl.
Lungu Marius elasa a XI-a A
il
resimt aici. Statistic, cele mai multe cauze ale absenteismului. sunt cele datorate atitudirii unor profesori: lipsa unor calitAu precum tact
pedagogic, empatie, deschidere sau chiar lipsa competentei gi pasiuni pentru materie. La acestea se adaugd subiectivitatea in notare, chiar dac6 nu cu rea intentie, ci datorata unor efecte in notare culrr e efectul ,,halo" (tendinta de a supraaprecia o persoani 9i din punct de vedere intelectual, dacd ne-a ldsat o impresie buni gi de a subevalua o persoanA, dacd ne-a IAsat o impresie rea) sau subiectivitatea vAzuta din prisma elevilor. De asemenea, indiferenfa fa{i de feed-back-ul primit din partea elevilor sau spiritul rigid, sever sau ironic al unor profesori, suprapus peste lipsa de interes fa16 de materia respectivd creeazi un drum liber cdtre absenteism. Acesta este punctul de vedere al elevilor care
vor sd vadd in profesori mai mult decit un dascdl, un prieten cu care sa poat6 vorbi cu naturalele gi in timpul pauzelor sau pe stradd.
Ca atitudine, absenteismul este conexat $i cu in bancd") qi cu non-
prezenta pasivi la ore (,dormitul
implicalea ertragcolari gi sociali. Colegii au qi ei un mare rol in aceastd ecua{ie a absenteismului. Foarte multi tineri absenteazd, pentrlr cd nu se pot integra in mediul clasei sau chiar al gcolii, preferAnd refugiul intr-o gagci de prieteni. Ei se simt respingi de colectiv pentru un anumit defect fizic, pertru cd sunt ,,tocilari", nu au prietenf,, o linuta atractiva sau pentru cd nu pot stabili cu u$urinte contacte cu ceilalti colegi. Elevul devine dezinteresat de gcoald $i datorita mediului familial instabil, unde preocuparea pirintilor pentru evolutia odraslei Ior este aproape de zero. In astfel de familii, nu existd un model al reuqitei profesionale bazat pe educafia dobinditi la gcoali. De cele mai rnulte ori, capat6 o importanta sporiu chiar exemplul negativ, al cunosculilor, vecinilor, prietenilor, care s-au realizat in via{i fdri a,,pune mdna pe carte", datorit6 banilor, relatiilor, norocului g.a. ln concluzie, problema absenteisrnului nu este nici pe departe atat de simpld cum pare. Ea irrplici un
in
functie de situatia fiecirui tAnir, parcurgind multiple etape. de la complex de factori ce variazd
absenteismul minimal, selectir'. la cel generalizat. foarte nociv pentftr aJ separa complet pe eler de semnificaliile
gi func{iile Ecolii, cu efecte pe tenlen lung
Fuga de la ore
Ne amintim cu nostalgie prima absente nemotivati. ., Nu e eler,, cine nu fuge de la orel ".A;a
asupra
comportamentultti acestuia.
Bt nte Diana, Cls. a-XI-a D
TOP 10
Ai.ugrss
PCIhw
Lenea... I .MASSARI-Real Love 2.TiMBALAND-scream 3.BASSHUNTER-Now you,re Gone .1.PUYA, LAURA, KEO-Viat5 Noui 5.MASSARI-Be Easy 6.KAT DE LUNA-Whine Up 7.ANCA PARANGHEL FEAT. FLy pROJECT_Brasil 8.JAAR PROJECT-Anotimpuri 9.SAMIM-Heater I O.CHRIS BROWN-Kiss Kiss
srlu
iN pAT Sr MA GANDEs(.
o,tspr,n il{t pUTREZESC gI NIMrc w-.{u on r,i,cur cnnn c-au iNCEpur sA pur
TOTU-I TRIST $I MONOTON PE TRON MANANC CARNE DE LA MEC OBSERV ORELE CUM TREC
srau-$r nTNcEZESC
CAND IES DIN casA Nu u.ar,r,rc SA vI-ANcHET NICI LA SIR},;,r
&@meuri
si F3rl3
r,ln r,qxrur iN{tr,p,lrzl sA-Mt Mr$c cAoAZA
,**
- Mr-E LENE
Re
cANo,rr-1tl sE DTsTREAZA
MU$CHrr nrel sB-a,rnor.tezA MA a$sz iN p,{T DoMoL vur,tunrr iur DAU ocor,
rot
iucnnc sA MA RrDrc DAR Tor cAD pr nrA orrrc DACA VRETI SA AJUTATI NI$TE TINERI DISPERATI
TATAL NOSTRU din cancelarie Da-ne nour asrazi pauze de -j0 dg ,1rr,. PrecLtm in vucanti agu qi Ia qcoelri $i iartd-ne noua orele chiulite Precum iertam ti noi pArintilor nogtri K nu ne dau bani de 4 ori pe zi Di-ne noua note mai bune $i azi qi miine :)
ATUNCI.,. VREM FEMEI Fan4. rar,nurn sA t{s-AnucA. A,LIMENTE SI UN SCLAV FARA-NTREBARI SA NE CUMPERE TIGARI
$i in vecii vecilor AMIN!
:)?e un formular de asigurare (goferul lovise o vaca): - Cum ati avertizat dvs.? - Claxon. - Cum a avertizat cel6lalt? - Muuu!
pffii*@ r3@li@t d3 ?Rtrpsr* n&milXffi
tll&*.f;,n
B
Ansarrblul de la Sloneher;ge, situat in campia Salisbury, la circa 130 km de Londra, reprezinta unul dintle cele mtri frumoase locuri prcistorice din iutte qi unul dintr-e cele mai misterioase. Este misterios datoritd ccrcului de pietre nrari, verticale, a fbrtitica{iei circulare gi a inelului de gropi umplute. Ninreni nu $tie cum a fost construit Stonehenge. cum eu nir'ttrs pietrele acolo qi la ce au fblosit. Pietrele ve icale gi cele orizontale, prin care acestea sutt urite, aratA ca gi cum ar fi fost fdcute din lenn, de un tAmplar. Ar fi t-ost normal ca cei din neolitic sd foloseascd len.rnul gi nu piatra 9i la ce a servit aceastd aliniere? Un instrument de prezicere a eclipselor? Monumentul nu a fost construit tot o dati ci treptat. Prinlr $i ceir mai irnportantA etap6 a ansatnblului de la Stonehenge era o cons[xctie mare ti rotundi, din lemn, inconjurata de un $an! circular. Rim6qi{ele acestei fortificatii, constrxite intre 3200 qi 2700 i.e.n. surr incd vizibiie in ciuda eroziunilor. Ridiciturii avea cam 2 m iniltime qi 6 m l6(ime $i ur diametru de circa 98 m. Construclia de lenrn era cam de 30 m in diagonali gi se crede c5 avea acoperig de paie
dar azi a mai rimas pu{in din eii. Intrarel principali era Ia snd. Constructia centrale era, probiibil. o capeld funcrari, in care erau depozitate tmpuriie, inainte de incinetarea sau ingtopatea lot'. La o anumiti datA, intre 2700 qi 2200 i.Hr., au fost sdpate cele 56 de gropi, intr-Lrr cerc in inte.dorul fonificaliei. Surtt a;a-numitele "gropi Aubrey", dupf, numele cercetitomlui de antichitdti, John Aubrey, cel care le-a qi descoperit.
Multe dintrc ele con{in riniqi{e umane da dupd cercelari s-a si fie pusa cenuqa lezultati, ca ulrliire a incinetlrilorIn anii '60. astronomul Gerald Hawkins a atirmat ca ruronurrentul cra ur ,.calcnlator" al epocii de piatri, de prezicere a eclipselol de Lund sau urt loc unde se desfi;urau Ydznt ca gropile luseserl constn:ite cu mult tinip inaintc
ritualuri.
Modul in care acest monument a fost constl'Llit rlmine
o
enigml pentru ci nu se *
de
obseryator
al
Soarelui 5i sielelor? Momentul precis gi pozilia unui risdrit de Soat'e depind de iocul unde stai pi chitrr de modul cum ili lii capui. Dar toate aceste indoieli fireqti ale ttnui cxn din zilele noastre dispar ca prin farmec drci, ir]tr-o dimineala de var6, e;ti martor ia aparilia Soarelui peste Heei Stone, miri aies la punctul culilinant al ceremoniei, cind axa
lurrrinii pdtmnde
in
zona umbroas.l dintre pietre. Pentru^ ceteva
momente, Stonehenge pare si devind centrul Universului. Intelegi atunci de ce fascina{ia sa dureazi in eternitate.
Eligmaticul Stonehenge rimine
firi
lispunsuri 9i pe viitor.
Ferche Diana, cls. a XII-a B
,,The Kid". Dar, pe atunci Chaplin avea deja g0 de ani 9i s-a retras sd locuiasca in Vevey, Elvetia. In 1975 a fost numir Cavaler de citre Resini. A
CHARLIE CHAPLIN Umrl dintre cei mai cunoscuti actori
de
comedie, Charlie Chaplin, s-a nascur la l6 aprilie lggg la Lonclra, in Marea Britanie . Este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. S_a aldturat compariei teatrale a Iui Fred Karno in 1908, din care ficea pzule gi Stan Laurel. in 1912, trupa a plecat intr-un tur.neu in Stateie Unite, Chaplin decizindu-se si rimdnd acolo.
murit in soml, in noaptea de Crdciun a anului 1977.
Realimt de cdtre lnrisa Holhos Xl-A
Concursul national ,, Cultur d Si civilizalie rom dne as c (i,'
Dupd un an, producdtorul Mack Sennett l_a luat Ia Keystone Studio, care se mAndrea cu nume precum Roscoe 'Fatty' Arbuckle gi Mack Swain. Nu a trecut mult si Chaplin i-a surclasat pe ace$tia, reugind sd facd 35 de lilme intr-un singur an. Primul sau fihn a fost ,,Making a Living,. r
J914); a urmat ,,Kid Auto Races at Venice,;(1914),
Concursul national ,,Culturd Si civilizatie romdneasci" se va desfagura
marimcr unci pcriutc de dinti.
Incepind cu 19t5, Chaplin a scris, regizal. produs gi, desigur, jucat in toate filmele sale. S_a ali=turat con.rpaniei Essanay Company, iar in 1917 erau lansate
-The Immigrant "(1917) qi ,,Easy Street,, (t917). in 191 8, impreuni cu fratele sdu, iqi deschideau propriul lor studio in Los Angeles, iar, in l9l9 se asociau iu i)ouslas Fairbanks, Mary Pickford qi D.W. Griffith 9i foriatr United Artisrs, pentru a-gi produce propriile fihre. Dar prmul film fdcut de cAre Chaplin la aceasti companie a tbst ,,A Woman of Paris,, (1923). Au urmat ..Th; col.l Ru.h" rlq25r qi ..The Circus" 92gr. penrru c.are I primit un Oscar. in 1931 lansa ,,City Lighrs,,, iar nlm.itorul sdu film a fost,,Was Modern Times,,(1936). care s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari succese ale sale. Filmul ,,The Great Dictator,, (1940). acuza regirnul nazist. Chaplin inreryrera un rol dublu, fiind un birbier evreu ce luptase in primul rizboi mondial 9i maleficul \ Jenoid Hlnkel. dicmrorul Tomaniei. In t94,5, a inceput sA lucreze la < Monsieur Verdoux > (.1947), iar in 1952 lansa cel mai bun film ronor al siu, Limelight , in care juca gi bunul sdu "
prieten, Buster Keaton. in acelagi an, s-a trezit terat in ..Icria anri-cumunista ce pu:esc.tdprnire pe SUA. liind
aclrzat de autoritdti cA ar avea tendinte comuniste. Sirndrljzar;i deprimrr. Chaplin a pdrasir Srarele Unrre. pleeind in Elverir. ln rimpul 5ederii slle in Europa. r mli ficut doui filme: < A King in New york , (1957), lansar in America cu 20 de ani mai tArziu gi ultima sa peliculi, < A Countess from Hong Kong" (1967), ce_i avea in distributie pe Marlon Brando qi Sophia Loren. Ironic, acesta a^fost qi singrrrl insucces al lui Chaplin. In 1969, Chaplin a inceput sd lucreze la alte f ilme, printre care qi ,,The Kid,, qi ,,The Circus,,. Avea de gind si faci 9i un film numit,,The Freak,, cu fijca sa Victoria Chaplin in rolul principal, in care ea sd poarte rrripile pe care el insugi le purtase cu 50 de ani in uimi in
acest
31 mai. La
c;
i-a schimbat intreaga carier6. in aceasti peiiculd'purta pantaloni largi imprumutati de la Roscoe ,Futru, \rbrrckle. ni5te panroli imenSi de-ai lui Ford Srcrling. o .jachetd minusculi. o pilirie melon gi o mustati'rle
in
ar
la
Tulcea, in perioada 28-
na{ionali.
.jude
elapa
tul nostru
va fl rcprezentat dL' echipajul CoJegiu[ii National .,Octavian
Goga" Marghira, care a obtinut Iocul I la etapa judeteanA. Aceasta s-a destl5urat in luna t'ebruarie. la Oratlea. la lnspectoratul $colar Judetean. La faza judeteani a concursului au participat echipajc
de Ia gcoli renumite drn .juclet: Colegiul Natiolal ,,Emanuil Gojdu", Liceul ,,Aurel Lazir,,, Liceul
.,Ouisitbr Ghibu", din Oradea, Colegiul Tehnic ,,Vaclu Criyrlli", Colegiul National ,,Octavian Goga., Marghita qi altele.
Concursul gi-a propus sd valoril.ice si si tlci cunoscute obiceiuri, traditii, mentaliteti specific romiinegti. sA promoveze istorja locald prin elaborarea unor monogrrfii i5lorice \au prin prezentarer unor monumente istorice mai pulin cunoscute. Echipajul nostru a fost alcatuit din elevi ai clasei a XI-a E, respectiv Roxana Bobotan, Melania Grama gi
Ionut Pop, coordonati de prof. Florica Sirac. proiectul realizat qi prezentat de noi, a avut ca subiect ,,Biserica
de lemn cu hramul <Sfinyii Arhangheli Mihail
Si
Gavril> d.in Boianu Mare,'. Juriul a apr.eciat ligurozitatea gtiin{ific6 a portofoliului, dinamica
prezentdrii temei in manieri power-point, precum qi proiectul de conservare conceput. Comuna Boianu Maie a fost atestati documentar in l35g iar L.,iserica actuald, declarat6 monument istoric, dateazA din sec. al XVIII_ Iea. Biserica impresioneazl prin armonia propor{iilor-, prin simplitate gi frumusete. Ea pAstreaza, de asemenea. in interior o picturA murall veche, tot de secol XVIII. dar care se afli intr-o fazE avansati de degradare. proiectul realizat de noi igi propr-rne sd faci cunoscutd valoarea istoricf, a monumentului cle ia Boian, si sensibilizeze autoritetile abilitate pentru a salva pictura bisericii, si faciliteze integrarea bisericii in circujtul turistic. VA invit6m sd vizitati biserica - monLlment istoric de la Boianul Mare sau, pentru inceput, site-ul realizat cle elevii din clasa a XI-a E. sprijinili
_
Ne mindrim cu numeroasele rezultate oblinute de elevii nogtri la olirnpiadele gi concursurile gcolare qi feiicitem atat cadrele didactice,
cit
qi elevii, pentru aceste
realiziri. Multumrm pentru efortul depus. $TIINTE SOCIO-UMANE J.$er'1'ezeul Diana - psihologie - X H - locul II.- etapa jude{eani prof. Blaga Iosrf
INFORMATICA I .Szab6 Roland -IX A - men{iune , etapajudeleanI
-
prof. Mihuc Zenovia
FIZICA Olimpiada de fizici etapa jude(ean[: | .Szab6 Roland IX- premiul I. Prof. Gheman Sever Z.Bilhizi Botond- mentiune- XI H- Prof Veres Zoltdn 3.Pap L6rdnd- men{iune- XI.H - Prof Veres Zoltiin Olimpiada de fizici- etapa nafionali: LSzab6 Roland- IX.A- menliune- Prof. Gheman Sever Concursul interna{ional de fizici ,TVERMES MIKLOS"- etapa jud€teanI L Biinhiizi Botond- mentiune- XI H.- Prof Veres Zoltiin - etapa nationali l. Blurhlzi Botond- menliune; cu calificare la etapa internafionald- XI H.- Prof Veres Zoltin
MATBMATICA Testul na{ional de evaluare in matematicA -etapa I I .Oros Dan-premiui I- cls.XII.-prof. Ursan R. 2.Szab6 Roland - premiul I- cls. IX.- prof. Vlrgendan C. 3.Ghiula Oana - premiul II- cls. XII.- prof. Ursan R. 4.Purdea Radu - premiul III.- cls. XII - prof. Ursan R. 5.Rugea Dan - premiul III - cls. XII: - prof. Ursan R. (r.Moisa Mdddlina- men{iune- IX.A - prof. Vdrqendan C. T.Sivan Andrei - menliune - IX.A.- prof. Vf,rgendan C. 8.Buzild Rdzvan - menliune - X - prof. Vlrgendan C. 9.Pinte Virgil - menliune - IX.A - prof. Virqendan C. l0.Andereg Alexandra - men{iune II - D(.A - prof. Vir-gendan C. I I .Cutlac Vladislav - men{iune II.
Concurs interjude{ean de matematici ,,Teodor Topan"- edilia a II-a $imleul Silvaniei l.Oros Dan - preminl II - cls. XIL- prof. Ursan R. 2.Szab6 Roland - menliune - cls. iX.- prof. Vdrgendan C. Concurs de matematic[ in Limba Maghiarl din Transilvania LEcsedi Roland-Kiirol -cls.XI.- men$une - pof. Szdsz P. 2.Jakab Lilla - cls. X.- rnenliune - prof. Sziisz P. 3.B rinhizi Botond-Liszl6-cls. Xl-menf; une-prof Sz6sz P. Lts. FRANCEZA Olimpiada- faza judeteanI I .Coldoq Florina- Diana, cls.XILE- locul III.- Prof Baba !lariana
BIOLOGIE Olimpiada judeleani l. Yacoob Sunraya - XII A - iocul I - prof. Laura Tor']r-rt,r
l.
Chiula Oana
- XII A-- Iocul II I -
prof. Laura Tomuta
3. Cadar Adina - X A - men{iune - prof. Laura Tomu{a 4. Jolla Maria - X C - menliune - I - prof. Laura Tomu{a
Olimpiada nationali Yacoob Sumaya - XII A - locul I - prof. Laura Tomuta - selectati in lorul nafional
CHIMIE Olimpiada judeleand de chimie l.Pap L6r6nd - cis. XI. - locul I. - prof'. Nagy Gabriella Olimpiada nationali l Pap L6riind - menlune - prof. Nagy Gabriella Concursul de chimie ,, Irinyi " - etapa judeteani i.Sz6ke Arpdd - cls. X. - locul I. - prof. Nagy Gabriella 2.Pap L6r6nd - cls. XI. - locul II. - prof. Nagy Gabriella Concursul de chimie ,, Irinyi " - etapa na(ionald i.Pap L6rrfud - cls. XI. - locul I. - prof. Nagy Gabriella 2.Szoke Arpdd - cls. X. - iocul II. - prof. Nagy Gabriella Concursul ,, Culturi qi civilizalie romAneasc5" elapa
judeleani
I .Pop
Ionu!
-
XI.E - prof. Florica Sirac - locul I.
