Biblioteca Judeţeană Mureş
O
• Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4: N-R, 2002, p. 255-257.
OLÁH Tibor, critic de teatru, publicist, conf. univ.,
OLARIU,
traducător; n. 26 mart. 1921, Năsăud, BN - m. 30 apr. 1996, TgM. Şc. gen. şi lic. în Năsăud (1939); Univ. „Regele Ferdinand I,” Cj (1939-1940); Magyar Kir. Ferencz József Tud. egy. Cj (19401944). Regia, Univ. Bologna (1942-1943), Dr. în lb. şi literatura italiană (1943). Red. la Igaz Szó (1956-1960); prof. la IPed. TgM (1960-1978); Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” TgM (1978-1992). Publică în: Utunk, A hét, Igaz Szó, Új Élet, Igazság, Vörös Zászló, Népújság. Membru AZM MS. Traduceri: L. Rebreanu: Ion (1960); Cadrilul, Ed. Charles - Roux: Feledni Palermot (1970); C. Goldoni: Különös történet (1977); Pirandello: Virág az ajkán; T. Mazilu: Balgók a holdfényben; I. Naghiu: Lepkék a bőröndben; Fidelino, Vulpea şi strugurii; Ionescu: Az új lakó; Iosif Naghiu: Valiza cu fluturi; T. Mazilu: Proştii sub clar de lună. Laureat al Diplomei de Onoare „Pro Libro Senator,” din partea BJM (1996). Lucrări publicate: • Áldott a nap: Olasz költők antológiája. - Kv.: Dacia Könyvkiadó, 1985. - 272 p. • A reneszánsz tájain: Esszék, tanulmányok. Bucureşti: Kriterion, 1989. - 324 p. • Thália vonzásában: [tanulmányok, cikkek]. - Mv.: Impress, 1996. - 170 p. - în colaborare: • A Hét évkönyve. - 1982. - 248 p. • Világirodalom: Tankönyv a tanítóképzők, humán profilu líceumok és tagozatok XI. és XII. osztálya számára / Ovidiu Drimba, Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu; A magyar tannyelvű iskolák számára fordította és adaptálta Oláh Tibor. - Bucureşti: EDP, 1991. - 500 p. • Táncol a székely. - Mv.: Lyra, 2005. - 225 p. Studii şi articole: • Coşbuc şi Dante - contribuţii la cunoaşterea artei de traducător a poetului român. În: Studii şi cercetări ştiinţifice, TgM: Editura UDC, 1995, p. 30-38.
1929, TgM - m. 5 mart. 1984, TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM; Şc. de Artă TgM (1947-1949), sub îndrumarea pictorului Bordi András; IAP „Ion Andreescu” Cj (19491952), după trei ani se transferă la IAP „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, specializându-se în ped. artei, prof.: Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Catul Bogdan. Din 1954 funcţionează ca prof. la Şc. Populară de Artă şi apoi la Lic. de Artă TgM. Este membru al UAPR (1956); preş. al Filialei TgM a UAPR (1968-1970); dir. al Muzeului de Artă TgM (1970-1984). A efectuat călătorii de studii în SUA, Franţa, Italia, Germania, Grecia şi URSS. Expoziţii personale: TgM (1958, 1970, 1976, 1979, 1981); CjN, Muzeul de Artă (1981, expune 66 de lucrări). Expoziţii de grup: este prezent în manifestările de grup tematice locale şi judeţene din 1954; Tuşnad (1966); Borsec (1967); Reghin (1969); Sighişoara (1969, 1970); Cristuru Secuiesc (1970). Este preocupat de realitatea stilistică şi socială a folclorului, ceea ce se observă foarte bine în alegerea temelor luate direct din viaţa satelor (dansuri, obiceiuri), cât şi în modul în care înţelege să trateze peisajul. Este distins cu Ordinul „Meritul Cultural” (1968).
Referinţe: • Magyar színházművészeti lexikon. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1994. • Kós Károly egyetemessége felé: Tanulmányok, cikkek, emlékezések, levelek és dokumentumok / Az anyagot összegyűjtötte Finna Géza. Mv.: Kós Károly Alapítvány, 1995. - 128 p. • A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 19661970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 köt.: Szerzők: K-Z; Névmutató, p. 515-970. • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1- 2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 94. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 444. • Szól a rádió...: a Mv.i Stúdió 40 éve: 1958-1998 / Szerkesztette Jászberényi Emese. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1998. - 350 p. • Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár / Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z.-2000. 494 p.
320
Gheorghe, pictor, grafician; n. 19 iul.
Referinţe: • Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. Bucureşti: Editura Meridiane, 1976, p. 364. • Contemporary Painters - The Fine Arts Union of the Socialist Republic of Romania. - Editat de Fondul Plastic în 1980. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990, p. 129, 130, 133. • Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994, p. 97. • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 242. • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p.; Vol. 3. - 2003. - 390 p. • Repere ale artei plastice mureşene / Coordonator proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 107. • Gheorghe Olariu - prestigios animator al artei plastice mureşene / Gheorghe Giurgiu. În: Steaua roşie, 24 apr. 1976, p. 3, 1 foto. • Gheorghe Olariu - Victor Cristea / Doru Mureşan. În: Steaua roşie, 9 iun. 1979, p. 3. • Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie, 25 dec. 1982, p. 3.
OLASZ Tiberiu, operator de film; n. 2 apr. 1931, TgM. Studii: IATC Bucureşti (1960). Din 1960 activează la Studioul „Al. Sahia” în cadrul filmului documentar şi de ficţiune. Din 1971, lucrează în Germania. Filmografie: Cei mici despre lumea mare, regia Gabriel Barta (1960); Contemporanul meu, regia Pavel Constantinescu (1962); 3x3=?, regia Gabriel Barta (1963); Ritmuri potrivite, regia Mirel Ilieşiu, film de ficţiune; Întâlnire cu Lizuca, regia Gheorghe Horvat (1964); Drumul, regia Mirel Ilieşiu (1965); Un film cu o fată fermecătoare, regia Lucian Bratu (1966); Simfonie
Ana Todea, Portrete mureșene în alb, regia Ervin Szekler (1966); Episodul Aterizare forţată, regia Horea Popescu din De trei ori Bucureşti, ff; Jucării, regia Gabriel Barta (1967); Furnalul nr. 1, regia Mirel Ilieşiu, doc. (1968); Cântecele Renaşterii, regia Mirel Ilieşiu, doc. (1969); Căldura, regia Şerban Creangă, ff (1969).
(2003-2007). Este membru în juriul festivalurilor şi concursurilor naţionale: TgM (2004), Sighişoara (2006, 2007, 2009, 2011), Iaşi, Suceava, Sighişoara (2012). Lucrări publicate: • Dramaturgia universală în creaţia scenică. - TgM: Editura UAT, 2007. - 128 p.
Referinţe: • 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 258.
Referinţe: • Omul care nu poate trăi fără teatru/ Claudia Sas. În: Adevărul de seară, 16 mart. 2009, p.16 • CV
OLĂREANU, Radu Silviu, actor, regizor; n. 16 iun. 1967, Bucureşti. Studii: Arta actorului de teatru, UAT, TgM (1991); Arta regizorului de teatru, UAT, TgM (1999). Dr. în arta actorului de teatru, UNATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti (2006). Actor colaborator, Teatrul Naţional TgM (1990, 1995-1996); actor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi (1991); Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ (1991-1994); actor, Teatrul Naţional, TgM (1997-2001); actor colaborator, Teatrul Ariel, TgM (2001); carieră univ.: preparator univ. (1993-1994), asist. univ. (1994-2002), lector univ (2002-2008), conf. univ. (2008-2012) la UA, TgM. Dir. artistic la Festivalul „Sighişoara medievală” (2005, 2006, 2008). Spectacole regizate: Pescăruşul Jonathann Livingstone de R. Bach, Teatrul Ariel, TgM (1999); Înşir’te mărgărite de Victor Eftimiu, Teatrul pentru copii „Vasile Alecsandri”, Bacău (2000); Un tranvai numit dorinţă de T. Wiliams, Teatrul Studio, TgM (2001); Opera de trei parale de B. Brecht, Studio, TgM (2002), Deva (2007); Trilogia de la Belgrad de B. Srblianovici, Studio TgM (2003); Baby Sitter de R. de Obaldia, Studio, TgM (2003); Femeia ca un câmp de luptă în Bosnia de M. Vişniec, Studio, TgM (2003), Tg. Jiu (2007); Două femei pentru o fantomă de R. de Obaldia, TgM (2004); Provocarea de K. Asimacopolos, T.N. Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2004); Un caz clinic de D. Buzati, Studio, TgM (2004); Larry Thompson sau tragedia unei tinereţi de D. Kovacevivi, Studio, TgM (2005); Zidul de Z. Ghiţulescu, UAT, TgM (2006); Vassa Jeleznova de M. Gorki, T.N. Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2007); Nunta lui Figaro de P.A.C. de Beaumarchais, Tulcea (2008); Oamenii cavernelor de W. Saroyan, Studio, TgM (2008); Regele cerb de C. Gozzi, T.N. Compania „Liviu Rebreanu”, TgM (2008); O familie îndoliată de B. Nusici, Studio, TgM (2009); Cabaret de Joe Masteroff, John van Druten, Studio, TgM (2010); Frank al cincilea de Fr. Durrenmatt, Studio, TgM (2011); Profu’ de Jean Pierre Dopagne, Scena, TgM (2012). Participări la Festivaluri internaţionale cu piese regizate: Baby Sitter de R. de Obaldia, Bucureşti (2004); Nu puneţi dragostea la încercare de B. Locatelli, Sighişoara (2005); Trilogia de la Belgrad de B. Srblianovici, Sibiu (2007); Hangiţa de C. Goldoni, Carei (2007), Oamenii cavernelor de W. Saroyan, Carei (2008, 2009); Femeia ca un câmp de luptă în Bosnia de M. Vişniec, Istambul (2008); O familie îndoliată de B. Nusici, (Carei (2009). Participă cu piesele regizate la festivaluri de Teatru Naţionale
OLOSZ Katalin, prof., folclorist, cercet.; n. 29 dec. 1940, Covasna, CV. Studii: Fac. de lb. şi literatura maghiară, UBB CjN (1963). Activează în cadrul IPed. de 3 ani TgM, Catedra de lb. maghiară (1963-1966); cercet., cercet. principal (1967-2005) în cadrul ICSU „Gh. Șincai” al Academiei din TgM (19672005); preocupată îndeosebi de cercetarea folclorului maghiar din Transilvania. Publică studii în Anuarele Asoc. Etnografice „Kriza János,” în vol. ale conferinţelor: Acta Siculica, Székelyföld, Erdélyi Múzeum. Bursă de studii din partea Europa Institut Domus Hungarica. Membră EME; Asoc. Etnografică „Kriza János;” Asoc. „Kemény Zsigmond;” Asoc. Etnografilor Maghiari. Lucrări publicate: • A kecskés ember. Udvarhelyszéki népmesék. Bukarest, 1972. • Ha folyóvíz volnék. A magyar népi líra antológiája. Kv., 1982. • Víz mentére elindultam. - Mv.: Mentor, 2003. - 355 p. • Egy kiállítás emlékképei. - Kv., 2003. • A rókaszemű menyecske. - Kv., 2005. • Erdélyi néphagyományok 1863-1884. Szabó Sámuel és gyűjtői körének szétszórt hagyatékát összegyűjötte, jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. - Budapest-Mv.: Európai Folklór Intézet - Mentor Kiadó, 2009. - 766 p. • Nem mondd, anyám, főd átkának. Dimény Mózesné Szabó Anna énekei Szabéd, 1895-1896. Rédiger Ödön gyűjtését Kanyaró Ferenc hagyatékából bevezető tanulmánnyal és jegyzetekkel közzéteszi Olosz Katalin. CjN: Kriza János Néprajzi Társaság, 2009. - 208 p. - în colaborare: • Magyargyerőmonostori népköltészet. - Bukarest, 1969. Studii şi articole: • Folclorul românesc în preocupările Asociaţiei de istorie şi arheologie din judeţul Hunedoara (1880-1918). În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale / Vasile Rus, Ioan Chiorean. - Bucureşti: Editura Academiei, 1977, p. 175192. Referinţe: • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1997, p. 94-95. • A magyar irodalom és irodalomtudomány bibbliográfiája, 19661970. - Budapest: Argumentum Kiadó. - 1996. - 2 vol. - 2 köt.: Szerzők: K-Z; Névmutató. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 445. • Kortárs magyar írók, 1945-1997: bibliográfia és fotótár / Szerkesztette Almási Éva, Balázs-Arth Valéria. - 2 köt.: K-Z. - 2000. 494 p. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben:
321
Biblioteca Judeţeană Mureş Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4: N-R, 2002, p. 261-262. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 516.
OLTEAN, Ioan, avocat, om politic; n. 19 ian. 1875, Pata, CJ - m. 22 mart. 1949, Luduş, MS. A urmat Gimnaziul superior gr.cat. din Blaj, susţine bacalaureatul la Blaj, apoi a absolvit teologia tot la Blaj; Fac. de drept şi şt. politice (1898-1901) din cadrul Univ. „Ferencz József” din Budapesta; a practicat avocatura la Cj, a depus cenzura de avocat la Tabla Regească din TgM (1906). Se stabileşte ca avocat la Luduş; devine membru al Despărţământului Luduş al Astrei (1906); a contribuit cu bani în folosul unor instituţii şc. şi ecleziastice; a participat la MAN de la Alba Iulia; membru în Marele Sfat Naţional Român. Membru al PNR, apoi în PP, fiind ales în conducerea organizaţiei jud. Turda. Trece în PNŢ; este ales cons. jud. (1930-1934, 1937-1938); dir. filialei în Luduş, „Economul,” Institutul de credit şi economii din Cj (1906); membru fondator la „Aquila,” bancă ţărănească pentru asigurări poporale (1915); membru în Cons. de adm. şi Banca Comerţului Turda SA, la Banca „Arieşana” din Turda şi la „Şoimul” Institut de credit şi economii, Soc. pe acţiuni în Uioara (azi Ocna Mş); al AGRU-lui, al Baroului avocaţilor din jud. Turda şi al Asoc. avocaţilor. Distins cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler (1926). Referinţe: • Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő. - Tm - Arad, 1931. • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 75. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p. 445-446. • Formarea şi activitatea Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria (2 decembrie 1918 - 10 aprilie 1920) / Dr. Aurel Galea. - TgM: Tipomur, 1996. - 563 p. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul, 2000, p. 157-161, foto. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
OLTEAN, Marius, actor, regizor; n. 25 febr. 1960, MS. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1979); IAT TgM, specializarea Arta actorului (1984); diplomă de licenţă, arta regizorului de teatru, UAT TgM (1999). Dr. în artă teatrală cu teza: Spaţiul de joc în sfera creaţiei scenice; Spaţiul de joc şi receptarea spectacolului, UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti (2004). Actor la Teatrul Dramatic Baia Mare (1984-1989); actor, Teatrul Naţional CjN (1989-1991); asist. univ. la Catedra de Arta actorului, UAT TgM (1991-1994); lector univ. (1994-2004); conf. univ. la UAT TgM (2004). Roluri interpretate: la Teatrul
322
Dramatic Baia Mare (1984-1989): Wili, în Noile suferinţe ale tânărului W de Pletzendorf; Dinu, în Titanic vals de Tudor Muşatescu; Eminescu, în Eminescu şi Veronica Micle de E. Busuioceanu; la Teatrul Naţional CjN (1989-1991): Cetlicika, în Transfer de personalitate de D. Solomon; Eros, în Antoniu şi Cleopatra de Shakespeare; Biondello, în Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare. Spectacole regizate şi ilustraţia muzicală: Teatrul Dramatic Baia Mare: Goana după fluturi (1987); Dresoarea de fantome, de Ion Băieşu (1991); Cum se numeau cei patru Beatleşi de S. Poliakof (1998); Deşteptarea primăverii, de F. Wedekind (2001); Trandafirul tatuat de Tennessee Williams (2002); Steaua fără nume de Mihail Sebastian (2004); Teatrul Naţional TgM: Jaques sau supunerea de Eugen Ionescu (1995); Don Quijote şi Sancho Panza de Mihail Bulgakov (1996); UAT TgM: Divinas Palabras de Ramon De’ll Valle Inclan (1995); Moara cu noroc de Ioan Slavici (1997); Căsătorie prin concurs de C. Goldoni (1997); Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello (1999); Celălalt de Miguel de Unamuno (2003); Casa Bernardei Alba de F. Garcia Lorca (2003); Agnes Dei de John Pielmeier (2007); Teatrul de Stat Turda: O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale (1995); Şase personaje în căutarea unui autor de L. Pirandello (1996); În căutarea sensului pierdut de Ion Băieşu (1997); Pescăruşul de A.P. Cehov (1998); Crime în Brooklin de J. Keslinger (1999); Teatrul „I.D.Sârbu” Petroşani: Catrafusele, de I.D.Sârbu (1996); Nesătulul de D. Psatas (1997); Ciudatul rol al întâmplării de Ion Băieşu (1999); Teatrul Naţional CjN: Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wassermann (1998); Teatrul Odeon Bucureşti: Spectacol lectură cu Isus şi ceilalţi după romanul Nebunul şi floarea de Romulus Guga (2002); Agnes aleasa lui Dumnezeu de John Pilmeier (2004); Soc. de Radiodifuziune Română Bucureşti: Barca e plină de Iosif Naghiu (2003); Bolero la miezul nopţii de Costin Manoliu (2004); Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov: Noaptea asasinilor de Jose Triana (2004); Teatrul „Tomcsa Sandor” Odorheiul Secuiesc: Nunta lui Figaro de Beaumarchais (2004); Teatrul Naţional IS: Vizitatorul de Eric Emmanuel Schmitt (2005); Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman (2006); Teatrul Naţional SB: Kaspar de Peter Handke (2006); Brunelda după America de F. Kafka (2007). Participă ca regizor la festivaluri de teatru (1995-2007): Teatrul-imagine, SM; Teatrul Atelier, Sf. Gheorghe; Festivalul Facultăţilor de teatru, Sibiu; Festivalul de dramaturgie contemporană Braşov; „Golfaden”, IS; Festivalul Teatrului de Studio, Piteşti; „Ion Băieşu”, Buzău; Gala tânărului actor, Costineşti. Premii: Regia spectacolului Noaptea anului nou după O. Paler, cu care actriţa Cerasela Stan a obţinut Premiul pentru interpretare la Gala Tânărului actor, Costineşti (1988); Premiul II pentru spectacolul Dresoarea de fantome de Ion Băieşu şi Premiul pentru interpretare actriţa Dana Ilie, la Festivalul „Ion Băieşu,” Buzău; Premiul pentru cea mai bună regie pentru spectacolul Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello, la Festivalul Naţional de Teatru Studenţesc, Sibiu (1999). Referinţe: • Chestionar
Ana Todea, Portrete mureșene
OLTEANU, Rodica, pictor, scenograf; n. 15 iun. 1945, Luduş, MS. Studii: IAP „Ion Andreescu,” CjN (1973). Scenograf în cadrul Studioului Cinematografic Bucureşti (1979-1990); realizează costumele pentru cinematografie şi televiziune pentru filme: Munţi în flăcări, 1848; Sfârşitul nopţii, Vară sentimentală, Pădureanca, serialul Lumini şi umbre, Sighişoara - dialoguri medievale; scurtmetraje: Secretul tinereţii, Vârsta primelor iubiri, O poveste adevărată. Activitate artistică plastică, pictură de şevalet, peisaje şi natură statică: 12 expoziţii colective (1973-1996): CjN (1973), SM (1974), TgM (1975, 1976, 1977, 1978); expoziţii personale: Bucureşti (1989, 1993, 1994, 1997, 2001, 2002); CjN (1998, 1999); TgM (1976, 1995, 2002); SB (1979), Piatra Neamţ (1995). Lucrări în colecţii din Paris, Nancy, Franţa; Zürich, Elveţia; Haifa; Austria, RFG, Olanda, Maroc, Israel. Trăieşte în prezent în Spania, la Logrono. Referinţe: • Monografia oraşului Luduş. - TgM: Nico, 2008, p. 283. • Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 85-87. • Cuvântul liber, 5 febr. 2002. • www.ludusonline.ro
ONIŞORU, Mihai Mircea, scenograf, n. 23 iul. 1945, Sighişoara, MS. Filmografie: Alexandra şi infernul, în colaborare cu Gheorghe Veniamin, regia Iulia Mihu (1975); Vis de ianuarie, în colaborare cu Traian Niţescu, regia Nicolae Opriţescu (1978); Cantonul părăsit, regia Adrian Istrătescu-Lener; Tinereţe fără tinereţe (2007), regia Francis Ford Coppola, scenografia Mircea Onişoru, coproducţie românoamericană. Referinţe: • 1234 cineaşti români: ghid bio-filmografic / Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu. - Bucureşti, 1996, p. 260.
OPREA, Dorina, solistă de muzică populară, prof. de canto; n. 22 iun. 1960, Dumbrava, com. Vătava, MS. Studii: Şc. prim. la Dumbrava; începând din cls. a V-a, a urmat cursuri de oboi cu maestrul Pavel Tornea, la Lic. de Muzică nr. 1 din Bucureşti, actualul „Dinu Lipatti;” după terminarea cls. a VIII-a, dă examen la cls. de canto popular a prof. Mia Barbu şi Gavril Prunoiu. Colab. cu ansambluri de amatori şi profesioniste, ca: Hora Bucureştilor, Ciuleandra, Doina Ilfovului, Doina al Armatei, Rapsodia Română. A cântat sub bagheta dirijorală a lui Radu Voinescu, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, George Vancu, Marin Cioacă. Ocupă prin concurs un post de solist vocal la Orchestra „Ţarina” din Alba Iulia; din 1988, devine solist al Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul” TgM; din 1999 este prof. de canto popular la Lic. de Artă TgM; din 2002 realizează emisiunea de muzică populară La izvor de cânt şi joc, pe postul Antena 1 TgM. Participă la turnee în străinătate: Franţa (de 14 ori), Olanda, Belgia, Danemarca, Irlanda, Anglia,
Polonia, Ucraina, Cehia, Republica Moldova, Ungaria, Egipt. Repertoriul cuprinde cântece populare, colinde, cântări bisericeşti. A realizat numeroase înregistrări la Radio Bucureşti, Radio TgM şi CjN, precum şi în studiouri particulare. A colaborat cu posturile de televiziune TVR, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Etno TV, Tele 7 Abc. Discografie: 12 albume: 2 LP-uri, 5 CD-uri, 6 casete individuale, albume colective. Amintim câteva: Ne-am iubit un an şi-o vară, Pentru gura badelui, Mândru-i jocu' mureşan, Folclor nepieritor. Referinţe: • Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p. • Cuvântul liber, 5 dec. 1997, p. 1, 3, 1 foto. • Dorina Oprea, la ceas aniversar! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 6 sept. 2008, p. 8, 6 foto. • Reverberaţii / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 13 sept. 2008, p. 3, 3 foto.
OPREAN, Gheorghe, pr. ortodox, protopop; n. 6 oct. 1891, Laslăul Mare, com. Suplac, MS. - m. 17 sept. 1974, Târnăveni, MS. Şc. prim. La Dumbrăveni, SB; Lic. „Andrei Şaguna”, BV; Academia Teologică Arad. Hirotonit la 30 ian. 1915, la SB; pr. la Suplac; pleacă în război ca pr. militar; ales secretar al Sfatului Central al ofiţerilor şi soldaţilor români din Ardeal, Banat şi Bucovina; demobilizat la 31 oct. 1919, revine la parohia din Suplac, apoi la Cuştelnic. Este un membru activ al Despărţământului zonal al Astrei; numit protopop la Târnăveni (29 iul. 1928), perioadă în care ridică Biserica Ortodoxă din Târnăveni şi Biserica din Cuştelnic; a pus bazele Soc. Ortodoxă Naţională a Femeilor Române şi Frăţia Ortodoxă Română; opune rezistenţă comunismului şi proprietăţii cooperatiste, fapt pentru care este urmărit, arestat, dus la Canal (15 apr. 1952 - 1 iun. 1953); apoi domiciliu forţat în Târnăveni. Este repus în drepturi, după ce este nevoit să predea actele „Senatului” de la Viena, pe care le ascunsese cu grijă (1967). Referinţe: • Gheorghe Oprean - o viaţă închinată unirii şi înălţării Bisericii Ortodoxe / Răzvan Oprean. - TgM: Tipomur, 1999. • Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) / Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 224-241.
OPRIŞ, Emilia A., prof., inspector şc.; n. 25 mart. 1943, Ocniţa, com. Teaca, BN. Studii prim. în Ocniţa, gimnaziale la Teaca; Lic. Ped. de 6 ani Cj (1963-1964); IPed. de 3 ani TgM, Fac. de filologie, secţia lb. şi literatura română-istorie (1971). Învăţătoare în com. Râciu; institutoare la Şc. Gen. din Sângeorgiu de MS (1971-1973); inspector şc. pentru învăţământul primar (1973-1982) la IŞJM; prof. titular de istorie în Sângeorgiu de MS până în 2000, ocupând o perioadă şi funcţia de dir. adj. Obţine examenul de gradul I cu lucrarea Valorificarea elementelor de istorie locală în lecţii şi activităţi cu elevii (1982). Contribuie cu texte scrise în diferite lucrări
323
Biblioteca Judeţeană Mureş despre Sângeorgiu de MS. Lucrări publicate: • Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p. • Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş. - Ed. a 2-a. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1995. - 51 p. - în colaborare: • Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003/ Emilia A. Opriş, Nagy Csaba Sándor. - Vol. 7: Şcoala 1778-2003. Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. - 219 p. • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005 - Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p. • Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh. Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia A. Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 506 p. Referinţe: • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă. - Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2006, p. 197-198. • Dascăli mureşeni: Emilia A. Opriş / Ilarie Gh. Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23 mart. 2006, p. 2, 1 foto. • Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 8. • Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug. 2010, p. 6.