2.Grama lr{elania XI.E 3.Demeter $tefania XI.E 3.Arba Damaris XI.E 4.Gabor Camelia XI.E 5.Cheregi Corina XLE 6.Bobotan Roxana XI.E
Concursul ,,INFOMATRIX"- calificare la faza interna{ionali l.Oros Dan - XII A - prof. Adriana Simona Sarca 2.Szalay Laszlo, Daroczi Krisztian - XII H- prof. Livia Ema Moisa 3.Postolache Andrei, $andor Andrei, Sarca Sorin prof. Zenovia Mihuc
* X- A,
DISCPLINE TEHNICE Olimpiada tehnici interdisciplinard - faza jude{eani Tehnologia in industria textili l.Gorbe Tibor - locul III. - cls. A XIII-a - ing. $tefinul Traian qi sing. $umilan M. 2.Cengeri Tibor - locul IV - cls. A XIII-a - ing. $tefinu! Traian qi sing. $umllan M. CONCURS PE MESERII - Faza judeteana Confeclionarea produselor textile:
l.Cocig Ileana - menlune - XI - sing. $umnlan M., ing. $tefbnul T. 2.Papai Orsolya - menliune - XI - sing. $umdlan M., ing. $tefinut T. 3.Gheorghieg Amalia - menliune - XI - sing. $umdlan M., ing $teflnu! T. 4.Szakdcs Amold - locul I - XI M. - sing. $um6lan M., ing. $teflnut T. 5.Lupou Alexandra, clasa XII- menfiune, sing. $um6lan M., ing. $tefinu! T. 6.Voinea Dorina, clasa a XII - menfiune, sing. $umilan M., ing. $tefdnu! T. 7.Pui Rodica, clasa a XI-a, mentiune, sing. $umdlan M., ing. $tefEnut T. 8.Rohodi Claudia, clasa a XI-a, meniiune, sing. $umdlan M., ing. $tefEnut T.
EDUCATIE FIZICA Olimpiada de pregitire sportiyl teoretici I . Socaciu Catilin - IX. S - locul I - prof. Turc Marius Volei Echipa de volei biieti - locul III. - olimpiada sporrului gcolar
- proL Turc Marius
$ah gandor Claudia - locul III prof. Ciupe Augustin
-
olimpiada sportului $colar
LIMBA $I LITERATARA MAGHIAfuI Olimpiada de limba qi literatura maghiarri-faza judeteand l.Rend Melitta IX.H-locul I.-prof. Farkas Cecilia l.Scheck Erika IX.H-locul I.-prof. Farkas Cecilia 3.Selinga Aliz XII.I-locul I.-prof. Szab6 Melinda -1.Kiss Brigitta IX.Hlocul Il.-prof. Far.kas Cecilia -5.T6th Bernadeu XI.H-locul II.-prof. Farkas Cecilia 6.V6gso Boglirka X.H-locul II.-prof. Szab6 Melinda T.Heczi Brigitta XI.I-locul II.-prof. Szab6 Melinda tl.Buzi Orsolya XII.Hlocul ll.-prof. Szab6 Melinda 9.Csuba Eniko XII.H-locul Il.-prof. Szab6 Melinda l0.Fincicki No6mi XII.Jlocul III.-prof. Farkas Cecilia I l.Csengeri Csongor XI.H-locul III.-prof. Farkas Cecilia I 2.Arpdsi Anita X.H-locul III.-prof. Szab6 Melinda l -l.Arkosi Zita Xl.I-locul IIL-prof. Szab6 Melinda l4.Szegi Tamara XII.I-locul lII.-prof. Szabd Melinda l5.Kelemen Ernese XII.H-men{iune-prof. Farkas Cecilia I 6.Selinga Lilla IX.I-men{iune-prof . Farkas Ceciiia IT.Burca Bedta Xl.I-menjiune-prof. Szab6 Melinda
eficace, sistem de avertizare sonor5, instalatie
de
evacuare a gazelor de ar.dere, care s6 respecte nolmele de
poluare fonicd si de protecde a mediului, lumind dc culoare alb6 in fat6, respectiv lumini qi dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rogie in spate,
lumini de culoare galbeni pentru
sermraliiarea
schimbdrii direcfiei de mers, in fatd 9i in spate, pldcu!6 cu numirul de inregistrare, amplasati la partea din spate a
mopedului,
firi a
obtura vizibilitatea sistemului
de
iluminare gi semnalizare. Se interzice montarea la scuter a luminilor de altd culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decit cele omologate. Se interzice conducitorilor de scutere sd cir-cule pe
sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avind semnifica{ia "Accesul interzis bicicletelor,,.
Se inierzice conducitorilor de scutere si invete si. conduci mopede pe drumurile irrtens circulate. Se interzice conducitorilor de scutere sI circu1e pe trotuare.
Se interzice conducdtorilor de scutere si circule in paralel, cu excepf;a situatiilor cAnd participA la competitii sporlive organizate. Se interzice conducitorilor de scutere si circule in timp ce se afld sub influenla alcoolului, a produselor ori a substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. Se inierzice conducdtorilor de scutere si circule pe aleile din parcuri sau din grldini publice. Se interzice conducitorilor de scutere sd circule liri
a purta imbriciminte cu
elemente fluorescent_ reJlectorizante, de la ldsarea serii, piind irr zorii zilei san atunci cind vizibilirarea e5le reduie.
In ultima perioadi, au fost foarte multe incidente in care au fbst intplicate motociclete gi scutere, soldate cu nrorti. De;i legea
ii obligi pe posesorii de astfel de
autovehicule sA poarte cascd, iar reprezentantii polilieJ recomandd, in pius, echiparea cu cat mai multe protectii,
nlrlli
posesori de scutere, motociclete sau ATV_uri
i,Jnold aceste lucruri, riscindu-qi astfel viata.
Vi prezent6m citeva din regulile de circulafie, furnizate de politia bihoreand, pe care conducdtorii de sclitere trebuie sI le respecte pe drumurile publice. Persoanele care nu posedi pends de conducere pot corduce scutere pe dr-r.rmurile publice, numai daci au virsta de cel pr:tin 16 ani implinili gi fac dovada cf, au absolvit r"rn curs de legislatie rutierd in cadml unei unitlti nulolizate dc pregalire I conducitorilor de lulovehiculc. Pe timpul circulaliei pe drumurile publice, conducdtorii de scutere sunt obligati sd aibd asupra Ior actul de identitate, certificatul de absoivire a cursuriior de legislalie rutier-i gi certificatul de inregistrare a vehicuiului. Scuterele, atunci cind circuld pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rAnd. In circula{ia pe drumurile publice, conducitorul scuterului trebuie sd poarte cascl de protectie omologati. Scuterul trcbrric sd [ie echipat crr: in.rrl;rtie de frinarr'
Se interzice conducdtorilor de scutere si condncd vehiculul ff,rd a mentine contactul rotilor cu solul. Se interzice conducitorilor de scutere transportul a mai multor persoane decdt locurile stabjliie prin constructie, precum gi a obiectelor voluminoase. Clasificare: Precizdm ca aceste reguli de circulatie sunt valabjle pentru orice r..ehicul clasificat ca "moped,, de legea din Romdnia. Potrivit acesteia, un "moped', este un vehicul cu doua, trei sau patru ro!i, a ciriri vitezd maximi prin constrxctie nu depipegte 45 km/h 5i care este echipat cu un motor cu arderc intemd, cu ziprindere prin scinteie, cu o capacitate cilindric6 ce nu depEgeqte 50 crn3 sau cu un irlt motor cu ardere interni ori, dupd caz, electric, a carui putere nominalE este de cel mult 4 kW. Cele mai mici sunt ciclornotoarcle suu moocdurrle. Au o caprcitate de pind la 50 cnr' 5i o vircza rrrlrirna tle 45 kmih. Se pot conduce de la 16 ani gi nu ai nevoie de carnet penku asta.
cre
Dupi ele, un.neazl scuterele intre 50 cmr si 125 cnrr, se conduc de
Ia 16 ani. cu carnet categoria A
I
.
Ce e peste 125 cmr se incadreai Ia capitolui molociclcle pi
se condLrc
dup:r l8 ani. cU L.;,rnct.
In afari de aceasta, scuterul trebuie iluesistrat la primirie (ave(i griji ca scuterul si fie ornolJgat) 5i inmatriculat.
Pop Mihai Si Csiby Roland, cls a.XI-n B
in
ei cea mai largi. invdlarea de cdtre individ a unei unei experienle in sfera
acceptiunea
reprezintd clobdndirea
achizilii, a
comportamentului, a unei noi forme de conrportament ca unlare a repe6rii situaliilor sau exersirii. invalarea specific umand, in sensul larg, reprezintd insugirea experienlei sociale, in forme generalizirtel in sens restrans, particnlar, din perspectiva psihologicd. invAlarea reprezinti orice noud achizilie a organismului ca urmare a simulf,rii, a inteliorizirii informaJiilor externe, achizilie care ale cit ef'ect o schirlbare in conrportament- Din perspectivd pedagogici, ea este procesul de asirrilare a cuno$tinlelor $i de formare a priceperilot' ;;i cleprinderilor. coDSlf,
Din punct de vedere fiziologic, invifarea in elaborarea gi consolidirrea de noi legaturi
in scoarla cerebralA.
Stilul de invf,lare se refera la
,,simpla
prelerin{d pentrlr metoda prin care invd{im qi ne aducern aminte ceea ce atrr invdtat", ne arata calea !i rnodrlitalile in carc ir)\ alam. Faptul ci indivizii proceseazi informatiilc in difer-ite moduri, care implici latura cognitivd, elelnente afective-emo{ionale, psihomotorii 5i iinumite caractcristrci ale situaliilor de invi{:rre, deruonsllclzd en ['ieclle dintre nor lre o crpacitirle dilerita de a invdlir. Pentl'u a determina ce stil de invdtare aver.r.r, nu trebuie decat sa ne gindim la cum prelerirn si invAldul ceva nou. Ne pJace si asimilim noile informurii. ahililali. aritudini. prin imagirri. emorii. contacte cu persoane diferite, sunete, aplicalii practice, plin participar"e activa, directa? Existd mai multe stiluri de invijare. DcAi exisle v,rriate clasificiri ale stilurilor de invi{are, le voi prezenta pe cele mai fiecvente, intilnite in literatura de specialitate.
Atunci cind invilim, depindem
de
r.)rodalltalile senzoriale implicate in procesarea irrforrratiilor. Cercetirrle au demonstrat cd 659a din populatie sunt vizuali. 304lo- auditivi gi numai 57ctactil-kinestezici (Dennis W. Mills, 2002). Pentru stilr-rl cle invdlare auditiv, ,,input-ul" este valoros, pe cind pent:-u celelalte doud. combinalia tuturor. Fiecare persoand ale un mod drfelit de a invi{a. $tia1i ca cei care au un stil de invdlare vizual igi arriutesc 15Vo dit ceea ce citesc sau vdd'J in sprijinul acestei teoni a fbst invocati qi teoria rnteligenlelor multiple a lui Gardner care ne
spune cA exist, cel pulin 7 tipuri de inteligenle, printre care $i inteligenla vizualS/spaliala, aldtlrri de intelJgenfa inteligenla verbalA/lingvisticd, Iogica./matematica. intel igenta corporalay'krneslezica. inteligen!a muzicald./ritmici, inteligenla interpersonald qi intrapersonald gi in fine, inteligenta naturalisti. Stilul de tnvdlare vizual - pornind de la iirteligenja spalialdlvizuala se considerd ce acest tip de inteligenla este cea care faciliteaza procesul de invdlare prin perceperea cu deosebitd acuitate a
culorilor, liniilor, formelor, spaliului, qi, de asemenea, prin perceperea relaliilor dintre aceste elemente.
Stilul cle invhtaLre vizual are urmAtoarele puncte tari: igi amintesc ceea ce scriu qi citesc, le plac prezentdrile qi proiectele vizuale, igi pot amjnti foarte bine diagrame, titluri de capitole qi hirli, inleleg cel mai bine inforrnaliile atunci cind le vdd. Strategii pentru stilul de invl{are vizual: luali notife! Cea inai eficientd cale pentru o invdlare de Iungd duratd. Privi(i persoana cu care vorbi{i, vd ajuti la concentrare asupra sarcinii de invdlare. Alegeti un loc de invlfare linigtit! Dacd este necesar, puteti folosi cigti, pentru a nu v[ distrage aten{ia din cauza zgomotului. Unele persoane preferl in tirnp ce invalA sd asculte in fundal, o muzica linigtitd, <soft>. Cei rnai mulfi cu acest stil de invilare, inva(i cel mai bine singuri. Cdnd inviJati luati multe notile Ei explicali-le detaliat, in josr-rl paginii. Utiliza(i marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale. inainte de a incepe o sarcind,/ teml pentru acasd, stabili{i-vI obiectivele qi scrie{iJe. Afiga{iJe! Sd fie ciit mai vizibile, sd vA atragd atenlia, sA fie ugor de citit. inainte de a citi un capitol sau o carte, treceti in revistd. "scana{i" imaginile, fotografiile, schemele, titlurile etc. Plasa{i-vi spa{iul de invilare (birou, bancd, masd. de lucru) departe de ugI qi ferestre, Notafi-vi ideile principale pe cartonaSe colorate (engl."flashcards"), apoi verifica{i-le! Dacd este posibil, folositi diagrame, hIrfi, postere, filme, video, programe computere, atunci cind studiali, cAnd aveli de pregatit o temi sau cind faceti o prezentare. Stilul de invdlare auditiv prezintd urmitoarele puncte tari: igi amintesc ceea ce aud $i ceea ce se spune, le plac disculiile din clasi gi cele in grupuri mici, igi pot aminti foarte bine instrucliunile, sarcinile verbale/orale, in{eleg cel mai bine informaliile cind le aud.
Strategii pentru stilul de invl(are auditiv: studiali cu un prieten(I), astfel pute{i discuta clr acesta despre materialul de invdtat, vd anzili tlnul pe
celalalt, va clarificali. Recita!il spuneti cu voce tare informaliile pe care dorili sd vi le amintiti maj mult timp.Intreba{i cadrele didactice dacd puteli prezenta temele sau munca voastra ca o prezentare oral[ sau pe o casetd audio. Inregistrati casete audio cu punctele importante pe care vre!i sa vi Ie amintili gi asculta{iJe in mod repetat. Este loarte folositor pentru invdlarea materialelor in vederea participArii la teste. Cand citili, parcurgeli rapid de Ia un capdt la altul textul, privili imaginile, titlurile capitolelor, alte indicii qi spune{i cu voce tare ce idei sunt transmise in carte. Stabilifi obiectivele pentru tema de casi qi verbalizafi-le. Spuneli obiectivele, etapele de lucru cu voce tare de fiecare datd c6nd incepeli rezolvarea sarcinilor. Cititi cu voce tare ori de cite ori este posibil! Aveli nevoie sa auzili cuvintele pe care le citili pentru a le inleiege mai bine sensul. CAnd faceli calcule matematice, utilizali foi de matematicd pentrll a incadra corect coloanele gi a efectua corect rezultatele, calculafi cu voce tare.
barocd, clasici este cea mai recomandati fald de o muzici zgomotoasa, de ex. heavy-metal). Decora{i
mediul
in
asemenea
care lucrali cu hartie coloratd. De puteli sd vd acoperili banca, biroul, masa.
Alege{i culoarea
fayoritl care r,i ajutd sd vd
concentrali. Aceasti tehnicd este cu loare. " colour grounding".
Incercali sd
numitl fond
citi{i prin folii
de
transparente colorate, care ajutd la concentrarea atenliei. inainte de a alege culoarea potrivitd, incercali o varietate de culori. Luafi frecvent mici pauze! Asigurafi-vd cd vd ?ntoarceli repede la lucm. Un orar eficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minure de patzd. Ca tehnici de invd{are qi memorare, {ineti ochii inchigi 9i scrie{i ideea in aer sau pe o suprafa(I, de exemplu pe bancl cu degetul. G[si]i imaginea gi sunetul cuvintelor in minte. Mai tArziu. c6nd vreli sd vd amintili informalia, inchideli ochii qi incercali sd vedeti cu ochii minlii qi sd auziti ideile invdlate anterior. CAnd inv[tati o noui informalie, confec{ionati cartonage coioiate in car" s[ includeli ideile esenliale, cuvintele cheie. Stilul de invdture tactil-kinestezic se remarci Identificarea gi recunoaqterea stilurilor de prin punctele tari: igi amintesc ceea ce fac g.i invdlare se poate realiza prin: observarea gi analiza experienlele personale la care au participat cu propriilor experienle de invd{are, caracterizarea mdinile qi intreg corpul (miqcdri 9i aringeri), le place stilului de invdiare pe baza explicaliilor, clescrierilor, folosirea instrumentelor sau preferd lecliile in care exerciliiIor, aplicarea unor chestionare specifice sunt implicali activ/participarea la activitili practice, (Internet, manuale de psihoteste), clisculii cu iqi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fdcut specialiqti de la cabinetele de asistenti o datd, le-au exersat gi le-au aplicat in practicd psihopedagogicd din releua nalionald de consiliere, (memorie motricd), au o bund. coordonare motorie. informarea cu privire la stilurile de invdtar.e din Exersarea strategiilor pentru stilul de dorinla de uutoiunogt"." (puncte tari qi slabe la invltare tactil-kinestezic: pentru a memora, stilului personal de invdfare), participarea activd la plimbati-vi qi spunefi cu voce tare ceea ce aveli de activitilile practice cu aceastd temd la diferite ore, invdtat, lolosind noiilele. Cind cititi o scurti cu precidere cele de consiliere gi orientare, diverse porestire sau un capitol dintr-o carte. incer.cagi oplionale, implicarea in programe educalionale cu "abordarea intregului ca o parter'. Aceasta aceastA tema (de exemplu, optimizarea stilului de inseamnd cd este de dorit sA respectati urmdtoarea invA1are, tehnici de invdlare eficientd). iuccesiune: sa urmdrili imaginile, sd citili titlurile Toli elevii pot invAla, dacd profesorii, pdrinlii, capitolelor, sd citili primul gi ultimul paragraf qi apoi cei care Ie oferd suport, sunt pregdtili cum sd-i sI identificali "emoliile gi sentimentele,, transmise. invele, sI le propund programe pentru dezvoltarea Puteli de asemenea sd treceli in revisti scufia stilului de invdlare gi a practicdrii abiliralilor povestir e/capitolul, de la sfdr-qit la inceput, paragraf transferabile: de comunicare, de a lucra in echipd, de cu paragraf. Daca sunteli o fire agitatd, nervoasd, invilzre, de organizare a timpului, de a rezolva nu-i deranjali pe cei din jurul vostru. Faceti probleme, de a negocia, de ascultare, de creativitate. exercitii pentru mdini, degete, picioare, tdlpi, p6rjile de a lucra cu calculatorul. corpului, practicafi un sport, juca{i-vd cu o minge Cercetdrile spun cd elevii care participd Ia de tenis, strangeti in pumn o minge elasticd sau ceva astfel de programe oblin note mai bune, cre$te stinta similar. de sine, se pot ajuta singuri in multele $i diferitele Este posibil ca nu intotdeauna sA studiali cel situalii de invdtare cu care se intAlnesc zilnic, clevin mai bine la birou sau in banca. De aceea. incercati autonomi, scade riscul de abandon gcolar, creqte si studiati intr-un spa{iu adecvat, folosind un gradul de participare la activiEtile gcolare gi scaun confortabil, chiar un gezlong cu o pernl de extraqcolare. sprijin, unde vd $i puteli relaxa in acelaqi timp. prof. MOISA LIVIA-ERNA
Studiati cu muzici
in fundal
(de ex. muzica
lt{ r
Insuficienta (inexistenta) depozitelor
ecologice
z.onale
.