OPRIŞ,
Gheorghe, pictor; n. 17 febr. 1912,
Sângeorgiu de MS. - m. 19 iun. 2008, Sângeorgiu de MS. A absolvit Şc. de arte şi meserii TgM (1929). A fost funcţionar la Primăria oraşului TgM (1930-1940, 1945-1948); membru fondator al Căminului cultural din Sângeorgiu de MS (18 dec. 1938); dir. al Activului Cultural MS (1948-1949); viceprimar al oraşului TgM (1949-1950); şeful Secţiei Culturale a Raionului TgM (1950-1955); preş. al Cooperativei Agricole Sângeorgiu de MS (1955-1964, 1968-1975); primar al com. Sângeorgiu de MS (1964-1968). Membru al AAP MS din 1977. Expoziţii personale: Sângeorgiu de MS (1977, 1979, 1981, 1984, 1985, 1996); Galeriile „Vatra” TgM (1987); Sala de expoziţii „Unirea” (1996, 2002); Brigada de Jandarmi TgM (1996); Galeriile „Cuvântul liber” (1998); Lic. „Constantin Romanu Vivu,” Teaca, BN; Muzeul Jud. de Etnografie MS (2007). Expoziţii colective: Expoziţii jud. de artă plastică, TgM (1977-1997); Expoziţie naţională de artă plastică Bucureşti (1981, premiul II; 1983, premiul I; 1987, premiul I; 1993, premiul I; 1995, 2005), Botoşani (1982, premiul III), SM (1982), CjN (1985, premiul I; 2004, premiul I), TgM (1987, premiul I; 1989, premiul I); Salonul naţional de artă naivă, Piteşti (1982, 1983); Expoziţie internaţională de artă naivă Bratislava, Slovacia (2007); Salonul Internaţional de artă naivă Bucureşti (2003, premiul III); Sângeorgiu de MS (1997, 2000); toate expoziţiile organizate la Sala „Unirea” şi în Cetatea Medievală din TgM (1977-2007); expoziţii naţionale de artă plastică TgM (1987, 1989). Referinţe în presa vremii: Îndrumătorul cultural, Frontul plugarilor, Művelődési utmutato, Románianai Magyar Szó, Steaua
324
roşie, Vörös Zászló, Scânteia, Cântarea României, Scânteia tineretului, Contemporanul, Agricultura Socialistă, Flacăra, Dolgozó Nő, Cuvântul liber, 24 ore mureşene, Népújság, Recurs, Târnava, Vatra. A ilustrat copertele cărţilor poetului Eugeniu Nistor: Scrisori din Transilvania (1991) şi Nostalgia golfului (1993); a publicat reproduceri ale picturilor în cărţile: După deal răsare luna / Vasile Conţiu (1993); Cronică ilustrată / Emilia Opriş (1995); Sângeorgiu de Mureş - 150 de ani de la Revoluţia din 1848-1849 (1999); Sângeorgiu de Mureş - Biserica ortodoxă/ Ilarie Gh. Opriş (2001); Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă (2001). Distins cu Diplomă de Excelenţă din partea Muzeului de Etnografie MS; Diplomă de onoare din partea Centrului Judeţean al Creaţiei Populare MS; premiul revistei Ambasador. Referinţe: • Scrisori din Transilvania: eseuri şi însemnări / Eugeniu Nistor. TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1991. - 80 p. • Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş / Emilia Opriş; ed. I. Gh. Opriş. - Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p. • Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş / Emilia Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1995. - 51 p. • Dicţionarul artei naive din România / Mihai Vintilă. - Reşiţa: Editura Timpul, 2001, p. 103. • Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 126-127. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 51-52. • Galaxia valorilor / Dorin Borda ; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 86. • International Exhibition of Self Tandht Art „INSITA,” 2007. Catalog. - Bratislava-Slovacia. • 50 de ani de artă naivă în România. Enciclopedie / Costel Iftinchi. - IS: Editua PIM, 2010, p. 463-466. • Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2011. - 105 p. • „Cronică pictată” de Gheorghe Opriş. La Muzeul de Etnografie Mureş / D.B. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2007, p. 2, 1 foto. • Artist-nonagenar stăpâneste tehnica... tinereţii / Alex Cristescu. În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 15, 1 foto. • Farmecul şi prospeţimea comunicării. În: 24 ore mureşene, 20 febr. 2007, p. 4, 1 foto. • Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2.
OPRIŞ,
Ilarie Gh., referent de specialitate, artă
plastică; n. 10 iul. 1939, Sângeorgiu de MS, MS. Studii: Şc. Gen. din Sângeorgiu de MS (1952); Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM (1956); Şc. Tehnică postlic. de chimie, Copşa Mică (1963); Şc. de Arte TgM, secţia pictură (1993); l-a avut mentor pe Ion Vlasiu. Tehnician chimist la Combinatul Chimic Târnăveni (1963-1976); bibliotecar, apoi ca dir. al Căminului Cultural din Sângeorgiu de MS; viceprimar (1977-1984); primar al com. Sângeorgiu de MS (1984-1989, 1990-1992); deputat mun., preş. Comisiei permanente de cultură a Cons. Popular al mun. TgM (1982-1989); cons. local în Sângeorgiu de MS (1992-2004); tehnician IELIF Sângeorgiu de MS (19891990); dir. Băilor Sărate din localitate (1997-2000);
Ana Todea, Portrete mureșene referent în domeniul promovării artei plastice şi a meşteşugurilor tradiţionale în cadrul Centrului Jud. MS al Creaţiei (1990, 1992-1997, 2002-2004). Este membru fondator al AAP MS (1977-), fiind vicepeş. şi preş. (1982-1985, 2004-); organizează şi participă la expoziţii, saloane jud. naţionale şi internaţionale, tabere de pictură, colab. şi parteneriate cu alte grupuri din ţară şi străinătate. Expoziţii de grup şi colective: TgM, Reghin, Sovata, Târnăveni, Sângeorgiu de MS, CjN, Alba Iulia, Bucureşti (1974-). Participă la tabere de pictură: Sovata, Cund, Seleuşul Mic, Râciu, Lunca Bradului, Deda, Leptokaria (Grecia). A făcut parte din col. de iniţiativă pentru realizarea monumentelor: Constantin RomanuVivu (Sângeorgiu de MS şi Pintic-Teaca), Emil Dandea, Gheorghe Şincai (TgM), Petru Maior (Căpuşul de Câmpie), Mihai Eminescu şi George Coşbuc (Luduş), Latinităţii (TgM, Iernut, Luduş, Târnăveni). Publică în: Steaua roşie, Cuvântul liber, Apullum (Alba Iulia), Marisia (TgM). Distins cu Premiul II la Expoziţia Naţională de Artă Plastică CjN (1983); Premiul I, Expoziţia Naţională de Artă Plastică TgM (1987). Lucrări publicate: • Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice. TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 128 p. • Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din 1848-1849. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p. • Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 4: Biserica ortodoxăconsemnări. - 2001. - 139 p. • Sângeorgiu de Mureş. - Vol. 5: Activitatea culturală 1911-2001. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2001. 192 p. • Tabăra de pictură de la Cund: Expoziţia retrospectivă. 1-12 noiembrie 2004. Sala de expoziţii „Unirea” TgM. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş. Familia Lacrima Rodica şi Romulus Boilă / Documentar întocmit de Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Ansid, 2004. - 16 p. • Sângeorgiu de Mureş - o sută de ani de activitate teatrală. - TgM, 2011. • Sângeorgiu de Mureş. Un secol de activitate teatrală 1911-2011. - TgM: Nico, 2011. - 203 p. - în colaborare: • Peste pod, la stupătură: culegere de folclor literarmuzical din comuna Rîciu / Vasile Conţiu; coperta Ilarie G. Opriş. - TgM: Inspectoratul pentru Cultură al jud. MS, 1992. - 183 p. • Cronică ilustrată: monografia localităţii Sângeorgiu de Mureş / Emilia Opriş; ed. Ilarie Gh. Opriş. Sângeorgiu de MS: s.n., 1993. - 46 p. • După deal, răsare luna...: culegere de folclor poeticmuzical din judeţul Mureş / Vasile Conţiu; coperta Ilarie Gheorghe Opriş. - TgM: Inspectoratul Jud. pentru Cultură MS, 1993. - 175 p. • Sângeorgiu de Mureş. Băile Sărate / Călin I. Dorgo, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2000. - 97 p. • Sângeorgiu de Mureş: Studiu geografic / Emanuela Cristina Pui, Ilarie Gh. Opriş. Fotografii şi fotoreproduceri: Emanuela Cristina Pui, Lazăr Stan, Ilarie Opriş, Liviu Ştef. - TgM: Ansid, 2003. - 170 p. • Sângeorgiu de Mureş: Şcoala 1778-2003 / Emilia A. Opriş, Nagy Csaba Sándor. Fotografii şi fotoreproduceri: Lazăr Stan, Ilarie Gh. Opriş, Koncz János Róbert. - Vol.
7: Şcoala 1778 - 2003. Însemnări. - TgM: Ansid, 2003. Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 219 p. • Alegerile parlamentare din judeţul Mureş 1919-1939 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Editura Ardealul, 2004. - 250 p. • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004. - 160 p. • Tabăra de pictură de la Cund. 1-12 noiembrie 2004, Sala de expoziţii Unirea, Târgu-Mureş. Expoziţie retrospectivă. - TgM, 2004. - 16 p. • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2005 - Asociaţia Culturală „Sf. Gheorghe”. - 123 p. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2006. - 321 p. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. TgM: Editura Nico, 2007. - 162 p. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. Vol. 2-5: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Nico. - Vol. 2: 2007. - 336 p.; Vol. 3: 2008. - 399 p.; Vol. 4: 2008. - 373 p.; Vol. 5: 2009. - 435 p. • Tabăra de pictură „Clubul Rotary” Tg. Mureş. Sovata 7-15 septembrie 2007/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Digital Docu Print, 2007. - 24 p. • Anuar 2008. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel Naste. - TgM: Nico, 2009. - 75 p. • Anuar 2009. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş Târgu-Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Marcel Naste. - TgM: Nico, 2010. - 88 p. • Tabăra de pictură Deda: Ediţiile I-V: 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2008. - 74 p. • Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009. - 68 p. • Teodor Moraru. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Nico, 2010. - 93 p. • Sângeorgiu de Mureş: Monografie 2010 / Ilarie Gh. Opriş, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriş, Emilia Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 506 p. • Salonul anual de pictură 2010. Catalog / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - Ed. a XXXIV-a. - TgM: Nico, 2010. - 71 p. • Anuar 2010. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Călin Bogătean. TgM: Nico, 2011. - 103 p. • Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Bibliografie şi fotografii: Ilarie Gheorghe Opriş. - TgM: Nico, 2011. 119 p. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Simion-Virgil Bui. - Vol. 6: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Edu, 2011. • Dascălii „Papiului”/ Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p. • Gheorghe Opriş. Album / Ilarie Gh. Opriş, Vasile
325
Biblioteca Judeţeană Mureş Mureşan. - TgM: Nico, 2011. - 105 p. • Sângeorgiu de Mureş. Marosszentgyörgy. Un secol de activitate muzicală 1911-2011. Egy század zenei tevékenysége / Ilarie Gh. Opriş, Moldovan Irina-Maria. TgM: Nico, 2011. - 320 p. • Tabăra de pictură Târgu-Mureş 2011. Ed I. Catalog / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Iancu Mureşan. - TgM: Nico: 2011. - 81 p. • Artişti Plastici Mureşeni. Asociaţia Artiştilor Plastici Mureşeni 1977-2012. - TgM: Nico, 2012. • Tabăra de pictură Sângeorgiu de Mureş 2011/ Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan, Constantin Bogoşel. - TgM: Nico: 2012. - 79 p. Studii şi articole: • Primul liceu de stat românesc, la TgM / Ilarie Gh.Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 12 oct. 2005, p. 2; 1 foto. • „Eu cred că această funcţie implică în primul rând o foarte mare răspundere morală şi spirituală.” Interviu cu preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş, Ilarie Opriş / ISM. În: 24 ore mureşene, 2-4 sept. 2006, p. 4, 1 foto. • Dascăli mureşeni: Dumitru I. Husar / Ilarie Opriş, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 5 oct. 2006, p. 2, 1 foto. • Dascăli mureşeni: Ioan Baciu / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 dec. 2006, p. 2, 1 foto. • Tabăra de pictură „Iarna la Sovata - 2007” / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 28 febr. 2007, p. 2, 1 foto. • Plasticieni mureşeni pe ţărmul Mării Egee / Ilarie Opriş. În: 24 ore mureşene, 19 iun. 2007, p. 4, 1 foto. • „Zilele Chiherului” / Dorin Borda, Ilarie Opriş. În: Cuvântul liber, 9 oct. 2007, p. 8, 1 foto. • Emilia Aurica Maria Albu / Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 2, 1 foto. Referinţe: • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 52-53. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 87. • Miscellanea Maris / Constantin Bogoşel. - Vol. 1.-TgM: Editura Edu, 2010, p. 58-61. • Ilarie Gh. Opriş - Preşedintele Asociaţiei Artiştilor plastici Mureş / Romeo Soare. În: Ambasador, 2005, p. 24, 1 foto. • Lansare de carte într-o bibliotecă şcolară! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 16 mai 2006, p. 7. • Carte dascălilor mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec. 2006, p. 4. • Lansarea cărţii „Dascăli mureşeni”. La Biblioteca „Petru Maior” din Reghin. În: Cuvântul liber, 15 dec. 2006, p. 1. • Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În: Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12. • Artişti plastici mureşeni / ISM. În: 24 ore mureşene, 26 iun. 2007 p. 4, 2 foto. • Mesageri mureşeni ai artei, la Bratislava! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 17 iul. 2007, p. 2. • „Zilele oraşului Sărmaşu,” încununate de cultură şi artă / Ioan A. Borgovan. În: Punctul, 3-9 sept. 2007, p. D4, 1 foto. • Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5. • Lansare de carte la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” / Cristina Moraru. În: 24 ore mureşene, 8 nov. 2007, p. 12. • Sângeorgiu de Mureş - 675 de ani / B. Dorin. În: Cuvântul liber, 28 nov. 2007, p. 8. • Expoziţie de sculptură la Sângeorgiu de Mureş / Ioan Astalus. În: Cuvântul liber, 21 febr. 2008, p. 5, 1 foto. • „Tabăra de pictură Deda” / D.B. În: Cuvântul liber, 10 sept. 2008, p. 2, 1 foto.
326
• La polul cultural Clujean - „Etape 20” cu târgumureşeanul Radu Florea / Vasile Mureşan. În: Cuvântul liber, 29 apr. 2009, p. 2, 1 foto. • Sângeorgiu de Mureş / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 11 aug. 2010, p. 6.
ORBÁN György, compozitor, 12 iul. 1947, TgM. Studii lic. în TgM (1967); Conservatorul „Gh. Dima” Cj (1968-1973), prof. Sigismund Toduţă. Compune prima lui operă: Sonata pentru vioară, a cărei premieră a fost în 1972. Este prof. de teoria muzicii la Lic. de Muzică CjN (1973-1979), în acelaşi timp predă şi la Conservator (1973-1979). Se mută la Budapesta (1979); predă la Fac. de Muzică din Budapesta. Este considerat unul dintre creatorii noii muzici maghiare. Studiul despre Bartók este cuprins în volumul Teze despre Bartók (1974). Referinţe: • Magyar és nemzetközi ki kicsoda 1994: Több mint 12500 kortársunk életrajza. - Budapest: Biográf, 1994. - XV, 1054 p. • Múzsák fellegvára: Marosvásárhely / Nagy Miklós Kund. Budapest: Biró family kiadó, 2000. - 140 p. • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4: N-R, 2002, p. 276-277. • Anyanyelvűség és zeneszerzés. Interjú O. Gy.-gyel / László Ferenc. În: Korunk, 1972 / 5.
ORBÁN
Katalin, violoncelist; n. 23 dec. 1978, TgM. Studii: Lic. de Artă TgM; Academia de Muzică CjN, prof. László Herbert Ilse; Universität der Künste Berlin (2001-2005); bursă, Centrul Artistic din Banff Canada (2005); apoi la Hanovra, prof. Klaus Heitz; cursuri de măiestrie cu: Heinrich Schiff, Xavier Phillips, Diana Ligeti. Membru al orchestrelor simfonice ale filarmonicilor TgM, CjN, Görlitz (Germania); Orchestra Festivalului din Schleswig-Holstein; orchestra din Hof (2006-2008); în Neue Elbland Philharmonie Riesa (2010-); a colab. cu Trioul Sans Soucci Berlin, Trioul Esprit, Orchestra de Cameră Miercurea Ciuc; membră în formaţii camerale; a cântat sub bagheta dirijorilor: Kurt Masur, Nigel Kennedy, Valéry Gergiev, Cristph Eschenbach, Jukka-Pekka Saraste, Heinrich Schiff, Lothar Zagrosek. Din 2010 locuieşte în Dresda. Este laureată a numeroase concursuri naţionale. Referinţe: • Concert vocal-simfonic. Filarmonica TgM, 27 ian. 2011. (pliant)
ORBÁN FÜLÖP Irma, designer vestimentar; n. 9 mart. 1933, Sovata, MS - m. 13 nov. 2006, Budapesta. Absolventă a IAP „Ion Andreescu” Cj (1958), Secţia textilă. Membru al Fondului Plastic, al UAPR. Pictor, scenograf, Ansamblul „Mureşul” (1958-1976); proiectant modele, Tricotex, TgM (1976-1979). Expoziţii personale: Bucureşti (1976); Odorheiul Secuiesc (1977-1991); Cristuru Secuiesc (1991); TgM (1991, 1997-2003); Sopron, Ungaria (2004); Budapesta, Ungaria (2004). Expoziţii de grup: Bucureşti (1956, 1958, 1983, 1994), Cj (1957); toate expoziţiile jud., TgM (1962-2001); Covasna (19952001); Odorheiul Secuiesc (1997-1998); Szombathely, Ungaria (1992); Szaszhalombatta, Ungaria (1992); Győr (1992); Muraszombat, Slovenia (1994); Budapesta, Ungaria (1996); Miercurea Ciuc (1996). Lucrări în
Ana Todea, Portrete mureșene colecţii muzeale din Bucureşti şi TgM, în. colecţii particulare din ţară şi străinătate: Germania, Suedia, Canada, Ungaria. Referinţe: • A Hét évkönyve. - 1982, p. 228. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p. • CSOMA: 1996: A magunk keresése [a Csoma-Tárlat katalógusa] / Bevezető Gazda József. - Kovászna: Kőrösi Csoma Sándor Közművelődési Egyesület, 1996. - 23 p. • Ki K icsoda Aradtól Csíkszeredáig?. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996, p. 217. • A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. Budapest, 1996. - 72 p. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 447. • Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale: [Catalog] /. - [TgM] : s.n., 1997. • Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Marosvásárhely 1997. október 25.- december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt. -Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p. • Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 128-129. • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 244. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária; Cu o prefaţă de Dimitrie Poptămaş; Colab.: Ferencz Klára, Vintilă Anna. - TgM: BJM, 2002. • Romániai magyar irodalmi lexikon. - Vol. 4: N-R. - Bukarest-Kv., Erdélyi Múzeum; Egyesület, Kriterion, 2002, p. 277. • Repere ale artei plastice mureşene/ Coord. proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 108. • Főiskolások vizsgakiáll / Gazda József. În: Művelődés, 5, 1958.
ORBONAŞ, Mihail, jurist, om politic; n. 1836 - m. 18 febr. 1899, Reghin, MS. Studii juridice, probabil la Viena; practicant aulic la Viena. Asesor de sedrie, mai târziu cancelist la TgM. Se stabileşte în Reghin, preocupat de apărarea intereselor politice, socialeconomice ale conaţionalilor mureşeni. În 1861, împreună cu tatăl său, sprijină delegaţia naţională trimisă la Viena pentru a prezenta doleanţele românilor transilvăneni, contribuind la cheltuielile de deplasare; participă la Sinodul diecezan de la SB (22-28 mart. 1869), care votează regulamentul de organizare a BOR din Transilvania şi înaintează o petiţie pentru reînfiinţarea mitropoliei; participă la conferinţa de constituire a PNR din Transilvania, Banat şi Ungaria (SB, 12-14 mai 1881). Ca avocat, apără interesele ţăranilor români mureşeni; a sprijinit în calitate de colector înfiinţarea „Băncii Albina;” membru al Astra. Despărțământul Reghin; contribuie la organizarea adunărilor generale ale Astrei (1875, 1890); a colectat fonduri de ajutorare pentru diferite instituţii: Gimnaziile din Blaj şi Beiuş, şc. de fete din Oradea, Academia de drept, juriştii români din SB, elevi merituoşi din Reghin, Soc. Academică „Petru Maior.” Referinţe: • Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p. 140-186. • Grigore Ploeşteanu, Mihail Orbonaş, în Reghinul cultural, 1990, nr. 2, p. 192-194. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 1999. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin, 2001.
• Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p. 239. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011, p. 75. • Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994. • Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14 oct.1984.
ORENDI, Johann, istoric, memorialist, prof., pr.; n. 24 nov. 1783, Reghin, MS - m. 28 apr. 1853, Reghin. Studii: Şc. prim. germană în Reghin; Gimnaziul din Sighişoara; studii superioare la Bratislava. S-a remarcat prin talentul său în domeniul muzicii, preocupat în mod deosebit de cultura muzicală a elevilor şi a locuitorilor din Reghin. În 1806 a fost numit rector al şc. evanghelice din Reghin; sub îndrumarea sa s-a construit un nou edificiu şc. (1833); pr., Ideciu de Jos (1908), Dedrad (1824); protopop la Reghin (1829). În timpul Revoluţiei de la 1848-1849, a dovedit o atitudine progresistă. A redactat lucrări despre istoria capitlului evanghelic şi despre istoria populaţiei evanghelice din Reghin, păstrate în manuscris. Studii şi articole: • Liedensgeschichte von Sächsisch-Regen im Jahre 1848-1849. În: Kronstädter Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde, 1955, Vol. 2. Referinţe: • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin, Biblioteca Orăşenească, 1990, p. 195. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM, BJM, 2002. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM, BJM, 2005. • Figuri săseşti şi austriece din Transilvania (secolul XIX şi Revoluţia de la 1848) / Ela Cosma. - CjN: Argonaut, 2008, p. 235-236.
OROIAN, Vasile, prof.; n. 1822, Cornăţel, MS - m. 15 oct. 1870, BV. Şc. prim. în satul natal; Col. rom.-cat. din TgM, unde va fi coleg cu Al. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş (1835-1840); urmează cursuri de filosofie şi drept la Lic. din Blaj, fiind elev a lui Bărnuţiu. Părăseşte Blajul (1844) din solidaritate cu colegii lui, după ce a fost martor al conflictului dintre Bariţiu şi Lemeni. Din toamna acelui an este numit prof. la Şc. normală română din Schei BV. În timpul evenimentelor din 1848-1849 este nevoit să se refugieze dincolo de Carpaţi. Întors în BV în toamna anului 1849, îşi reocupă catedra de prof. În 1850 este printre întemeietorii primului gimnaziu românesc din BV, unde predă pentru prima dată matematica şi şt. naturii în lb. română, urmând calea deschisă de Bărnuţiu la Blaj. Se pronunţă pentru restructurarea şi modernizarea întregului învăţământ; militează pentru înfiinţarea unui lic. real românesc la BV şi a unor şc. cu caracter profesional. În diferite conferinţe publice, ca membru al cons. şc. districtual, susţine importanţa cărţilor ped., întocmind două manuale de matematică şi ştiinţele naturii, ambele pentru cls. a I-a gimnazială. Referinţe: • Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1973, p. 135-142.
327
Biblioteca Judeţeană Mureş • Basiliu Oroianu / George Bariţiu. În: Transilvania, nr. 24, 15 dec. 1870, p. 304-302.
OROS (RUSU), Ioan, cancelist, jurist, judecător; n. 4 mart. 1824, Vidrasău, MS - m. 8 mart. 1909, Vidrasău, MS. Cls. primare la Mătrici pe Valea Nirajului; gimnaziale la Lic. rom.-cat. din TgM; Lic. piariştilor din Cluj; cursuri juridice la Col. ref. din TgM (1847). În 1847 îşi începe practica de cancelist la Tabla Regească din TgM, alături de Al. Papiu Ilarian şi Avram Iancu. Organizator şi participant la adunările naţionale de la Blaj; membru al deputaţiunii care a prezentat dietei de la Cj (29 mai) Memorandul poporului român. Participă la organizarea militară a satelor din jurul TgM, la luptele regimentului românesc de grăniceri de la Năsăud cu trupele maghiare la Glodeni-Dumbrăvioara, Sântioana, Gherla, Dej, Someşeni, Cj (1848), apoi la Crainimăt şi Sărăţel (1849). După revoluţie, ocupă mai multe funcţii adm. şi judecătoreşti: juristconsult la Aiud, subpretor la Prundul Bârgăului şi Reghin, notar judecătoresc la SM, judecător la tribunalele din Reghin şi Târnăveni. În anii 18631864, ales deputat al circumscripţiei Gafalău (Găneşti) din comitatul Cetăţii de Baltă; participă activ la lucrările dietei de la SB. În 1846 este transferat la tribunalul din Gyönk, Ungaria, apoi la Szekszárd până se retrage (1878). Se dedică scrierii memoriilor pe un fond autobiografic, analizând cele mai importante evenimente din istoria politică a Transilvaniei. Are preocupări de istorie locală, lăsând importante însemnări despre comuna sa, o parte din ele fiind publicate în Gazeta Transilvaniei (1902), sub titlul: Din istoricul comunei Vidrasău. Lucrări publicate: • Memorii / Ioan Oros alias Rusu; text îngrijit şi prefaţă de Ioan Ranca. - Bucureşti, 1989. - 240 p. Referinţe: • Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p. 140-186. • Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 153-163. • Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros, 1992. - 500 p. • Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001. • Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM; Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2003, p. 158, 221-222. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Editura Ardealul, 2006, p. 136-146. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010.
OROSAN,
Dumitru, prof.; n. 4 nov. 1952,
Cecălaca, MS. Studii: Şc. Gen. Sânpaul (1962-1966); Lic. Ped. TgM (1966-1971); UDC TgM (1998-2001), Specializarea psihologie-ped. Dr. cu teza: Comunicarea didactică - model pedagogic de formare a competenţelor comunicative la elevii ciclului primar, Republica Moldova, Chişinău,
328
Univ. de Stat (2006). Învăţător la Şc. Gen. Cecălaca (1971-1990); inspector şc. de specialitate pentru învăţământul primar (1990-); cadru didactic asociat UDC (2001-2002) şi UPM, TgM (2007-). Participă la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale. A coordonat etapele jud. ale concursurilor şc. pentru elevii ciclului primar: Fascinaţia copilăriei, Prietenii pompierilor, cls. V-VIII, Cea mai bună patrulă de circulaţie. Medalia „Meritul pentru învăţământ” cls. I, Bucureşti, 2004. Lucrări publicate: • Comunicarea didactică. - CjN: Eurodidact, 2006. 178 p. • Caiet de matematică - cls. I. - Bucureşti: Niculescu, 2007. • Activitatea simultană în învăţământul primar: Orientări-idei-repere metodologice. - TgM: Edu, 2008. 148 p. - în colaborare: • Ghid metodic în sprijinul predării învăţării noţiunilor de geometrie la clasele I-IV / E. Someşan, I. Năsăudean, D. Orosan. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005. - 110 p. • Prietenul tău, caietul de matematică pentru clasa a II-a în colaborare cu Mihaela Singer. - Bucureşti: Editura Sigma, 2006. - 24 p. Studii şi articole: • Problema competenţelor comunicative în pedagogia contemporană la elevul de vârstă şcolară mică. În: Târnava, 4-5-6, 2003. • Dificultatea formării unor deprinderi la elevi. În: Învăţământul primar, 2-3, 2003; nr. 4, 2003. Referinţe: • Dumitru Orosan, „Comunicarea didactică” / Nicolae Băciuţ. În: Cuvântul liber, 26 apr. 2006, p. 6. • Activitatea simultană în învăţământul primar / Conf. univ. dr. Emilia Albu. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2008, p. 1, 3.
ORTH Enikő-Mária, pianistă, prof. de pian; n. 3 apr. 1951, TgM. Studii: Lic. de Artă, TgM, prof. N. Chilf (1963-1970); Academia de Muzică Bucureşti, Secţia pian (1970-1975); numeroase master-cursuri în străinătate. Prof. pian gr. I (1993) cu lucrarea Bartók şi lumea copiilor. Prof. pian, Lic. de Artă, SB (1975-). Organizează şi participă la concerte camerale în cadrul Muzeului Brukenthal, SB (1983-1990); susţine ca solistă numeroase concerte camerale cu Filarmonica de Stat din SB şi TgM; recitaluri în ţară: SB, TgM, CjN, Bucureşti, Oradea, Baia Mare, Sf. Gheorghe şi străinătate: Ulm, Köln (Germania), Amiens (Franţa), Williamston (SUA). Distincţii: Meritul pentru Învăţământ cls. I (2004). Membru Asoc. Muzicienilor din Ardeal; European Piano Teachers Association. Referinţe: • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 992. • Baza de date BJM
Ana Todea, Portrete mureșene
ŐSZ Zoltán, artist plastic; n. 8 nov. 1940, TgM. A absolvit Lic. Ped. TgM. Membru al AAP MS (1986). Expoziţii de grup şi colective în Sala Unirea, TgM (19871989, 2000-2006); expoziţia republicană din Bucureşti (1989). Expoziţii personale în TgM: Sala „Unirea” (1989, 1996), Biserica Unitariană, TgM (2006). Obţine premiul I, cu o lucrare de grafică, la Expoziţia jud. (1987); premiul I la Expoziţia Naţională (1987, 1989). Organizează taberele de creaţie din Berghia din 2003; participă la tabere de creaţie din Mădăraş, Pănet, Berghia, Sântioana de Mș, Cund şi Sovata. Are lucrări în colecţii particulare din România, Germania, Ungaria, Elveţia, Suedia, Franţa, SUA. A ilustrat cărţi; a publicat în reviste şi în presa locală. Tehnici folosite: grafică, acuarelă umedă şi uscată, cărbune şi pastel. Lucrări publicate: - în colaborare: • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. TgM: Nico, 2007. - 162 p. Referinţe: • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan.- TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 53. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / I. Gh. Opriş, V. Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 88. • Népújság, 2005. ian. 21.
OZAKI,
Shinya, dirijor; n. 1959, Kagoshima,
Japonia. Studii muzicale la Toho Gakuen School of Music din Japonia; Curtis Institute of Music Philadelphia din SUA, cu Otto Werner Muller; Academia Muzicale Chiggiana din Italia, cu Franco Ferrara; Conservatorul din Sankt Petersburg. Cursuri de măiestrie cu Seiji Ozawa, Kazuhoshi Akiyama şi Jean Fournet. A dirijat Osaka Philharmonic, Gunma Symphony Orchestra, London Schubert Players, Elmira Symphony Orchestra din New York, Orchestra Simfonică din Miskolc şi Corul Filarmonicii Ungare. La noi în ţară a dirijat orchestrele filarmonice „G. Enescu” din Bucureşti, „Transilvania” din CjN, „Oltenia” din Craiova, „Gh. Dima” din BV, precum şi orchestrele simfonice din IS şi SB. Este dir. artistic la Csehy Chamber Orchestra din Pennsylvania şi Isada Hall Chamber Orchestra din Japonia; din 1994, este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat TgM. Distins cu titlul „Pro Urbe” din partea Primăriei TgM (1998); „Meritul schimburilor culturale” din partea ambasadorului României în Japonia (2001); „Meritul cultural în grad de comandor” (2005), din partea preş. României. Referinţe: • Viva la musica / Járay Fekete Katalin. - Mv.: Fumus, 2008. • Shinya Ozaki. Biografie şi activitate muzicală / Ciprian Negru. În: 24 de ore mureşene, 5 ian. 2005, 1 foto. • Un deceniu cu Shinya Ozaki / Ciprian Negru. În: 24 de ore mureşene, 23 febr. 2005, p. 8, 2 foto.
P PÁL-ANTAL Sándor, prof. de istorie, arhivist; n. 26 sept. 1939, Cârţa, HR. Studii gimnaziale la Mădăraş Ciuc (19461949), Cârţa (1949-1950), Aleşd (1950-1953); Şc. Medie Tehnică de Chimie la Baia Mare (1953-1955); Şc. Medie Mixtă Miercurea Ciuc (19551956); UBB, Cj, Fac. de Istorie şi Filosofie, specialitatea istorie universală medie, modernă şi contemporană (1958-1963). Curs intensiv de paleontologie latină la CjN (1975) şi Bucureşti (19801984). Dr. în istorie cu teza: Sigiliile instituţiilor mureşene sec. XVI-1867, CjN, 2004. Arhivist (cons.) din 1 nov. 1963 până la pensionare (1 iun. 2003) la Arhivele Naţionale din TgM; reangajat (2003-2005). Lector la Şc. Naţională de Arhivistică din Bucureşti (1981-2000); lector la UPM, TgM (1999-2001). Domenii de cercetare: istoria secuimii din epoca medievală şi premodernă (viaţa socială şi instituţională, autonomia secuiască, istoria pădurii şi a autonomiei forestiere din secuime). Se ocupă de şt. auxiliare istoriei, de sigilografie, paleografie maghiară, istoria instituţională din Transilvania, de istoria locală, elaborând monografii săteşti: Păsăreni, Mădăraş Ciuc, Cârţa, Valea Izvoarelor, Lăzarea. A participat la editări de documente despre anul revoluţionar 1848-1849 în secuime, vrăjitoria în Transilvania, „constituţiile” oraşului TgM, conscripţiile din scaunul MS din 1701-1722. A participat cu comunicări la peste 150 de conferinţe, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice în TgM, Sovata, CjN, Bistriţa, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Sf. Gheorghe, Bucureşti, Iaşi, Budapesta, Debrecen, Nyíregyháza, Eger, Veszprém. Membru în Soc. Muzeului Ardelean din CjN (1990); Asoc. Arhiviştilor „David Prodan” din CjN (1995); Asoc. „Borsos Tamás” din TgM (2005); membru extern al Academiei de Ştiinţe Maghiare (2010). Premiul „Pauler Gyula - Díj” (2002, Ungaria); medalia „A szabadság hőse” (2006, Ungaria). Lucrări publicate: • A Marosvásárhelyi utcák, közök és terek történeti névtára = Indicatorul istoric al străzilor, pasajelor şi pieţelor din Târgu Mureş. - TgM: Mentor, 1997. - 223 p. • Karcfalva múltjából. - Miercurea Ciuc: Alutus, 2001. - 83 p. • Székely önkormányzat-történet. - Mv.: Mentor, 2002. - 488 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények. - Mv.: Mentor, 2003. - 432 p. • Maros-széki intézmények és pecsétjeik a XVI. századtól 1867 -ig. - Mv.: Mentor, 2004. - 439 p. • Marosvásárhely századi jogszabályai és polgárnévsorai. - Mv.: Mentor, 2006. - 417 p. • Áldozatok - 1956: A forradalmat követő megtorlások a magyar autonóm tartományban. - Mv.: Mentor, 2006. 431 p. • Marosszék és Mv. az 1848-1849-es forradalom és
329
Biblioteca Judeţeană Mureş szabadságharc idején: Korabeli iratok, jegyzőkönyvek. Székelyudvarhely: Haáz Rezső Alapítvány, 2001. - 510 p. • Székely székek a 18. században / Sajtó alá rendezte Pál-Antal Sándor. - Vol. 1: Marosszék 1701-1722 között: Az 1701-1703, 1710-1713, 1715-ös és 1721-1722-es összeírások. - Mv.: Mentor Kiadó, 2007. - 524 p. - în colaborare: • Organizarea socială a secuilor în secolele XIV-XVII. În: Direcţia Generală a Arhivelor Statului. Culegere de referate. - Vol. 2. - Bucureşti, 1974, p. 58-91. • Arhiva scaunului Mureş. În: Studii de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea maghiară. - Vol. 1. - Bucureşti: Ed. Politică, 1976, p. 19-55. • Hargita Kalendarium. - Miercurea Ciuc, 1976. • Independenţa României. Documente. Vol. 1. Documente şi presă internă. - Bucureşti: Ed. Academiei RSR, 1977. • Organizarea teritorial-administrativă la secui în secolul al XVI-lea. În: Răscoala secuilor din 1595-1596. - Bucureşti: Ed. Academiei RSR, 1978, p. 57-75. • Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. Vol. 1. - Bucureşti: Direcţia Generală a Arhivelor Statului din RSR, 1984. - 391 p. • Csíkszereda mezőváros a XVI-XVII. században. În: Dunántul településtörténete. IX. Város. - mezővárosvárosiasodás. - Veszprém, 1992, p. 81-88. • Egy forró nyár Udvarhelyszéken (Az udvarhelyszéki szabad székelyek és kisnemesek 1809. évi engedetlenségi mozgalma) / Pál-Antal Sándor, Szabó Miklós. Székelyudvarhely: Haáz Rezső Kulturális Egyesület, 1995. - 47 p. • Búzásbesenyő / Írta Pál-Antal Sándor és Szabó Miklós. - Mv.: s.n., 1995. - 53 p. • Backamadaras 600 éve: 1392-1992 / A kötetet szerkesztette Pál Antal Sándor. - Székelyudvarhely: Infopress, 1992. - 210 p. • Minorităţile naţionale din România. - 2 vol. Bucureşti: Arhivele Statului din România. - Vol. 1: 1918-1925, 1995. - Vol. 2: 1926-1935, 1996. • Marosvásárhelyi helynevek és földrajzi közszavak / Vigh Károly, [Pál-Antal Sándor]. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - 280 p. • Csíkmadaras: egy felcsíki falu hét évszázada / PálAntal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós Márton. - Mv.: Mentor, 1996. - 356 p. • A Maros megyei magyarság történetéből: tanulmányok / Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó Miklós. - Vol. 1. - Mv.: Mentor, 1997. - 355 p. • Források és stratégiák: A II. Összehasonlító magyar kisebbségtörténeti szimpózium előadásai, Székelyudvarhely, 1997. augusztus 21-22. - Csíkszereda: Pro-Print Könyvkiadó, 1999. - 456 p. • Kétnyelvű utcanévhasználat múltja Marosvásárhelyen. În: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Bölcsészet-, Nyelv- és Történettudományi Szakosztálya és a Csíki Székely Múzeum közös rendezésében tartott vándorgyűlés előadás-gyűjteménye. - Csíksezereda, 1999, p. 45-51. • Emlékkönyv Imreh István születésének nyolcvanadik évfordulójára / Szerkesztette Kiss András, Kovács Kiss
330
Gyöngy, Pozsony Ferenc. - Kv.: Erdélyi MúzeumEgyesület Kiadása, 1999. - 680 p. • Marosvásárhely történetéből / Szerkesztette PálAntal Sándor, Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 1999. - 268 p. • A Marosvásárhelyi római katolikus élet évszázadai. În: A Marosvásárhelyi Keresztelő Szent János Plébánia. - Mv., 2000, p. 1-18. • A haza szent jogait védték. (Marosszéki unitáriusok az 1848-49-es szabadságharc forgatagában. În: Szent szabadság oltalmában. Erdélyi unitáriusok az 1848-49-i magyar forradalom és szabadság oltalmában. - Cj: Biserica Unitariană, 2000, p. 248-254. • Szárhegy. A szárhegyi kastély leltára 1843-ból. În: Székelyföldi képzőművészek és műemlékek. - Miercurea Ciuc, 2000 (CD). • Istoriografia referitoare la sigiliile transilvănene (sec. XVI-XIX). Historia manet. Volum omagial Demény Lajos Emlékkönyv. - Bucureşti-CjN, 2001, p. 225-244. • Marosvásárhely Szabad Királyi Város leírása 1862ben / Benkő Károly; Szerkesztette, a tanulmányt írta és jegyzetekkel ellátta Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 2001. - 264 p. • A Maros megyei magyarság történetéből: tanulmányok/ Szerkesztette Pál-Antal Sándor, dr. Szabó Miklós. - Vol. 2. - Mv.: Mentor, 2001. - 399 p. • A magyarországi boszorkányság forrásai. - Budapest: Balassi Kiadó. - Vol. 1, 1997. - Vol. 2: 2000. - Vol. 3. 2002. • Marosvásárhely szabad királyi város önkormányzata a XVIII. században. În: Studii de istorie modernă a Transilvaniei. Omagiu profesorului Magyari András. CjN, 2002, p. 226-238. • A romániai magyar történettudományi kutatás személyi állományáról. În: Tizenkét év. Összefolglaló tanulmányok az erdélyi magyar tudományos 1990-2001 közötti eredményeiről. Vol. 3. - Cj: Sapientia Kiadó, 2002. • A Marosvásárhelyi céhek pecsétjei. În: Emlékkönyv Kiss András nyolcvanadik születésnapjára. - Kv.: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 2003, p. 433-454. • A székelyföldi erdészet és faipar: történeti kronológia / Kádár Zsombor, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 2002. - 303 p. • A tér úttörője: Bolyai János emlékév. Mv., 2002 / A kötet szerkesztői: Csegzi Sándor, Jung János, Kiss Elemér, Pál-Antal Sándor. - Mv.: Mentor, 2003. - 215 p. • A katolikus oktatás Mv.en. În: Laudatio et salutatio. Tanulmányok Farkas Gábor születésnapjára. Székesfehérvár, 2004. • Marosszék faluközösségei 1848 előtt. În: Havasok és halmok. Tanulmányok a hatvan esztendős Bárth János tiszteletére. - Kecskemét, 2004, p. 325-342. • Sigiliile provinciilor, scaunelor şi districtelor săseşti (1224-1848). In: Honorem Gernot Nussbacher. - BV: Editura Foton, 2004, p. 199-212. • Etnikai megoszlás Marosszéken 1614-1848 között. În: Emlékkönyv Csetri Elek születésének nyolcvanadik évfordulójára. - Kv.: Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 2004, p. 356-364. • Biás István Marosvásárhelyi levéltáros és történész. În: Magyar levéltáros életpályák a XIX-XX. században. -
Ana Todea, Portrete mureșene Budapest: Főváros Levéltáránok Közleményei, 2004, p. 171-182. • Rákóczi és Marosvásárhely=Évfordulós Tanácskozások / 2002-2004. Kiadja az Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület Partiumi Alelnöksége, Szatmárnémeti, Euro Print Kft., 2005, p. 278-285. • Az 1848-1849-es forradalom és szabadságharc Udvarhelyszéken. Korabeli iratok. Jegyzőkönyvek, lajstromok. - Odorheiul Secuiesc: Fundaţia Haáz Rezső, 2005. - 599 p. • Csíkmadaras: egy felcsíki falu múltja és jelene / PálAntal Sándor, Ördögh Imre, Balázs Dénes, Miklós Márton. - Második bővített kiadás - Mv.: Mentor, 2006. 487 p. • 1956 Erdélyben. Politikai elítéltek életrajzi adattára 1956-1965. - CjN: Soc. Muzeului Ardelean; Ed. Polis, 2006. • Székely szék - székely önkormányzat. În: Pro memoria Agyagfalva 1506. Emlékkönyv a Székely Nemzeti Constitutio 500. évfordulójára. - Székelyudvarhely, 2006, p. 17-44. • Marosvásárhely történetéből [2]: Új- és legújabbkori tanulmányok / Összeállította és sajtó alá rendezte PálAntal Sándor, Novák Csaba Zoltán. - Mv.: Mentor, 2007. - 275 p. • Mv. története. - Mv.: Mentor Kiadó, 2009. - Vol. 1: A kezdetektől 1848-ig. - 384 p. • Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Ed. Ardealul, 2010. - 214 p. Studii şi articole: • Date referitoare la istoricul morilor de hârtie din Ciuc. În: Studii şi materiale, TgM, 2, 1967, p.121-133. • Scaunul Mureş. Istoricul instituţiilor scaunale (secolul al XV-lea - 1849). În: Revista Arhivelor, 2, 1967, p. 129-146. • Conscripţia generală a contribuabililor din Transilvania în anii 1721-1722. În: Revista de statistică, 5, 1969, p. 129-146. • Scaunul Mureş între anii 1861-1876. În: Revista Arhivelor, nr. 1, 1971, p. 27-46. • Populaţia scaunului Mureş la începutul secolului al XVIII-lea. În: Studii şi materiale, TgM, 3-4, 1972, p.179221. (A. Chertes). • Agricultura în scaunul Mureş la începutul secolului al XVIII-lea. În: Terra Nostra, Bucureşti, 3, 1973, p. 187-203. • Mărturii documentare privind mişcările ţărăneşti din anul 1809 în unele ţinuturi secuieşti. În: Marisia, TgM, 8, p. 1978, p. 127-145. • Consiliul Naţional Maghiar din TgM şi atitudinea sa faţă de unirea Transilvaniei cu România. În: Marisia, 9, 1979, p. 381-397. • Jobbágyviszonyok a Gyergyói medencében 1820-ban. În: Acta Hargitensia, Miercurea Ciuc, 1, 1980, p. 73-84. • Scaunul Mureş (prezentare de fond arhivistic). În: Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. Bucureşti, 1984, p. 21-52. • Instituţiile administrative din timpul absolutismului austriac (1849-1861). În: Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Mureş. - Vol. 1. - Bucureşti, 1984, p. 5360. • Răscoala ţărănească în districtul Chioarului din anul
1809. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 10, 1986, p. 277-322. • Valoarea documentară a conscripţiilor fiscale şi urbariale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În: Comunicări prezentate la simpozionul: Realizări ale cercetării ştiinţifice în judeţul Mureş. Academia RSR, Baza de cercetări TgM, 1987, p. 70-79. • A székely székek kialakulása. În: Székelység, Székelyudvarhely, nr. 1/1990. • Kivándorlás hatósági segédlettel. În: Európai idő, 10 ian. 1991. • A csíksomlyói tanoda a főgimnáziumok sorában. În: Művelődés, 11-12, 1991, p. 63-65. • Csíkszereda Bethlen Gábor alatt. Jobbágysorban. În: Hargita Népe, 1 aug. 1992. • Állami Levéltár, Mv.. În: Aetas, Szeged, 3, 1993, p. 191-201. • Az erdélyi és partiumi vármegyék címeres pecsétjéi. În: A Szabolcs-Szatmár - Bereg megyei önkormányzat levéltárának kiadványai. Levéltári évkönyv, 11, Nyíregyháza, 1995, p. 269-304. • Csík-, Gyergyó-, Kászonszék társadalma a 17. században. În: Acta 1995, Sf. Gheorghe, 1996, p. 153159. • Mv. első díszpolgára (Kossuth Lajos). În: Népújság Évkönyv, TgM, 1997. • Un regulament de selecţionare a arhivei din 1933. În: Revista de Arhivistică, Tom 4, nr.1-2, 1998, p. 43-48. • Honvédség szervezése Marosszéken 1848 őszén. În: Székelyföld, III. évf., 9. sz. (1999 szept.), p. 52-62. • Sistemul instituţional al scaunului secuiesc Mureş în perioada principatului autonom al Transilvaniei. În: Medievalia Transilvanica, Tom. III, 1999, nr. 1-2, p. 103-116. • Marosszék önkormányzata a XVII. Században. În: Vármegyék és szabad kerületek. I-II. Hajdú-Bihar megyei Levéltár Közleményei, nr. 27, Debrecen, 2001, p. 257-279. • Ki volt a polgár Marosvásárhelyen?. În: Népújság Évkönyv. XII. Évfolyam. - Mv.: Impress kiadó, 2002, p. 40-44. • Sigiliile fragmentate ale comitetelor din Transilvania. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1, 2002, p. 63-70. • Sigiliile comitatelor, districtelor şi scaunelor secuieşti din Transilvania. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 2, 2003, p. 87-118, 12 pl. • Instituţiile orăşeneşti din Târgu Mureş (1300-1849). În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 3, 2004, p. 45-58. • Privilegiile târgului Miercurea Ciuc din secolele XVI-XVII. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 4, 2005, p. 220-235. • Az 1956-os magyar forradalom visszhangja Mv.en. În: Népújság, 2006. okt. 18., p. 5. • Múltidéző. 1956-2006: Diákmegmozdulások Mv.en 1956 őszén. În: Népújság, 2006. okt. 19, p. 4. • Múltidéző: 1956-2006: Népfelkelés, forradalom vagy ellenforradalom? În: Népújság, 2006. okt. 20., p. 4. • Múltidéző. 1956-2006: Preventív retorziónagygyűlések, hálanyilatkozatok. În: Népújság, 21 oct. 2006, p. 4. Referinţe: • Bibliografia istorică a României. - Bucureşti: Ed. Academiei RSR. - Vol. IV: 1969-1974, 1975; vol. VI-XI: 1974-2004, 2005.
331
Biblioteca Judeţeană Mureş • Külföldi magyar kutatók, oktatók, fejlesztők. 1. füzet / Szerkesztette Tarnóczy Mariann. - Budapest: A Magyar Tudományos Akadémia Kutatásszervezési Intézet, 1996. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 454. • Erdélyi magyar ki kicsoda. - Oradea: Scripta, 2000. • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981- Vol. 4: N-R, 2002, p. 362. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó Miklós. - Mv.: Mentor, 2003. - 292 p. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 527. • Az utolsó mohikán / Bölöni Domokos [interviu]. În: Népújság, 10 szept. 1999. • Feltáratlan múlt adattengerében / Máté Éva [interviu]. În: Székelyföld, szept., nr. 9, 1999. • Nem a fióknak ír. / Bölöni Domokos. În: Népújság, 8 aug. 2001. • Miről mond le a kutató? / Antal Erika [interviu]. În: Krónika, 23 aug. 2002. • Őszinte elismerés a levéltáros szerzőnek. În: Népújság, 7 szept. 2002. • Aki eleget tesz a „társalmi megrendelésnek / Szentgyörgyi Gyula [interviu]. În: Erdélyi Napló, 2006. nov. 28. • Vásárhely könyvekben / Sz. E. În: Népújság (Múzsa), 2006. nov. 18., p. 2. • Megtorlások tükre / Bodolai Gyöngyi. În: Népújság, 28 nov. 2006, p. 5.