Inexistenta unor sisteme de epurare in localitdlile cu peste 2000 de locuitori echivalenli
Circulatia unor aulovehicule ruliere
. r . Valea Barciului se desfl;oari la N-E de Muntii Meseqului qi de prelungiri ale Mun{ilol Apuseni, ce folmeaz6 cumpana de apc intre Valea Barcdului qi Valea Cr-iqului pe de o parte, iar pe de alt6 pafte cu Valea Crr.rrei pt Jirectir nordicd;i csticd . Cadrul natural se prezint5 sub forma unui arnfiteatru ce coboari dinspre sud, spre nod $i vest. Aititudinea VIii Barc[ului este cuprinsA intre 200 5i 470 rn cot,r absoluta, chiar mai mult, in comunele at-late in prelungirile r.nontane . Aspectele reliefuh"ri, particularitdlile de genezd plecum si stl'uctura hidlo-geologici a Viii Barciului au determillat, in timp, dezvoltarea economici a acesteia. Astlcl, putem aminti dezvoltarea agriculturii, tulismului, transporturilor qi in special a industriei. f)intre toate ralnurile econornice amintite mai sus, o dezvoltare agresivi a avut-o industria, indeosebi cea extractivd fi de prelucrare. Dupd cum bine cunoagtem, ?n perioada anilor 1965- I970, in bazinul Viii Barciului din juCetele Salaj qi Bihor, incep sf, produci minele de la Suplacu de Barciu, Ip, Popegti-Voivozr, etc. De asemenea, incepe clezvoitarea tot mai intensa a acaivi6fi de lbrd exlractie $i prelucrare a titeiuhli in zonele Suplacu de BarcIu gi Marghita, punlndu-se bazele unor unit[{i industriale extrem de puterrice: Schela petrolierd de la Suplacu de Barciu, Schela petroiieri de la Marghita, Rafiniria de la Suplacu de Barciu, etc. S-a observat in tinrp cd dezvoltarea, atat a activitalii miniere, cit qi a celor de extractie gi respectiv prelucrarea titeiului, a corrdu. lr floducerea rrrrui puternic imprct negutiv
asupra mediului inconjuritor, influenfind calitatea ac-rr-rlui, apei;i a solului. Deteriorarea caljtAUi mediului inconjurltor in zona V6ii Barciului a determinat organele competente se identilice principaleJe probleme
-
aspectele de mediu ale
zorei. Astf'el, din punctul de vedere al severiG(ii problemelor identificate, ordinea descrescdtoare a rezultltelor ierarhizirii este ur tAtoarea: . Poluarea apei. aerului Ei solului rezultati din
.
o .
actiYititile industriale Depozitarea necorespunzAtoare a pesticidelor, rezidurilor petroliere, precum gi a altor substante periculoase qi aplicarea unor solu{ii privind el iminarea depozitelor existente lrsuficicnta epurarc a apelor uzate tehnologic provenite de 1a unitati cu profil petrolier Abserta uDui miuragement integrat al depozitdrii de;euri lor periculoase
clre
nu
corespund cerinlelor legislapei in vigoare Tdieri masive de masi lemnoasi Insuficienta tratare a apei potabile Insuticienta unor sisteme de canalizare performante Poluarea aerului gi a pinzei freatice datoriti emisiilor prov.'nite de la haldele de deyeuri Inexistenta unui sistem de pre-colectare, colectarc selectivI qi transport centralizat a de$eurilor Er i.rentr rerenurilor.upuse eroziunii Alunecdri de teren
o . o r
Colmatarea 9i lipsa indiguirilor pe riul BarcIu, precum;i in zonele afluenfilor acestuia Insuficienta extindere a rclelei de distributie a aper potabile in mediul urban qi rural
o
Toate aceste problerne identificate
pe
Valea
Barcdului au condus la necesitatea ludrii unor misuri de monitorizare, prevenire, diminuare gi chiar eliminare a efectelor ecologice pe termen mediu qi lung ale zonei.
In consecintd
o
Temi
se proDun urmf,toarele:
de Proiect:
EVALUAREA ECOLOGIC
LA
$I ELIMINAREA
RISCULUI _ VALEA ACTTVITATILE
SCARA REGIONALA
BARCAULTII CAUZAT DE ECONOMICE DIN ZONA _ ACTIVITATI FORESTIERE, ACTIVITATI DE EXTRACTIE $i PRELUCRARE A CARBUNELUI, TITEIULUI $I GAZELOR, ACTIViTATI DE EPURARE $I DEPOZITARE
A
DE$EURILOR,
CHIAR
iN
CONTEXTUL TRANFRONTALIER.
.
Tipul rezultatului: monitorizare, studiu de
caz,
unnat de implementarea rezultatelor acesftiia in teritoriu
.
.
Efectele scontate: alinierea zonei
Valea qi Barciului la cerin{ele ecologice regionale europene in domeniul politicii aerului, apei, solului gi a protec(iei
mediului. in scopul obflnerii efectelor scontate se propune un plan de actiuni strategice privind proteclia mediului natural . Acest plan de actiuni va cuprinde:
osoocldirea durabild a
C. Actilni
Concepla de gospodlrire inte$atd a apelor imbind
aspectele de utilizare a acestora cu cele de protecle
ecosistemelor naturale. Astfel, urmAtoarele obiective:
."
;
uo. uu"u'i, u.,1"."
gi
b) c)
reducerea pierderilor din
prin
noi 5tJIii de epurrre yi modernizarea
celor existente:
implementarea unor mijloace de prevenire. limjtare $i dllnlnuare a elecrelor poludrilor accidenrale:
li a
eco
lo g ic d a
diversititii
ri.urilor :
a) imbundtltirea 9i realizarea de habitate corespunzltoare conservlrii biodiversitltii bt asigurarea de debite corespunzatoare currrril. f. de api in scopul protectiei ecosistemetr c) asigurarea continuitAli debitului pe cursurile de api pentru facilitarea migratiei speciilor piscicole;
biologice;
fi
conserv6rii diversitalii
identificarea gi conservarea speciilor amenintate qi/sau rare, precum qi a celor cu valoare economicd ridicati; reducerea qi eliminarea efectelor negative cauzirte de poluarea mediilor de viata," precL,m ql reconstruclia ecosistemelor qi habitatelor
deterioratel
dt
dezvoltarea progralnelor speciale de cercetl.e li monrtorrzare penlru cunoa$terea st6rii divcrsilatii biologice:
D.
Actiuni strqte?ice pLiyind calitatea solului
intbundtiilireu calitiilii revtrselor de apii:
a) retehnologizarea proceselor de produc{ie util.iTarea unor tehnologii curate nepoluanre; ,b) rerlizlrer de
R e c onstruc
a
gr aslgurarea managementului re."sut. o..oii.ii
rcrelelc de distribut-ie a apei:
c)
considerare starea actuali
habitatelor naturale
indusrrie;
economisirea apei
in
biologice. se propun urmAtoarele obiective priorit* -' a) organizarea unei re{ele regionale de Arii protejate
_.
Asigttrarea alimentiirii continue cu. apd a folosintelor 5i, in special, a populaliei, prin: a) realizarea de noi surse de ap6, in special a unor lacuri de acumulare cu foiosinla compte*a in zonele deficirare in apd; br realizarea de retele de distributie separlte de alimentare cu apI pentru popula{ie il p"n,*
c)
Lu6nd
strateeice orivind consen)area naturii
mendnerea pe rermen lLrng ;r ...- ^.,,1..,,:r,rr:r. lunchtlor rolului pi conlracararea diteriordni lor irnprrne instituirea unui set de masuri prin care sa \e a) lnvenrarierea arealelor. cu probleme 5ia\igure prioritizurerr acfiun ilor; b) realizarea unui sistem integrat de monitorizare a calitifli solului; c) stabilirea gi aplicarea modalitAtilor eficiente de utilizare a terenurilor, in concorlant6 cu cerintele dezvoltirii economice fi ale prolectiei mediului:'- , reabilitarea qi d) recon:truclia ecologici u solurilor:
Reclucereq riscului producerii de inundatii:
a)
realizarea de acumuliri cu folosinte complexe prevazute cu volum de protectie
*n,.o
br c) B
inundatiilor; reulizarea de irrdiguiri concomilenl cu pr.otejarea
zonelor umede;
interzicerea amplasdrii constructiilor inundabile;
A,-!irrni ..srrutc4!e urivind atmosfera cl
IlltaIlc?
in
zonele
si schimborile
acriyita!tor antropice asupra ...!lllr-=,-O,ctului atmosferei rrebuie fdcutl in conditiili realizdrii
urmitoarelor:
a).definirea elabordrii sistemului integrat al mediului;
b)
de
monitoring
c)
crearea unei baze de date, atafatA sistemului informalional de medir.r; scederea pdncipalelor emisii de poluanli (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanle organice volatile,
d)
reducerea qi stabilizarea concentratiilor emisiilor
Gestionarea durabili a pldurilor necesiti promovarea unor acliuni specifice
pe
a)
asigurarea integritatii fondului forestier dir
b)
c)
reconstructia ecologicd a pidurilor deteriorate structural de factori naturali gi antropici; con_servlrea biodirersitarii 1i asigrrmrel .rabjliralii. sanarAlii ;i polifunctionalitdlii padurilor;
F.
Actiuni strutesice nrivintl dezvolrarea agricukurii
-
reglune;
Dezvoltarea gi modernizarea agriculturii
trebuie sd aibi printre obiectivele principale:
in
zoni
a) protectia resurselor naturale: solul, apa, aerul qi biodiversitatea. resurse limirute crre, in corrclitiile globalizdrii agricuhurii. vor deveni o fr"bl.;,;;
b)
strategici mondiali; realizarea unor acf;uni
c)
urbanizare: crearea de sisteme $i structuri viabile de organizare
amoniac);
de gaze cu efect de serd:
orjentate
urmitoarele directii:
de anulare a efectelor dilnitoare produse de industrializare 9i
qi produclie adecvate aplicirii tehniJilor tehnologiilor eficiente in produclia agricold,9i specifice condiliilor ecologice gi de mediu;
z0
-/.
G. Actiuni stratesice orivitd industria Strategia industriald de dezvoltare durabill trebuie sd unndreascA stimularea competitivitaii qi realizarea, pe
aceasti bazA, a unei cregteri economice stabile gi de duratd, in concordanld cu protectia mediului. Pentm
indeplinirea acestor obiective considerim
necesare
b)
urmitorrele misuri:
r) b) c) d) e)
conturarea unei macrostructuri industriale viabile; restructurarea intrasectorial6; alinierea la standarde europene gi intema{ionale; dezvoltarea serviciilor perrtru productie; cre$terea poten(ialului concur en1ial; rdentificarea gi respectiv punerea
1)
a)
in
c) d)
practicA
a
tutulor mdsurilor ce privesc proteclia 5i irnbunitd{irea caliEtii mediului in conditiile
e)
clcgterii econorniee relle a zorrci:
H.
0
A.tiLtt1i st(lte q!!! pILiu!!l[Iqljspoft uriIe
Politica in domeniul transporturilor trebuie sI aibi in vedere urmdtoarele ac{iuni generale: a) reabilitarea $i modernizarea infrastnrcturii qi echipamentelor;
b; utilizarea modurilor de transport ecologic; c) implementarea tehnologiilor de depoluare specifice d) identificarea gi aplicarea mdsurilor preventive e)
pentm limitarea efectelor poluirii ; extindefea transporlurilor combinate qi ir]termodale
/.
Actiuni strategice orivind gestiunea deseurilor:
Pentru zona VIii Barcdului, prin dezvoltarea aqresivd a industriei extractive qi de prelucrare a cZlbr:nelui, lileiului gi gazelor, precum gi prin dezvoltarea mediului urban, impactul deqeurilor asupra rnediului a crescut in mod alarmant. Administrarea necorespunzdtoare a acestor de;euri poate genera contaminiri ale solului gi ale pinzei freatice, precum;i emisii cle gaze toxice, cu efecte directe asupra sAndtili popula{iei. Strategia de imbundtitire a managementului degeurilor trebuie si lin6 cont de urmatoarele directii de ac{iune: a) completarea reglementirilor locale cu privire la adnrini str-area deqeurilor de toate categoriile b) optimizarea relatiilor de parteneriat intre firmele de reciclare ;i adrninistraliile publice locale;
c)
d) e) I-)
crearea re{elelor de colectare selectivi qi valorificare a degeurilor reciclabile qi implicarea responsabill atAt a adrninistraliilor publice locale, cat fi a unititilor privatei stimularea plil.r il'rstrumente economico-financiare
Actiuni strategice privind cenhele p!!U14!q
Obiectivele strategice pentrx centrele populate sunt urmitoarele: dezvoltarea echilibrate a regiunilor prin repartizarea uniformi a activitAllor socialeconomice in teritoriul imbunetetirea conditiilor de viate, a ransportului urban gi valorificarea eticieltd a patrimoniului natural qi al celui construibil; dezvoltarea agezirilor umane in zone care nu sunt supuse dscurilor naturale gi al agentilor poluanli; reducerea pierderilor energetice datorate izoldrii tennice ineficiente: pAstrarea identiti{ii culturale a zonei gi crearea unei retele de spa{ii verzi, in conexiune cu ecositemele din teritoriu: inventarierea $i cercetarea, la nivelul intregii regiuni, a zonelor cu risc de dezastre, in paralel cu elaborarea planificdrii pre-dezastru, precum gi cu redttcerec numinrlrri ace5lor zone prin actiurri concrete.
Realizarea obiectivelor cuprinse in planul de al acestui proiect va conduce inevirabil la cre$terea calitdtii mediului inconjuritor atat in regiunea Vdii Barcdului cal qi in plan transfrontalier .
acliuni
Substante toxice in subbazinul hidrosrafic BARCAU
Din analizele efectuate, se evidenliazi depdgirea limitei de potabilitate in majoritatea forajelor de studiu pentru indicatorii oxizi de carbon, amoniu, oxizi de azot, azotiti Si la mangan, dar gi la pH, CCO-Mn,CCO-Cr, calciu, fier qi duritate totalS. . De asemenea s-au depistat depigiri in cazul compuqilor organici cum ar fi:benzen, toluen etilbenzen xileni, hidrocarburi policiclice aromatice, fenoli, compuqi organici halogenali, metale ca -As, Cd, Cr, Pb, Cu 9i compuqii acestora . Astfel ca exemplu amintim o serie de valori: - amoniul: 0.0J35 - 0.802 mg/l - azotilii: 0,008mg/l - 0,145 mg/l - azotatii: 1,51 - 3,85 mg/l - fosfa{ii: 0,021 - 0,059 mg/l - CCO-Mn:dcpdgiri de 1.2-2.5 ori - Ca: 68,39 - 183,51 mg/l - Mg 17 ,44 - 35,41 mgfl - duritatea totalA: 13,69 29,81 gr.G. - fenoli: 0,002 mg/l
-
In zona Suplacu de Barcdu, sunt emisii de substante toxice rezultate in urma exploatarii prin combustie subterani a z[c6.mintelor de titei.
a
producdtoril,Jr interni, in vederea creqterii competitivitdtii industr-iei de reciclare; stirnularea pr-oclucliei carc genereazd cantiEti
Ieduse de deEeuri; crearea letelei cle monitot'izare a degeurilor
;i
radioiictive;
realizat:
toxice prof. MIRCEA REMUS SABIU
21
Publicul are la dispozi{ie 30 de zile lucrdtoare, de lir data publicirii anuntului, pentru a consulta documentatia de evaluare a impactului asupra mediului. Dezbaterea publicl are drept scop prezentarea
!
\
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedurd prin care se evalueazi poten{ialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, le poate avea asupra mediului. Aceastd evaluare identiftcd, de asemenea, qi misuriie de diminuare sau colrpensare a efectelor negative asupra mediului. Evaluarea impactului asupra medirilui a fost introdus6 in legisla{ia romAni in vederea alinietii prevederilor sale la dispozitiile legislatiei internationale
;i
comunitare.
Legislafia nationalI prevede ci eva]uarea impactului asupra mediului trcbuie realizatd cAt mai devreme posibil, aqa ?ncAt, pe de-o parte, sA existe toate premizele cd nu se vor irosi resurse materiale qi de timp pentru
proiectarea unei activiti{i, iar pe de alta parte, infbrmatiile despre proiect pe care titularul acestuia le poate fumiza autoritAtilor competente, s[ fie suficiente pentru realizarea evaluirii impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului se efectueazA penlrlr anumite prciecte, previzute de legislafia in r igoarc, din domeniile: agricuhrri, industria extractivi a petrolului, gazelor naturale, cirbunelui, industria energeticA, producerea qi prelucrarea metalelor, industria materialelor minetale de construclii, industria chimicd 9i petrochimica, industria lemnului gi a hArtiei, proiecte de infr astructru-I, precum gi proiecte din domeniul managementului apei qi al degeurilor. Publicul are un rol important de luare a deciziilor cu plivire la aprobarea, din punctul de vedere al mediului, a
realizirii unor proiecte/investitii, fie ele publice
sau
private.
Aceasta inseamnd
ci opiniile,
propunerile
gi
comentadile publicului trebuie sd fie Iuate in considerare de cdtre autoritatile publice de proteclia mediului atunci cind se proiecteazl, de exemplu, un dmm nou sau o groapd de degeuri.
Pentru a-;i putea exprima opiniile gi a tbrmula comentarii 9i pfopuneri in cunogtintd de cauzi, publicu]
este informat gi
ise
pune la dispozitie,
in
vederea
consultdrii, docu;nenta(ia de evaluare a impactului asupra mediului. Titularul proiectului este obligat sd inforrneze prin anunt public: - inten{ia de realizare a proiectului; - dacd proiectul este supus sau nu evaluirii irnpactului asupra mediului; data, ora $i locul dezbaterii publice a proiectului; - decizia
autorititii competente pentru protectia
mediului cu privire
la
proiect.
proiechrlui gi a documenta{iei de evaluare a impactului asupra mediului 9i oferi rdspunsuri problemelor ridicate de cdtre public, atat inaintea dezbaterii publice, cit qi ilr timpul acesteia. Dezbaterea publicd este condusd de autoritatea competente pentru protectia mediului qi este deschisd participdrii cetifenilor, ONG-unlor active in domeniul protectiei mediului, mass-mediei, titularului proiectului, autoritailor administraliei publice locale, precum gi altor institutii gi grupuri de interes public.
Atat
autoritatea competenta pentru protectia mediului, cat $i titularul de proiect au obligatia s[ analizeze propunerile / observa{iile pubiicului gi si le ia in considerare, in procesul decizional de mediu, pe cele care sunt.justificate.
Prin participarea sa la procedura de evaluale a impactului asupra mediului, publicuL are urmdtoalele avantaje:
- o rnai buni in{elegere a problemelor de protectia mediului gi a dezvoltArii durabile; - intelegerea mai bund a procesului decizional qi a considercntelor de luare a unei anumite decizii de caitle autorititile publice; - posibilitatea de a cunoagte riscurile la care este expus;
- posibilitatea de a face comenrarii pi recomandiri privind aspectele tehnice sau netehnice ale unui pr oiect 9i de a-9i prezenta propria atitudine / opinie tati de acesta;
- acceptarea cu mai mult[ u$urinti a schimbiri]or ce ulmeaze a se produce in zond, fiind pirtag la tot procesul decizional; - un sentiment mai puternic de apartenentA la comunitatea locala gi responsabilitate comuna pentru problemele de interes public. Intrucat, atat elevii, cOt gi cadrele didactice. apa(in comunita!i locale, responsabilitatea, dar 5i impliceler rcestora irr ceer ce prive;te protejrr'
realizat : elev
BIANCA BOTOS cls. a-XI-s D
Reporter : Am auzit despre infiinlarea unei noi instittrlii numitd Avocatul Elevilor. Ce ne poli spune despre ea, cu ce se octLpd?