PALADE,
Constantin, colonel®, lector univ.; n.
14 mai 1947, CjN. Studii: Lic. „N. Bălcescu” (1955-1965); CjN; Fac. de Drept, Univ. Bucureşti, în cadrul şc. MAI, nr. 2 (1965-1968); Fac. de Drept, UBB CjN (1968-1970); Fac. de IstorieFilosofie, secţia Filosofie, UBB CjN (1971-1976); masterat, specialitatea „Criminologie”, Fac. de Drept, UBB (1979-1980). Dr. în filosofie cu teza: Politicul şi juridicul în perioada de tranziţie din România, UBB (2006). Activităţi profesionale militare: locotenentcăpitan, ofiţer de circulaţie în cadrul Miliţiei, jud. CJ, Serviciul circulaţie (1983); căpitan-maior, Şeful serviciului însoţiri, din cadrul Serviciului independent de miliţie-transporturi CjN (1983-1987); maior, Şeful serviciului circulaţie, din cadrul Miliţiei jud. MS (19871990); locotenent-colonel, locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990); colonel, Şeful Inspectoratului de Poliţie al jud. MS (1990-1993). Activitate didactică la UPM, TgM (1993-): adjunct Şef catedră, Adm. Publică (1999-2002); dir., Departamentul Învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă; lector univ. în cadrul Catedrei de şt. juridice şi administrative, Fac. de Ştiinţe Economice, juridice şi adm., UPM TgM.; a predat disciplinele: filosofie, drept constituţional, drept civil. partea generală, drept comercial. Ordine, medalii şi distincţii militare ale României: Medalia „Meritul Militar” cls. II (1973); Medalia „Meritul Militar” cls. I (1979); Ordinul „Meritul Militar” cls. III (1984); Ordinul „Meritul Militar” cls. II (1989); Ordinul „Meritul Militar” cls. I (1995). Publică studii în vol. unor manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate: Curentul juridic, vol. sesiunilor ştiinţifice ale univ. din TgM, Alba Iulia, BV, SB, Galaţi, Constanţa, CjN. Realizează proiecte de cercetare-inovare pe bază de contract/grant.
332
Lucrări publicate: • Transformări ale politicii şi dreptului în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. - TgM: UPM TgM, 2007. - 192 p. • Instituţii fundamentale. - Vol. 1. - TgM: UPM TgM, 2007. - 312 p. • Teste de autoevaluare, actul juridic civil, drept civil, parte generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 256 p. • Actul juridic civil, repere pentru seminarii, drept civil, partea generală. - TgM: UPM TgM, 2007. - 96 p. • Fundamentele juridice ale persoanei fizice. - TgM: UPM TgM, 2009. - 254 p. Cursuri: • Drept comercial. Fascicolele I-VI. - TgM: UPM TgM, 2001. • Actul juridic civil, nulitatea actului juridic civil. Teste de evaluare. Drept civil. Partea generală. - TgM: UPM TgM, 2001. - 255 p. • Drept civil, partea generală. - TgM: UPM TgM, 2002. - 265 p. • Drept civil, obligaţia civilă. - TgM: UPM TgM, 2002. • Drept comercial, partea generală, note de curs. TgM: UPM TgM, 2003. - 334 p. • Instituţii fundamentale de drept civil. Drept civil. Partea generală. - TgM: UPM TgM, 2004. - 274 p. • Drept comercial, partea generală II. Societăţile comerciale. - TgM: UPM TgM, 2004. - 295 p. - în colaborare: • Reglementări constituţionale de drept comercial în perspectiva integrării europene. În: Economia contemporană. Prezent şi perspective. Piteşti 24-25 aprilie 2004. - Piteşti: Ed. Agir, 2004, p. 415-418. • The connection between the national law and the community in civil matters, in the european constitution (project) vision, points of view. În: Conferinţa internaţională de economie, drept şi management, ICLM-I, TgM 3-5 iunie 2004. - Vol. 2. - TgM: UPM TgM, 2004, p. 300-306. • Calitatea de comerciant a societăţii cooperativă. În: Leadership şi management la orizonturile secolului al XXI-lea, Sibiu, 24-26 nov. 2005. - Vol. 7. - SB: Academia Forţelor Terestre „N. Bălcescu”, 2005, p. 199203. • The judicial statute of foreign citizen who unfold economic activities on Romania’s territory according to the stipulations of law no. 300, june 28, 2004. În: Integrare europeană. Realităţi şi perspective, Simpozion, Galaţi, 5-6 mai 2006. - Galaţi: Univ. „Danubius”, 2006, p. 83-87. • Contractul de agenţie-instrument juridic de protejare a liberei circulaţii a serviciilor, cerinţă a Uniunii Europene în procesul de negociere a aderării României. În: Dezvoltare şi integrare comunitară. Simpozion, Braşov, 29-30 iunie 2006. - BV: Univ. „Transilvania”, 2006. p. 83-87. Studii şi articole: • Conceptele de protest şi grevă. În: Revista de ştiinţe juridice. Craiova, 7, 1996, p. 98-102. • Riscurile specifice în cercetarea penală a persoanelor aparţinătoare minorităţilor naţionale. În: Revista de ştiinţe juridice. Craiova, 8, 1996, p. 72-74.
Ana Todea, Portrete mureșene • Despre vinovăţie în contractele sinalagmatice. În: Curentul juridic, TgM, nr. 1-2, 2002, p. 186-190. Referinţe: • CV • Baza de date BJM
PALCU,
Ovidiu, econom arhieparhial; n. 16 apr.
1953, Moişa, MS - m. 8 mart. 2010, TgM. Studii: Şc. Gen. Moişa; Lic. „Al. Papiu Ilarian”; Fac. de Teologie Blaj, UBB CjN (1991-1994); Fac. de Drept, Univ. „1 Dec. 1918” Alba Iulia, (1999-2003). Activitate: Fabrica de Piele şi Mănuşi TgM; Fabrica de Pâine şi Industria Cărnii; adm. al Mitropoliei şi al Academiei Teologice Blaj (1991-2009); econom arhieparhial al Mitropoliei Române Unite cu Roma din Blaj. Întreaga sa activitate a fost închinată repunerii în drepturi a Bisericii gr.-cat. şi a redobândirii bunurilor acesteia, cercetând numeroase arhive pentru a identifica documente doveditoare. Lucrări publicate: • Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică. Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş). - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p. • Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. TgM, 2011. - 323 p. Referinţe: • Ovidiu Octavian Palcu. Panegiric 10 martie 2010 / Pr. Nicolae Anuşcă. În: Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990. - TgM, 2011, p. 186-190. • Biserica durerii. Semnal / ISM. În: 24 ore mureşene, 30 sept. 2006, p. 4. • www.bru.ro/blaj/ultim-omagiu-adus-d-lui-ovidiu-palcu
PÁLOSI Ferenc, artist fotograf, tehnician mecanoenergetic; n. 2 oct. 1932, Ceuaş, MS. Studii: Şc. Medie Tehnică de Mecanică TgM (1953). Tehnician mecanic principal, Întreprinderea de Reparaţii Auto (IRA) (1960-1966); activităţi sindicale; inspector la Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Protecţia Muncii MS (1966-1968); tehnician principal la IREM TgM (1966-1990). Specializat în protecţia muncii la Inspectoratul General de Protecţia Muncii Bucureşti (1987). Practică fotografiatul din 1969. Membru al Asoc. Culturale Fotoclub TgM (din 1982); AAFR (1989); în 2002 a obţinut titlul de Artist al FIAP, cu titlu de AFIAP. Expoziţii personale: TgM: BJM (1986), CAR a Pensionarilor, Protopopiatul Ref. Ceuaş (1995, 2000, 2002); participă la Expoziţii foto, Bienale organizate în TgM (1990, 1993, 1995, 1997); Craiova, BV, SB, Oradea, CjN, Suceava, Miercurea-Ciuc (19842005); Bienale şi saloane naţionale organizate în Bucureşti (1984, 1987, 1989). Saloane internaţionale de artă fotografică: Hong Kong, Singapore, Jau, Brazilia, Oregon, SUA, Offenburg, Germania, Algarve, Portugalia, Kaposvár, Budapesta, Ungaria, Buenos Aires, Macau (1986-2005). A organizat până în prezent
peste zece expoziţii personale de artă fotografică în TgM. Participă la 164 expoziţii cu 247 fotografii, dintre care 79 expoziţii în ţară cu 143 lucrări, şi la 85 expoziţii, saloane internaţionale cu 104 lucrări. A obţinut 13 premii în ţară şi 6 în străinătate. Lucrări publicate: - în colaborare: • Fiaim, csak énekeljetek: Csávási emlekkönyv / Nagy László. Szerkesztette: Bíró József, Dézsi Ferenc, Pálosi Ferenc. - Kv., 1995. • Bernády György emlékezete / Szerkesztő Nagy Miklós Kund. - Mv.: Impress, 1999. - 128 p. • Petőfi emlékfüzet / Szerkesztette Ábrám Noémi, Sebestyén Mihály; a fotókat Pálosi Ferenc készítette. Mv.: s.n., [2000]. - 20 p. • Hunyadi László / Szatmári László; [fordítók]: Székedi Ferenc, Megyaszai Kinga, Prohászka Rád Boróka; Pálosi Ferenc, foto. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 2001. - 32 p., [26] p. • Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi imagini / Red. Nagy Miklós Kund; Pálosi Ferenc, foto. - TgM: Dr. Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p. Referinţe: • United States-Romania-New Mexico; United States-Turkey-New Mexico: Contemporary Photography from Romania; Contemporary Photography for Turkey, presented by College of Santa Fe September 8-30 1994. - Santa Fe: s.n., 1994. - 28 p. • Romanian fine art photography from TgM. Mv.. Neumarkt / Fotoclub Tg. Mureş = Mv. = Neumarkt. - S.l.: s.n., 1994. • Un secol de electricitate: 1898-1998 [la] TgM / Lucrare realizată de ing. Avéd Ioan, ing. Balásy Béla, ing. Carp Ioan, ing. Crişan Ştefan, ec. Kovács Alexandru, ing. Macarie Alexandru. - [TgM]: [s. n.], 1998. - 170 p. • Magyar fotográfiai évkönyv és adattár. 1999 / Győri Lajos. Budapest, 2000. • ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001. - 72 p. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 531. • Ember és temészet. În: Népújság, 3 mart. 1994. • Ember és táj / Tófalvi Zoltán. În: Erdélyi Napló, 4, 6 mart. 1994. • Pálosi Ferenc egyéni kiallitása Szászcsáváson. În: Népújság, 15 aug. 1995. • A lélek kopjafái. Villámposta. Fotó: Pálosi Ferenc. În: Népújság músza, 20 aug. 2005. • Két kiadvány Csávásról. În: Népújság - músza, 15 sept. 1995. • Fotótárlat Pálosi Ferenc valósága / Bölöni Domokos. În: Népújság, 17, nr. 262, 8 oct. 2005. • Pálosi Ferenc valósága: Fotótárlat/ D.B.S. În: Népújság, 2005. nov. 8., p. 5. • Egy értékőrző régió krónikása / Ötvös József. În: Népújság músza, 12 nov. 2005. • Megnyílt a külhoni magyarok kulturális fesztiválja. Maros megyeiek a rendezvénysorozaton. În: Népújság, 19, 27 sept. 2007. • A pillanat. Hazafelé, megrakott szekérrel / Bölöni Domokos. În: Népújság, 28 sept. 2007.
PANĂ, Virgil, prof., muzeograf, cercet. şt.; n. 7 ian. 1951, Budeşti, VL. Studii gimnaziale: Cisnădie, SB; lic. (1966-1970) la Cisnădie; univ.: SB, UBB, CjN, Fac. de IstorieFilologie (1970-1974). Dr. în istorie cu teza: Situaţia politică economică şi culturală a minorităţilor etnice din fostele judeţe Mureş şi Târnava Mare, UBB CjN (2002). Muzeograf la Muzeul de Istorie al mun. Târnăveni
333
Biblioteca Judeţeană Mureş (1977-1985); dir. al Muzeului de Istorie al mun. Târnăveni (1985-1992); muzeograf, MJM (1992-1995); cercet. şt. gr. III (1995-2000); gr. II (2000-2002); gr. I (2002-); dir. adjunct al MJM (2004-). Domenii de cercetare: situaţia minorităţilor etnice din Transilvania interbelică. Participă la peste 72 de sesiuni de comunicări şt. naţionale şi internaţionale; cărţi publicate; 40 de studii şt. publicate în reviste de specialitate. Realizează 17 expoziţii locale având ca tematică dezvoltarea istorică a jud. MS; 11 expoziţii cu tematică istorică naţională. Membru în Soc. de Studii Transilvane SB, reprezentând Secţia Română a Cercului Studii Transilvane / Arbeitskreis fűr Siebenburgische Landeskunde e V. Heidelberg. Lucrări publicate: • Minorităţile etnice din Transilvania între 1918 şi 1940: drepturi şi privilegii. - TgM: Tipomur, 1996. - 311 p. • Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică: Studiu de caz asupra fostelor judeţe Mureş şi Târnava Mare. - TgM: Tipomur, 2005. - 380 p. • Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică. TgM: Ardealul, 2007, 305 p. • Emil Dandea: un moţ primar la Târgu-Mureş. - TgM: Ardealul, 2012. - în colaborare: • Interferenţe istorice şi culturale româno-europene / coordonator Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p. • Transilvania, leagăn românesc: [pagini de istorie] / John Rocsin; Postfaţă: Virgil Pană. - TgM: Tipomur, 1998. - 78 p. • Istoria României: Transilvania / Coordonator dr. Anton Drăgoescu. - Vol. 2: (1867-1947). - 1999. XXXII, 1644 p. • Bernadea 700, file de monografie / Virgil Pană, Mircea Pop T. - TgM: Tipomur, 2001. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5 /. Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001. - 333 p. • Problema minorităţilor etnice la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920). În: Interferenţe istorice şi culturale româno-europene. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996, p. 125-130. • Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi Retrologie Agrară a României. TgM 24-25 august 1998: Culegere de rezumate / Red. Virgil Pană. - TgM: Transilvania, 1998. - 319 p. • Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX. - SB: Tehno Media. - Vol. 3: 2008; Vol. 4: 2009. Studii şi articole: • Câteva consideraţii privind întregirea neamului românesc şi principiul naţionalităţilor. În: Marisia, 2324, 1994, p. 424-435. • Aspecte privind situaţia cultelor minoritare din Transilvania interbelică. În: Revista Bistriţei, 8, 1994, p. 205-223. • Câteva aspecte privind învăţământul minoritar din Transilvania între 1918-1940. În: Revista Bistriţei, 9, 1995, p. 279-304. • Realităţi demografice în judeţele Mureş şi Târnava Mare (1918-1940). În: Marisia, 25, 1996, p. 351-378.
334
• Presa minoritară din România interbelică. Privire specială asupra judeţelor Mureş şi Târnava Mare. În: Restituiri, 5, Deva, 1997, p. 221-249. • Câteva consideraţii asupra presei maghiare şi germane din Transilvania interbelică. În: Revista Bistriţei, 10-11, 1997, p. 205-221. • Câteva consideraţii privind reprezentarea parlamentară a minorităţii maghiare din România interbelică. În: Sargetia, 27, nr. 2, 1997-1998, p. 484498. • Identitatea naţională şi alteritate etno-culturală în Transilvania interbelică. În: AUDC, TgM, Seria Ştiinţe Socio-umane, 2, 1998, p. 377-395. • Reforma agrară din 1921 şi minorităţile naţionale din România. În: Al XVII-lea Simpozion de Istorie şi Retrologie Agrară a României, TgM, 1998, p. 216-221. • Consideraţii privind art. III al Rezoluţiei de la Alba Iulia şi interpretarea sa de către minorităţile naţionale din România. În: Acta Musei Porollisensis, 22, 1998, p. 639-650. • Politica statului român faţă de minorităţile sale etnice. În: Analele Universităţii Dimitrie Cantemir, 3, 1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p. 223-253 (II). • Integrarea minorităţilor etnice din Transilvania în organismul statal românesc. În: Istoria României. Transilvania. Vol.2. - CjN: Ed. „George Bariţiu”, 1999, p. 871-901. • Câteva aspecte ale dialogului ortodoxo-anglican (1935-1936). În: Anuarul Institutului de Cercetări SocioUmane „Gh. Şincai”, TgM, 1999, p. 127-136. • Câteva consideraţii privind mişcarea politică maghiară din România (1919-1938). În: Angustia, Sf. Gheorghe, 4, 2000, p. 349-352. • Reforma agrară din 1921 şi minorităţile etnice din Transilvania. În: Acta Musei Porollisensis, 22, nr. 2, 2000, p. 263-274. • Consideraţii privind prezenţa minorităţilor în magistratura Transilvaniei interbelice. În: Angustia, Sf. Gheorghe, 2000, p. 115-119. • Starea învăţământului minoritar din judeţul Mureş în primii ani după înfăptuirea Unirii. În: Apulum, 37, nr. 2, 2000, p. 247-254. • Consideraţii privind prezenţa minorităţilor etnice în structurile administrative ale Transilvaniei interbelice. În: Ziridava, 22, 2000, p. 223-230. • Pentru un monument naţional Avram Iancu la TârguMureş. În: Marisia, 2000, p. 291-297. • Politica statului român faţă de minorităţile sale etnice. În: AUDC, 3, 1998, p. 275-287 (I); 4, 1999, p. 223-253 (II). • Parteneriate politice româno-maghiare în România interbelică. În: AUDC, 5, 2001, p. 415-423. • Urmările reformei agrare din 1921 asupra învăţământului agricol din România. Şcolile superioare ale Astrei. În: Revista Bistriţei, 25, 2001, p. 282-285. • Biserica ortodoxă şi cultele minoritare între cele două războaie mondiale. În: Angustia, Sf. Gheorghe, 6, 2001, p. 179-184. • Repere istoriografice privind minorităţile etnice din România interbelică. În: AUDC, 6, 2002, p. 320-347. • Prezenţa etnicilor minoritari în economia judeţului Mureş (1919-1940). În: Societate şi cultură, TgM, 2003,
Ana Todea, Portrete mureșene p. 512-521. • Consideraţii privind constituirea şi activitatea Grupului Etnic German din România. Privire specială asupra judeţului Târnava Mare. În Marisia. ArheologieIstorie, XXVIII, TgM, 2006, p. 337-344. • Muzeul Judeţean Mureş - 85 de ani de la întemeierea instituţională (1). În: Cuvântul liber, 30 nov. 2006, p. 6. • Muzeul Judeţean - 85 de ani de la întemeierea instituţională (3). În: Cuvântul liber, 6 dec. 2006, p. 7. • Să nu-l uităm pe Emil A.Dandea. În: Cuvântul liber, 23 ian. 2008, p. 1-3, 1 foto (I); 30 ian. 2008, p. 6 (II); 6 febr. 2008, p. 5; (III); 12 febr. 2008), p. 14, 1 foto (IV). • O statuie care nu mai există. Monumentul Soldatului Român din Târgu-Mureş. În Marisia, Istorie, XXIX, TgM, 2009, p. 345-354. Referinţe: • Minorităţile naţionale din Ucraina şi Republica Moldova. Statutul juridic / Eugen Petraş. - Cernăuţi: Editura „Alexandru cel Bun,” 1999. • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p. • Academia Română, Istoria Românilor. - Vol. 7. - Ed. Enciclopedică, Bucureşti 2003, p. 70. • Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” / Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005. p. 2. • „Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică”, de Virgil Pană / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 6 febr. 2008, p. 2, 1 foto. • Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 1. • Ioan Eugen Man, Târgu-Mureş, istorie urbană. Perioada interbelică III. - TgM: Nico, 2009, p. 471.
PANCU,
Liviu, actor, regizor, n. 5 mai 1968,
Roman, NT. Studii: IATC „I.L. Caragiale” din Bucureşti, actorie; IAT TgM, regie. Colab. cu Teatrul Odeon, Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul Bulandra, Teatrul „Ion Creangă”. În 1998 vine la TgM la Teatrul Naţional; este dir. şi fondator al Teatrului „Scena” din Cetatea Medievală din TgM. Susţine cursuri la IATC, Univ. „Hyperion,” Univ. Ecologică. Este organizator şi prezentator de numeroase evenimente locale: Zilele târgumureşene, Festivalul de Artă Prezent Lyceum Jelen, Revelionul în stradă (2000). Filme: Extemporal la dirigenţie (1987); Un bulgăre de humă (1989). Roluri în: Cartofi prăjiţi cu orice, de Arnold Wesker, regia Cornel Popescu; Soacra cu trei nurori, regia Aurel Ştefănescu; Păţania lui Arlechino; Tunelul de Ernesto Sabato, Electra. Regie: Cele trei nopţi ale unei iubiri, Electra. Referinţe: • Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 118-120. • Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p. • Ion Caramitru: „Târgu-Mureşul poate concura chiar şi cu Bucureşti” / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 2 mart. 2007, p. 1, 1 foto. • Liviu Pancu, regizor de export / Nelly Blăjuţ. În: 24 ore mureşene, 9-11 iun. 2007, p. 12, 2 foto. • „A fost Zamolxe un mit, sau o legendă?” / Berdj Aşgian. În: 24 ore mureşene, 16 aug. 2007, p. 4, 2 foto. • Festival Internaţional de Teatru francofon pentru elevi, la Veghel, în Olanda / Coord. de proiect, prof. Ecaterina Săsărean. În: Cuvântul liber, 23 apr. 2008, p. 2, 1 foto. • Liviu Pancu a lăsat biserica pentru scenă / Claudia Sas. În: Adevărul de Seară, 3 febr. 2009, p. 16, 1 foto.
PANTEA, Eugen, prof.; n. 1876, Râciu, MS - m. ? Studii secundare şi teologice la Blaj; univ. la Cj. Prof. de matematică şi fizică la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1907); la Şc. civilă de fete Blaj; şef al contabilităţii din Cons. Dirigent, Resortul Cultelor şi Artelor; post menţinut în cadrul Inspectoratului Gen. al Regiunii şc. Cj până la pensie (1936). Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 137. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 207.
PAP, Grigorie, pr. gr.-cat., prof.; n. MS - m. 1822. Studii teologice la Blaj şi Tyrnava, Slovacia, 1804. Funcţionează ca prof. la Blaj; este trimis paroh în Reghinul Unguresc (1805-1807); paroh în Milaşul-Mare; protopop al Făgaraşului (1807-1822). Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 46-47.
PAPIU,
Alexandru, pr. gr.-cat., protopop, om
politic; n. 1859, Lopadea Nouă (fost Asinip), AB - m. 16 iun. 1930, Cj. Studii gimnaziale şi examenul de maturitate în Blaj (1881); Seminarul teologic la Blaj (1885); IPed. din Blaj, obţinând diplomă de învăţător. Hirotonit la Blaj (13 mart. 1888); numit adm. parohial în Bistra (Districtul Roşiei, 1888), devenind paroh mai târziu. Membru în Forul protopopesc de primă instanţă (asesor) şi membru în Senatul scolastic al Districtului Roşia; învăţător în Abrud; a înfiinţat Reuniunea română de cântări şi muzică din Bistra; devine membru al Despărţământului Abrud-Câmpeni (1897); contribuie la susţinerea materială a săracilor, a unor instituţii, a Gazetei Transilvaniei; susţine prelegeri (Despre stupărit). A fost numit viceprotopop onorar în Bistra; vice-protopop al Districtului (Protopopiatului) Iernut; ridicat la rang de protopop al Districtului (1909). Membru al Despărţământului Târnăveni al Astrei, susţine prelegeri în localităţile apropiate. A participat la MAN de la Alba Iulia; este numit membru în Comisia adm. a jud. Târnava Mică (1920-1925); membru al PP; participă la alegerile parlamentare, fiind ales senator (1920-1922); devine membru al PNR şi ulterior al PNŢ (1926); membru în Cons. jud. Târnava Mică (1929); membru în Comisia plasei Iernut. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 53. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 68. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura Ardealul, 2000, p. 164-167. • Şematism, Blaj, 1900, p. 513, 741; 1906, p. 239, 345; 1911, p. 105106, 108; 1923, p. 39, 83; 1929, p. 40, 78. • Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, 25, TgM, 1996, p. 315.
335
Biblioteca Judeţeană Mureş
PAPIU
ILARIAN, Alexandru, Pop, Alexandru; istoric, filolog, om
politic, jurist; n. 27 sept. 1827, Bezded, SJ - m. 11/23 oct. 1877, SB. Studii: Şc. prim. în Budiul de Câmpie, MS; Lic. rom.-cat. din TgM (18381843), absolvit cu „emines primus”, Lic. din Blaj (1843-1844); studii filosofice şi juridice la Cj (18441846). Primeşte o bursă de la Timotei Cipariu şi urmează Fac. de Drept a Univ. din Viena (1851-1852), apoi la Padova (1852-1854), unde funcţionează ca stagiar la cancelaria juristului dr. Antoniu, cavaler de Ruthner. Membru fondator al Academiei Române (1867), membru titular al Soc. Academice Române (16 sept. 1868). Discurs de recepţie: Viaţa, operele şi ideile lui Gheorghe Şincai din Şinca (14 sept. 1869). Dr. în drept, Padova (1854). În timpul cursurilor de la Lic. Academic Piarist din Cj înfiinţează Soc. de Lectură Zorile (1845) şi apare primul număr al revistei, în manuscris Zorile pentru minte şi inimă. Cancelist la Tabla Regească din TgM (1847-1848), unde, împreună cu Avram Iancu, mobilizează masele la adunările populare de la Blaj (1848), participă la Revoluţia de la 1848-1849, fiind unul dintre tribuni. În această perioadă participă la şedinţele care se ţineau în locuinţa lui Avram Iancu din TgM, în cadrul cărora canceliştii români analizau hotărârea Dietei de la Bratislava de a uni Transilvania cu Ungaria. Este ales membru în CNR, prezidat de Simion Bărnuţiu. Întors de la Viena, este solicitat de Aug. T. Laurean, care funcţiona ca organizator şi inspector al şc. din Moldova, să fie prof. de drept roman şi istorie univ. la Academia (fosta Mihăileană) din Iaşi (1855-1858); intrigile de culise îl determină să demisioneze din învăţământ; între 1860-1868 ocupă înalte funcţii juridice la Iaşi şi Bucureşti; colab. al lui Al. I. Cuza. În perioada 1 febr. 1858-26 ian. 1860 este prof. particular. În ian. 1860 red. pentru „uzul Domnului Cuza” un Memorand cu privire la drumul cel mai potrivit de urmat în marile probleme interne şi externe ale Principatelor Unite. Este numit procuror de secţie la Curtea de Casaţie, apoi a deţinut portofoliul Ministerului de Justiţie (1863-1865); procuror general la Casaţie şi ad-interim la Centrul de Stat în guvernul condus de Mihail Kogălniceanu; avocat (1869-1874). Înfiinţează şi este ales preş. al Soc. „Transilvania” din Bucureşti în 23 iun. 1867. În 1869 este ales secretar al secţiei istorice a Soc. istorice din cadrul Soc. Academice Române, apoi preş. al Secţiei financiare a acestei Soc. Este cooptat într-o comisie pentru alcătuirea dicţionarului limbii române. În 1873, tipăreşte şi răspândeşte manifestul Către cetăţenii bivolari şi toţi giurgiuvenii. Prim-procurorul Tribunalului Ilfov instituie un rechizitoriu prin care îl acuza de „aţâţare la rebel civil şi răsturnarea guvernului” cerând condamnarea lui la munca silnică pe viaţă, dar judecătorul de instrucţie emite o ordonanţă de neurmărire. În 1874 apar primele semne ale unei boli grave. Publică în: Albina, Arhiva pentru filologie şi istorie (1870), Familia (1874), Foaie pentru minte, inimă şi literatură (1848, 1853), Organul naţionale (1848), Gazeta de Transilvania (1852), Instrucţiunea
336
publică (1860), Revista Carpaţilor (1861), Românul (1861, 1867-1868, 1870-1873), Amicul şcoalei (1863), Concordia (1863-1864), Trompeta Carpaţilor (18651866), Analele Societăţii Academice Române (1870). A editat şi prefaţat primul vol. al operei lui D. Cantemir. Colab. la Dicţionarul Societăţii Academice Române, sub red. lui A. T. Laurean. Publică numeroase studii de drept istoric şi scrieri juridice, care au contribuit la modernizarea legislaţiei şi vieţii administrative româneşti. Lucrări publicate: • Istoria Românilor din Dacia superioară. - 2 vol. Viena, 1852. • Tesi…si propune defendere sua promozione al grado di ambe le leggi. - Padova, 1854. • Independenţa constituţională a Transilvaniei. - IS, 1861; în 3 lb. - fr., Bucureşti, 1861; nemţeşte, Breslau, 1862; ital., Torino, 1862. • L’independenza constitutionale della Transilvania. Torino, 1862. • Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa tomului III. - SB: Institutul de Arte Grafice „Dacia Traiana”, 1943. - XIX, 172 p. • Istoria românilor din Dacia Superioară. - Vol. 1. Istoria românilor din Dacia Superioară până în anul 1848 exclusiv / Al. Papiu Ilarian. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 200 p., [5] p. • Istoria românilor din Dacia Superioară. Vol. 2. TgM: Ansid, [2005]. - în colaborare: • Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu din vechiu tiparite câtu şi manuscripte cea mai mare parte straine / Adunate publicate cu prefaţiuni şi note illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 1. - 1862. XV, 398 p. • Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu din vechiu tipărite câtu şi manuscripte cea mai mare parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 2. - 1863. XV, 403 p. • Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu din vechiu tiparite câtu si manuscripte cea mai mare parte straine / adunate publicate cu prefatiuni si note illustrate de Papiu Ilarian. - Bucureşti: Tomu 3. - 1863. 407 p. • Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a: Discursulu de receptiune in sedinta publica a Societatei Academice Romane din 14 septemvrie 1869 / de Papiu Ilarian şi respunsulu de Georgiu Baritiu. - Bucuresci: s.n., 1869. - 156 p. • Chronica românilor şi a mai multor némuri în cât au fost iale aşa de amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora fără de ale altora nu se poate scrie pre înţeles din mai multe mii de autori, în cursul de 34 de ani, culése şi după anii dela naşterea Domnului Isus Hristos / Alcătuite de Gheorghie Șincai din Șinca. - Tomul 1.: Anii 84-1439. - Ed. a 2-a Bucuresci Publice: Tipărită de Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunei, 1886. - XXXVI, 633 p. • Tablouri culturale din trecutul românilor culese din mai mulţi autori [1922] / Şt. O. Iosif. - Ediţia a 2-a. Bucureşti: Din publicaţiunile Casei Şcoalelor. Biblioteca
Ana Todea, Portrete mureșene secundară: Editura Casei Şcoalelor, 1922. - 126 p. • Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a contemporanilor săi / Enea Hodoş. - SB: s.n., 1944. 134 p. Referinţe: • Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria. - Vol. 2.: De la mişcarea lui Horea până astăzi. - S.a., p. 149. • Din trecutul societăţii „Transilvania” 1867-1939 / Ioan Clinciu. Bucureşti: „Bucovina” I.E. Torouţiu, s.a. - 216 p. • Din cronica lui Gh. Şincai: bucăţii. - Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, s.a. - 95 p. • A románok története: Különös tekintettel az erdélyi románokra. Budapest: A Magyar Történelmi Társulat kiadása, s.a. - 428 p. • A román nép és nyelv eredetének kérdése/ Jancsó Benedek. Budapest: s.n., s.a. - 801 p. • Erdély története / Horváth Jenő. - Budapest: A Szent-István Társulat kiadása, s.a. - 173 p. • Dela Bobâlna la Alba Iulia: (lupta Transilvaniei pentru dreptate şi libertate) / Corneliu Albu. - Bucureşti: Editura „Dacia Traiana,” s.a. 139 p. • Reunirea românilor din Transilvania şi Ungaria: studiu naţionalistoric-religios / Nicolau Maneguţiu protopresbiter. - SB: Editura autorului, 1893. - 218 p. • Tizenhét év Erdély történetéből; 1849. julius 19. - 1866. április 17. / írta Ürmössy Lajos. - 1. köt. - Temesvár: s.n., 1894. - 350 p. • Istoria filologiei române cu o privire retrospectivă asupra ultimelor decenii (1870-1895): studii critice / Lazăr Şaineanu. - A 2-a ed. - Bucuresci: Editura Librăriei Socecu & Comp., 1895. - VII, 356 p. • Szabadságharczunk és a dako-román törekvések / Jancsó Benedek. - Budapest kiadása: Lampel Róbert (Wodianer F. és Fiai) könyvkereskedés, 1895. - 320 p. • Még egy pár szó a nemzetiségi kérdésről / Dózsa Endre országgyűlési képviselő. - Budapest: Légrády Testvérek kiadása, 1897. - 35 p. • Dicţionarul contimporanilor / Dimitrie R. Rosetti. - Bucuresci: Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. - 207 p. • Din memoriul lui Iosifu Sterca Siulutiu de Carpenisiu. - Partea a 6a. - SB: s.n., 1899. - 297 p. • Actele Societăţei „Transilvania” fondată la 1867 pentru ajutorul studenţilor şi elevilor meseriaşi români din Transilvania şi părţile ei pe anii 1897-1900. Cartea XI. - Bucuresci: s.n., 1901. - 117 p. • Istoria românilor bănăţeni / Dr. theol. George Popoviciu. - Lugoj: Editura autorului, 1904. - XV, 424 p. • Cartea de Aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară. - Vol. 3. - 1905. - IV, 864 p. • Istoricii români: Gh. Şincai, Florian Aron, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, A. Papiu Ilarian, Aug. Treb. Laurian, Dionisie Fotino, B. P. Haşdeu, N. Densuşianu, Episcopul Melchisedec, G. Baritz. - Bucureşti: Editura Librăriei SOCEC & Co., Societate Anonimă, 1909. - 296 p. • Notiţe despre întâmplările contemporane / Ioan Cavaler de Puşcariu. - SB: s.n., 1913. - 221 p. • A magyarországi románok / Dr. Moldován Gergely. - Budapest: s.n., 1913. - 563 p. • Matricula et Acta Hungarorum in Universitatibus Italiae Studentum / Colegit et editat Dr. Andreas Veress. - Vol. 1.: A paduai egyetem magyarországi tanulóinak anyakönyve és iratai (1264-1864). 1915. - XXIV, 332 p. • Desvoltarea ideii unităţii politice a românilor: lecţii făcute la Universitatea din Bucureşti / N. Iorga. - Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, 1915. - 100 p. • Les Légions Roumaines de Transylvanie: L'Irredentisme Roumain / Sévère Bocou. - Paris: s.n., 1918. - 24 p. • Notiţe despre întâmplările contemporane[1919] / scrise de Ioan Cavaler de Puşcariu. - SB: s.n., 1919. - 221 p. • Din frământările trecutului/ M. Theodorian-Carada. - Bucureşti: Editura Gutenberg, 1920. - 279 p. • Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii politice a neamului românesc de peste Carpaţi: cuvânt rostit în şedinţa solemnă del'a 2 iunie 1923 sub presidenţa maiestăţii sale regelui / Alexandru Lapedatu cu răspuns de Ioan Bianu. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1923. - 40 p. • Istoria literaturii române pentru şcoalele normale de învăţători şi invăţătoare conform programului din 1910 / Gheorghe Adamescu. Ed. 6-a - Bucureşti: s.n., 1924. • Cum a fost pregătit 3/15 Maiu 1848 / Dr. Coriolan Suciu. - Blaj: s.n., 1925. - 74 p. • Viaţa românească în Ardeal / N. Iorga. - Arad: Editura Librăriei
Diecezane, 1926. - 287 p • Dintr'ale neamului românesc / N. Cerbulescu. - SB: s.n., [1927]. VII., 272 p. • Academia Română: Memoriile Secţiunii Literare. - Seria III, Tomul VII. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1927. - 1936. • Dr. Ioan Raţiu (1828-1902): 50 de ani din luptele naţionale ale românilor ardeleni / de Ioan Georgescu. - SB: s.n., 1928. - 221 p. • Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă / Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - 40 p. • Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - 3 Vol. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - Vol. 1: XI, 755 p. - Vol. 2: XII, p. 758-1337. - Vol.3 : VIII, p. 1339-1483. • Faptă şi suferinţă românească în Ardeal: la zece ani de la cuprinderea lui supt steag românesc / N. Iorga. - Bucureşti: Datina românească, 1929. - 77 p. • Centenarul (1827-1927) naşterii şi semicentenarul (1877-1927) morţii neobositului istoriograf Alexandru Papiu Ilarian: lucrare închinată tinerimei studioase / I. Bojoru. - TgM: s.n., 1930. - 71 p. • Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa. - TgM: s.n., 1932. - 324 p. • Din arhiva lui Dumitru Brătianu: acte şi scrisori din perioada 1840-1870 / cu o schiţă biografică de Al Cretzianu. - Vol. 1. Bucureşti: Aşezământul Cultural Ion C. Brătianu, 1933-1934. - 367 p. Vol. 2. - 1934. - 318 p. • Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM: Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p. • Cronicari şi istorici români din Transilvania: Şcoala Ardeleană / I. Lupaş. - 2 Vol. - Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1933. - Vol.1: XXXIX, 240 p. • Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj: s.n., 1934. - 230 p. • Erdély három nemzete és négy vallása autonomiájának története / Dr. Endes Miklós a M. Kir. Közigazgatási Biróság itélőbirája. - A szerző kiadása - Budapest: Sylvester Irodalmi és Nyomdai Intézet, 1935. - X, 553 p. • Oameni cari au· fost: amintiri şi comemorări / N. Iorga. - Vol. 3. 1936. - 483 p. • Istoria românilor / N. Iorga. - Vol. 9.: Unificatorii. - Bucureşti: s.n., 1936-1940. - 401 p. • Enciclopedia României. - Vol. 1.: Statul. - Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1938. - IX., 1055 p. • Din viaţa regelui Carol I. de un martor ocular. - Vol. 1. - Ed. a 2-a revăzută. - Bucureşti: Editura ziarului „Universul”, 1939. -VII, 271 p. • Al. Papiu Ilarian în faţa problemelor româneşti contemporane / Ion Clopoţel. - Alba Iulia: Editura Alba, 1939. - 126 p. • Contribuţii la istoria vieţii româneşti din Transilvania la finea veacului al XIX-lea: însemnări inedite ale prea fericitului patriarh Miron / Protoiereu Gheorghe Cotoşman. - Caransebeş: Editura autorului, 1940. - 88 p. • Cronicari şi istorici români din Transilvania / I. Lupaş. - Ed. a 2-a - Craiova: Editura „Scrisul Românesc”, 1941. • Istoria editurii româneşti / Nicolae Th. Ionniţiu. - Bucureşti: Cartea Românească, 1943. - 256 p. • Die Geschichte Siebenbürgens / von Eugen Horváth. - Budapest: Danubia, 1943. - Leipzig. - 218 p. • Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice: lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr. Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. - 382 p. • Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva kiadása, 1944. - 551 p. • Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir. - Vol. 5: Istoria revoluţiei. Partea 1.: În ajunul revoluţiei. Primăvara libertăţii. Mişcarea politică la românii din Banat şi Ungaria până în toamna anului 1848. - SB: s.n., 1944. - 412 p. • Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv. - Cj: Editura ziarului „Tribuna Ardealului”, 1944. - 496 p. • Die Siebenbürgische „Heide”: Eine pflanzengeografische Schilderung / Al. Borza. - SB Transilvania: Centrul de Studii şi Cercetări, 1944. - 40 p. • Cehi, slovaci şi români în veacurile XIII-XVI / Mihail P. Dan. Sibiu: s.n., 1944. - 477 p. • Alexandru Papiu Ilarian / Corneliu Albu. - Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia, 1945. • Ardealul în trecutul poporului român / Petre Constantinescu-Iaşi. -
337
Biblioteca Judeţeană Mureş Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia, 1945. • Problema transilvană în timpul lui Cuza şi Carol I: Comunicare făcută în şedinţa publică dela 18 Mai 1946 / De I. Lupaş. - Bucureşti: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului Imprimeria, 1946. - 44 p. • Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 165-177. • Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 121. • Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978. - 472 p. • Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania / Keith Hitchins. - Vol. 1: (1700-1868). - 1987. • Discursul de la Blaj; Scrieri de la 1848 / Simion Bărnuţiu. - CjN: Ed. Uniunea Mondială a Românilor Liberi, 1990. • De originibus populorum Transylvaniae = Despre originile popoarelor din Transilvania / Ion Budai-Deleanu. - 2 vol. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1991. • Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania / Keith Hitchins. - Vol. 2.: (1868-1918). - 1992. • Revoluţia Română de la 1848 / Apostol Stan. - Bucureşti: Albatros, 1992. - 500 p. • Românii din Ungaria de azi în presa din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea (1821-1918): documente / Maria Berényi. - Gyula: Editura Noi, [1992]. - 221 p. • Istoria învăţămîntului din România / coord. prof. dr. doc. Anghel Manolache, prof. dr. Gheorghe Pârnuţă, acad. Ştefan Pascu. - Vol. 2: 1821-1918. - Bucureşti: EDP, 1993. - 496 p., 45 p. facs. • Nemzetfogalom és nemzetstratégiák: A Kossuth-emigráció és a román nemzeti törekvések kapcsolatának történetéhez / Borsi-Kálmán Béla. - Budapest: Akadémiai Kiadó, 1993. • Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă. - CjN: Clusium, 1993. VII, 56 p. • Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 1994. - 320 p. • Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219 p. • Prezenţe româneşti în Italia / George Lăzărescu. - Bucureşti: EDP, 1995. - 168 p. • Transilvania. Zonă de contacte şi conflicte/ Jean Nouzille. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1995. - 303 p. • O istorie a istoriografiei române / Frederick Kellogg. - Bucureşti: Editura Cultural-Ştiinţifică: 1996. - 192 p. • Transilvania în lupta de idei: controverse în Austro-Ungaria privind statutul Transilvaniei / Ştefania Mihăilescu. - Bucureşti: Silex, 1996. - 239 p. • Revoluţia română din 1848-1849: însemnătatea şi programele ei / Dan Berindei. - CjN: Centrul de Studii Transilvane, 1997. - Fundaţia Culturală Română. - 412 p. • Istoria Academiei Române în date (1866-1996) / dr. Dorina N. Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1997. - 631 p. • Istoria României: Transilvania/ Grigore Pop, Ioan Glodariu, Mircea Rusu. - Vol. 1. - 1997. - 1166 p. • Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni/ Sorin Mitu. Bucureşti: Humanitas, 1997. - 439 p. • Istoria românilor / Catherine Durandin. - Iaşi: 1998. • Az erdélyi román nacionalizmus első százada, 1697-1792 / Tóth Zoltán. - Csikszereda: Pro-Print, 1998. - 504 p. • A román nép története/ Catherine Durandin. - Budapest: Maecenas, 1998. - 508 p. • Supplex Libellus Valachorum: din istoria formării naţiunii române / David Prodan. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. - 622 p. • Câmpia Libertăţii în literatură / Antologie şi prefaţă de Ion Buzaşi. - CjN: Clusium, 1998. - 160 p. • Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N. Rusu. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1999. - 638 p. • Transilvania în istoria modernă / V. Russu. - Vol.1: Revoluţia naţională a românilor din Transilvania 1848-1849. - 1999. - 150 p. • A békétlenség stádiumai: Fejezetek a román-magyar kapcsolatok töténetéből/ Borsi-Kálmán Béla. - Budapest: Osiris Kiadó, 1999. - 373 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” 1999. • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri/ Lucian Predescu. - Ed. anastatică. - Bucureşti: Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 633. • O fenomenologie a gândirii istorice româneşti: Teoria şi filosofia istoriei de la Haşdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga / Adrian Pop. -
338
Bucureşti: All Educational, 1999. - 350 p. • Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă istorică şi istoriografică / Coord. Camil Mureşanu, Nicolae Bocşan, Ioan Bolovan. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2000. - 472 p. • Epoca Unirii / Dan Berindei. - Ed. revăzută şi adăugită - Bucureşti: Corint, 2000. - 320 p. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin, 2001. • Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian / Ioan Chindriş. - Bucureşti: România Press, 2002 - 240 p. • Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. • Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Iaşi: Junimea, 2003. - 452 p. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Editura Ardealul, 2006, p. 102-119, 234-246. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 71-151. • Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole / Grigore Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. • Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico, 2011. - 271 p. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. • Contribuţia lui Al. Papiu Ilarian la formarea dreptului public român. În: Analele Facultăţii de Drept, Cj, tom 4, fascicola 6, 1946. • Al. Papiu Ilarian / Ştefan Pascu. În: Tribuna, nr. 45, 1957, p. 7. • Din conceptele politice şi juridice ale lui Al. Papiu Ilarian / Emil Cernea. În: Analele Universităţii Bucureşti, seria studii juridice, 19591960, nr. 31, p. 53-66. • Al. Papiu Ilarian şi locul său în dezvoltarea istoriografiei române / V. Netea. În: Studii, tom 17, nr. 6, 1964. • Al. Papiu Ilarian în zilele premergătoare adunării de la Blaj / Ioan Ranca. În: Vatra, nr. 2, 1971. • Alexandru Papiu în istoriografia românească / Nicolae Marinica. În: Marisia, 7, 1977, p. 165-195. • Al. Papiu Ilarian: 150 de ani de la naştere şi 100 de ani de la moarte / Bazil Ciacoi. În: Steaua roşie, 22 oct. 1977, p. 3. • Locul şi data naşterii lui Alexandru Papiu Ilarian/ Liviu Moldovan. În: Steaua roşie, 12 dec. 1982, p. 3. • Vetre de istorie - Papiu Ilarian / Dr. Valeriu Lazăr. În: Steaua roşie, 29 mai 1983, p. 3. • Istorie - Cultură. Adunarea Naţională de la 3/15 mai 1848 din Blaj. În: Unirea. Blaj, mai 1995, p. 5, 1 foto. • Lansarea volumului al 2-lea al monumentalei cărţi „Istoria Românilor din Dacia Superioară”, de Al. Papiu Ilarian / Petru Nemeş. În: Cuvântul liber, 2 mai 2006, p. 7.
PASCU,
Laurenţiu,
pr. gr.-cat., cancelist mitropolitan, capelan, viceprotopop, protopop; n. 27 mart. 1867, Gârbova de Jos, AB - m. 18 aug. 1920, Bazna, SB. Studii gimnaziale şi examenul de maturitate la Blaj (1887); Seminarul teologic din Blaj (1891). Hirotonit în Blaj, ca pr. celibe (27 dec. 1896); numit cancelist mitropolitan (18911897); apoi capelan în Cj (1897-1899); paroh în Târnăveni (1899); viceprotopop al Districtului (protopopiatului) Târnăveni (1900-1908); protopop (1908-1920). Membru al Despărţământului Târnăveni al Astrei (1901); membru în Congregaţia comitatensă Târnava Mică, fiind un apărător al intereselor naţionale din comitat (jud.); a susţinut cu sume de bani instituţii ecleziastice, culturale şi oameni nevoiaşi; membru al Comitetului Naţional Român din Târnava Mică; a participat la MAN de la Alba Iulia; a contribuit la introducerea administraţiei româneşti în jud. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 53.
Ana Todea, Portrete mureșene • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 68. • Monografia oraşului Târnăveni / Ioan Damian. - CjN, 1996, p. 162, 173, 213 • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul, 2000, p. 167-170, foto. • Şematism. - Blaj, 1890, p. 273; 1900, p. 743; 1906, p. 121; 1911, p. 101, 103.
Operei Naţionale Române din CjN. A efectuat turnee în Germania, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Elveţia, Austria.
PAŞCAN, Emil-Marius, ziarist, politician; n. 30
PĂCĂŢIAN,
nov. 1971, TgM. Studii: Fac. de Jurnalistică, UDC, TgM (1996), licenţiat UBB, CjN, specializarea Antropologie, Filosofie; master, Şc. Naţională de Studii Politice şi Adm., Bucureşti, specializarea Comunicare şi relaţii publice (2005). postuniv.: Adm. Publică, Institutul Naţional de Administraţie Bucureşti şi Academia Naţională de Poliţie (2009). Dr. în filozofia moralei cu teza: David Hume: Deschideri, limite şi implicaţii în contemporaneitate, Univ. de Nord, BM (2011). Prof. suplinitor, catedra de lb. română, Lic. Ind. din com. Deda, MS (1990-1991); ziarist la Cuvântul liber; red. la Studioul Teritorial de Radio TgM şi red. Antena 1, TgM (1992-1998); ziarist, secretar de red. la cotidianul Recurs (1998-2000); dir. executiv adj. în cadrul Direcţiei de Comunicare, Dezvoltare şi Resurse Umane, purtător de cuvânt al Primăriei Mun. TgM (2000-2009); prefect, Prefectura Jud. Mureş (2009-2012); lector univ. dr., UPM TgM; senator (2012-). Lucrări publicate: • Uncia de vise. - TgM: Ed. Ardealul, 2010. - 104 p. • Căinţa de a fi. - TgM: Ardealul, 2010. Referinţe: • Monitorul Primăriei Tîrgu-Mureş, nr. 1-7, 1999. • Un prefect trebuie să fie un bun manager / Lia Vinţeler. În: Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 5, 1 foto. • Marius Paşcan, de la gazetar la înalt funcţionar public / Valeriu Russu. În: Adevărul de seară, 30 ian. 2009, p. 16. • Au început Zilele Bibliotecii Reghinene! / Matei Robert. În: Zi de zi, 5-8 nov. 2010, p. 12.
PATAKI Adorján Ernest, solist de operă (tenor); n. 26 mart. 1981, Târnăveni, MS. Studii gimnaziale la Gimnaziul de Stat „Traian”, Târnăveni; Lic. Teologic Ref. din CjN; Academia de Muzică „Gheorghe Dima” CjN, Fac. de Artă Scenică, secţia canto, cu prof. Marius Budoiu şi Gheorghe Roşu. Se angajează ca solist la Opera Maghiară din CjN (2004-). Apare în peste 20 de roluri, dintre care: Alfredo din Traviata, Ismail din Nabucco, Ducele de Mantua din Rigoletto de Verdi; B.F. Pinkerton din Madama Butterfly; Rinuccio din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini; Otto din Bánk-Bán de Ferencz Erkel; Sauche din Franz Liszt; Arlechin din Paiaţele de Ruggero Leoncavallo. Dintre creaţiile aparţinând genului vocal-simfonic a colaborat în interpretarea unor lucrări ca: Requiem de Morzart, Missa în Mi bemol de Schubert, Oratoriul Messia de Mendelsson Bartholdy, oratoriul „Creaţiunea” de Haydn. A concertat cu orchestrele filarmonicilor din IS, SM, în prezent fiind şi colab. al
Referinţe: • Concert vocal-simfonic. Pliant, Filarmonica de Stat din Târgu Mureş, 20 apr. 2006. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 167-168.