Iuhas Cristina: Da, este adevirat. Reporter: Care sunt cele mai importante qctivitdli educative [lesfd$urate in cadluL Consiliului Judelean al Elevilor? Iulms Cistina: Am devenit vicepregedinte in Consiliul Jude{ean al
Elevilor (CJE)
in
luna
decembrie a anului 2007.
infiinlarea CJE are la baza
Ordinul 4925l08.09.2005 de aprobare a noului
Regulament de Organizare gi Func{ionare a cu respectarea Preuniversitar, Unita lor de invaldmint gi Promovarea Legii 27212004 privind Proteclia Dleptulilor Copiilor. Consiliul Jude{ean al Elevilor are numeroase atribulii printre care qi coordonarea Consiliilor elevilor din unitilile de invaldmint din jude{ul Bihor, iar prin reprezentantii sii asigurd indeplinirea deciziilor CJE, acordi sprijin 9i consultanlI elevilor care soliciA acest lucm, coordoneazd, la nivelul zonei, toate departamentele ;i numeroase alte atributii, toate acestea pentru a putea oferi sprijinul elevilor si de a-i putea consilia in iniliativele lor din domeniul educaliei. CJE este format din 15 elevi, consilieri aleqi prin vot deschis, din liceele existente in Oradea qi din liceele
din celelalte zone ale Bihorului. Astfel ci la prima SedintA din cadrul CJE a fost aleasi componenta
Consiliului, nnnlnd ca la un interval de cdteva sdptimini sd se primeasci inqtiinlare de la Consiliul Nalional care prevedea existenta in Biroul Executiv al Consiliului a numai 3 vicepregedinfi din cei 12 existenti deja, ceea ce inseamnl c6, in urma prezentirii unui CV aldturi de o scrisoare de intenlie gi de asemenea a unui proiect despre o activitate educativd desff,quratd in cadru Institutiei, proiect pe care l-am sustinut in fata inspectorului tcolar general de la ISJ Bihor gi a vechii componenle a CJE, a lbst ales noul Birou Executiv care este recunoscut la nivel nalional de ceffe Ministerul invdlimAntului. in unna concursului de proiecte sustinut am avut plAcerea de a fi aleasi in ircest Birou Executiv aldturi de incd un reprezentant din liceului ,,Emanuil Gojdu" din Oradea qi unul din liceul din Alegd. Astlel ci, md incintf, ideea de a putea reprezenta ljceul nostru qi pe cele din zond la cel mai inalt nivel, cel national. Momentan, activitaflle CJE sunt incd in stadiul de proiect urmnnd ca in cel mai scltfi timp acestea sA devini realitate, aici mi refer la numeroase campanii, caravane, concursuri, spectacole menite si antreneze imaginatia $i spiritul de colectivitate a elevilor.
in
09.04.2008 in
Colegiui Na$onal ,,Octavian Goga" s-a infiin{at Institulia nrmit Avocatul Elevilor. Aceastl Institulie are ca scop promovarea gi respectarea drepturilor elevilor in 9coali. Printre obiectivele cele mai importante a acestei institu$i numitl "Avocatul Elevilor" se numIrA: educarea
elevilor pentru cunoa$terea drepturilor
lor qi
a
responsabilitdfilor corelate acestora; crearea in gcoall a unui context favorabil pentru exercitarea de cetre elevi a dreptului lor la opinie gi liberi exprimare; formarea qi dezvoltarea de deprinderi qi atitudini specifice pentru
viitoarea viat6 de adult a elevilor, intr-o societate democratici; cooperarea dintre profesori gi elevi pentnt imbunitilirea climatului de munci in gcoali qi a relaliilor dintre elevi-profesori qi elevi-elevi. Avocatul Elevilor are c6teva atribulii bine detenrrinate precum: Identificarea problemelor/a unor situa{ii de inc care a drepturilor elevilor; Facilitarea leglturii elevilor / pdrin{ilor cn conducerea unitif,i de invAFment; Propunerea de solulii
de comun acord cu cadrele didactice abilitate; Medierea unor situalii conflictuale din qcoal[; Monitorizarea
rezolv[rii problemei; Avocatul elevilor igi rezervb dreptul de a se autosesiza in situalii de incdlcare a drepturilor elevilor sau de nerespectare a prevederilor
Regulamentului $colar. Regulamentul de funclionare a acestei institutii numitA "Avocatul elevilor" prevede ca acesta tr€buie sa fie compus din l0 elevi, un cadru didactic,rrn psiholog gi un pdrinte. In acest sens, cu ocazia intrunirii Consiliului Elevilor ai Colegiului Nalional "Octavian Goga" din 09.04.2008 s-au ales membrii acestei institulii. care o si vegheze la respectarea regulamentului qi la bunul mers al
activititilor din qcoalf, privind elevii, in urmatoarea componen{6: l.Iuhas Cristina * elevi (X A)- preqedinta institutiei "Avocatul Elevilor" 2.profesor Pop Margareta - cadrul didactic 3.Costelas Ribana - psihologul liceului 4.presedintele Comitetului de pirinti: 5.elevii - Pintea Teodora (D( D); Laz r Oana (IX E); Varodi Marcel (X F); Pinter Imola(X I); Zaharia Sebastian (XI A); Hurban CAtelin (XI B); Turzai Szabolcs (XI J); Sarca Remus (XII A); Katona Josef
(xlrJ). Colectarea cazurilor se face in mod DIRECT de avocali: de la elevii care au nevoie de ajutorul lor. Reporter: Care este principalul scop i(L toate dceste cE;fie
activitdli? Ce se urmdreqte? Iuhas Cristina: Consider cd, un pas foarte important este ca elevii si conltientizeze facilitlfile de care dispun prin toate aceste activitdti fi proiecte qi si igi dea seama cu adevirat de importanta lor, de proteclia pe care le-o ofer-d qi astfel si existe o colaborare cit mai fructoase intre conducerea qcolii qi elevi cat li intre elevi in general, astfel ca pentru orice problemd si nu ezite sa ceari ajutorul celor din jur, mie, conducerii, pentru cA scopul nostru este bunul mers al lucrurilor in Colegiul nostru Reporter - prof. Zenovia Mirela MIHUC
Az aliirbbi (ort6netet a Nobel - dijas Sir
Ernest
Rutherforcl, a Roytrl Academy elncike mes6lte. Nemr'dgen egyik koll6grim felk6r't (rnnt pdr-atlan szakdrtot), hogy tegyek igazsrigot kdzte 6s egyik dirikja
kdziitt, akinek o nulla pontot akar adni v
a
izsgadolgozatiira. az viszont ragaszkodik a maximrilis
pontszLimltoz.
A vizsgakdrd6s
az volt: ,.Hogyan lehet meghatdrozni egy
felhdkarcol5 magass:igilt egy barom6ter segits6gdvel ?" A diik ezt vhlaszolta: Vigyrik fel a barom6tert az
- Term6szetesen, ha bonyolultabb eljdrzisra vdgyik, felviheti a barom6lert az 6piilet tetej6re, leengedheti egy kd{.:l segilsegevel az aljiig. ?zt ingr.zerrrcl megl5brilhada s a leng6s per-i6dusdb61 megkaphatia a krit6l hossziit, ami (megintcsak) egyen16 az 6piilet magassiig;iva1.
- De m6g ezeken kiviil is sok m6s megoldds l6tezik. legiobb kriztiliik alighanem az, ha levissziik a baron.r6teft az al.rgsorba 6s bekopogunk az 6piilet gondnokiihoz. Mikor o ajt6t nyit, igy sz6lunk hozziL: Gondnok .i'r, n6zze ezt a pomphs barom6tert. Ha megmondja nekem az 6piilet pontos magassdg6t, itt
A
ctptilet tetel6re, kiissiink hozzii egy hosszri kritelet, rngediiik le az ipiilet aljdig, aztin hirzzuk fel 6s m6rjtik nrc-q a kijtdl hosszr.il - ez meg tbg egyezni az 6piilet
hell berr rnagdnlL ajtindekozom I Mikor idriig 6rtiink, megk6rdeztenr a dirikot, hogy tdnyJeg nem tudja a konvenciondlis, szokiisos viilaszt (A
A vizsgtiz6 meggycizod6ssel fllitotta, hogy neki a maxirriilis pontszenl jdr, hiszen helyes ds kirnerito
felhokarcol6
rrarass6-{ival!
ldlaszt adott a feladat k6rd6s6re. N4Sslelol, ha megadniik neki a k6rt rnaximiilis pontsziimot, ezzel elismern6k a lizikriban val6 jdltassigrit, pedig hit ... a yiilasz ezt nem tiir.nasztja alii.
Azt javasoltam, hogy adjunk a didknak 6 percet ana.
hogy egy mdsik meeoldhst mutasson be, amelybol rzonban denil.jdn ki, hogy k6ts6gteleniil 6rr a fizikiihoz. Az -5. perc v6g6n mikor littam, hogy m6g semmit sem ir.t r papirlapjhra, megk6rdeztem, hogy lel akarja e adni a .jiitszm/it", de o megnvugtatott, hogy t6bb megoldhsa is r an a probl6mira, s miir csak azt latolgatia, hogy melyik r legjobb kiiziiliik. Eln6z6st k6rtem tole ami6rt f6lbeszakitottarn 6s lilk6rtem, hogy folytassa. Egy perc mrlilva a kcjvetkezo \,lli,rszt adta a kezenbe: .,Helyezzr.ik a barom6tert az 6piilet tetej6nek sz6l6re, naid lcikjiik Ie a m6lybe. Mdrjtik meg a zuhanis idej6t .gv stopper6riival, majd az x= a tz .0,5 k6plettel :ziuritsnk ki az 6piilet magassdg:it." Ezutin megkdrdeztem a koll6girrlt, hogy e16gedettc az [jabb viilasszal. O lemond6an rilmn6zett 6s megadta ri vizsgdz5nak a maximrilis pontszdmot. Kifel6 menet a koll6gfm irod:ijrib6l cszembe jutott. hogy a diik azzal k6rkedett, hogy tdbb megolddsa is van -r ftladatra, ez6rt visszatbrdultam 6s megk6rtem, hogy iololja 1el ezeket is. - N6zze - mondta a di:ik - sz;imtalan m6don meg Iehet hlt:irozni egy 6ptilet magassigdt egy barom6ter 'egits696vel. Pdldriul egy verofdnyes napon kiviszi a 'narom6tert a szabadba, megm6ri a magassigdt, az Irny6kinak a hossz,rt valamint az €piilet 6rny6khnak nar:ysigrit. amibol egyszerii hdrmasszab6llyal ki lehet :ziimolni az 6piilet magassiigrit. - Ugyes - mondtam - no 6s miisf6lek6ppen - Van egy klasszikus elj;irds, ami tetszeni fog a taniir rlmak. Ez abb6l riil, hogy tessziik a barom6tert 6s elindulunk felfel6 a l6pcs6kdn. L6p6senk6nt megieldljiik rL ldpcsohliz fallrn a barom6ter magassiigiit. Amikor' ielirttink az dprilet tetej6re, nincs mds dolgunk, mint Intgszirmolni a jelek szimdt 6s rndris megkaptuk az iprilet magassdgiit barom6ter egys6gekben. Nagyon :svszerii 6s krizvetlen m6dszer, nemde?l
barom6tert a l6gnyomis mdr6s6re haszn:llva, a fcildcjn 6s a teton m6rheto nyomis kiildnbcizet6bol meg6llapfthat6 a
Egy
magassiiga.
millibir
l6gnyomdskiilcinbs6g egy l6b magass6gnzk ielel rneg) feltett vizsgak6rd6sre,
a
- Termiszetesen tudom - vdlaszolta - de a gintruiTiumbut ds az egletemen olyan oktat6kkal hozott iissze a sors, akik egyto'l - egyik meg akartak tanltani gortd.olkoui 6s ez figy hitszik sikeriilt is nekik! A diiik nem volt mds, mint Niels Bohr (1885-1962), rz )922-ben Nobel-dijjal kitiintetetr d:in llzikus, aki elsokint alkotta meg a proton-elektron aton.rmodellt, s akj k6sobb a kvantumelm6let kidolgozisiiban is foszcrePet jdtszott. Forriis: F'irka. 2001-2A021 3. szitm Bottddr Piroska, fizika szakos ttuuir
Vis s z.ai d r 6 - n ro b I i ma.
avasy
mi
indent kaphatank
vtsszd egy iizletben?
Mindnyiijan megszokhattuk, hogy
valahiuryszor'
elniegyiink egy dlelmisz.ertizletbe, tobb, mint valSszin[i. hogy apr6p6nz helyett r:ig6gurnit. cukorkait, kararnel [it, siitopol-t, gyufdt vagy esetleg WC-papirt kapunk vissza a
p6nziinkbol.
tlzlete v:ilogatja. Sot, karircsony is adhatnak vissza. Ha
kozeledt6vel szaioncukrot
szerencs6nk van, kardcsonyra
kigyiil akir egy frira
val6
beloliik...
Azonban 6rdemes mcgvizsgiilnunk irzt is, hogyan szinescdik a ,,visszaj:ir6k palcttrija", ha szelesitli.ik az iizletek kdrdt- I-6ssuk csak! A c6r-nisboitban bizlostait. a papirboltban nrrianyagfolidt, a ruhaboltban cipofiiziit,a vegyesboltbari szinyogir-t6 lapkhkat kaphatunk vjssza. Ha gyakran jhrunk gy6gyszertirba, paracetilmol 6s algocalmin tablett6k duzzasztjdk apr-6pdnz helyetl a p6nztrircfnkat. S v6giil, de nem utols6 sorban n6zziink cl a piacra is: itt mandarint, pdr szem epret vagy szolot is lyomhatnak a markunkba visszajir6 gyanrint. Taliin triiz6s n6kiil 6llithatjuk, hogy az apr6p6nz helyett kapott pofi6kikat felsor-akoztatva egy kis bazirr lehetne nyitani. S a nagy k6rd6s: mikor mondhatndnk el, hogy ..bezlu- a bazdr"? Rend l4elitkt. IX.
H
Vicces
tinvek
6s
Az eg6szs6g csup6n az elhalSlozits leglassribb m6dja. A depis az az ember, aki vir6gillatot 6rezve kdril1n6z, hol a kopors6. B6rmely egyszerii probl6ma megoldhatatlanni fejleszthet6, ha eleget triprengrink rajta.
mesfi
A boldogs6g egyetlen akad6lya a val6sdg. A jiiv6ben az a legjobb, hogy csak egynapi adagokban j6n. Az Alzheimer kor j5 oldala, hogy minden nap dj
Ha 8 6vig, 7 h6napig 6s 6 napig orditaniil, el6g energi6t termeln6l, hogy felmelegits egy cs6sze k[v6t. (Vajon meg6ri?) Ha a fejedet a falhoz vered 150 kal6ri6t 6getsz el. Egy cs6tdny 9 napig k6pes fej n6lkiil 6lni, mielott 6hen hal. (Fffiffi !) Az elefint az egyetlen 6llat, aki nem tud ugrani. (Tal6n jobb ez igy. O ) A strucc szemgoly6ja nagyobb, mint az agya. (Ismerek embereket, akikn6l ugyan ez a helyzet. O) A tengeri csillagnak nincsen agya. (Ilyen embereket rs ismerek. O) A macsk6k vizelete foszforeszk6l a s6t6tben. Egy tanulmiiny, melynek soriin 200 ezer struccot figyeltek meg tdbb 6vig, megdllapitotta, hogy azok egyszer sem dugtdk a feiiiket a homokba. Az emberis6g 50 70 - a sosem besz6lt telefonon. A patkinyok olyan gyorsan szaporodnak, hogy 1,5 6v alatt akdl egy milli6 ut6duk is lehet. Ha egy igazdn nagyot tiisszentessz, eltcirheted a bordiidat.
A malacok nem tudnak feln6zni
az 6gre.
emberekkel tal6lkozol
N6hdnv k6rd6s:
-
Mi6rt kell lesz
-
bdln6kkal? Ha az6rt vagyunk, hogy segitsiink m6sokon, akkor miert vannak miisok? Honnan tudjuk, hogy nincs k6t egyforma h6pehely, hisz nem is l6ttuk mindet? Ha az idegenek olyan okosak, akkor mi6rt a
-
leghiily6bbeket raboljrik el? Milyen m6ly lenne az 6cedn, ha nem volninak benne
-
szivacsok? Honnan lehet tudni, hogy kifogyott a liithatatlan tinta? Hogy lehet, hogy a t6ves szim sose foglalt?
-
Aranvkiiodsek:
Az alkohol.....
Szabad orsz6gban, szabad ember, szabad akaratdb6l azt tesz 6s azt moud, amit szabad. F6ny deriilt a Loch - Ness - i szcimy titk6ra! Nincs is
titkiira..... Gyalog megyiink, vagy Elvis Presley? Az iillam megtartja amit ig6r. Ha p6nzt ig6r, azt is megtartja.
Az angol iilve gondolkodik, a francia illva,
az
amerikai jrirkhlva, a magyar utdna. K6t f6le sebtapasz van: amelyik nem akar ragadni, 6s amelyik nem akar lejonni. Kailteszetnek azt nevezziJk azt, ami nem 6r ki a lap sz6l6rg a kdnyvben.
Mindenki, aki hisz a parajelens6gekben, emelje fel Kezeml
!
a
\,
-
fogyasztds6nak hates6ra
azt gondolhatod,
hogy
suttogsz, pedig nem is. fogyasztdsa a legf6bb oka annak, hogy tigy tincolsz, mint egy idi6ta. hatlslra azt gondolhatod, hogy tudsz 6nekehri. hatisira azt gondolhatod, misztikus Kung Fu tudfsod van, minek krivetkezt6ben j6l ell6thatjdk a bajodat. hat6sSra reggel 6tford6lva az igyban valami ijesztot l6thatsz.
hatis6ra azok
az illtizi6id
trimadhatnak, liogy
er6sebb, gyorsabb 6s szebb vagy bSrki m6snril. hatiisiira azt gondolhatod, hogy lathatatlan vagy. hat6siira azt gondolhatod, hogy az emberek VELED nevetnek.
Nagyon hatfrozatlan vagyok. Biir ebben sem vagyok
Kdt drdekes kdrd.6s:
eg6szen biztos.
Ellenor a jiirmfivcinl Kfr, hogy nem forditva. Tobb ezer telefonsziimot tudok fejb6l, csak azt nem tudom, hogy melyik ki6. Aki f61 az alkohohn6rgez6st6l ne igyon m6rgezett alkoholt. Elj irgy minden nap, mintha az volna az utols5 az 6letedben. Azt6n egyszer csak igazad lesz. Az 61et bizonytalan. Kezdjiik a desszerttel! Az alkohol cil, butit, nyomorba d6ntl - most ez vagy nem igaz, vagy a sorrend rossz. Csak az nornl6lis, akit nem ismersz el6gg6. Az optimista az, aki szerint aj6vo bizonytalan.
1. k6rd6s:
Ha ismern6l egy n6t, aki 6pp terhes, m6r van 8 akik kijziil 3 siiket, 2 vak, 1 szellemileg visszamaradott, neki magiinak pedig szifilisze van, aj6nlandd-e neki az abortuszt? Mielott megn6zed a v6laszt, olvasd el a m6sik gyermeke,
k6rd6st is. 2. k6rd6s:
Itt az id6, hogy megviilasszdk a vilig
6j
vezetdj6t, 6s a TE szaYazatod szdmit a dtint6sben. Az aliibbiakban olvashatsz n6h6ny t6nyt
a
jelciltekrol:
75
A - jeliilt: Tisztessdgtelen politikusok veszik kcirtil, 6s asztrol5gussal konzultiil ddnt6sei e16tt. K6t szeretoje van. Zsin6rban dohdnyzik 6s napi 8 - l0 Martinit iszik.
B - .ieliilt: Hivatalib6l k6tszer elbocsdtott6k, d61ig alszik, az cgyetem alatt 6piumot haszniilt 6s minden este egy iiveg whisky - t megiszik. C - jeliilt: Kittinterett hdbonis hos.Vegetdrianus, nem dohi:rryzik, n6ha megiszik egy - egy sort,6s soha nem volt hdzassigon kivtiii kapcsolata. Melyik jeldltre esnc a vdlaszt;isod'l Eloszcir dcints, ne less O, aztdn n6zd meg a v:ilaszokat.
A - jeliilt: Flanklin D. Roosevelt B - jeliilt: Winston Churchill C - jcliilt: Adolf Hitler
r
Es mellesleg: ha az abortusz k6rcl6sre igennel iriaszoltirl, akkor 6pp megdlted Beethovent. ..
Ne teledd: amatorcik 6pitett6k Nod b/ukdirit
p.ofik a Titirnicott
-
orkosi Zita, xI. I.