Teodor V., istoric, publicist, scriitor, cărturar; n. 28 nov. 1852, Ususău, AR - m. 11 febr. 1941, Cj. Studii prim. în Ohaba Sârbească, comitatul Caraş; Gimnaziul inf. din Lugoj; Gimnaziul sup. din Arad; Gimnaziul sup. ref. din Kecskemét (1878); printr-o muncă de autodidact îşi formează o cultură vastă în domeniile istoriei, filosofiei, dreptului şi teologiei. Lucrează ca adjunct notar în cancelaria notarului comunal din Şoimuş, lângă Radna; intră în miliţie (1872), perioadă în care compune poezii pe care le publică în revistele Familia de la Budapesta, Amicul familiei (Gherla), Aurora română (Cernăuţi), Foaia literară (BV), Luminătorul (Tm). Este adjunct notar la Jadani (azi Corneşti). Fondează Gazeta Timişana (1885), denumită mai târziu Gazeta poporului; pleacă la Bucureşti; este secretar contabil la Liga culturală; colaborează la ziarul Dreptatea; colaborează la Mesagerul român al lui Roberto Fava, unde publică articolul Împărate! Fă dreptate!; devine red. la Tribuna, SB (1896), apoi red. şef la Telegraful român, Sb (19011917). Este ales membru ordinar al ASTREI (1906); preş. al secţiunii istorice (1911); membru pe viaţă al Asoc. (1922); preş. al secţiunii istorico-etnografice (1925). Silit de împrejurări, trăieşte la Târnăveni în perioada 1920-1924, apoi se stabileşte definitiv la Cj (1924). Prin studii publicate în revistele Transilvania, Patria, Cosânzeana, Societatea de mâine, Revista economică, Amicul poporului, Calendarul săteanului, Calendarul Astrei, Calendarul Dacia Traiană, Înfrăţirea, Luceafărul, Gazeta ilustrată, Renaşterea, România nouă, prin cartea sa de căpătîi Cartea de Aur a servit Astra şi idealurile ei culturale, reflectă istoria frământată a românilor din Transilvania în anii dualismului austro-ungar. Suportă numeroase procese, condamnare, închis la Seghedin pentru atitudinea sa patriotică. Traduce şi adaptează în lb. română opere din domeniul filosofiei, dreptului, politicii şi teologiei: Lupta pentru drept (1898) Scopul în drept (1898), de Rudolf von John Ihering; Libertatea, de John Stuart Mill (1899); Principiile politicii, de Fr. Holtzendorf (1899); Istoria politicii, de Frederic Pollock (1900); Armele preotului în secolul XX, de Bonomelli (1906); Buna chiverniseală, de Sam Smiles (1900), Calea spre Dumnezeu (1909) şi Evanghelia ca bază a vieţii (1915), de G.I. Petrow; Judecătoriile cu juraţi, după legile ungare (1913), Legea electorală (1914). Distins cu Premiul Adamachi din partea Academiei Române, în valoare de 1500 lei (1905); Medalia jubiliară „Regele Carol I” (1906); Medalia „Bene merenti” cls. I oferită de Carol I (1911); Premiul Academiei Române „Dr. Aurel Cosma”, în val. de 100.000 lei (1930), pentru întreaga activitate publicistică şi pentru Cartea de Aur. 339
Biblioteca Judeţeană Mureş Lucrări publicate: • Flori de toamnă. - Tm: Tiparul Fraţilor Magyar, 1882. • Din legile ungare. Judecătoriile cu juraţi. - SB: Editura proprie, 1899. • Cartea de aur sau luptele politico-naţionale ale românilor de sub coroana ungară. - 8 vol. - SB, 19021915; Vol. 1: Înainte de redeşteptare. Anii redeşteptării 1848-1849. Sub absolutism, 1902; Ed. a 2-a. - Sb: Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 2: 1860, 1861, 1862-1863. Ed. a 2-a. - Sb: Tipografia Iosif Marschall, 1904; Vol. 3: Dieta Ardealului. Redeschiderea Dietei. Senatul imperial. Mitropolia Sibiu. Dieta din Cj. - Sb: Tiparul Iosif Marschall, 1905; Vol. 4: Dieta ungară din Pesta (1865-1868). - Sb: Tiparul Henrich Meltzer, 1906; Vol. 5: Ciclul parlamentar din anii 1869-1872. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1909; Vol. 6: Ciclul parlamentar 1872-1875, 1875-1878-1881. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1910; Vol. 7: Ciclul parlamentar 1881-1884, 1884-1887, 1887-1892, 18921896. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1913; Vol. 8: Ciclul parlamentar 1896-1901, 1901-1905-1906, 19061910. - Sb: Tipografia Arhidiecezană, 1915. • Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în chestiunea vechei mitropolii ortodoxe române. - Sb, 1904. • Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial din anii 1914-1948. - Sb: Editura „Asociaţiunii”, 1923. Studii şi articole: • Istoriografi vechi - istoriografi noi. Studiu critic în chestia vechii Mitropolii ortodoxe române. În: Analele Academiei României, Partea administrativă şi dezbaterile, Seria II, Tom 27, 1904-1905, p. 298. • Cum a fost prins Horea şi Cloşca. În: Transilvania, 1921, p. 134-142. • Avram Iancu - apărătorul Munţilor Apuseni. În: Transilvania, 1924, p. 233-243. • Contribuţiuni la istoria românilor ardeleni în sec al XVIII-lea. În: Anuarul Institutului de Istorie Naţională 1924-1925, 3, Cj, 1926, p. 161-181. • Colibaşii din pasul Branului. În: Transilvania, 1925, p. 584. • Documente din anii 1848-1849. În: Transilvania, 1926, p. 354-361. • Pronunciamentul de la Blaj. În: Transilvania, 1928, p. 26-27. • Activitatea românilor în senatul imperial austriac în anii 1860. În: Transilvania, 1928, p. 267-280. • Două alegeri de mitropolit la Sibiu. În: Transilvania, 1929, p. 518-527. • Anexarea Banatului la Ungaria. În: Societatea de mâine, 6, 1929, p. 347-351. • Judeţele româneşti desfiinţate de regimul maghiar. În: Societatea de mâine, 7, 1930, p. 60-64. • Din cele trecute vremuri. Memorialul lui Bariţiu. În: Patria, nr. 67, 26 mart. 1933. • Un discurs parlamentar capodoperă a lui Alexandru Mocioni. În: Patria, nr. 83, 16 apr. 1933. • Şaguna şi Caterina Varga. În: Gazeta ilustrată, nr. 7, iun. 1933. • Banatul de altădată. În: Luceafărul, nr. 11, nov.
340
1935. • Crăciunul anului 1864 în Banat. În: Luceafărul, nr. 12, dec. 1935. • Manevrele militare de la Borossebes. În: Tribuna, nr. 191, 26 iun. 1940. Referinţe: • Repertoriu critic / Perpessicius. - Arad: Editura Librăriei Diecezane, 1925. - 192 p. • Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea: s.n., 1937. 653 p. • Nemzetiségi jog és nemzetiségi politika: Tanulmány a magyar közjog és politikai történet köréből / Dr. Mikó Imre. - Kv.: A Minerva kiadása, 1944. - 551 p. • Semnificaţia Ardealului / Vasile Băncilă; argument şi mic dicţionar de personalităţi transilvănene de Petru Poantă. - CjN: Clusium, 1993. • Teodor V. Păcăţian: o viaţă de cărturar / Cornel Sigmirean. TgM: Veritas, 1996. - 138 p. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005. • Memorii / Vasile Netea. - TgM: Editura Nico, 2010, p. 100. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. • T.V. Păcăţean: Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial / Eugen Lovinescu, (Recenzie). În: Convorbiri literare, 54, nr. 5-6, 1923. • „Cartea de Aur”. Propunere pentru premierea d-lui T.V. Păcăţean / I. Lupaş. În: Ţara noastră, 10, 1930, p. 850-851. • Dare de seamă despre activitatea mea literară şi ziaristică: I. Activitatea literară. În: Ardealul Tânăr, nr. 9, 1930, p. 262-268; II. Activitatea ziaristică. În: Ardealul Tânăr, nr. 10, 1930, p. 314-318. • Scriitorul bănăţean Teodor V. Păcăţean / A. Cosma. În: Luceafărul, 1, nr. 11, 1935, p. 509-510. • O lucrare inedită a publicistului bănăţean Teodor V. Păcăţean. În: Mitropolia Banatului, 18, nr. 4-6, 1968, p. 321-324. • Autorul „Cărţii de Aur” / A. Cosma. În: Prin Timişoara de altădată, Tm, 1977, p. 126-128. • Istoricul Teodor V. Păcăţean / Cornel Sigmirean. În: Banatica, 2, 12, 1993, p. 243-261.
PĂCURAR,
Alin, Alin Romulus Păcurar;
sportiv, maestru internaţional al sportului la lupte libere; n. 7 mai 1966, Reghin, MS. Maestru emerit al sportului; a activat la cls. 48-52 kg; a adus 44 de medalii pentru România (multe de aur), dintre care 3 la Campionatele Europene, 1 la Campionatele Mondiale, 3 la Campionatele Balcanice (1980-1990); fost component al CS Steaua Bucureşti. Este preş. Asoc. pentru Tineret Reghin din 1997, cu scopul de a sprijini tinerii talentaţi în cultură, sport, mediu, informatică. Este preş. al Clubului Sportiv „Campionul”, fondat în 2004, cu secţii de lupte, judo, box; dir. al revistei multiculturale Astre (1997-2000). Referinţe: • Julilenmok, sorsok, emberek: Marosvásárhelyi neves sportolói / Rád Sándor. - Mv: Lyra, 1996. - 104 p. • 24 ore mureşene, 19 dec. 1995, p. 1. • Gazeta Reghinului, 12, nr. 12 dec. 2001. • Elkésett kitüntetések: Szabadfogású birkózás. În: Népújság, 2006. ápr. 3., p. 5. • Alin Păcurar. Drum printre... sportivi / Romeo Soare. În: Cuvântul liber, 16 sept. 2008, p. 4.
PĂDUREAN,
Ioan, pr. gr.-cat., pr. ortodox, om
Ana Todea, Portrete mureșene politic; n. 17 apr. 1880, Coroi, MS - m. 24 oct. 1958, Senereuş, MS. Studii: Gimnaziul sup. gr.-cat. din Blaj; Institutul teologic din Blaj. Hirotonit pr. gr.-cat. la 30 iun. 1907 şi numit adm. parohial în Şoimuşul român (azi Şoimuş); paroh în Şoimuş (1911). Ales membru în CNR din comitatul Târnava Mică; participă la MAN de la Alba Iulia. Din anul 1927 a trecut la cultul ortodox cu marea majoritate a credincioşilor din Şoimuş. Membru al PNL şi membru în Comitetul jud. Târnava Mică; cons. jud. (1934-1937). A contribuit cu suma de 500 de lei la fondul de ridicarea unei şcoli în jud. Târnava Mică. A fost membru la Banca Comercială şi industrială din Valea Târnavei din Târnăveni. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 73. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 67-68; Vol.9: 1989, p. 352. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura Ardealul, 2000, p. 171-173. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 348. • Şematism, Blaj, 1911, p.130; 1923, p. 44. • Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, 1966, p. 315.
PÂRÂIANU, Răzvan, istoric, lector univ. dr.; n. 1 sept. 1965, Bucureşti. Studii: Gimnaziul „Gh. Şincai”, Bucureşti; Fac. de Electronică şi Telecomunicaţii, IP Bucureşti (1990); Fac. de Istorie Bucureşti (1997); master în istorie, Departamentul de Istorie Comparată, CEU Budapesta (1998). Dr. în istorie, CEU Budapesta (2004). Ing. electronist, Uzinele 23 August / Faur SA (1990-1997); cercet. la Past. Inc - Center for Historical Studies, CEU, Budapesta (2004-2006); lector univ., Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale, UPM, TgM (2008-). Domenii de interes: istoria educaţiei, istoria fascismului, istorie culturală, istoria diplomaţiei, istoria Balcanilor, istorie şi memorie. Specializări: Marea Britanie, bursa Chevening, Oxford, St. Antony’s College (2001-2002). Premiul Verres pentru lucrarea de licenţă (1997). Membru în History of Race and Eugenics Research Group. Lucrări publicate: - în colaborare: • Cultură, politică şi politici culturale în România modernă/ Al. Zub, Adrian Cioflângă. - IS: Univ. „Al. I. Cuza”, 2005, p. 229-243. • Polemici cu naţionaliştii / Aurel C. Popovici; editat şi pref. de Răzvan Paraianu. - Bucureşti: Dominor, 2006. Studii şi articole: • Imaginea evreului. În: Sfera politicii, 10, 2001. • Antisemitismul ca o metaforă pentru modernitate. În: Studia Hebraica, 5, 2005, p. 23-68. • Dimitrie Cantemir. Cultură, umanism şi educaţie socialistă. În: Leipziger Universitätsverlag, 2008. • Cultură şi biopolitică în România. În: Studia Universitatis Petru Maior, Historia, 9, 2009, p. 379-384. • Tânărul Goga. În: Studia Universitatis Petru Maior, Historia, 9, 2009, p. 75-98.
• Român avocat - român demagog. O dezbatere asupra conducerii politice despre sfârşitul secolului al XIX-lea în Transilvania. În: Studia Universitatis Petru Maior, Historia, 10, 2010, p. 79-92. • Literatura patriotică de inspiraţie socialistă. În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gh. Şincai”, TgM, 13, 2010, p. 235-260. Referinţe: • upm.ro • CV
PERES Andras, arhitect; n. 12 mai 1941, Reghin, MS. Studii: Lic. nr. 2, Reghin (1957); Şc. Tehnică de Arhitectură şi Sistematizarea Oraşelor, TgM (1961); Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti (1967). Arhitect proiectant la Institutul de Proiectări „Carpaţi Proiect” (1964-1997); şef de proiect-complex, şef colectiv, proiectant de specialitate; prof. asociat la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (1970-1980); dir., unic asociat, SC Pika SRL (1991-); adm., proiectant general, coord. lucrărilor de execuţie în construcţii, SC Bechtelansteiner Constructor SRL (1997-2001). Proiecte importante realizate: Snagov, Bucureşti, Bucureşti Otopeni, Predeal; autor şi şef proiect complex: Bucureşti, complex Măgurele, Snagov, Breaza, Neptun, Reghin, Zalău, Sf. Gheorghe, Phenian, Regatul Maroc, Kinshassa; a realizat un proiect tip Casa de Cultură (800 locuri). Publicaţii: articole în revistele: Arhitectura RSR, Arta. Membru în Uniunea Arhitecţilor din România, Ordinul Arhitecţilor din România. Menţiunea Uniunii Arhitecţilor din România (1969, 1979). Premiul Uniunii Arhitecţilor din România (1976, 1980). Referinţe: • Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus Press, 2002, p. 504.
PETĂRLECEAN, Alexandru, medic, jurnalist; n. 4 ian. 1964, TgM. Studii: Şc. prim. şi gimnaziul la Şc. Gen. nr. 4, actual Gimnaziul Europa (19711978): Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1978-1982); stagiu militar (19821983); Fac. de Medicină, IMF, TgM (1983-1989), secţia Medicină Generală; postuniv.: Institutul de Jurnalism „Robert Schumann” Bruxelles (1992-1993). Medic la Spitalul Clinic TgM şi Spitalul Rupea (19891992); secretar al Mitropoliei Române Unite cu Roma (gr.-cat.), Blaj (1994-). Lucrări publicate: - în colaborare: • Cardinalul Alexandru Todea: In memoriam / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire”, 2002. - 199 p. • Blajul/ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2005. - 136 p. • Cununa Învierii: Tradiţii, datini şi obiceiuri de Paşti/ Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 107 p. • Blajul. Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire”, 2006. - 169 p.
341
Biblioteca Judeţeană Mureş • Blajul. Repere de credinţă, istorie şi cultură românească / Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 58 p. • Calendarul de la Blaj: 2006 / Redactori coordonatori: Alexandru Petărlecean şi Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. - 263 p. • Repere de credinţă, istorie şi cultură românească / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. • Tăria creştină / Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. • Blajul Episcopului Inochentie: Dulceaţa pământului natal / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007. - 329 p. • Calendarul de la Blaj: 2007 / Redactori coordonatori: Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007. - 245 p. • Tăria creştină. Centenarul naşterii Episcopului Ioan Suciu, 1907-2007 / Ed. îngrijită de Alexandru Petărlecean; Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2007. • Credinţă şi jertfă. 1948-2008: 60 de ani de la interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolică. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008. • Calendarul de la Blaj 2008. Serie nouă, 3 (28). - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2008. • Blaj - Segni di fede, storia e cultura romena / Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2009. • Calendarul de la Blaj 2009. Serie nouă, 4 (28). - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2009. (coord.) • Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, în timpul prigoanei comuniste. Mărturii. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2010. (coord.) • Calendarul de la Blaj 2010. Serie nouă, 5 (30). - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2010 (coord.) Studii şi articole: • Cardinalul Alexandru Todea In memoriam. „Aş vrea să fiu pe turla catedralei şi să strig”. În: Unirea, Blaj, 14, nr. 5 (mai 2003), p. 3. • Cardinalul Alexandru Todea - 60 de ani de preoţie. În: Unirea, Blaj, 10, nr. 3 (mart. 1999), p. 1, 8. • Comemorarea Mitropolitului Vasile Suciu / A. P. În: Unirea, Blaj, ian. 2005, p. 2. Referinţe: • Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p. • Sfinţirea bisericii greco-catolice din Ungheni / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 9 sept. 2008, p. 2, 2 foto.
PETCU,
Mercurie prof. de istorie; n. 1933,
Basarabia - m. 14 sept. 1998, Sighişoara, MS. Studii: Fac. de Istorie, Univ. Bucureşti. A condus activitatea Bibliotecii raionale şi a Muzeului de Istorie din Sighişoara, a Secţiei de Cultură, a Secţiei de Învăţământ, a ocupat o perioadă funcţia de dir. al Lic. „Mircea Eliade” din Sighişoara; a predat şi la alte şcoli sighişorene. Lucrări publicate: - în colaborare:
342
• Astra sighişoreană 1861-1950 şi Horia Teculescu 1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă. Sighişoara, 1999. Referinţe: • Postfaţă / Prof. Ioan Cornel Teşculă. În: Astra sighişoreană 18611950 şi Horia Teculescu 1897-1942 / Mercurie Petcu, Gheorghe Gavrilă, Sighişoara, 1999, p. 152-154, ultima p. foto.
PÉTER
Ferenc, artist plastic; n. 29 iun. 1951, Tinca, BH. Studii: Lic. Teoretic din oraşul Sovata (1970). Membru AAP MS (2006). Sculptează în rădăcini. Participă la expoziţii de grup şi colective în TgM; expoziţii personale în Sala Unirea (2007).
Referinţe: • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 91.
PÉTERFY László, pr. ref., prof.; n. 2 febr. 1910, Şilea Nirajului, MS - m. 26 oct. 2005, Chendu, MS. Studii: Teologie ref. la Cj (1931); Univ. „Ferdinand I” (1932). Ped. la Ardusat, MM (19331934); pr. ref. în Şilea Nirajului, MS (1934-1942); pr. în Chendu (19421973). Prof. în Ghindari (1942-1944); prof. şi dir., Şc. din Bahnea (19461948). Publică articole în ziare şi reviste din ţară, studii în publicaţii protestante univ., cercetări de istoria bisericilor reformate din Ardeal. Lucrări publicate: • Bodor Péter orgonája / Péterfy László. - Kibéd: s.n., [1984]. - 8 p. litogr. • Kibéd és egyháza / Péterfy László. - 2. bővített kiadás - S.l.: s.n., 1999. - 252 p. • Kend és egyháza / Péterfy László. - Kend: s.n., [1999]. - 227 p. • Bonyha és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2000. - 176 p. • Balavásár és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. - 140 p. - în colaborare: • Nyárádselye és egyházai / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2000. - 151 p. • Siklód és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. 192 p. • Héderfája és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. - 279 p. • Gyulakuta és egyháza / Péterfy László. - S.l.: s.n., 2001. - 198 p. • Marosszék régi sírkövei / Péterfy László; Szerkesztette: Vajda András; Borítóterv: András Gabriella. - Mv.: Mentor, 2005. - 192 p. Referinţe: • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997. • Népújság, 15 ian. 2002; 29 oct. 2005.
PÉTERFY László, pictor, sculptor; n. 1936, Şilea
Ana Todea, Portrete mureșene Nirajului, MS. Studii: IAP, Cj (1960). Prof. la Lic. de Artă TgM. A participat la expoziţii de pictură: TgM; pleacă definitiv în Ungaria (1966), unde începe să practice sculptura. Arta monumentală: Statuia lui Kós Károly. Referinţe: • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 257.
PETRESCU, Flavius, trompetist, n. 1984, Luduş, MS. Studii: Lic. de Muzică „George Enescu” din Bucureşti; Lic. „Dinu Lipatti”; Academia de Muzică din Düsseldorf, prof. Edmond Buschinger, apoi s-a transferat la Academia de Muzică din Hamburg, prof. Matthias Höfs, liderul celui mai vestit ansamblu din lume. A colaborat cu Orchestra Naţională Radio, cu filarmonicile din IS, Bacău, Rânmicu Vâlcea şi TgM, iar în Germania cu filarmonicile din Hamburg, Duisberg, Düsseldorf, Lübeck, Köln, Bielefeld, Flesburg. Referinţe: • Concert simfonic: Pliant. Filarmonica de Stat din TgM, 13 mart. 2003. • Tânăr muzician pe scena mureşeană / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 4 dec, 2007.
PETRIA, Cristina, pictor; n. 8 mart. 1950, Mihai Bravu, GR. Absolventă a AAP „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, prof.: Brăduţ Covaliu, Ion Ţarălungă, secţia pictură (1973) şi secţia muzeologie (1982). Membră a Fondului Plastic, a UAP Bucureşti (1980); membră a UAP (2004). Expoziţii personale: Bucureşti (1982, 2000); Nadeş, MS (2000); TgM (2003, 2004); Lunca MS (2003); Sighişoara (2004). Simpozioane şi tabere de creaţie: Sovata (2002); Sângeorgiu de MS, Berghia, Mădăraş, Praid (2003); Izvorul Lunca MS (2004). Lucrări în colecţii particulare din ţară şi străinătate: Germania, Italia, Franţa, SUA, Israel, Belgia, Elveţia, Japonia. Lucrări publicate: - în colaborare: • Sunt pentru că vrei / Romeo Soare; Ilustraţii Cristina Petria. - TgM: Tipomur, 2004. - 80 p. Referinţe: • Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 109. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 92. • Cuvântul liber, 8 mart. 2003, p. 1; 15 mart. 2003, p. 3; 2 mart. 2004, p. 6; 23 mart. 2005, p. 3; 23 apr. 2005, p. 3; 19 iul. 2005, p. 6; 18 iul. 2006, p. 6.
PETRIC, Aurelia Viorica, ped., prof.; n. 13 febr. 1910, Socolul de Câmpie, MS - m.?. Studii: Şc. prim. la TgM şi Reghin; studii secundare la Lic. „Unirea” din TgM (1928); Univ. din Cj, specialităţile geografie şi şt. naturale (1926-1932). Ped. la Lic. de fete „Unirea” din TgM (1932-1934); ped. la Lic. de fete „Carmen-Sylva” din Tm (1936-1937); funcţionară la Camera de muncă
din Arad (1937-1940); prof. de geografie, istorie şi şt. naturale la Şc. de gospodărie din Blaj (1940-1947); la Şc. de învăţătoare din Carei (SM) (1947-1953); la Lic. de băieţi „Diaconovici Loga” din Tm (1953-1954); Şc. nr. 4 din Tm (1956-1960); apoi la Lic. german, secţia română, predând şt. naturale (1960-1965). Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 277.
PÉTZ József,
artist plastic; n. 20 febr. 1961, TgM. Studii: Lic. de Artă, Şc. de Artă şi cursuri de etnologie şi folclor din cadrul Univ. Populare TgM; Fac. de Chimie din Tm (1985); cursuri de grafică la Univ. Populară din Tm (1985). Membru AAP MS (1980). Expoziţii internaţionale de caricatură: Montreal (1984, 1985); Marostica (1984, 1985, 1996, 1999-2001); Pescia (1984); Knokke Haist (1990); Ancona (1991). Expoziţii personale: Copşa Mică, TgM, Monor, Budakalász (Ungaria). Expoziţii de grup şi colective în Tm (19841985); TgM: Sala „Unirea,” Cetatea Medievală (19852007). Tabere de creaţie de pictură: Sovata, Şincai. Tehnici: pictură în ulei pe pânză şi carton, acuarelă, tempera şi grafică. Referinţe: • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 93.