Mi
lesz, ha kifosvnak a k6olaikiszletek?
A ktiolaj napjainkban
l6tfontossiigir erSforriist jelent
az emberis6g szimdra.
A vilrig k6olaj
66Vo-it Kdz6p 6s Kdzel-
tart alm1nak
Kelet orszdgaiban talilhatjuk. de fontos koolrjrermelohellek rannlk Oloszor'.zJgban. t/ Amerikai Egyesiilt Allamokban. Kin6ban is.
A
k6o1aj egy kimeriil5 erriforrds. A Perzsa-rjbcil vid6k6n mdr Kr. e. 3000-ben is haszndltiik. A kimeriilo eroforriisok kitermel6se megvditoztatja kdmyezettinkct. fij felszini formdk jelennek meg: a rneddo hiny6k. Kutat6k sziimitfsai szerint a koolajtartal6kok 50 dvig. a fdldg6z 45-50 6vig, a bamasz6n 190 6vig. a lignit pedig 220 6.vig lesz elegend6. Ezek saccolisok, becsi6sek. mdgis a kimertjlo eroforrzisokat m6rt6kkel kell hasznSljuk, mert ezek biztositjiik a l6tez6stinkhciz sziiks6ges energi6t.
Olyan altemativ eroforriisokat ke[ene taldlni 6s felhaszn;ilni, amelyek nem szennyezik a kornyezctet,
gyakorlatilag kimerithetetlenek, helyettesithetik a k6olajat 6s megoldj6k az emberis6g k6rd6s6t: Mi iesz. ha kifogynak a kiiolajk6szletek? Bddis Nodmi, XII. l.
Az Intentet eldnyei is hdtrdnyai
Az Intemet az eg6sz viligra kiterjedo sziimit5g6p hr'rldzat. hfd a tdbbi sz:imfrdgep
Vdlerndnyem szerint
kdzot.
sok haszna 6s elonye
van.
Pillanatok alatt levelet, hireket, informdci6kat juttathat el rkirr a vil[g rn{sik v6g6be is, sot ma n.uir r.idi5- 6s televizi6-ad6sokat is k.tzvetit. V6lalkoz6k is nyugodtan hirdethetik itt port6kiiikat. Manapsiig igen sokf6lek5ppen lehet fj ismeroscjkre \zert tcnni. A hagyomdnyos m5dszerek - hizibuliban, diszk6ban. suliban szinte mdr elavultnak sziimit. A g.rrantiltan uendi piirviilasztis az interneten 6s az online dr"rnral;'rdiin keresztiil lehets6ges. Elsosorban fiatalok haszni)jhk ki ezt a lehet6sdget, de nem csak fiatalok. Flivatalos filmoldalakat tal6lhatunk. ahol kedviinkre bdng6szhetiink. Ezenkivril filmszttirok weboldalait is megtalilhatjuk, ahol megtudhatiuk a szin6sz 6ppen tirt6,
Didkok a strandon: A majmok sziget6n - vigi[t6k
1169 csak k6sziilo, esetleg csupiin csak tervezett iitn!eirol, megjelent DVD-jeirol, dijai16l. Ha pedig kicsit kiviincsibbak vagyunk a kellet6n6l, akkor mag:in6let6rol is olvashatunk, meg persze a legfiisebb pletyk6kr6l.
Ha moziznt tiirnad kedviink, az
interneterl
utiliniu6zl']ctiink a filmrek, helyszinnek, idonek, sot mdg .r jegyet is megrendelhet jtik. CD-t. DVD-I rendelhetiink, rumibe elobb belehallgathatunk.
Levelezhetiink baritainkkal, bon96szhetiink a weben, '.rtinar6zhetiink a hdzikrak is. Sorolhatn:im a hitriinyait is, de szerintem elcinl,e licsit tdbb. Legkomolyabb hiitriinya szerintem, hogy az :mberek ellustulnak.
Ezt a hiitrdnydt 6s az elonyeit is igazoija,
Sulimozi
Tanir
a folyos6n: A feh6r szellem
- horror
A takarit5n6: A kis hableiiny
-
thriller
A szol96latos: Robotzsaru
-
thriller
Tandri kar: Szcirnyecsk6k
- horror
Dolgozatjavitds:
- horror
Ha161os
minia
Sziinetben: Az rnv6zi6
- horror
Tornatan6rok: Karate kiilydk
- akci6
A miihelytandr: Az ifjd mester
- horror
Taniri 6rtekezlet: A rohamcsapat
- horror
Behiv6s az igazgatrii irod6ba: Roger
Hazafel6: Vissza
a
"Nyiil"
jcivobe
a p6cban - horror
- sorozal
vagy
kirdojelezze meg mindenki a sajiii v6lem6nye szerint. Bddis Noim| XII. I.
Tdtiis Norbert XI. J.
26 Ol,,
kt"r"rn,
hdt hogy fogom 6n ezt megenni? Nekem, a
porszemnyi embemek semmi jogom nincs elrontani, lelombolni az abszohit gy6nydrtl 0gy ddnt6ttem, elviszem a suliba, 6s akrirmilyen hizelg6 is, eladom valakinek, hiitha az meg tudja enni. En 6reztem, hogy egy falat sem menne le a torkomon. Olyan bizonytalannak 6reztem magam!
Egyre nagyobb n6pszertis6gnek rjrvend iskolSnk dirikjainak kcjr6be n a Romiiniai Magyar Kdz6piskol6sok Sz.ivets6ge (MAKOSZ) 6ltal 6vente megrendez6sre
Az iskoli4ban aj6nlgattam fiinek-f6nak a bizarr, ropog6s szendvicsemet, mint ahogy a romi{k 6rulj6k a
kenilo Irodalmi Kreativitiis Verseny.
cigarettSt
Id6n februiirban zajlott a verseny helyi szakasza, :rmellre tribb. minr 60 diik ielentLezett.A slervc/dst a Diiiktanrics n6hiny lelkes taga vdlialta magfra, a dolgozatokat a fdgimniiziuir magyartandrai javitotriik. Ebben .rz esztendoben is sokszinii, dtletes feladatokkal kellctt megbirkdzniuk a 16sztvevoknek. Hat t'eladat kdziil kett6t keilett kivdlasztani 6s kidolgozni. l,chetett fantasztikus mes6t irni egy id6zetb61 kiindulva; napl6jegyzetet rcigziteni eposzi kell6kek felhaszniiliisiival Eg:, rlopom q s?.endvicse ntmel cimmel; a b6trabbak Milcea Dinescu egyik vers6t fordithattik le, vagy rregir-hatt.ik Csipike tdrt6ret6nek par6di6j6t. A legtcibben a nyfri mikuliisr6l sz6l6 gyertnekversiriissal
probillkoztak, illetve egy adott mondatot tqeztek be, rn:U d trtrt6nettd bovitett6k. Neh6z volt kivilasztani azt a n6gy dolgozatot,
lrrelyeknek szerztii toviibbjuthattak a
verseny
rriirciusban zaj16 megyei fbrdul6jrira, Nagyviradra. Ok
a
ktjvetkezok: Rend Melitta (IX.H), Szriics Imota (X.1), Trit6s Norbert (XI.J). Selinga Aliz (XII.I). Nemcsak nekik, de a tobbi r6sztvevonek is gratuliilurik, hisz mindalnyian bizonyitottitok, hogy a Margittai Octavian Goga Fogimndzinm tanul6ib6l nem hiiinyzik a keativitiis
a
piacontudtam, hogy tdrv6nytelen 6s igazs6gtalan, amit teszek, m6gis hajthatatlan voltam, s folytattam
a ktildet6st.
Akrirhogy kiizdijttem, senkinek nem kellett
a
szendvicsem, m6g ingyen sem. Az 6ri4k nagyon lassan teltek. Taliin filoz5fia6ra lehetett,
amikor rettenetes, ijeszto hang iitotte meg fiilemet: megkordult a gyomrom.
,,6h,V6n.,rr, Plat6n, Arisztotel6sz 6s minden hiress6g, istenek 6s okosok, r6latok dradozik a tandr, segitsetek lekiizdenem az 6hs6gemetl"- igy fohdszkodtam magamban.
Legszivesebben megettem volna a legszebb, legprofibb munkiimat, de tudtam, nem tehet ilyet csak rigy az ember egy fcins6ges szendviccsel szemben ! Mig eltelt az 6ra, elddntottem, hogy rregeszem
a
krivetkezo sziinetben. M6gis, mikor elovettem s lehajtogattam r'6la a nyuszis szalv6t(t, valami fiildrinkiviili ero sziillt bel6m: reszketni kezdett a kezern. V6giil egyetlen bar6tomal 6s tok6letes mrivemet figy felfaltam, mint egy malac. Taldn egyszer n.regbocsdjtom magamnak...
.
Buzi Orsolya XILH
szelleme!
Az aliibbiakban a legjobb ir6sokb6l vdlogattunk. Szab 6 M elitt da m t gya rtandr
A haj6t6r6s kOzepette, a S6vres porcelannal a karomba' az inkdk r6gi nyelv6n-hadarva (mint minden haj6tcirajtt, nevets6gesen miiveltt6 v6ltam) a S6vrestdmbbel a karomba' nektek ki6ltom ki6ltva
a svt!aeu-q-$29!!ddp!sru@ 2008.02.26.
Kcdvcs Napl6m!
Megettelnl Egy percig sem birlam toviibbl Ha nenr tettem volna meg, azonnal 6hen haltam volna!
Az eg6sz reggel kezd6ddtt, arnikor hat 6rakor
a
vekker 5stli. r6n.riszto hangja 6bred6sre k6sztetett. Fclkeltem nagy, iilmos szemekkel, mint akit a
ijgy
6reztem magam. Miut6n kitiimolyogtam az rigyb6l, megmosakodtam, majd nekifogtam az ibred6s utrini legfontosabb mozzallatnak: a reggeli k6szit€s6nek. En, a holdk6ros l6ny elovettern rlrhsnapossti.{ gyotd!:,
egi, vajat 6s a fiistOlt sonkaszaltimit, s elkezdtem vajazni a puha 6s inycsiklandoz6 keny6rszeleteket. Mikor k6sz lctterrl, szimmetrikusan r6helyeztem a gusztusos szaldmi
karikiikat. Mdr csak egy ldp6s volt a tok6leressdgig. Mivel lz 6n egy szem gyomrocsk,im melegszendvicsre viigyolt. n]eg kellett siitncim a szendvicsemet. Ugy tiz perc utiin ez is meglett.A szendvics olyar tdkdletesre sikeledett. hogy az mrir frijt
!
Mircea Dinescu: A konvhasztalnak is adiatok eev esdlvt
a konyhaasztalnak is adjatok egy es6lyt
hadd legyen sz6momra hii t'eles6g vagy adjatok es6lyt legaldbb a szat6cs munkapadj iinak...
6, Te Fennval6, gyiimcilcseid hogyan parancsol/id A szerelmesek ajkit6l oly messze, tfl tengerek hull6min. forditotta Rend Melitta IX.H
Combefice mester dlt6z6szob6j6nak fal6n n6hfny h6napja ktikincis k6p jelent meg. A mester n6hri.ny percig
azt hitte, hogy csupdn k6pzelet6nek sziilem6nye
a
kiilOntis iibra, mely igen furcsa volt sziimdra, biir n6mileg ismeros.
Azt hitte, hogy a f6radts6g miatt i:zi vele k6pzelete eme furcsa tr6f6t. Hazament tehdt, 6s nyugov6ra t6rt.
M5snap ism6t ldtta a ktl.jnds k6pet, dc m6g r.nindig nem tulajdondnftott neki jelenroseget. Senkinek nem rrert besz6lni 16la, r.nert f6lt. hogy bolondnak n6zik. Egylbiyttiban azon gondolkodott, hogy honnan ismeros az ihrir Harmadik este ism6t az ciltdz6szob[Jiiban iilt, amikor ism6t megjelent a krilcincis dbra. Ekkor viszont azonnal tudatosult benne, hogy honnan oly ismer-6s a k6p. ..Maga az rjrdrig volt az. Azel6tt m6r sziimtalanszor taliilkozotr vele dlmiiban. (Onnan volt ennyire ismer6s az ihra). Azokat az rilmait a r6miilmai kdzdtt tartotta sziimon. Legnagyobb meglepetdsdre azonban most ne[l u alkodott el rajta ugyanaz a f6lelem. Higgadtan vdrt, hogy a furcsa k6p megsz6laljon, i,agy biirmik6ppen megnyilatkozzon. Nem az a tudat tditajtte el f6lelemmel. hogy vele van az drddg, hanem az, hogy nem f6l t61e. Ez azdrt volt f6lelmetes szdmrira, mert
ireztc, hogy az eddig oly biztosnal: v6lt hite
kezd
rreeinogni.
Csak
rilt
szemben
a
kiil6ni;s k6ppel 6s
scjt6t
gondolataival. Ekkor kijkjncjs vonziist irzett, amely a tal I(lc sodorrx. Elijuh. Arnikor rnrgihoz len. ;irgyon melege volt. Kddiln6zett. Csak liingokat, tiizet, parazsat L. lerlot liiolt rrrgl krilLil. Legnagyobb ntcglepete\ere edcsapja jdtt vele szembe, aki mihelyt megidtta, sirva lakadt.
Combefice nen drtette az eg6sz tdrt6n6st. de idesapja hamarosa| f6nyt deritett a t{,rt6net s6t6t nrivoltririr. Kideriiit. hogy eme killcinos hely a pokol, 6s hogy 6desapja, akit eg6sz 6let6ben pdldak6nr rarrofr .zr'imon ide kertilt. Ez nagyon biintotta ot,6s d-qy 6rezte, :togl,ilete nagy r6sze hazugsdg volt. Idesapja az6fi sirt, mert mfr 169 megbdnta biineit,6s .:rjniilta, hogy fia is az ci sorsdrajutott. Combefice elmondta, hogy milyen kiilcjncis mddon i.rriilt ide. Edesapja sem 6rtette a tcifi€nteket. Ekkor :re-qjelent egy cirddg egy ostorral,6s elzavarta Combefice
O egyediil maradt a gondolataival. Atgondolta az bel6tra, hogy a vagyon, a tudonliny. a /utlrkuzli: r irrd -rrri d rndlrrrrdri jarlrk. cs riilolr. iio.r\ ,iclt egy 6r telmetlen 6ietet. I-iirtelen 6lom zuhant a szem6re a pokoli hos6l rniatt. .\mikor fel6bredt 6s kciriilndzett, ism6t ciltaiz6szobrijirban rolt, de mir nem iiitta a falon a kiilcinos kipet. Ekkor lreg6rtette, hog,v az nem biintet6s Yolt, halem sokkal inkiibb isteni csoda, mely arra figyelmezteti. hogy t isszat6rjen a helyes ittra, amelyrol let6rt egy rcipke pillanatra. Elhatdrozta, hogy tanul apja p6ldrijrlb6l, viiltoztat 6letm5djin, 6s igyekszik visszat6rni a helyes Lltra. hogy tcibb6 ne keriiljcin az orddg kcizelEbe. Mert v6giil is sohasem k6s6 irj 6letet kezdeni. . -,p1irt.
:letit, 6s
.
Selinga
Aliz XII.J
Tornai 86la Edu6rd, amikor kinyitotta az ajt6t
rndsodszor-is, is megl:itta a liibtcjrlon a csomagot, elobb visszahokcjlt, ami fgy hatott, mint egy hangtalan sikoly_
rlald lehajolt,6s felvette
a csornagot. Bevitte a lakiisba 6s zirgus
az asztalra tette, majd Ieiilt a kanap6ra 6s
szemekkel ndzte a kapott csomagot. A cscind nagy volt 6s
Eduiird izgatott f6lelme neli6z kcjdk€nr borult a -szobr'rra. Aztiin hirtelen Edu6rd felpaftant a kanapirdl, ds a csomag fel6 induit, hogy megndzze, mit is r-ejt. Ldptei rlgy hatottak et a sdt6t 6s hideg szobtin, mintha egy 6riiis
ddrdmbdlt volna. A csomaghoz 6rve a f'esztilts6g 6s az
izgalom tetofokdra hiigott, Edurird mell6bdl majd kiugrott a szive. Kibontviin a k6tes csomagot. liitta, hogy k6r volt a nagy izgalom, mert csak egy iirtatlan kiscica n{rett rij ket halrlmas. r'illogd zdld szemcvcl. Am irrniLor visit6, v6kony hangj6n ehryiivogra ma_sit, Eduird i;edt6ben a szivdhez kapon, eldllt a l6legzere 6s holtan rogyott a frjldre. Ekkor a kiscica szeme vril.risie izz_ott 6s 6ktelen, h6tborzongat6 nyivoghssal kiszaladt a r6snyire nyiton ajttin. 'fontai B6la Eduiirdot eltemett6k. Lelke viszont a trilviliigon nlegnyugviist ncm talailva visszaj6tt, es mai nrpig is utt i-rl a ki'cjcirll az rileben ir kanuucir. A cicinak m6g mindig vcirdsen izzik a szcme, 6s dorombolni kezd, ha Edudrd halovdny lelke simogatja. A m5ly cscindben csak egy halk emberi hang irallatszik, amint Eduiird mes6l a cicij:ink, az pedig csrjnijbcn hallgada. Sziics Imolq
X.l
Csipike, a mocsoL llihpe
Hol volt, hol nem volt, mcst vagy volt. vagy
nenr
volt, -miir nem eml6kszem-, de volt a margittai Hdrnrastn erddben n6gy odvas fa. Az els6ben lakott Csipike, a kdt m6teres mocsok t6rpe, akinek nrindig a sipkri-jiira volt
t[izve egy bolondgomba.
A
misodikban
a
k6tezer
egyedbSl 6116 vak m6hkol6nia, anrinek egyedei nrinclig viriigporr gliijldttek vslnx. lu lrtr rolrra. A hrr.nrarlikb:rn
Iaktak Ebadtd6k, p6ld6tlanul okos 6s
szeriny
A ncgledikbcl lrkorr MaJ;ir. i,ki ri;j 6nekelt, hogy Placido Dorningo is ir.igyeite. valanrint M6kus6k, akik fgy romiizrak, hogy 2007-ben ch,itrik a rrddiszncicsalJd.
Fitness -d(jat B6res Alexardr.a elol. Csipike szir.bol Lrrtiit rnindenkir, met t mindenki jobb volt nirla. Egyik nap Kukucsi. a borfriiii ds borkezii vakond. aki a Hirrmasfa erdei.1.la al:rtti j:ir.atokban 6lt, meglitogarra Csipikit, de az rigv kihxiitorta cit az odvlb6l, hogy az a ket botkeze serr 6rre a fdlder. nemhogy a k6t iriba.
Csipik6t sokat piszkilltdkaz erdolak6k, hog;' nostiljiin mitr meg. Nosiilt is voina, de hdt ki akart hozzhr.nenni egv k6tm6tercs rrocsok tilrp6hez'1 Egy sz6p nap. a sz6l egy raiisltl n.r6teres tcirpeliinyt hozotr magiival a k6{ri erd6b6l. Tipetup/rnak hivt6k.s e-qy
boszorka volt. Csipik6nek megtetszett, mert sajdt maga nor miisit ismerte lel Tipetupfban. Rdgtrtn meg is kdrte kez6t, s Tipetupa, igaz kicsit durviin, de elfogadta.
a
Miisnap meg is tartottiik az eskiivor. \{adiir-biiszke volt, mert azt hifte. hogy o lesz a zen6sz, de tevedcft, ugyanis Tipetupa meghivtisrira a k6ci ciginyzenekar hr.izta a talpalivaki rockot. Csipike ds Tipetupa ri-uy berigtak, hogy egy kerek hdtig rrrisnaposak voltak. tgy 6lt6k vidiiman 6ieiriket, amig nr.g nenr cjltik oket, akarom mondani, amig mcg nem halt.