PINTILIE
Dan-Ovidiu, istoric, arhivist; n. 17
aug. 1955, Sighişoara, MS. Studii: Lic. „Ştefan cel Mare”, Râmnicu Sărat (1970-1974); Fac. de Istorie şi Filosofie, Bucureşti (1974-1978); curs de iniţiere în arhivistică (1979-1982); curs de paleografie romano-chirilică (1982-1986); Stagiul Tehnic Internaţional în arhive (1991). Dr. în istoria contemporană a României, cu teza: Istoricul Societăţii Concordia, Fac. de Istorie, Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi (2007). Arhivist principal, cons. sup. (1978-2000), dir. (2000-), Direcţia Jud. Argeş a Arhivelor Naţionale; reprezentant al Arhivelor Naţionale, în calitate de expert, la Bruxelles, Grupul Arhivelor Europene din cadrul UE. Publică peste 70 de studii şi articole de specialitate. Distincţii: Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă” în gr. de ofiţer pentru civili; „Fiu al Argeşului,” acordat de Cons. Jud. Argeş (2007). Membru în Comisia de Disciplină din cadrul Arhivelor Naţionale (2004), cons. şt. al Revistei de Istorie. Lucrări publicate: • Istoricul Societăţii „Concordia” 1907-1948. Ploieşti: UPG, 2007. - în colaborare: • Îndrumător în Arhivele Statului Jud. Argeş. Bucureşti: DGAS, 1984. Referinţe: • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz:
343
Biblioteca Judeţeană Mureş Hübners Who is Who, 2010. • Baza de date BJM
PISKOLTI
Gábor, pictor, prof; n. 24 iun. 1913,
Dej, CJ - m. 18 oct. 1970, TgM. Prof. la Col. Ref. A participat la toate expoziţiile organizate de UAP MS; Dej (1934-1956); lucrările lui figurează în colecţia Muzeului de Artă TgM. Lucrări publicate: - în colaborare: • Kulcsár Béla: album / Banner Zoltán. - Mv.: Mentor, 1998. - 99 p. Referinţe: • Művészeti hetek: Kolozsvár 1942 május 9-június 6. - Budapest: Országos Irodalmi és Művészeti Tanács, 1942. • A Barabás Miklós Céh képzőművészeti kiállítása / László Gyula előszavával. - Mv., 1943. • Erdélyi magyar művészek a XVIII - XX. században / M. Kiss Pál. Pápa: Pápai M. Kóny, 1990. - 204 p. • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p. • Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv 1 / szerkesztette Nagy Pál; [előszó] Csiha Kálmán. - 2., bővített kiadás - Mv.: Custos Kiadó, 1993. - XVIII, 232 p. • Erős várunk: Kollégiumi emlékkönyv / szerkesztette Nagy Pál. Mv.: Custos Kiadó, 1995. - 232 p. • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 258. • Astăzi, se deschide Expoziţia retrospectivă Piskolti Gábor (19131970) / Viorica Herdean. În: Steaua roşie, 30 iul. 1983, p. 3.
PLÁJÁS
István, liber profesionist, ing., artist
fotograf; n. 15 iun. 1953, TgM. Studii: Lic. (1968-1972); Şc. Postlic. Tehnică (1972-1974); IP, IS, Fac. de Mecanică (1974-1979). Membru al Fotoclub TgM (1980-1983, 1997-). Ing. mecanic Electromureş, TgM (1979-1998), din 1998, liber profesionist. Expoziţii personale: IS, Cantina studenţească (1977, 1979); Praid (2002), Expoziţie permanentă, Muzeul subteran (2003-2007); TgM (1979, 2002, 2007), Budapesta (2004), Kaposvár (2006); Ungaria; aproximativ 40 participări la saloane internaţionale FIAP. Obţine 35 premii în ţară: Craiova, Suceava, Oradea, Bucureşti, Buzău, Miercurea Ciuc, TgM. Realizează vederi tip carte poştală, aproximativ 60 feluri: TgM, Praid, Târnăveni; ilustrează cărţi. Lucrări publicate: - în colaborare: • Rapsóné öröksége: Tanulányok Parajd község múltjából / Csiki Zoltán, Ozsvát Pál, Horváth István. Deva: Corvin Kiadó, 2006. - 605 p. • Istoricul mineritului de la Salina Praid / Horváth István. - Praid: s.n., 1998. - 84 p. • Târgu Mureş: ghid fotografic = Marosvásárhely: képes útikalauz. - TgM: Prisma, 1998. - 104 p. • Parajd: [monográfia] / Parajd község Önkormányzatának kiadványa; szerkesztette Nagy Pál. Mv.: Impress, [1999]. - 23 p. • Múzsák fellegvára: Marosvásárhely/ Nagy Miklós Kund. - Budapest: Biró family kiadó, 2000 - Mv. - 140 p.
344
• Târgu-Mureş: Vitraliile din Sala Oglinzilor a Palatului Culturii = Marosvásárhely = Neumarkt = A Kultúrpalota Tükörtermének festett üvegablakai = Die Glasmaklereien Des Spiegels aals Im Kulturpalast =The Stained Glass Windows In the Hall of Mirrors of the Palace of Culture / Text: Asztalos Enikő; fotografii: Plájás István. -TgM: s.n., 2001. Referinţe: • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 128. • A XVII-lea bienală naţională de artă fotografică cu participare internaţională, TgM, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Decembrie 1997: [Catalog de expoziţie] / Red. Török Gáspár şi Bálint Zsigmond. - TgM: s.n., 1997. - 53 p. • Sibiu '98: 8th International Photographic Salon: [album]. - SB: s.n., 1998. - 64 p. • A XVIII-a bienală naţională de artă fotografică cu participare internaţională, Sălile de expoziţie ale Palatului Culturii, Octombrie 1999: [Catalog de expoziţie]. - TgM: s.n., 1999. - 48 p. • ART foto 2000: Fotoclub TgM. - TgM: Lyra, 2001, p. 50-53. • First International Photographic Salon: A XIX-a Bienală de Artă Fotografică = Mv. (23 iunie - 21 iulie 2001) - Odorheiu Secuiesc Székelyudvarhely (29 iulie - 30 august 2001): TgM: Catalog / Red. Zepeczaner Jenő, Bálint Zsigmond. - TgM = Mv.: s.n., 2001 Odorheiu-Secuiesc = Székelyudvarhely. - 76 p. • Tuenda Alteritas = Megtartó másság = Interetnica în metafore şi imagini/ Redactor=Szerkesztette Nagy Miklós Kund. - TgM: Dr. Bernády György Közművelődési Alapítvány, 2002. - 84 p.
PLOEŞTEANU,
Grigore, istoric, cercet., prof. univ.; n. 13 ian. 1943, Tm, TM - m. 28 dec. 2006, TgM. Studii secundare la Lic. nr. 3 „Eftimie Murgu” din Tm (1957-1960); studiile univ. la Fac. de Istorie-Filosofie a UBB CjN (19601965). Dr. în istorie cu teza: Paul Vasici, viaţa şi opera, CjN, Institutul de Istorie şi Arheologie din CjN (1979). Prof. la Şc. Gen. din Alioş, AR (1965-1967); cercet. stagiar (1967), cercet. şt. (1970), secretar al Cons. Şt. (1970-1974), cercet. şt. principal gr. III (1977), cercet. şt. principal gr. II şi dir. adj. al Institutului (1990), cercet. şt. principal gr. I (1992) şi dir. (1995-2006) al ICSU „Gheorghe Şincai” din TgM al Academiei Române. Activitatea de cercetare şt. orientată spre interferenţe româno-europene, istoria modernă a României şi istoria locală. Prof. univ. (din 1998-2006) la Fac. de Şt. şi Litere din cadrul UPM, TgM, titular al cursurilor de Istorie modernă universală, Istoria sudestului Europei, Revoluţia de la 1848 în Imperiul Habsburgic şi al cursurilor de masterat „Europa şi constituirea României moderne” şi „Proiecte de unitate europeană în secolele XVIII-XIX”. Red. şef al Anuarului Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”; membru al col. de red. al revistei Studia Universitatis Petru Maior, Seria Historia. Membru al unor soc. naţionale şi internaţionale: Comitetul Naţional al Istoricilor din România, Asoc. Istoricilor din Transilvania şi Banat, Comisia de istoria relaţiilor internaţionale (Milano) şi Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde (Secţia România), fiind totodată referent oficial în numeroase comisii de drd. la UBB, CjN şi la Univ. „Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Autor, coautor şi coordonator al numeroase cărţi, a susţinut peste 300 de comunicări ştiinţifice în România, Germania, SUA, Franţa, Republica Moldova, Ungaria; a
Ana Todea, Portrete mureșene participat la congresele internaţionale de istorie de la Stuttgart, Madrid; a organizat numeroase sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale de prestigiu, publică sute de studii şi articole în reviste de specialitate din ţară şi străinătate; peste 150 de articole publicate în periodice locale. Distincţii: Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de ofiţer; „Diploma de Excelenţă a judeţului Mureş;” „Diplomă de Excelenţă a Municipiului Reghin; Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române, pentru lucrarea Independenţa României (coautor, 1977); Premiul „N. Iorga” al Academiei Române pentru lucrarea Românii în conştiinţa Europei (vol. 1, 1994); premiul Fundaţiei „Vasile Netea”. Vol. coordonate (redacţie): Cercetări de ştiinţe sociale, vol 2. - TgM, 1987; Reghinul cultural. Studii şi articole, vol.1-8; Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai”, vol. 1-8, 1998-2005. Lucrări publicate: • Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. TgM: Veritas, 1994. - 320 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie Cantemir în Europa: Studii şi articole. - Vol. 2. - TgM: Editura Veritas, 2007. - 278 p. • Pavel Vasici: Viaţa şi opera. - TgM: Veritas, 2008. 337 p. • Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole. Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete. TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri. - TgM: Veritas, 2011. - 590 p. - în colaborare: • O pagină de istorie: Biserica de lemn din TgM / Grigore Ploeşteanu, Traian Duşa. - TgM, 1969. - 51 p. • Cetatea Târgu-Mureşului / I. Chiorean, Tr. Duşa, Gr. Ploeşteanu. - TgM, 1968. - 46 p. • Profiluri mureşene / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - 2 Vol. TgM. - Vol. 1: 1971. - 308 p. - Vol. 2: 1973. - 288 p. • George Bariţ şi contemporanii săi (coautor). - Vol. 2. - Bucureşti: Editura Minerva, 1975. - 434 p. • Independenţa României. Documente. - Vol. 3 (coautor). - Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1977. 338 p. • Mureş: Monografie / Coord.: Pavel Chiorean, Eugen Trâmbiţaş, Kovács György, Iulius Moldovan; Autori: Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu, Vasile Rus, Margareta Szilágyi, Ecaterina Szurkos, Ioan Şoneriu. - Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1980. - 299 p. • Epopeea de pe Mureş / Dr. Grigore Ploeşteanu; Vasile T. Suciu; Lazăr Lădariu. - TgM: Revista Vatra, 1985. - 329 p. • Reghinul cultural. Studii şi articole / Coord.: Dr. Gr. Ploeşteanu, M. Şara. - Vol. 1-8. - Reghin: Biblioteca Orăşenească, Biblioteca Mun. „Petru Maior”. - Vol. 1: 1982. - 84 p.; Vol. 2: 1990. - 240 p.; Vol. 3: 1994. - 260 p.; Vol. 4: 1999. - 288 p.; Vol. 5: 2001. - 333; Vol. 6: 2002. - 319 p.; Vol. 7: 2004. - 376 p.; Vol. 8: 2006. - 312 p. • Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-
1918 / Vasile Dobrescu; referent şt. şi cuvânt înainte dr. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UPM, 1996. - 302 p. • Interferenţe istorice şi culturale româno-europene / coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p. • Arheologie generală: note de curs / Nicoleta Man; recenzenţi: dr. Valeriu Lazăr ICSU „Gh. Şincai” TgM; dr. Grigore Ploeşteanu ICSU „Gh. Şincai” TgM. - TgM: Editura UDC, 1999. - 80 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol. îngrijit de Marin Şara; pref. Grigore Ploeşteanu. Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” - 180 p. • Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.: Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 152 p. • Sistemul de credit românesc din Transilvania, 18721918 / Vasile Dobrescu; referent şt. prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura UDC, 1999. - 348 p. • Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală: Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN: Presa Universitară Cjeană, 2000. - 472 p. • Utopia confederalismului paşoptist: Între vis şi realitate / Apostol Stan, Grigore Ploeşteanu. - Bucureşti: Saeculum I.O., 2001. - 255 p. • Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole / Ed. îngrijită şi prefaţă de Marin Şara - Reghin: Primăria Mun. Reghin, 2005 - Biblioteca Mun. „Petru Maior.” 204 p. • Monografia oraşului Târgu Mureş / Traian Popa; Studiu introductiv de prof. Grigore Ploeşteanu. - Ed. anastatică - TgM: Ansid, 2005. - Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, p. 5-45. Studii şi articole: • Paul Vasici medic progresist. În: Cercetări medicale, Editura Academiei RSR, 1968, p. 21-28. • Telegraful Român sub redacţia dr. Pavel Vasici. În: Centenarul revistei Transilvania, Sibiu, 1969, p. 133138. • Din corespondenţa lui V. Lucaciu şi I. Bianu. În: Studia bibliologica, Univ. Bucureşti, vol. 3, 1969, p. 729-745. • Un iluminist român în secolul al XIX-lea - Paul Vasici. În: Studii, tom. 24, nr. 1, 1971, p. 93-114. • Lectori români la TgM înainte de 1848. În: Vatra, nr. 3, iun. 1971, p. 17. • Societatea pentru un fond de teatru pe meleagurile mureşene. În: Centenarul Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român, Oradea, 1972, p. 143-149. • Aspecte din viaţa şi activitatea lui Vasile Lucaciu. În: Studii de istorie, filologie şi istoria artei, Editura Academiei RSR, 1972, p. 93-133. • Vechi biblioteci româneşti în judeţul Mureş. În: Revista bibliotecilor, Bucureşti, 25, 1972, nr. 8, p. 485487. • Avram Iancu cancelist, TgM, 1972, p. 41-55. • Documente referitoare la viaţa şi activitatea memorandistului Patriciu Barbu. În: Studii şi materiale. Vol. 3-4, MJM, 1972, p. 143-149. • Cantemir, personalitatea, ideile şi opera în Transilvania. În: Vatra, 3, nr. 8, 8 aug. 1973, p. 15. • Koordinaten der Entwicklung der rumänischen
345
Biblioteca Judeţeană Mureş Kultur în Siebenbürgen nach der Revolution von 1848. În: Deutsch-rumänisches Collegium, München, 1974, p. 52-59. • Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Ştefan Pascu, Cj, 1974, p. 541-549. • Paul Vasici şi Academia Română. Contribuţii documentare. În: Vatra, 4, nr. 10, 20 oct. 1974, p. 6. • Vasile Lucaciu şi George Bariţ sau continuitatea luptei pentru drepturile naţionale a românilor transilvăneni. În: Studii şi comunicări, SM, 1975, p. 97109. • Centenarul independenţei. În: Vatra 1976: 6, nr. 6, 20 iun., p. 5; nr. 7, 20 iul., p. 5; nr. 8, 20 aug., p. 5; nr. 9, 20 sept., p. 5; nr. 10, 20 oct., p. 5; nr. 11, 20 nov., p. 5; nr. 12, 20 dec. p. 4; 1977: 7, nr. 1, 20 ian., p. 2-3; nr. 2, 20 febr., p. 2-3; nr. 3, 20 mart., p. 5; nr. 4, 20 apr., p. 5; nr. 5, 20 mai, p. 3, 13. • Independenţa în documente. În: Vatra, 7, nr. 5, 20 mai, 1977, p. 2-3. • Theodor Diamant în mărturii străine. În: Vatra, 7, nr. 9, 20 sept. 1977, p. 3, 15. • Paul Vasici şi Principatele Române. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1977, p. 9-26. • Cancelişti români târgumureşeni în Revoluţia de la 1848. În: Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, p. 27-48. • Aspects diplomatiques de la guerre d’independence de la Roumanie. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 16, nr. 1, 1977, p. 67-86. • Războiul pentru independenţa României. Bibliografie de cercetare (coaut.). În: Revista arhivelor, 54, vol. 39, 1977, nr. 1, p. 106-108. • Din lupta lui Paul Vasici pentru drepturile românilor bănăţeni şi transilvăneni. În: Banatica, Reşiţa, vol. 4, 1977, p. 269-283. • Legăturile permanente ale ţinuturilor mureşene şi târnăvene ale Transilvaniei cu Ţara Românească şi Moldova în evul mediu. În: Mitropolia Ardealului, 23, nr. 10-12, oct. - dec. 1978, p. 711-726. • Octavian Tăslăuanu şi teatrul românesc din Transilvania. În: Octavian C. Tăslăuanu. Volum comemorativ, Miercurea Ciuc, 1978, p. 103-113. • Prezenţe româneşti în Magazin die Literatur des Auslandes. În: Vatra, 9, nr. 7, 20 iul. 1979, 100/D. • Noi mărturii diplomatice privind Unirea Principatelor. În: Vatra, 10, nr. 2, 20 febr. 1980, • Paul Vasici (1806-1881). În: Repere sibiene. Studii şi referate, 2, SB, 1980, p. 123-143. • Modest printre semeni. În: Vatra, 10, nr. 9, 20 sept. 1980, p. 114D, 1 foto. • Un martir mureşean: Vasile Pop. În: Marisia, TgM, 10, 1981, p. 229-244 (coaut.). • Aspecte ale vieţii intelectuale din Reghin în epoca modernă. În: Reghinul Cultural, 1, 1982, p. 23-40. • Alexander J. Cuza in Exil (1866-1873). Innerer Nachklang und diplomatische Implicationen. În: Revue Roumaine d’Histoire, t. 22, janvier-mars 1983, nr. 1, p. 47-58. • Noi mărturii şi precizări privind biografia şi activitatea lui Simeon Mangiuca. În: Banatica, vol. 6, 1981, p. 405-428.
346
• Ecoul Memorialului din 1882 în Maramureş. În: Marmaţia, 5-6, BM, 1979-1981, p. 248-261. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii politice şi culturale a românilor sighişoreni în epoca modernă (1849-1918). În: Marisia, 11-12, 1981-1982, p. 111-126. • Eroul martir Avram Iancu. În: Vatra, 12, nr. 3, 1982, p. 3; nr. 4, p. 3; nr. 5, p. 3; nr. 6, p. 5; nr. 7, p. 5; nr. 8, p. 3; nr. 10, p. 3; nr. 11, p. 2; nr. 12, p. 2. • Personalitatea şi opera lui Samuil Micu în conştiinţa posterităţii (până în 1918). În: Studia, Univ. BabeşBolyai, s. Historia, 1983, 28, p.4 6-61. (coaut.). • Canceliştii târgumureşeni în revoluţia de la 1848. În: Vatra, 13, nr. 8, 1983, Supl. B-D; nr. 9, Supl. C-D; nr. 10, Supl. B.C.; 14, nr. 3, 1984, Supl. A-D; nr. 4, 1984, Supl. A-D; nr. 5, 1984, Supl. A-D. • O viaţă dăruită naţiunii - Ioan Mihaly. În: Vatra, 14, nr. 7, 1984, Supl. A- D. • Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale româno-germane în epoca modernă (până la mijlocul sec. al XIX-lea). În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 2, 1984, p. 267-294. • Gheorghe Maior. În: Steaua roşie, 15 apr. 1984), p. 3. • Emilian Popescu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p. 3, 1 foto. • Andrei Ghidiu. În: Steaua roşie, 13 mai 1984, p. 3. • Vasile Dumbravă. În: Steaua roşie, 35, nr. 125 (27 mai 1984), p. 3. • Grigore Maior. În: Steaua roşie, 24 iun. 1984, p. 3, 1 foto. • Anton de Marki. În: Steaua roşie, 1 iul. 1984, p. 3. • Istoricul Traian Popa. În: Vatra, 14, nr.9, 20 sept. 1984, Supl. A-B. • Cărturari mureşeni: Absolon Todea. În: Steaua roşie, 30 sept. 1984, p. 3. • Mihail Orbonaş / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 14 oct. 1984, p. 3. • Augustin Horşia. În: Steaua roşie, 28 oct. 1984, p. 3. • Ariton Popa. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984, p. 3. • Anania Trombiţaş. În: Steaua roşie, 25 nov. 1984. • Mărturii privind ecoul în străinătate al Şcolii Ardelene. În: Vatra, 15, nr. 2, 10 febr. 1985, Supl. A-B. • Mărturii diplomatice inedite privind aspiraţia şi lupta pentru independenţă a poporului român. În: Vatra, 15, nr. 4, 20 apr. 1985, Supl. A. şi C. • Ecouri ale Supplexului. În: Vatra, 15, nr. 7, 20 iul. 1985, Supl. A. • Transilvania şi Războiul de independenţă. În: Vatra, 15, nr. 9, 9 sept. 1985, Supl. B şi C. • Un slujitor al naţiunii, târgumureşeanul Anania Trombitaş. În: Vatra, 15, nr. 11, 20 nov. 1985, Supl. C. • Die Vereinigung der rumänischen Fürstentümer und Preussen. În: CISH Xve Congres International des Sciences Historiques du 25 Aout en ler Septembre 1985, 3, Actes, Stuttgart 1986, p. 178-179. • O autobiografie inedită a cărturarului patriot Dr. Pavel Vasici. În: Vatra, 16, nr. 4, 20 apr. 1986, Supl. C. • Puterile europene şi actul istoric de la 9 mai 1877 (Noi mărturii diplomatice). În: Vatra, 16, nr. 6, iun.1986, Supl. A. • Vasile L. Pop, preşedinte al Astrei. În: Vatra, 16, nr. 10, oct. 1986, Supl. A.
Ana Todea, Portrete mureșene • Argumente pentru Marea Unire (A. Ghidiu şi Jung). În: Vatra, 16, nr. 11, nov. 1986, Supl. A. • Unirea Principatelor şi Prusia. În: Vatra, 17, nr. 1, ian. 1987, 190. Supl. A şi C. • Mărturii bavareze despre atitudinea Puterilor europene faţă de Unirea Principatelor. În: Cercetări de ştiinţe sociale, TgM, 3, 1987, p. 326-368. • Ecoul luptei românilor pentru Unirea Principatelor. În: Heidelberger Journal în Românii în istoria universală, Iaşi, 2, 1, 1987, p. 33-45. • Mărturii despre compromisul de la Osborne. În: Vatra, 17, nr. 5, mai 1987, Supl. C. • Ioan Buteanu - cancelist la TgM. În: Vatra, 17, nr. 6, iun. 1987, Supl. A. • Mărturii şi aprecieri străine despre Războiul de independenţă. În: Vatra, 17, nr. 7, iul. 1987, Supl. A, C. • Samuil Poruţiu către Simion Bărnuţiu (Două scrisori inedite din 1848. În: Vatra, 17, nr. 9, 1987, Supl. A, C. • Cancelişti târgumureşeni: Gheorghe Anghel şi Petru Manu. În: Vatra, 18, nr. 4, apr. 1988, Supl. A. • Petru Dobra. În: Vatra, nr. 5, mai 1988, Supl. A, D. • Petru Cermena. În: Vatra, nr. 6, iun. 1988, Supl. A. • Von der Aufklärung zur Eloge der Französischen Revolution. În: La révolution française et les Roumains, Iaşi, 1989, p. 321-331. • Unirea Principatelor. Mărturii străine. În: Vatra, 19, nr. 1, ian. 1989, Supl. A. • 22 de personalităţi reghinene. În: Reghinul cultural, Reghin, 2, 1990, p. 107-236. • O lucrare necunoscută despre răscoala lui Horea. În: Şcoala Ardeleană, 1, nr. 2, nov. 1991, p. 6. • Prusia şi revoluţia română de la 1848. În: Marisia, 15-22, 1992, p. 236-268. • Scânteia dumnezeiască (martie 1848 la TgM). În: Vatra, sept. 1992, p. 10, 12; nr. 10, oct. 1992, p. 9, 13. • Contribuţii privind memorandistul Ştefan Branea. În: Gazeta Reghinului, 13, nr. 7 nov. 1992, p. 3. • Ecouri ale revoluţiei române de la 1848 în presa germană, I-IV. În: Vatra, 23, nr. 3, mart.1993, p. 10, 12; nr. 6, iun. 1993, p. 11-12; nr. 7, p. 10, 19; nr. 8, p. 10, 16. • Un publicist de seamă - Grigore Maior (1859-1901). În: Marisia, TgM, 23-24, 1994, p. 289-344. • Receptarea „Descrierii Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir în lumea germană. În: De la umanism la iluminism, 1994, p. 67-78. • Receptarea operei istorice a lui A.D. Xenopol în Transilvania şi Banat. În: A. D. Xenopol. Omul şi opera. - TgM, 1995, p. 45-90. • Biblioteca lui Ioan Pop Maior. În: Pagini din istoria bibliotecilor reghinene, 1995, p. 29-47. • Mărturii inedite referitoare la Patriciu Barbu. În: Reghinul cultural. Vol. 3, 1994, p. 72-80. • Andrei Ghidiu. În: Reghinul cultural, Vol. 3, 1994, p. 212-219. • Dr. Emilian Popescu. În Reghinul Cultural. Vol. 3, 1994, p. 220-225. • Publicistul Traian H. Pop (1864-1908). Redactor al Gazetei Transilvaniei. În: Marisia, 24, 1996, p. 211-281 (coaut.). • Un susţinător al Unirii Principatelor - Arnold Ruge. În: Interferenţe istorice şi culturale româno-europene. TgM, 1996, p. 65-82.