T6liis Norhert
Xl.J
2E
Ez az iromdny egy brit biol6gr:s 6s evoluci6s gonolkod6 Desmond Monis, ,,A csupasz majom" cimfr kdnyvdnek iiltalam elkeszitett rdvid kivonata tdmdritett ta alma ha (gy tetszik. Az emlitett kdnyv az emberi tajnak a biol6gia iiltal leirt evolutiv eredete/megjelen6se 6s fejl6d6se, valamint az eszkdzhaszn6lat, a nyelv iiltaliiban a kultfra 6s egy6bb ilyen bloitigiai nonszensz-ek hely6t 6s til6l6sben betdltiitt szerep6t feszegeti, ennek a tudatos?.... majomnak a fejl6d6s6ben. Az anyaterrn6szet ndha igencsak lligos ndfirber, ezt minden biol6gus igazolhatja. Itt vannak p6ld6ul kiilcinds gyermekei, a paradicsonx.I.ndarak, amelyek himjei csoddlatosan nagy, szines tollbokretiikat fejlesztenek ki, hogy a nilstdnyek kegyeit elnyerj6k, valamint, 6s itt jdn a bolonds6g, hogy f'elhivjrik magukra a kisragadoz6k figyelm6t, 6s ezzel j61 megnehezits6k saj6t menektil6siiket. igy azutdn nem csoda, hogy a ,,diz5jnos" himeknek minddssze igy sz6za1€ka lesz a kiivetkezo generiici6 l6trehoz6ja, a tijbbiek csupfn a ragadoz6k 6tv6gyet ei€githetik ki. A zsirdfot mindenki ismeri. H6t nem r0hejes azzal a hossz(t nyakiivai? M6g inni sem lud rendesen, riert alig tud lehajolni a vizhez. Az alacsony ndv6sti, finorr r6ti tiivekrol meg taliin nern is hallott. Arr6l az ormdtlan. bdr nagyon kedves valakir6l, aki valamit6le elmebeteg dtlet tillytiin az irdatlanul kinyrijtott oniival k6nytelen a krmbot a i6kr6l iet6pni, mifu nem is besz6lek. Az evoltici6s folyamatok minden j(rzan megfbntol6st n6lkiiliizo, szertelen 6s n6ha ,.rosszindulatij" tem6szet6t bizonyiira sikeriilt a fenti n6h6ny p6lda segits6g6vel igazolni. Az evolLlci6 legk6ptelenebb 6s kis tulzrissal tal6n legsijletlenebb iitlet6nek az embert, becenev6n a Homo sapiens-t lehetne ta afli. Ot-hat milli6 6ve a bioszf6ra iide szintblt volt a bolyg6n sokf6le iillattal 6s niiv€nnyel, amelyek kdzcjtt persze szdp szdmmal voltak mulatsdgos fajok is, de az 6kol6giai rendszer kiegyensflyozott volt, 6s 6gy ldrszharotr, hogy tart6s, sz6p jilvoje sok szrlzmilli6 6vre biztositva van. Es ekkor a rendszer tinom, olajozott kerekei kdz6 por, homok, dkldmnyi kijvek, k{tMny stb. stb. stb ............tudat vagy mi, kertlt. Mi is tiirtent? .. Egy der6k. csimpiinzm6retri, a trik rigai kiiztjtr kiegyens[lyozottan 610 majom megoriilt. Oriilet6nek elso, m6g biol6giainak tekintheto hulliimaiban gyorsan ledobta kellemes, szigetel6, eso, sz6l, hideg 6s trlizo nap ellen vddo bundrij:it, 6s teljesen csupaszon kezdett szaladgdlnt, mdghozzi, a talajon, ahol ezemyi vesz6ly leselkedett rd.. Milttiin csupasz teste sokat didergett, gyorsan finom hiijr6teget ndvesztett a bore ald, hogy a hideg ellen vddve legyel.
Ekkol persze nagyon melege lett. 6s mivel a hijat rem lehet t'elbolzolni,6s igy szigetelo hat6sdt csdkkenteni, izzadsdgmirigyeket niivesztett,6s a melegben napi sok liter viz kiizzadisival dllitotta helyre h
ez6 a majmok sziimiira kiildniisen vesz6lyes tavak 6s foly6k partja mell6 igyekezett relepiilni, ahol a legnagyobb ragadoz6k szoktiik esti vacsoriijukat megszerezni.
Ennyi vizet persze tdpliil6ka nem tartalmazott,
M6g igy-ahogy elviselheto lett volna mindez, ha -mint a rendes 611atok-, kis l6tsziimban, egyediil. legfeljebb csalddi kdteldkben Yet6lkedik lajtrirsaival, 6s vddekezik a nagyobb ragadoz6k ellen, mert igy elm6j6t az 6lland6 harc lefoglalta volna. 6s tovdbbi ortilts6gei talin esz6be sem jutnak. Sajnos nem igy tijrt6nt. Fittyet h6nyva a termeszetes szelekci6 mindenkire 6rv6nyes szabiilyainak, rijabb, kiiltjnds, felhibodt6, bolond akci6kba kezdett. Nagy csapatokba iillt tjssze, 6s egy biol6gus sziit.ttiila szilte elkdpzelhetetler m6don, turcsa elm6j6vel a saj6t egy6ni, j6l t'eltbgott erdekeit a csapat 6rdekei rniigd sorolta. Ugye. minden nomalis dllat tudja, hogy Ieszfrmazdsi soriit ut6dai csak akkor folytathatj6k, ha az 6ppen 6lo ldncszem, r'agyis o maga, mindent megtesz annak 6rdek6ben, hogy fajti4rsait a h6tt6rbe szodtva mindenbol neki jusson a Legtiibb. A legnagyobb falat. a legiobb briv6hely, a legszebb nostdny. a legtijbb ut6d. Nem igy a csupasz majom. Ziirt csilpatai elosztottdk egymils kdzott a megsze[ctt erofbrriisokat, igy mildenkinek jutott, m6g annak a szinvak, gyenge halldsLi. meglehetosen v6zna egyednek is. aki k6s6bb unalmiiban, -meft m6r arra sem volt sziiks6ge, hogy maga j{rjon el vadiiszni, hiszen a csoport erosebb tagjai minden j6t a hely6be hoztak-, sz6val unalm6ban feltalidta a t6volba hat6 nyilat. Ez az elso pillantiisra is elmebeteg dtlet azut6n sok egy6b marhasdghoz vezetett. Kideriilt, hogy n6hiiny tigyes majom k6pes hrtlomra lridiizni a kiizelhen s6tdl6. drdeklodo iillatokat, 6s a szerencs6tlen pr6d6nak miir csak a legizletesebb rdszeit lirgyasztottiik el, otthagyv6n a hfs 6s a csontok nagyobb r6sz6t, maguk kdr6 csalogatva ezilltal a hulladdkra 6hes lerevadakat. Toviibbd lehetov6 r,6lt, hogy csupasz, h6jas 6s izzad6 testijk k6r6 az 6llatboriikb6l egy rijabb nevets6ges r6teget keritsenek, amit k6sobb ruhiinak neveztek el. Minden biol6gus igazolhatja, hogy nincsen meg egy tisztess6ges 611ata a lbldnek. anrely ezt megtennd. A ruha nemcsak tbldsieges, kdnyelmetlen, neh6z,6s megszerz6se6ft miis 6lol6nyeket kell elPusztitani, hanem m6g azzal 'n h':j.en]nyal is jrir. hogy viseloje a j61 megszokott, sajdt tulajdonsiigaira m6retezett sztiiohely6rol k6pes elvdndorolni, kietlen, hideg t6jakra, ahova 6rtelmes majom soha be nem tette volna a Libdt vagy a kez6t. Igy a csupasz majom az eg6sz bolyg6t elfoglalta, ami eleve felboritja a bioszf6ra k6nyes egyensfly6t. Liberrilisabb elmeorvosok taldn m6g k6pesek lenndnek n6mi logikit csemp6szni a vaddszatra alkalmis fegyverek 6s a luhiizkodiis lraszniilatiiba, de a legpariinyibb 6sszertisdg sem lelheto f'el az ember specidlis bolond6riljdban, az 6lland6 konstrukci6s szenveddlyben. A konstrukci6 sokldlek6ppen megnyilvdnul, p6ld6ul a nyelvhaszn6latban, a szabdlykcjvet6sben vagy a tdrgyk6szit6sben. Az dllatok kdzijtt is elofordulnak alkalmi konstruktordk, gdtat 6pitenek a hddok, vilrat a termeszek. feszket a madarak. De ndluk a konstrukci6 mindig hasznos c6lokat szolgdl, 6s nem hatalmasodik 6rtelmetlen, pusztit6 szenved6lly6.
A
legmindennapibb konstrukci6s tev6kenysdge az embernek
a bolond besz6d. Kdztudofi, hogy az dllatok
nem
besz6lgetnek. Ugyan mirol is k6ne beszelgetniuk'? Alland6 versenyben 6lnek fajtdrsaikkal, 6s ha 6rtesiil6seket szerezndnek arr6J. hogy a m6sik egyed 6ppen mit teruez, mi a kijzvetlen szdnd6ka, hogyan 6rzi magiit, akkor ezt az informdci6t azonnal a sa.j{t hasznukra tbrditaniik, 6s az eft6le csert'essdg hordoz6ja nem sok nyomot hagyhatna az u6nuk kdvetkezo generdcitikban. Nem igy az ember, aki idej6nek nagy r6szdt fecseg6ssel tdlti, 6s sziimdra a m6sik elmdtol szirmaz6 inlbrmdci6 sokszor tontosabb, mint a kenydr. 6s persze mindent megtesz azefi, hogy a saj6t keptelen elmesziilem6nyeit m6sokkal kiizdlje, elemezze, terjessze. A nyelv segits6g6vel elk6peszto tdrt6neteket lehet kital6lni 6s elmes€lni, amelyek se
-l(,
f6ny r6szecske-, nem pedig hullaimterm6szetij. Ebben kiv6telesen tevedett. Eloszdr Thomas Young igazolta
1803-ban a f6ny hullimtem6szet6t. A r6szekre osztott, majd kdt r6sen:ithalad6 6s rijra tal61koz6 f6nynyalzibok sijt6t 6s vileigos csikokb6l hll6 mintiizatot hoztak l6tre; a hull6mok kioltottdk vagy er6sitett6k egymrst. A kis6rleti
Amelikai tlzikttsok v6lern6tlye alapjhrr risszeiillitott6k minden idok tiz legszebb fiziktti
kis6rlet6nek listlLjdt. Galiiei klasszikus szabacies€si kis6rlete "eziist6rmes", Newton. akit mtis ftlnrfrdsekben minden idok legnagyobb fizikusinak tananik, a negyeclik hclyre szotull.
Laikusokban nyilvin az a k6rdis meriil iel elsok6nt, lehet-e egydltaltir egy fizikai kis6r'let sz6p, s ha iget, akkor ugyan mitol lehet az. Nos, sz6p lehet az otlet egyszeriis6ge, a valamilyen alapveto k6rddsre szellemes megoldiissai kapott v6lasz. a mer6sz gondolat va-gy akiir rragrinak a kis6rlenrek a kivitelez6se, esetleg a kis6rleti eszkcjz. Robert P. Crease tudomrinytiirt6l6sz. volt az alibbi lista elk6szit6s6nek kezdem6nyez6ie, koll6gii pcdig k6szs6gesen vi'rllalkoztak a feladatra.
l. Az
elso hel,vre az elektron hull:imternr6szet6nek kertlt, kdt r6sen dthaladii nyaliibok interielenc iiij dval . Ez mcglepet€s olyan szempcntb5l. hogy az alapdtlet elso rr, egval6sitiisa (az credeti Youngkis6rlet) csak az 5. helyre keriilt. 2. A Inirsodik hclvezettet nlindenki j5l isnreri, ez Galilei hir-es szabades6si kis6r.lete a pisai feidetoronyban. A j6l ismelt anekdola szerint Galilei. aki akkot a pisai egyete lren n.r[ikcjdcitt, k6t, kii] ciirbijzo sl-rl yri testet dobott le a toronyb6l,6s azt tapasztaltir, hogy azok egy idoben, egyszerre .;rtck fbldet. Kis6rlettel. vizsgiilattal ciifolta rneg Arisztotel6szt, p6lddt mutatott i]ffa. hogy egy t!'r'm6szettudo rl.-tnyos k6rd6s tiszt6z:isinr,il ne valamilyen tekint6lytol. hanem a term6szettol vriiuk a viilaszt. 3. Nlillikan mdrte meg olajcseppejr6si kisirlet6vel az elektron tdlt6s6t 1909-l--en. Az oJajcseppek kdt vizszintes .lektr6daieriez kOzdtt estek lelel6, ftkozben a Ieveg6bol
igazolfsa
elektronokiit. negatfv tdltdseket vettek fel a rontgenbesngiirziissal ionizrilt Icvegobol A cseppek rrozg/rsi sebessdge a lemezekre adott tesziilts6gtol 6s clektromos tdlt6siik nagyslgrit6l fiigg. 4. Newton. akit miis felmdr6sekber minden idok
legnagyobb f izikusiirak tartanak, l negyedik helyre szorult. Ne:rl a firr6l lces6 alm:ivai szerepel, hiszen az nem kisdrlet volt (inkiibb nlegfigyelds), hanem a feh6ri6ny cisszeievoire val6 felbontisilval. Arisztotel6sz 6ta "kdzt ott" voit, hogy a tEny lcgtisztdbb tbrmrlja a feh6r tEny, a szines ennck valnmilyen "elrontolt" viltozata. Newton prizmiit hclyezett a napsugir dtjtiba, 6s a falon nregiclent a szivdrvirnyb6l miir ismert szinsoroziit. A vijrds. a niuancs, a siirga, a zcld, a k6k. az ibolya folyamatosan ment it egyttttisba. Newton felismerte, hogy ezek az egymfst6l kiilcjnbrjzo szfnek az alapvetok' az elsodlegesek, a ldtszatra tiszta ds egyszerli tthdr fdny pedig 6sszetelt, sok szin egyvelege.
5. Az otddik helyen ktjvetkezik Young f6n,vinted'erencia-kis6rlete. antirek l6n.v-eg6t L\z clohbiekben mdr leirtuk. Nervton tigy tartotta. hog)' l
felszelelds hihetetleniil egyszerti volt: az ablzrkta helyezett papirlapba frirt kis lyukkal lllitotta elo a v6kony nyaliibot, majd tiikorrel elt6ritette. V6kony kiirtyalappal osztotta k6tfel6 a nyalibot, 6s milris ilegjelentek az egymdssal viltakoz6 viliigos 6s sdt6t csikok.
6. Henry Cavendish ll9l -98-ban m6rte meg a G gravitrici6s 6lland6t - ez a Newton-f6le gravithci6s tdrv6nyben szereplo egyetemes term6szeti iilland6 Cavendish eszktize egy torzi6s inga, mis n6ven torzi6s m6rleg volt. V6kony rugalmas sziil felso v6g6t belbgltik, az als6 v6gdre pedrg egy vizszinles rird keriil. Az erre hat6 forgat6nyomat6k hatiisdra a sziil elcsavarodik,6s az
elcsavarodais mdrt6k6b(il for-uat6nyomat6kot,
illetve
e
lehet kiszirnitani
a
hat6 eroket. Cavendish
m6rlege vizszi ntes ridj rinak v6gei re -uombdket hel 1re zc-n, a gombilk tomegvonzisa csavafta el a szirlat. Akkoriban azt mondtiik, hogy Cavendish megmdrte a Fcild srilydt. mivel a gravitici6s dlland6 isnterete lehetovi tette a Ftild t.jmegdnek a kiszhmitiis6t. 7. Az i. e.276 6s i. e. 196 kc,zcitt 6lt Eratoszthenisz
megm6rte a Ftjld keriilet6t. Egyiptomban, Alexandlirit6l mintegy 800 kilom6terre d6lkeletre. Szii6n6ben, a mai Asszuiri hely6n 6rdekes tr.regfigyel6st tett: a nyilri
napfordul6 idej6n d6lben a Nap sugarai ftiggolegcsen csnek (a napkorong k6pe megjelent a Nilus vizrn6ro
kudainak fenek6n). Ugyanekkor mir6sei szerint Aiexandridban 7 fbkkal elt6rt a napsugilrak irdnya a fiiggolegestol. Helyesen felt6telezte, l.rogy ii Nap nagyon messze van. igy sugarai pdrhuzamosan 6rik a Fcjld
kijldnbcjzo pontjait.
A k6t viros ttivolstigit
is
megbecsiilve igy szemitotta ki a Fctld kertilet6t. Nerr.r tudjuk, hogy az;iltala haszndlt stadion nev[i liosszegysdg hogyan sziimithatd it mai m6rt6kegysdgeke, ez6rt csak becsiilni tudjuk Eratoszthendsz m6r6s6nek pontosslgdt. Az eredm6ny mindenesetre leny[igtizo: a ma elfogadott 6rt6ktol 0,5-1776-kal t6r el az 6kori eredm6ny. 8. A nyolcadik helyen ism6t Galileivel talhlkozunk, a
lejtomozgis tanulmdnyoziis6val. Lejton gurult
le
a
t'6mgoly6, Galilei pedig megm6rte, hogy rnennyi ido alatt
milyen messzire jutott el. Galilei felismerte a helyes tdrv6nyt: a lejt6n legurul6 goly6 k6tszeres ido alatt n6gyszer olyan messzire jut, vagyis a megtett t6\'olsiig az ido ndgyzet6vel ardnyos. 9. Ernest Rutherfold 1911-ben mutatta
atomoknak
kis, neh6z 6s
ki, hogy az kem6ny magiuk van.
Rutherford v6kony aranyf6lti'rt bombezott alfa-sLrgarakkal
(h6lium-atommagokkal), 6s nagy meglepet6s6re azt tapasztalta, hogy a loved6kek egy r6sze visszal'el6 sz6r5dik. Arra kdvetkeztetett, hogy az atom belsej6ben egy tdmdr tartominynak kell lennie. N'[egszii]etett az atom m6ig 6rv6nyes modellje: az atom kdzep6n lbglal helyet a szitzbilliomod m6tern6l kisebb atommag, de ez tdmdriti mag6ba az atom tomeg6nek a 997o it. Az
3l atommag kiterjed6se tizezred r€sze az atomlnak, az atonrterfogat trilnyom6 r€sz6t a mag koriil keringo elektronok t6ltik ki. A Rutherford-sz6rfskis6rletben a mag kozel6be
keriilt
alfa-r6szecsk6k visszaverodtek, a tcibbi zavartalanul haladt tovdbb. Hasonl6 elven alapul6 sz6rdskis6rlettel igazoltlk az 197}-es dvekben az iitommagok alkot6r6szei, a protonok 6s a neutronok dsszetett voltiit. A protonok belsej6ben lev6 kvarkokr6l vi
sszasz6r6dtak a bourbf zd r6szecsk6k.
10. Foucault ingiija is a kcizismertebb kis6rletek kciz6 tarrozik. l85l-ben Pdrizsban a Pantheonban egy 67 m6ter hosszri dr6tra 28 kg t.imegti vasgolySt ftiggesztett. A
-rolv6ra ragasztott mutat6
a
padozatra sz6rt nedves
homokban kirajzolta az inga mozg6srit. A szabadon lengo inga tehetetlens6g6n6l fogva megtartotta leng6si sikjit, mikcizben a Fold elfordult alatta. Pirizsban egy teljes kcjriillorduliishoz 30 ririira volt sztiks6g. Az idotartam frigg a fdldrajzi sz6[ess6gt6l, a sarkokniil 24 6ra kell e.ey
teljcs fordulathoz, az Egyenliton viszont az inga sikja nem fordul el. A kdrbeforduliis az 6szaki f6ltek6n az 6ramutat6 j;iriisiival megegyezo, a d6lin az ellent6tesFoucault laborat6riumi kciriilmdnyek kdzdtt ingrijival elsok6nt igazolta a Fold tengely kciriili forgris6t. A tizes Iista v6g6re 6rve mindenki vdgiggondolhatja, hogyan szavazott volna, ha bevonjrik a jrit6kba. F-orras: tudomany/technika/2006
F lore a Katalin, lab o rd ns
Az embert az ktildnbdzteti meg a tobbi eltalunk
:ddig isrnefi 6lol6nyt6l (a f6lddnkiviiliektol
most
:ltckintek), hogy nem turl biirhogyan €lni. O az egyediili, .rki telteszi a k6rd6st: 6lni, 61ni, igen, de hogyan? Csak az :mber k6pes 6lnr vagy meghalni az igazsiig6rt 6s a j56rr. Nem el6gszik meg azzal, hogy fizikailag ldtezik. Emberi m6don akar 6lni. Az ember l6tkcizese a kultrira. {'-rf is mondhatnilm: a kultrira az emberi iegvalSsuLis iormil". OroOron megkiilijnbajztetik a reirl mLivelts6gti - -nh(rl r humin muvelrsigritol. Ugy velem ilvenkor rrrr :ondohak, hogy lehet az ember elsosorban a dolgokra rr'u
gyakra) iriinyr.rl5 illetve
az
emberre
iriinyr:16.
Val6jriban azonban nincs kiildn humiin 6s re;il nrtivelts6g. Csak mrivelts6g van. MLiveltsdgen 6rtem azt a relevans
.zellemi 6rt6kek (tudominy, filoz6fia, mirv6szet stb.) .iltal megalapozott magatartdst, amelynek l6nyegi :rllemzoje az emberre, mint legfobb 6rt6kre ir6nyults6g. Tehirt a val6di mrivelts6g nem lehet mds csak humdn. A 'iiznapi sz6hasznflatban is miivelt emberen :.rlaldonk6ppen a humfn miivelts6giit 6rdtik. Ldsd m6r L rcero 6sszekapcsolja a szellemileg, lelkileg, elkcilcsileg relelodo, kiteljesedo embert a,,homo humanus"-szal. N,liiveltnek lenni, v6gsosoron annyi, mint belso :mberi eroinket alkotd m6don kibontakoztatni. egysz6val ..ELNI", szellemileg l6tezni, vagy Jaspers kifejez6s6vel . 'c: lcnyegi b(srelpetest lolylalni.
A kiilcinbrjzo
embercsoportok mriveltsdge
lem6rhet6 azon, ahogyan taglai megdlik a kultrirdt, a tudomdnyt (az i9azat), a mdveszetet (a sz6petl is az
erkdlcsdt (a j6t). P6ld6u1 nem tfl nagy a mtivelts6ge annak a n6pcsoportnak, amelynek egy6neiben valamely kulniregy6nis6g csak addig 61, ameddig iinnepi alkalmakkor megeml6keznek 16la. A kultfra nagyjai nem tigy 6lnek benniink, hogy ndha fellengzoss6gb6l vagy megszokdsb6l hangoztatjuk oket, hanem fgy, hogy veliik l6[egziink, veliik gondolkodunk, veliik vitatkozunk 6s cseleksztink. Nem lehet mtlvelt az az ember. aki a kultrira kiemelkedo k6pviseliiit csak hilb6l, vagy csak az iskolaj tankdnyvek lap jair6l ismeri. A mfiveltsdg nem egyszeriien ismeretmennyis6g. SoKKal inK,bb va]ami EMBERiLEG LENYEGESRoL VALO TUDAS Prof. Bldga L. Jizsef
Omul se deosebegte de celelalte fiin{e, prin aceea si triiasca oricum. El e singurul care igi pune intrebarea ,,Cum sd treiesc?". Nunai omul e capabil s6 triiasce ti sE moari pentru Adevir gi Bine. Nu se mullumegte cu existenta sa fizici. Vrea si trAiascd in mod uman. Mediui de existenti Liman cstc CULTURA. Deseori, se face deosebire intre cultura reali gi cuhura umand. Poate, in asemenea cazuri, ne gindin.r la orientarea omului asupra lucr:rilor, obiectelor, respectiv asupra treburilor umane. in realitate insa nu putem separa omul de culturi umanish de omul dc culturd reald. Putem vorbi numai despre omul cult. ceea ce semlifici o atitudine orientati spre orn ca valoare supremi, fundamentat6 de valori gtiinlifice, literale, tilosofice, afiistice relevante. Deci cultura adeviratd nu poate fi alta decnt ,,umand", ,,umanista". Termenul vine de la Cicero, care asociazi ornul cultiv2rt din punct de vedere moral gi spiritual, cu,,homo - humanus". A fi cult insear.nni in ultirna instanta a dezvolta ill mod creativ forla noastrd umani, a exista spiritual, sau altfel zis - prin cuvintele Jui Karl-Jaspers - a realiza ,,comunicarea esentiali". Cultura dit'eritelor grupuri umane poate ti rnlsuratd prin modul cum i;i triiesc ctiltura, adevirLrl, firmosul gi binele. Nu dispune de culturi prea lnaltd grupul uman ai cdrui indivizi i$i rmjntesc de cei m"rri nurniri cu.rcrrzir, anumitor sirbitori. Marii creatori spirituali nu triiesc in noi prin faptul cd, din obignuintd sau vanitate, din cind in cAnd, aclamim important& lor, ci pentru c[ respirdm. gdndim, discutdm gi acliondm impreunil cu ei. Nu poafe fi cult acel om care ii cunoa$te pe reprezentatii insemna(i ai culturii numai din auzite sau din paginile manualelor ce nu poate
pcolare.
Cultura nu se reduce Ia cantitatea de cunoqtirle, ci
e mai degrabl o $TIINTA
despre ceva ESENT]AL
UMAN... Prol'. Bkqa L. Iosit
majd a ttjrtjk ellen fordithatja. Ennek az elgondolisnak a szolg:ilatiiba 6llitotta az fij, hozzii hiis6ges arisztokrata r6teget, 6s Eur6pa elso 6lland5 hadsereg6t a hires fekete sereget.
Hogy terv6t megval5sitsa, elobb
Csehorsz6got egyiitt, itt B6ccsel Als6-Ausztriiit, meg, majd h6ditotta
Mrityirs kirhly 145S-ban l6pett tr6nra, aztrz 550 6r,vel ezelott. Legend:is kir6lyunk taldn a legismertebb rragyar uralkod5. Alakj6t szrlmtalan mese, legenda orzi, melyekben eszes, igazsilgos kirlilyk6nt jelenik rneg - gyakran :11r-uhiiban.
M6tyds kirzlly apja a hires tcircikvero Hunyadi Jiinos. akirek ndndorfeh6rviri (Belgr6d) gyozelme eml6kire rendelte el a pdpa a d6li harangszdt. Pontosabban az iitkozet ideje alatt rendelte el a haragsz6t, a ktiztudatban azonban a gyozelem emldkektlnt 61. Anyja Szil:igyi Erzs6bet, erd6lyi sziirmazdsri.
M6tyris V.Lriszl6t kdvette a tr6non, aki fiatalon, pestisben halt meg. V.Lriszl6 fejeztette le Mrityis testv6r6t, Hunyadi Ldszl6t. Ennek oka az volt, hogy V.Liszl6 lengyel szlrmaziisti kir:ily f6ltette a hataln.riit 6s trSnjtit a befolyiisos 6s gazdag Hunyadi csal6dt6l. Mrityis bdtyja kiv6gz6sekor bortdnben tilt, a kilrily parancsi'rb61. 0sszeeskiiv6ssel vlidolt6k, 6pprigy, nrint a testv6r6t, 6s, hogy ot is nem krildt6k a vdrpadra, azt az
olsziigban uralkod6 lizong(t
kozhangulatnak
kdszdnhette.
V.Lriszl6 haliilakor Preig6ban raboskodott.
A
cseh
korminyz6, Pocljebrrid Gyilrgy vfttsdgdij fej6ben szabadon bocsiltotta Mlltyitst. M6g abban az 6vben, l:158-ban Millyiist a magyarok kirilynak viilasztottek. llyen esem6ny az Arpidok 6ta akkor ttirt6nt meg --
loszrir.
N{ityes orsziiga tr6nral6p6sekor gyenge volt 6s rninden oldaltri ellens6g t'enyegette. Atn ez nem rettentette vissza, hiszen gyermekkor:it6l kezdve neh€zs6gek lekiizd6s6re ncvelt6k.
Mrtyis mellett eleinte Szilegyi Mih6ly. az uralkod6 nagybdtyja volt a korm6nyz6. Mityiis azonban - habiir
m6ir kiskorri volt - hamar nregszabadr-rlt a sziimiira k6nyelmetlen nagybdcsit6l, m6gpedig tigy, hogy orszirgos fokapitinnyii nevezte ki 6s a v6gvdrakhoz kiildte, mivel a tdrok vesz6ly ott 61land6 jelleggel tenniilit. Nagybltyja hirtelen haragjival nemegyszer szembe kellett n6znie M6tyisnak, aki osszeeskijv6t is szott ellene.
Ezutiin egyediil uralkodott, fo taniicsad6ja pedig eleinte Vit6z Jiinos, vdradi ptispdk voit. Vit6z hozta a kiriilyi udvarba k6sobb unokaciccs6t, Janus Pannoniust. M6tyis 1464-ben visszaszerezte III. Frigyes n6mer r6mai csdszrirt6l a szent koloniit 6s azzal koronfztdk meg.
M{tyds ellenv6lemdnyt nemigen tliro egy6nisdge, apjdt is trilszhnryal6 kivril6 k6pess6gei 6s fok6nt apjri6nril nagyobb polotikai becsviigya t6retleniil vitt6k c6lja ield. Rendis6gen alapul6, de abszohit monarchirit akart megteremteni, egyk6nt uralva e96sz Kelet-Kciz6p Eur6pilt, abban a rem6nyben, hogy ezt a hatalmas erot
is halt meg
1490-ben, vdratlanul, egyesek szelint
megm6rgezt6k.
Az ut6kor 6rt6kel6se szerint M:ityds egy lgazi renesz6nsz zsamok volt, aki tdbbszdr is felrugta a ki, melyeket az orsziiggyiil6s 6s kim6letleniil f6lre6llitotta meg, szavazott nem azokat, akik e)lenszegiiltek neki, vagy csupS:n nem 6rtettek egyet politikrij6val. A kor viszonyait tekinlve azonban nem volt kegyetlen uralkod6, szinte mindig tdrv6nyeket, ad6kat vetett
visszafogadta kegyeibe az ellene l6zong6kat.
Legend6s b6tors5ga kdzismefi. Hiteles lbrrisok bizonyitjdk, hogy csat6it gyakran 6 maga vezette, 6s azt is feljegyezt6k, hogy 1485-ben 51ruh6ban osont be az dltala ostromlott B6csbe - talin ez az esem6ny a kiindulSpontja szdmos Mityris kir6lyr6l sz6l6 6lruhis tdrtdnetnek. A korszakhoz k6pest, amelyben 6lt, Mdty6s r.ntivelt, szorgalmas uralkod6 volt, sziimos nyelven besz6lt, 6s rengeteg renesz6nsz mitv6szt 6s tud6st gyi'tjtritt maga kcir6 a budai udvarba. Nem volt sz6p ember, ezt o maga is tudta. Annak a regdsnek, aki sz6ps6g6r61 zengett
jdrt, nem atany. Ann6t jobban ciriilt, ha bitors6g6t, mrivelts6g6t vagy okoss6git
dicshimnuszt, botiit6s dics6116k.
volt
szerencs6s els6 feles6ge koriin, gyerekteleniil halt meg. 147 6-ban veite feles6gtil HdzassSgaiban nem
a nilpolyi kir6ly l6nydt, Beatrixot. Beatrix sz6p volt, okos 6s mirvelt, viszont Miitydst nem szerette. Kdzds gyerekiik nem lett. Miity6snak egy tcirv6nytelen fia volt,
6
azonban nem ijrokcilte sem apja adottsdgait, sem politikai becsvrigyiit. Kort6rsai M6ty6st nagyra becsiilt6k. Kortrirsai kdzOtt tal6ljuk Mohamed szultfnt - Konstantiniipoly megh6dit6jrit, Lorenzo de Medici-t vagy III. Edward angol kir6lyt. Romdn kortfrsai: $tefan cel Mare, Moldva fejedelme 6s Vlad Tepes, Havasalftild fejedelme. Kev6s olyan n6pszerri kirdlyt isn.reriink, rnint Miityls. Nevdt a n6p bizalma, elismer6se aranyozza be A n6prnes6k szeg6nyeket oltalmaz6, igazs69oszt6 hose lett, mondik sokasfga orzi alakjrit. Eros, hat,rozott egy6nis6g volt, aki biztos alapokon 6lt6 ktizponti hatalmat teremtett, messzi tekinto politik6ja eur6pai szinvonalra emelte Magyarorszigot. M6tyds volt az uto1s6 magyar nemzeti ulalkod6, akinek lehet6s6ge 6s akarata is volt az orsz6g sorsiinak jobbra forditiisdra. Bdr h6ditaisai, tervei, refbnnjai hal6la ut:in csakhamar semmiss6 lettek, m6gis 6 a magyar tcjrtdnelem egyik legnagyobb liatiisri alakia.
Korvin Jdnos,
Kral Zsuzsa tandnfi, 2008 Margita
33 haszn6ltiik, mig az arabok kriszv6nyt gy6gyitottak vele. Az fjabb kutatisok felt6telezik rrikellenes hat6s6t is. A nciv6ny kolkicin tartalma igen vdltoz6 de az 6rett mag ak6r 0,3- 0,5 7o-ot is tartalmazhat, melyb6l 1,5 g a haldlos adagot jelenheti egy gyermek sziimiira. A tiinetek 2-6 6rixal a fogyasztds utdn jelentkeznek 6s
A
6s a
m6reg
gy6gyszer, gy6gyhatrisfi kdszitm6ny kdzritti hatiirmezsgy6t a d6zis jelenri. Csak k6t h6tktiznapi p6ldiit emlitve: - a konyhas6 (NaCl) l6tfontossrigri, de nagyobb nrennxis6gben eg6szs6gkiirosit6 hat6sa van; - a gliikriz (C6Hr2()6) oldatot orvosi infuzi6 lor-mdji.ban adj:ik, de m6rt6ktelen fogyasztdsa
nyelocs6, 6s szdjny{lkahdrtya irritdci5t, hdnyhst, k6Iket, hipotermiit 6s paralizisr okoz. A hakilt (amennyiben beill) l6gz6szervi paralizis okozza. A m6rgez6s tiinetei hasonlitanak az arz6nm6rgez6shez, de
nincs ismert elenanyaga. Ha m6rgez6s utdn
elh(zishoz vezet.
m619ezo,
rdkkelto,
l.Szolanin
muta96n anyagok
melyeket az Aspergillus flavus 6s Aspergillus
'r:'l'
*- ":'- - 1' ,t.r .i-- \i, ).?!.
-,
--'i;'
i
parasiticus gombdk
l
;-, IB
:ii. - .,1,,
_,'
Iermelnek
i,u
6lelmiszerekben.
A
szolanin egy Ca5H73NO15 cisszegk6pletti -sliko-alkaloida, meJyet r6gebben az epilepszia ellenes S) 6gyszerek etozihlitdsrira haszniiltak. El6fordul a iqesgyiimdcsben, paradicsomban, burgonya csir6jiiban. Ez6rt nagyon tbDtos, hogy ezeket a nov6nyeket 6retten :osyasszuk, a zold r6szeket pedig el kellt6volitani. \ .zolrnirr u Cr [c.zivridis inhibitorr is. \z 1950-1960-as 6vekben az Amerikai Egyesiilt \llarnokban tcibb szol;minm6rgez6s is elofbrdult irurnplilev6lbol fozrjtt tea fogyasztrisa miatt, melyet -ro
mbaoloszerk6nt ajiin lottak.
a m6rgez6s em6sztorendszeri probl6m6kat, lziyritmuszavart, nagyobb d6zis eset6n pedig
,\laga
:.illuciniicirjt, hiper- vagy hipotermi6t okoz.
2.Kolkicin
I
HN
,/
--
cll
.
Az elobbin6l egyszer[ibb szerkezetii alkaloida,
mely az 6koibdl j6l
-rc
ismert
brindu5ei de
o
zinci orvosok
I
8 tipusrit ismerjiik.
K6miai szempontb6l difurdn cumarinok 6s .jril old5dnak metanolban, acetonban. acetonitrilben 6s kloroformban.
Ez a
vegyiiletcsoport 1960-ban kenilt a figyelem kciz6ppontj6ba, mikoris Angli6ban kb. 2000 pulyka rdvid idon beliil elpusztult. A farmerek a biol6gusok segirs6g6t k6rt6k, akik kideritett6k, hogy valamennyi farm azonos helyrol szerezte be a takarm6nyt 6s a halll oka veseel6gtelens6g. M6lyrehat6 kutatds eredm6nyek6ppen a bitnos
is
megsziiletett: mikroszk6pikus m6r-et[i alfatoxin Ezt a toxint az Aspergillus gombdk termelik a helyteleniil trirolt 6lelmiszerekben, pl. gabonaf6l6kben (kukorica, rizs, 6iza), olajos magvakban (sz6ja, napraforgS, diri, mogyor6, fisztik), friszerek (bors, fah6j), stb. dohiir.rylev6l. sajnos a toxinok a tejbe, toj6sba 6s hrisba is ritjutnak ha az szem6ly6ben.
6llatok fertozdtt takarmiinyt fogyasztanak.
o
H:C
a
Er osen
Ezekboi mutatn6k be rcividen n6h6nyat:
li'r
6rdval
3.Alfatoxinok
A term6szet rnaga is elo6llit ilyen vegyiileteket.
I
I
hal6los adagot fogyasz16 beteg orvoshoz jut kieg6szito, segit6 kezel6ssel van es6ly a 61etment6sre.
o,. CH:
mozg6sszervi
O-CHr
toamnA
tartalmazza.
I.e. V.
szd-
zadban a bibetegs6uek kezel6s6re
Az alfatoxinok genetikai mutdci6t okoznak megnrivelve a daganatos (fdleg m6j) betegs6gek kialakuldsiinak vesz6ly6t. Fertozcitt nok [jszdlcjttjein6l ernelt szdmban jeleztek fejlod6si rendellenessdget, de az idos emberek emelt r.izik6faktorral r.erdelkeznek a betegs6ggel szemben.
A
erzelyes. halilos dozi:uk mikro i I0 '.1 (10e) grammnyi mennyis6g ktizcitt ingadozik testsrilykilogram/ napra vetitve, tipustdl r
illetve nano
fiiggSen.
A
krivetkezo r6szben dllati mdreganyagokrril
olvashattok.
Nryy Gabriella kdmia smkos tandr - igazgatd
helle
es
Flom all o{: the holidays ceiebt'ated in modetn society, Easter is perhaps the most unique, not only because of its unusnal background, but also because it comme morates the most pivotal moment in history: the victor-v of Christ over death. However, Easter has two different 1aces. two different connotiltions in the mincls of people. For Christians, this holiday represents a special significance ir that it celebrates the Resu[ectiol]. As for unbelievers, Easter brings to mind the conling of spr-ing, Easter eggs, and Easter bunnies. This ties in well rvith the histoly of Easter, in light of the fact that this iroliday contains a cutious mixture of Christian and Pagan traditions. Another ':nusual aspect of Easter Iies in the remarkable way of determining when to celebrate it. When viewing how Easter has changed througllout Iristoly, one sees how all of these aspects have come together to ftrnn what we celebrate as Easter today. Easter's primaly significance comes, of course, from the day Christ rose fi-om the grave on Sunclay. three days atter hrs death. Since this event took place during the Jewish celebration of Passover, many of the s1'r'nbols and themes of Passover, sr.rch as the sacrifice
ol'lambs ancl the promise of the coming N'lessiah, have been incorporated into Easter celebrations. In tact, Jesus ful{llls the symbois of Passover, for He is the Messiah rvhorn God prorrised to the Jews, and He is "the Lamb
o1'
God who takes away the sins of the world." (John l:29)
GiYer the eternal importance of this event, it seems )ogical that those who follow God would take note of this day every year. But while Easter primarily serves as a clay of remembrarrce and rejoicing over the Resurrectioll o1'Christ, many of the traditions and symbols of Easter ale actually based on pagan traditions and symbols. Since Easler took place during the spring, it competed r.r,ith pagan celebrations of the arrival of spring and renewal of life. li Europe and Asia, this time was dedicated to a goddess of fertility. While this goddess is helicved to hiive been originally based on the Babylonian goddess Ishtar, she also has many counterparts in other mythologies. lnteresti gly enough, she is referred to in Saxon mythology as "Oestre" or "Eastre." Many scholars consider this the origin of the name "Easter." As tbr the Easter eggs and rabbits, these symbolize reproduction ard were thought to invoke the fertility of spring. Even
the painted eggs and egg-hr.rnts originated from p:rgan cerenronjes of various cultures, includirg the Babylonians.
Ilow, then, did ail of
these elements become a part of the Easter holiday celebrated today'? The answer
lies in the spread of Christianity during the second century A.D. In order that pagan cultures, particularly those in Europe, would be more receptive to the gospel and the story of Christ's Resurrection, church leaders began to adopt various aspects of the pagan ceremonies into the Easter celebration. Over time, the traditions surrounding the two holidays began to blend together until they essentially became the same holiday. One interesting aspect of Easter lies in how its calendar date varies from year to year. However. Christians should never forget the importance of God's sending His son to die and gain victory over death, so that we also may gain victory over death through Christ. Cheschesi Alitr cls a-XI-a B
THE YEAR OF THE R{T, 2008
February 7, 2008 - .Ianuarv 25.2009 According to the Chinese Zodiac, the Year of 2008 is a Ycar of the Rat (Earth), which begins on Febmary 7, 2008 and ends on January 25, 2009. First in the cycle of 12 Animal signs, Rat Year begins the sequence and recurs evely twelfth year. It is a tin.re of renewal in so many ways. in Chinese, the Rat is respected and considered a courageous, enterprising person. People bom in the Year of Rat are clever and bright, sociable and familyrninded. They have broad interests and strong ability in adapting to the environment and able to react adequately to any changes. They are gifted in many ways and have an easy going n.nnner. They are active and pleasant, tactful and fantastic, and are able to grasp opportunities. They seem to have interests in everything and hope to participate in doing it and usually do it very well. Generally tiiendly and sociable, the Rat is one of tlle extroverts ofthe 12 Animal signs. They have a special gill 1br easing the minds of others. 1t is not surprisirrg that Rats have a lot of friends. To the people they love, Rats can be amaz:ingly charitable, popular and supportive. Although Rats hke to be in the driver's seat, they do neeri partners who can keep up with theil active Iifestyles. Rat people are romantic, and are alrvays happier to have someone to share witlt. Famous Rat People Alyssa Milano, CameLon Diaz, Charlotte Bronte. Daryl Hannah, Gwyneth Paltrow, Jennie Garth, Kristen Scott Thomas, Lauren Bacall, Lucrezia Borgia, Margaret
Mitchell, Margot Kidder, Mata Hari, Nancy Wake. Olivia Newton-John, Si ead Cusack, Stevie Nicks, Toni Collelte, and Tracy Pollan. RoPotean Mihaela Cls. a-X- a D
10. Which of the following has nothing to do
with
Shrove Tuesday?
A. Lean Tuesday B. Fat Tuesday C. Mardi Gras D. Pancake Day
l. lVhat day is Easter celebrated? .{. Friday B. Satulday C. Sunday D. Monday
11. The ashes used on Ash Wednesdav are made A. by monks in a monastry jn London B. in Jerusalem and flown over to Ensland C. by burring paper crosses D. by burning palm crosses which have been saved from
2. Where does the name Easter come from? .\. An Anglo-Saxon goddess called Easter B. A saint from the sixth century C. An old word for East Star 3. On Palm Sunday, Christians celebrate the day
that,..,
A. Jesus rode into Jerusalem on greeted by cheering crowd
a donkey and was
B. Jesus sheltered under a palm tree during a thunderstorm C. Jesus fed 5,000 people J. How long is Lent is western churches?
.{.21
days
B. 30 days C. 40 days D. 49 days
5. Why do we have eggs at Easter?
.\.
Jesus liked eggs
B. They taste nice .. They lre a sl mbol ol rebinh D. The are a symbol of sadness as they look like a tear drop. 6. The
Palm Sunday last year. 12.
During Lent Christians remember the time Jesus
spent A. in the Garden of Gethsemane B. in the Wildemess C. teaching his disciples D. up Mount Olive
The answers:
l.c; 3.A; 4,C; 5.C; 6.B;
.A; 8.8; 7
9.C:
l0.D; 11.D;
12.8.
night before his death, Jesus finished the
Kiss Edina -
Passover meal with disciples .\. by sharing bread and water B. by sharing bread and wine C. by sharing toast and jam 7. What traditionally happened on Ash Wednesday? A. People put ash on their foreheads B. Fireplaces were cleaned out in time for Easter C. People wash themselyes with ashes from a fire
D. Fires are lit all over the world to celebrate Jesus'time in the Wilderness 8. What does Shrove Tuesday have to do with Easter? .\. Shrove Tuesday is the first day of Lent
B. Shrove Tuesday is the last day to indulge before Lent. C. Shrove Tuesday is the first day of Advent D. Shlove Tuesday is the end of Lent 9, Lent is the time of .... .\. Feasting
Le mystire Une antonxte ddserte, dphdmEre, Est mon ame Une piste de sourire s,essuye, C'est un vals sans 6nergie, C'est une goutte de liqueur De quelques sources ravies et 16v6es. C'est une goutte de magie, Et une noble espoir
Qui brille! C'est mon seul songement Qui s'appelle Ie mystdre !
B. Celebration C. Abstinence (of giving things up)
D. Partying
Szilaghi Camelia, Cls.a IX-a D
IX-J
36 nluseum. One ol lhc wiDgs rvas home to tlrc l-inrncc Minisrrl until thc 1q80". The plrrmiJ hv lhc Clrrnc:c ar. hrlecl Ieoh Ming Pei is onc tlf the reoent additiqrs and serves as the ert.ance to
THE EIFFELTOWER
the oluseum. that has now br]come the
Also kno*n as the Dcvil's Triangle, the tliangle-shaped area covct.s about 1,1400,000 sq krrr (about 440.00t) sq mi) batwaen thc island of Be[muda, the coast of southeln Florida. and Puefto Rico. The sinister reputation of
largest in the world.
Flom Perrault s colonnade to
the
old Tuileries Palace. u,ith its 700 metre laqlJe. tlrc Lourt i. the tnint ol oriFin of the great perspcclive along which lie thc Carrouscl Arch (Aic du Carrousel), thc Chirnp Elysccs, the Triu rphal arch (Arc de Triomphe) in Star Scluare or
''Plr"r J- l Lt,.l" . .,nJ thc
DL fcnr'L'
Ar ch.
I{OTRE-DAME CATHEDRAL
This universally recognized symbol
of Paris very nearly disappeared: build lbr the Uoiversal Exhibilion in 1889. the highest tower of its time (320 metres) lvas rneant to be deinolishcd but was slvecl when il was laken over for military use (as a watch tower), therl Iirter lhr the rrrdio. nnd l
a
fbrtress: indeed, Philippe ALrguste's fbuodatiorl can bo visited in thc Nluseunr basenlent.
I
9I
8, when USS
Cyclops
l,auderdale. Florida.
with l:l
disappered in the area since tbis incident
of
Paris,
Mauricc de suliy, in I 160, Notle-Darue Cathedral rvas colrpleted around 1330. Thc gothic modetnity of Cathcdlal is the Iiuit ol gcnius, although tl)e nane of the
ar.hir.(t \\lr,r Jesignc.l rt
rerrlrins
thus sirving it.
T'he arciritecl
lirc
march
sent ir sealch of the squadlon a)so disappcar-cd. Aircraft that have
emply shcil atier Rcvolution. It was Victor Hugo's novel of the same namc that drcw aaientioD 1() thc old building,
the l'uilerics Palace next door.
nurnt-.cr o[ reports were made of uncxplaincd dissapcamncc ol a Ul)ited States lessel in the area occurrcd in
leli Fort
Hlving sul'fercd the outtages ol tinro, ihc Cathedral \\'as notl]ing but an
Although thc Royirl faniilics ii tbr Versailles or
the area to the mid-l9th century, whcn a
crewman and disappcaled alter radioing a series of distress rDassagcs; a seaplane
unknown.
sorretimes descrtcd
rvete
The incident that consolidated the reputation of the Benrluda Trianglc wils the disappearancc in. Decenber 1945 oI Flight I9.a training aquadton of fiveU.S Navy tolpedo bombers. The squadron
Ordcreii hy the bishop
DLrring the Middle Ages lire Louvre
u,as
floating masses of guJlweed
rcgarded as uncanny and perilous by early sailouls; other date the notoricly of
vanished.
world simplv would not have looked the same. and certainly nor Paris - you can see this
THE LOUVRE
the
Bermuda Triangle may be lraceable to reports orade in the late I5th ccntuly by naYigalor Cristopher Columbus concerning the Sargasso Sea, in which
Violle
t le-Dukc
llir)cJ ir (entr"l rolr, in itr rcstorf,tion in thc l9 'r' cenlury. in particular wilh lcspcct to the spirc rising above thc transept. The iaEade has recently bcl]n renovated irnd lelurned to its original
white color. due to the
limcstone
quarried tiorn bcneath the city.
f.,'11r1g \\.1r c, rrrnu:ril) .xtrndr'J lrr,L embellishcd. From Charles V to Napolcon IlI, not ibrgetting Hcnli IV,
TIRDELEAN CECILIA & FARAGAU ANDREEA, CLS K.C
include a DC 3 carrying 27 passengers in 1948 and a C- 124 Glohe naster with
53
passengers
ir
1951. Among
vanished with 39 mcn aboard
in
Lhc
1936.
Books, .rt'ticlc., anJ tr:I:r i'run broadcasts investigaling thc Bcrl'lluda Triangle emphasizc thrt, in thc casc oi' the disappealanccs, the weather was favorable, the disappearances occulled in daylight alier a sudden brerk ladio contact ,and thc vcsscls vanished wilhoul a trl.c. H,rwever. skclr'.r l,'int out that many supposed mysteries rcsult fiom careless or biased consideralion of data.
Scientitic evaluations of
tire
Bermuda Triangle havc concludcd thi.rt the number of dis.rppearanccs in the region is not abnormzrl urnd that orost ol the disappearances have logical crpl:rnrtions. P:,rtnr,rrrrll :l\.io.r:rlr,in with the Bermudr Triangle persist in thc public mind. however.
the castle progressed to become a palircc
thcn
a
museunr.
'fhc hiskiry of
the
I,'rrrr,. i, rf,thcr lrk( lh,rl oi P.ui., drcanr
J
Mvterious olaces
of
rnagnificence. Catherine dc lvfedicis haci thc Wnter's Edge Gallely l-r;li tn link thj L!rLr\r( to thi Tuil.ricl Palace. Hcnri IV installcd the artisls to thc Clown here, and thcy rentailted in lhL LL,u\r'e up until rhc Rcr,.lrrrio,r. when Napoleon I decidc.l 1o turn it into a
.
Benrruda Triangle
Bcrmuda triancle, region of the wcstern Atlantic Occ.rn that has becorne ss,,cl,lled in th- p,pul.rI inrcginarron with Inysterious rnalitirrc disasters.
Groza Madalina, elasa a-Xl-cr B
- Training firms - The pledse of success -
A
training firm represent
a
model
of a
real
enterprise.
In
training firms economic transactions are being
placticed like in a real enterprises, each training firm
being structurated in compartments as:
human
resources, marketing, bookkeeping and others. Training firms is characterized by two aspects: - Virtual: there is no money involved. - Real: commercial transactions are made as in real
firm and the only difference is that here you get points, not money.
A complex method, having motivating, effects and results, a training firm is an attractive challenge for students and for teachers. About us
We are the first training firm from "Octavian Goga" College, our training firm being founded in November, 9, 2007, coordinated by teacher: Sabau Remus.
Our firm s dirgrrm includes I2 people
- ll
th
students from the college's economic profile. -srade
Our firms is called F.E."O.G.TRANS"S.R.L., and its activity object is land transportation of people, materials, goods, fuels, txetile materials, parts, being manage by Tirnovan Marius.
We deal
transactions
with national and
internationals european schools.
Sign by F.E."O.G.TRANS"S.R.L. training firm community.
Travel with F.E."O.G.TRANS"S.R.L. With us you will travel safetly, you will arrived at l our destination in comfort and without any delay. Our coachs offer to our passagers free cooling drinks to all our passagers. With us, you will travel faster, safetly and more
efficient.
Your goods, your materials will arrived on time at
their
destination, being protected against
the
distn-rction, attrition, and many other dangerous things.
CONTACT
You can contact us at the address: Nicolae Balcescu street, Nr 80, Marghita, Bihor, Romania. Our program is: Monday: 08 - 16 Tuesday: 08 - t6 Wednesday: 08 - l6 Thursday: 08 - 16 Friday: 07 - 15 E-mail :
[email protected] Web:
www.ogtrans.cabanova.ro F.E.'' O.G. TRANS"S.R.I,.
Before the Prison
The name Alcatraz is derived from the Spanish "Alcatraces." In 1775, the Spanish explorer Juan Manuel de Ayala was the first to sail into what is now known as San Francisco Bay - his expedition mapped the bay and named one of the three islands Alcatraces. Over time, the name was Anglicized to Alcatraz. While the exact meaning is still debated, Alcatraz is usually defined as meaning "pelican" or "strange.bird." In 1850, a presidential order set aside the island for possible use as a United States military reservation. The Califomia Gold Rush, the resulting boom in the growth of San Francisco, and the need to protect San Francisco Bay led the U.S. Army to build a Citadel, or tbrtress, at the top of the island in the early 1850s. The Army also made plans to install more than 100 cannons on the island, making Alcatraz lhe most heavily fortified military site on the West Coast. Together with Fort Point and Lime Point, Alcatraz formed a "triangle of defense" designed to protect the entrance to the bay. The island was also the site of the first operational lighthouse on the West Coast of the United States. By the late 1850s, the first military prisoners were being housed on the island. While the defensive necessity of Alcatraz diminished over time (the island never fired its guns in battle), its role as a ptison would continue for more than 100 years. In 1909, the Atmy tore down the Citadel, leaving its basement level to serve as the foundation fbr a new military prison. From 1909 through 1911, the military prisoners on Alcatraz built the new prison, which was designated the Pacific Branch, U.S. Disciplinary Barracks tbr the U.S. Army. It was this prison building that later becaine famous as "The Rock." The Rock
The U.S. Army used the island for more than 80 years--from lB50 until 1933, when the island was transferred to the U.S. Department of Justice for use by
Federal Bureau of Prisors. The Federal Government had decided to open a maximum-security, minimum-privilege penitentiary to deal with the most incorrigible inmates in Federal prisons, and to show the
the
law-abiding public that the Federal Government was serious about stopping the rampant crime of the 1920s and 1930s. Chis Remus, cls, a
IX -a B
-ilJ
Impossible love
Go away now
I want to dretm In my mind yoil appear When 1 want to wake up My sadness you take up.
When
!
Nothing about you, I don't want to hear. Nothing about you, Nothing my dear!
You and me Some day we met eachother,
We meet at night
You asked n.re tbr my number...
No one but you,
Without any light We meet in our dreams In our feelings.
Then you asked me a kiss A kiss witchnow I miss....
No one but you
Why afen't
Kisses me like that.
I will regret.
we together
You asked me to be your lover, And now Ih yours forever...
You were the only one, The first and last. You were the only one, I had ever lost.
If break up with you, I'li never forget you...
To be happy forever?
Why we inust stay Apart all day? This has no sense Our love is so tense When the dream has gone
So, Iove me much, Let me feel your touch... I could be your angel, Cause i\r.r the only able...
So go away now, Leave my dreams. Just go away now, Out of my feelings.
Life goes on. BoSca Claudia Cls.
a-XI-a C
Cars enslave us rqther than liberate us Cars were created in order to make our life easier, to help us arrive at our destination much quickly.When we drive we feel fiee, without having any problems at all, but are we really free? Do we enslave a car of does it enslaves us? In this case I strongly believe that we are the slaves. On the one hand cars are the most used mains of transportation on the planet, but nowadays the reason rvhy they are boLlght are many. First of all a car is like a clothe: it characterises you, they help people make a first impresslon about yott. For instance: the classic Rolls Royce is the symbol of wealth and influence unlike the Aston Martin, Lamborghini or Ferrari which are the symbols for power and exaageratecl velocity and last but not least the Porsche the symbol of grace, style and elegance. On the other hand cars are a big problem. Fine, you are in a sports car, driving at sunset ancl the 200 hp engine is roaring arnd you f'eel free on the open road but trhere are consequences to this so called freedom because in this world everything comes with a price and I'm not talking about money. Because of cars the a{nlosphere with it's hozone lair is damaged beyond repair not to mention that thl climate is changing everywhere. The global warming is also increasing, just two more degrees Celsius znd the polar. ice iaps will nlelt r'vhich means that the sea level wiil rise and as a consequence 857o instead of 702, of our planei,s sr-rrfnce will be covered with water. And why? Due to a lifeless object, an empty shell created to make our lives easier and bought by the laisy and ignorant who want to prove to everybody how rich they are. Last bttt not least cars are not always a good choice. A recent experiment conducted by a scientist in Arnsterdam has proved that an exposure to exhaust tip gasses of a Diesel type engine, in timl will severely cLanlase our brain threw a nrass destruction of our brain cells. Ask yourrslives t[is: is it worthed? I don,t think so. To conclude we are the slaves of the machines we call today cars. It's pathethic, isn't it? And to make matters worse we are destroying ourseJves without even knowing it. Toma Victor, clasa a XII-a E
of this cultural bustle had the occasion to erpr,se llteil visi.lrr conccr: ring spf irrg, the season that rcpreselts tlre levival of nature showed by the cor.ning of the migratoly bilds Tlre protagonlsts
and the blossonrilg of
the
llowers.
Spring has arlivedl ! ! With this occasion sorle students of \rur sclrool walted to expess theil' jLrv in a special r.r,ay. They have
Spilrg is that period of the yeiu' which hrings us back to life. Freedonr is a f'eeling that u: leel tlirt ue arr uliv(. A person is fi'ee when everything at>uld hin urearrs
theil T-shitts with liftrent kind of inscripticxrs, p 'q11]s. J.,r'orelh. uIJ Jlau irrEs ii)rparted
tttukes
irrnceLilg tlte wiu'm season.
Beside sharing and c re lturtgirtg r,firi ns tlris aetioIl
l
if'e.
had anotlrel importance: to call the attention regarding global wattttittg lr)J Iul rr|e'S fr()1eclir, . l'eg.l1'ding forest's clearilg aud
tlre soil's pollution, the air'' s pollution iurd the water's
Each participalt had the :1_!:lrt to ti'ee expression and to -r'csel]t his artistic potential.
pollution because these are the nrain causes tbr the deviatiou of tltc tturrrral tentnetxlute ru iulion tbr difh'ent periods of the year; this wu1 cuu,.LrF tltr errerrsion
Zaharia Sebastian Xl A
slbl'tage of the seasons.
Here are sone poents and tellfugs that u,e gatlrcred fi'on ou' classrlates' T shirts: Enjo1, spring in it's fiLll power Feel the chill of youl behg Beconre the gratest challenger And start the seeking.
Colectivul de redaclie: Responsabil: ilir. adj. prof. Simona Adriana Sarcu Si profesorii: Anca llieS, Bondar Paraschiva, Livia Moisa, Florica Srirac, Daciana Demeter, Ballu Alexandru, Ramona Faur, Zenovia Mihuc