• Presa din Germania şi revoluţia română de la 1848. În: Memoriile secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, S.4, T. 23, 1998. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 2000, p. 93-102. • Mărturii privind revoluţia de la 1848 a românilor transilvăneni. În: Allgemeine Zeitung (Augsburg). În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai, TgM, 2, 1999, p. 42-68. • Abonaţi mureşeni la presa românească în anul 1883. În: Reghinul cultural, 4, 1999, p. 85-90. • Adunările generale ale Astrei de la Reghin. În: Astra reghineană. - Reghin, 1999, p. 66-99. • Presa din Ungaria şi Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. În: Revoluţia de la 1848 în Europa Centrală. Perspectivă istorică şi istoriografică. - CjN: Editura Universitară Cjeană, 2000, p. 131-145. • Protopop Ilie Farago. În: Sângeorgiu de Mureş. 150 de ani de la Revoluţia din 1848-1849. - TgM: Editura Pax Historica, 2000, p. 42-47. • La violence et les Roumains aux XIXe et XXe siècles. În: Revue romaine d’histoire, t. 39, nr. 1-4, ian-dec., 2000, p. 169-187. • Activitatea istoriografică a lui Traian Popa. În: Recurs, TgM, nr. 16-31, 2001. • Publicistica istoriografică a lui Aurel Filimon. În: Aurel Filimon: Consacrare şi destin. - TgM: BJM, 2001, p. 122-135. • Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir în Franţa. În: Studia Universitas Petru Maior, s. Historia, 1, 2001, p. 46-66. • Activitatea despărţământului TgM al Astrei (până la 1918). În: Anuarul Arhivelor Mureşene, TgM, 2002, p. 167-180. • Anton Fr. Büsching şi Dimitrie Cantemir. În: Studia Universitatis Petru Maior, s. Historia, TgM, 2, 2002, p. 94-120. • Banca „Mureşana” şi Societatea de lectură „Petru Maior”. În: Reghinul cultural, 6, 2002, p. 165-172. • Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D. Cantemir la maghiari. În: Teleki-Téka - Emlekönyv, 2002, p. 433-444. • Domnia lui Alexandru D.Ghica (1834-1842) reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai”, TgM, 5-6, 2002-2003, p. 221-249. • Revoluţia de la 1848 din Tările Române reflectată în ziarul „Die Constitution” din Viena. În: Identitate naţională şi spirit european. Academicianul Dan Berindei la 80 de ani. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2003, p. 375-384. • Noi contribuţii privind receptarea Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir. În: Studia Universitatis Petru Maior, s. Historia, 2003, p. 97-111. • Opţiuni politice ale românilor din TgM şi Scaunul Mureş în anii 1860-1867. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 2, 2003, p. 148-163. • Academicianul dr. Pavel Vasici. Anii de învăţătură şi de studenţie. În: Simpozion, Gyula (Ungaria), 2003, p. 821. • Aspecte ale receptării operei lui Dimitrie Cantemir la maghiari (Secolul al XVIII-lea prima jumătate a secolului al XIX-lea). În: Simpozion, Gyula (Ungaria),
347
Biblioteca Judeţeană Mureş 2004, p. 49-65. • Receptarea personalităţii şi a operei lui Gheorghe Şincai (până la 1918). În: Libraria, TgM, 3, p. 167-197. • Aspecte ale activităţii politice a românilor reghineni în anii regimului liberal (1860-1867). În: Reghinul cultural, 7, 2004, p. 105-117. • Domnia lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul ICSU „Gh. Şincai”, 7, 2004, p. 101-116. • Receptarea Istoriei Imperiului Otoman de D. Cantemir în Italia. În: Studia Universitatis Petru Maior, s.Historica, 2004, p. 67-94. • Domnia lui Mihail Sturza (1834-1848) reflectată în Allgemeine Zeitung din Augsburg. În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai”, TgM, 8, 2005, p. 50-70. • Studiu introductiv şi cronologia biografiei la Traian Popa, Monografia oraşului Târgu-Mureş, TgM, 2005, p. 5-45. • 7 articole (voci) În: Enciclopedia istoriografiei româneşti. Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Referinţe: • Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p. 158. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 271-272. • Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 79. • Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010, p. 507-528. • Românii în conştiinţa Europei. Interviu cu istoricul dr. Grigore Ploeşteanu, dir. al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din TgM / Silvia Obreja. În: Târnava, 5, nr. 6-7-8, 1995, p. 1, 8, 9. • Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu: La 60 de ani / În: Cuvântul liber, 14 ian. 2003, p. 3. • Eveniment „Reghinul cultural” / Valentin Marica. În: Gazeta Reghinului, 14, nr. 1-2 (ian.- febr. 2003), p. 1. • Cuvântul liber, 18 mai 2005, p. 4, 1 foto. • Grigore Ploeşteanu. Curriculum vitae. Lista lucrărilor publicate (selectivă). În: Lumina, Ungaria, 2006, p. 34-39. • Iluminismul în actualitatea mureşeană / Narcis Martiniuc. În: Ziarul de Mureş, 30 sept.-6 oct. 2006, p. 24, 1 foto. • Întâlnire cu istoria [Valea Gurghiului-istorie şi spiritualitate]. În: Gazeta Reghinului, 16, nr. 9-10 (sept.-oct. 2006), p. 2, 1 foto. • Valea Gurghiului. Istorie şi spiritualitate / ISM. În: 24 ore mureşene, 21-23 oct. 2006, p. 4. • Monografia oraşului Târgu-Mureş/ ISM. În: Cuvântul liber, 18-20 nov. 2006, p. 4, 1 foto. • Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu (1943-2006) / ICSU „Gheorghe Şincai” TgM. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto. • Prof. univ. dr. Grigore Ploeşteanu 13 ianuarie 1943 - 28 decembrie 2006 / Colegii de la Universitatea „Petru Maior” din TgM. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 2, 1 foto. • Grigore Ploeşteanu. In memoriam / Acad. Alexandru Zub. În: Academica, nr. 58-59, ian.-febr. 2007, p. 71. • Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (I) (13 ianuarie 1943-28 decembrie 2006). In memoriam / Prof. univ. dr. Vasile Dobrescu. În: Cuvântul liber, 13 ian. 2007, p. 5. • Grigore Ploeşteanu - istoricul şi omul (II) (13ianuarie 1943 - 28 decembrie 2006) / Pr. protopop Nicolae Gheorghe Şincan. În: Cuvântul liber, 20 ian. 2007, p. 5, 1 foto. • Prea scurt răgaz răstimpul vieţii are… / Camil Mureşanu. În: Cuvântul liber, 10 febr. 2007, p. 2. • „Reghinul Cultural” - la a 8-a ediţie! / Mihai Bărdăşanu. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 2. • Istoricul Grigore Ploeşteanu (1943-2006). Încercare minibibliografică / Pr. Gh. Naghi, San Joe, CA. În: Meridianul românesc, 8 sept. 2007, p. 16, 1 foto. • In memoriam Grigore Ploeşteanu / A.C. În: Cuvântul liber, 17 dec. 2008, p. 2, 1 foto. • Monografia Pavel Vasici / Mihail Artimon Mircea. În: Cuvântul
348
liber, 18 dec. 2008, p. 1, 3. • „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.
PLOEŞTEANU, Mariana, cercet., istoric; n. 21 aug. 1944, Bârgău, MM. Cls. primare şi gimnaziul în satul natal şi în com. Cicârlău; lic. în SM (1962); Fac. de Istorie-Filosofie, UBB Cj (1967). Arhivist, Arhivele Statului TgM; muzeograf, dir. al MJM (1983-1985); bibliotecar, BJM (1985-1988); cercet. şt. în domeniul istoriei moderne a României la Institutul „Gh. Şincai” TgM al Academiei Române (1988-); editor de carte, a fondat Editura Veritas, unde editează cărţi din domeniul literaturii, teologiei, istoriei, medicinei, tehnicii. A îngrijit şi editat toate vol. postume ale istoricului Grigore Ploeşteanu (soţul ei), a publicat în format mic ediţiile princeps Eminescu, Coşbuc, Goga şi Învăţăturile lui Neagoe Basarab, în noua colecţie Albina. Distincţii: „Diploma de Excelenţă,” pentru dăruirea dovedită în editarea operei istoricului Grigore Ploeşteanu, acordată de Uniunea Scriitorilor şi Editura Ardealul (2011). Lucrări publicate: - în colaborare: • Poezii / Mihai Eminescu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. Ediţia princeps republicată în facsimil - TgM: Veritas, 1992. - 310 p. • Interferenţe istorice şi culturale româno-europene / Coord. Grigore Ploeşteanu. - TgM: Academia Română. ICSU, 1996. - 132 p. • Cruci în deşert: [versuri] / Valentin Marica. - Red. Mariana Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2000. - 42 p. • Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie Cantemir în Europa: Studii şi articole / Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi editată de Mariana Ploeşteanu. - Vol. 2. -TgM: Editura Veritas, 2007. - 278 p. • Pavel Vasici: Viaţa şi opera / Grigore Ploeşteanu. Ed. îngrijită şi editată de Mariana Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2008. - 337 p. • Românii în conştiinţa Europei: Studii şi articole / Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana Ploeşteanu. - Vol. 3. - TgM: Veritas, 2010. - 528 p. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - Ed. îngrijită şi ed. de Mariana Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010. - 698 p. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - Ed. Mariana Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. - 590 p. Studii şi articole: • Un fiu de seamă al Reghinului. În: Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană. 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului reghinean al Astrei. - TgM: Nico, 2010, p. 68-70. Referinţe: • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p. • Istorie şi istorici în România interbelică / Al. Zub. - Ed. a 2-a - IS: Junimea, 2003. - 452 p. • „Să ne preţuim valorile cât le avem lângă noi” / Alexandra Cristescu. În: Cuvântul liber, 19 dec. 2008, p. 1, 1 foto.
Ana Todea, Portrete mureșene • Calea spirituală Târgu Mureş - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec. 2006, p. 4, 3 foto.
PLOEŞTEANU,
Nicolae Dragoş, jurist, diplomat; n. 15 dec. 1973, TgM. Studii: Lic. „Bolyai Farkas” TgM; Fac. de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti (1995); cursuri postuniv. de drept internaţional privat, Fac. de Drept, Univ. Bucureşti (1997). Dr. în drept, cu teza: Stingerea şi încetarea efectelor tratatelor internaţionale, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti (2005). A urmat cursul International Law in Conflict organizat de George C. Marshall European Center for Securities Studies, Berlin şi cursul de drept umanitar organizat pentru diplomaţi de Centrul Univ. de Drept Internaţional Umanitar de la Geneva (2007). A fost angajat pe funcţie juridică la IPJM (1995-1997); cons. juridic, Ed. Veritas, TgM (1997-1998, 1999); prof. suplinitor, disciplina elemente de drept şi legislaţie, Grupul Şc. Economic din TgM (1998-1999); cons. în cadrul Cabinetului individual de avocatură „Ioan Sabău-Pop” din TgM (2000-2002). Între 1997-2000, a activat în calitate de colab. asist., apoi asist. univ. (2000-2002), lector (2002-2009) în cadrul UPM TgM, pentru disciplinele Drept Internaţional Public, Drept Internaţional Privat, Drept Constituţional român, Drept comunitar şi Drepturile omului. Din luna mart. 2006, este cons. juridic în cadrul MIRA; din aug. 2006 este şef al Serviciului drept internaţional, drept comunitar şi drepturile omului, Direcţia Gen. Juridică; apoi din oct. 2009, ocupă funcţia de dir. gen. adj. al Direcţiei Generale Resurse Umane din cadrul MIRA. A susţinut comunicări la numeroase sesiuni ştiinţifice şi simpozioane de specialitate. A publicat caiete de seminar (UPM) la disciplinele Drept constituţional - Teoria generală a constituţiei (2005), Drept internaţional public - Principiile dreptului internaţional public, Izvoarele dreptului internaţional public, Subiectele dreptului internaţional public, Răspunderea în dreptul internaţional public (2003-2004), Scurtă istorie a dreptului internaţional, Elemente de dreptul tratatelor, Răspunderea internaţională a statelor (2004-2005); 5 caiete de seminar în domenii ale dreptului internaţional public (2006-2009). Autor şi coautor al proiectelor de cercetare: Măsuri de protecţie şi conservare a Parcului Naţional Călimani; Interferenţa sistemelor de drept al României, Italiei, Ungariei şi Uniunii Europene în sfera raporturilor de drept international privat (2004); The construction of a wall - means for settling internaţional disputes (2004-2005); participant la proiectul Consecinţe practice ale apartenenţei la Uniunea Europeană pentru activitatea judiciară (2007); a făcut parte din col. special pentru definitivarea proiectului Codului de procedură administrativă al României şi elaborarea tezelor prealabile (2007); participant la grupul interministerial privind aplicarea sancţiunilor internaţionale în România, coordonat de MAE; membru în cadrul Comisiei Naţionale de aplicare a dreptului umanitar internaţional; membru în Comisia Naţională Interministerială pentru elaborarea poziţiilor României la Curtea de Justiţie a
Comunităţilor Europene; secretar al Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul MAI (2006); membru în comisiile pentru examenul de licenţă la UPM (20002002); coordonator şi organizator al unor concursuri studenţeşti: „Rene Cassin”, Strasbourg, Franţa (2000), „Fiat Justiţia”, UPM, TgM (2000-2002); coord. a peste 60 de lucrări de licenţă ale studenţilor. Lucrări publicate: • Drepturile omului şi poliţia, vol. Studii de Drept, Univ. de Vest din Tm, Statul de drept - realităţi şi perspective, 1999. • Drept românesc contemporan - culegere de studii, publicat sub egida Academiei Central Europeană de Ştiinţe şi Arte. - TgM: Editura Veritas, 2000. • Încetarea tratatelor internaţionale. - TgM: Editura Veritas, 2009. - 311 p. - în colaborare: • Actele şi măsurile procurorului. Controlul şi căile de atac relative la acestea / I. Sabău-Pop; N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională de Comunicări TgM 2001. - TgM: UPM TgM, 2002. - Vol. 1, p. 135-145. • The penal regulations of slunder and insult fact by media in reflection of C.E.D.O. dispozitions / The legal science realities and perspectives. - Berlin: Ed. Muntenia&Leda şi Propeller-Verlag, 2001. • Funcţia de mediere exercitată de preşedintele României în legătură cu cele trei puteri ale statului / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Sesiunea naţională de Comunicări TgM 2001. - TgM: UMP TgM, 2002. - Vol. 1, p. 163-169. • Reflecţii privind infracţiunea de calomnie prin presă (I) / I. Sabău-Pop, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională de Comunicări Târgu Mureş, 2001. - TgM: UMP TgM, 2002. - Vol. 1, p. 214-222. • Atribuţii ale Guvernului în domeniul politicii externe / H. Dumbravă, N. Ploeşteanu. În: Sesiunea naţională de Comunicări Târgu Mureş 2001. - TgM: UMP TgM, 2002. - Vol. 1, p. 222-226. • Clauza rebus sic standibus. În: Dezvoltare şi performanţe universitare prin cercetare la început de mileniu. - CjN: Editura Riso Print, 2002, p. 596-602. • Aspecte politico-diplomatice privitoare la Tratatul Briand-Kellogg. În: Drept şi Relaţii internaţionale. Curs postuniversitar. - Bucureşti: Editura VISPrint, 2002, p. 670-679. • Somaţia de plată / A. Boantă, N. Ploeşteanu. În: Proceedings of 27th Anual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences. - Vol. 2. Montreal: Polytechnic International Press, 2003. • Mecanismele internaţionale de sancţionare a crimelor internaţionale prin prisma principiilor şi tezei răspunderii / A. Pătraşcu, N. Ploeşteanu. În: Economia şi societatea românească la începutul mileniului trei. Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 150-157. • Subiectele tratatelor internaţionale. În: Economia şi societatea românească la începutul mileniului trei. Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 157-167. • Consideraţii privind infracţiunea de înşelăciune în convenţii, prevăzută de art. 215 al. 1,3 şi 4 din Codul penal / N. Ploeşteanu, M. Sabău, A.O. Sabău. În: Economia şi societatea românească la începutul mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p.
349
Biblioteca Judeţeană Mureş 167-173. • Implicaţiile contractului de mandat privind răspunderea penală în cazul faptelor de fals intelectual şi înşelăciune / I. Sbău-Pop, aN. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Economia şi societatea românească la începutul mileniului trei. - Vol. 3. - TgM: UMP TgM, 2003, p. 173-185. • Aplicarea normelor de ius cogens în dreptul internaţional. În: Proceedings of 27th Anual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciets. Vol. 2. - Montreal: Polytechnic International Press, 2003, p. 59-63. • The correlations of constitutional dispositions with European regulations / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Proceedings of MicroCad 2003. International Scientific Conference, University of Miskolc, 2003, p. 77-83. • Globalisation effects of international relations behaviour of south-eastern Europe / L. Dogaru, N. Ploeşteanu. În: Proceedings of MicroCad 2003. International Scientific Conference, University of Miskolc, 2003, p. 21-25. • Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii Constituţiei României. Culegere de studii. - TgM: UMP TgM, 2004. - 290 p. • Raportul drept intern-drept internaţional şi dispoziţiile Legii de revizuire a Constituţiei României. În: Implicaţiile teoretice şi practice ale revizuirii Constituţiei României. - TgM: UMP TgM, 2004, p. 79101. • Human Rights and Romanian’s Integration in the E.U. / N. Ploeşteanu, F. Zaharia. În: Proceedings of 29th Anual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences. - Vol. 1. - SB: Editura Alma Mater, 2004, p. 539-543. • The issue of state succession regarding the Republic of Moldova in the international context / N. Ploeşteanu, F. Zaharia. În: Caietele Sesiunii Ştiinţifice a Academiei Române. - CjN: Editura Argonaut, 2004. • Dreptul tratatelor. Noţiuni de teorie şi practică / N. Ploeşteanu, V. Duculescu, A. Pătraşcu, F. Zaharia, A. Boantă. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2005. - 450 p. Studii şi articole: • Faptele de calomnie şi insultă prin presă reglementate de codul penal român în lumina dispoziţiilor Convenţiei Europene a drepturilor omului. În: Revista Universităţii Tibiscus, 2002. • Reflections regarding the possibility of controling the normative administrative documents by solicitors instance / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 30-37. • Problema recunoaşterii în dreptul internaţional public (I,II) / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Curentul Juridic, nr. 1-2, 2002, p. 76-84; nr. 3-4, 2002, p. 84-91. • Rebus sic stantibus rule (I, II) / N. Ploeşteanu, A. Moldovan. În: Curentul Juridic, nr. 1-2, 2003, p. 9-16, 16-24. • The Principle of Soveregnity and non intervention in the internal affairs of a state în international law. În: Curentul juridic, nr. 3-4, 2003. • Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În: Annales Universitatis Apulensis, nr. 4, 2003, p. 179-183.
350
• Capacitatea părţilor de a încheia tratate internaţionale / N. Ploeşteanu, A. Boantă. În:Curentul juridic, nr. 1-2, 2004. • Aspecte relevante privind relaţiile dintre România şi Ucraina desfăşurate după Revoluţia Română din decembrie 1989. În: Studia Universitatis Petru Maior. Historia, nr. 4, 2004, p. 191-208. • Convenţia de la Bologna şi Specializarea Administraţia-Publică în învăţământul românesc. În: Volumul Universităţii Ovidius, Constanţa, 2005. • Consideraţii privind sistemul de drept internaţional privat italian. În: Curentul juridic, nr. 1-2, 2004. • Economic Freedom and the Right to Legal Assistance. În: Sampark Journal of Global Understanding - Human Rights issue, 2005. • Capacitatea prefectului şi instituţiei prefectului de a încheia acorduri internaţionale supuse dispoziţiilor Legii 590 / 2003 privind tratatele internaţionale. În: Caietul ştiinţific, nr. 8, 2006, Institutul de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”. • Câteva probleme privind exprimarea consimţământului României de a deveni parte la anumite tratate internaţionale în contextul aderării la Uniunea Europeană. În: Caietul ştiinţific, nr. 9, 2007, Institutul de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”. • Despre posibile coordonate juridice şi raţionamente ale Curţii de Justiţie în cauzele Zurita şi Cabrera. Dreptul la libera circulaţie al resortisanţilor ţărilor terţe. În: Revista Română de Drept Comunitar, nr. 3, 2009, p. 69-92. Referinţe: • Baza de date BJM • CV
PODARIU,
Teodor, folclorist, prof.; n. 1907, Pintic, BN. - m. ? Braşov. Studii: Lic. „George Coşbuc” din Năsăud; univ. la Cj. Red. al ziarului Patria (Cj); prof. la Lic. „Al. Papiu Ilarian” (1934-1935); preş. al Soc. „Tinerimea Română”. Colab. la Comoara satelor, Foaia interesantă (Orăştie). Lucrări publicate: • Flori de pe Câmpie. - SB: Biblioteca poporală a Asociaţiunii, 1929. - 96 p. Referinţe: • Bibliografia poeziei noastre populare: folklor român versificat cuprins în volume şi broşuri 1830-1935: Autori români în ordine cronologică şi alfabetică / G. T. Niculescu-Varone. - Ed. a 2-a. revăzută şi completată - Bucureşti: s.n., 1936. - 88 p. • Folclorul şi folcloriştii mureşeni / Vasile Netea. - TgM, 1983, p. 122-126. • Raţiune şi credinţă / Ion Chelcea. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, p. 322. • Dicţionarul etnologilor români / Iordan Datcu. - Vol. 1- 2. Bucureşti: Saeculum I.O., 1998. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005. • Memorii / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2010, p. 19, 44, 50, 89. • Trei folclorişti mureşeni / Nicolae Albu. În: Glasul Mureşului, 1, nr. 1 (22 nov. 1934), p. 2.
POENARU, Emil (Mesaroş), prof., pr. gr-cat.; n.
Ana Todea, Portrete mureșene 10 oct. 1902, Haranglab, MS - m. 6 mai 1993, BV. Studii: Şc. prim. în Târnăveni; secundare la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1925); Fac. de Știinţe a Univ. din Cj (1925-1929); Academia Teologică din Blaj. În timpul studenţiei este preparator la Grădina Botanică (dir. Alexandru Borza) din Cj; prof. suplinitor la Lic. „Sf. Vasile”; predă geografia şi la Şc. normală de învăţători, ambele în Blaj. Hirotonit pr. (1935); câţiva ani a deţinut funcţia de dir. al Şc. de ucenici din Blaj. A colaborat la lucrarea Judeţul Târnava-Mică; a scris articole diverse la publicaţiile blăjene; Unirea, Unirea poporului. După 1948 se stabileşte la BV. Lucrări publicate: - în colaborare: Judeţul Târnava-Mică (schiţă monografică). S.l.: s.n., 1943. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 178-179.
POJAN, Romeo Ştefan, prof., activist de partid; n. 18 mai 1921, Ţelna, AB - m. 11 sept. 1994, TgM. Red. la Radio TgM (1958?); activist de partid ( până în 1974); dir. al BJM (15 apr. 1974- 15 dec. 1979); transferat în funcţia de dir. la Teatrul Naţional TgM (1979-1984). Lucrări publicate: • Monografia - cronica scrisă a comunei Gorneşti. - TgM, 1971. - 72 p. - în colaborare: • Biblioteca Judeţeană Mureş / Coord.: Romeo Ştefan Pojan; autori: Dimitrie Poptămaş, Mészáros Iosif. TgM: 1979. - 64 p. Referinţe: • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p. • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 74, 81. • Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Nico, 2008, p. 179-203.
POKORNY Attila,
sculptor; n. 2 mart. 1977, TgM. Absolvent al Lic. de Artă TgM (1991-1995) şi al Academiei de Arte şi Design, Secţia sculptură, CjN (19962001), prof.: Kolozsi Tibor, obţine bursă la Academia de Arte Frumoase din Budapesta (2000). Funcţionează ca restaurator de ceramică la MJM (2004). Expoziţii personale: Galeria „Bernády” TgM (2004); Galeria „Gönczi Ferenc”, Zalaegerszeg, Ungaria (2004). Expoziţii de grup: „Student-Art”, MS (1997); Grupul Factor, CjN (1999); Expo „Barabás M. Céh”, CjN; Expo „Bolyai János”, TgM; Expo UAP, TgM (2002); Mini-Stone Plastic Biennale, Budapesta, Ungaria; Bienala de desen, Arad; Expo UAP, TgM (2004). Lucrări monumentale: relief Kossuth Lajos, Baraolt (2002); restaurarea Statuii Libertăţii din Arad (2003); bustul Rákóczi Ferenc al IIlea, MS (2004). Membru în Asoc. „Barabas Miklos Céh” de artă (2002), Asoc. de sculptori „BAZIS” din Pécs,
Ungaria (2006). Lucrări publicate: - în colaborare: • Magvetés: hittan óvodásoknak: tanári kézikönyv / Demeter Irén, Bereczki Margit; Illusztráció Pokorny Attila, Szilágyi László. - Mv.: Appendix, 2002. - 217 p. Referinţe: • Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 110. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 554. • Bastion: revistă de atitudine culturală, nr. 2, aug. 2005. • Népújság, 2004. febr. 14; 2005. májes 6; 2009. sept. 17, p. 2. • Tárlatnyitó a bástyában: A pillanat farsangja / Nagy Botond. În: Népújság, 2006. febr. 7., p. 5.
POL, Alexandru, prof., pr. gr.-cat.; n. 15 dec. 1906, Băla, MS - m. 15 dec. 1985, Cj, înmormântat la Blaj (AB). Studii: Şc. prim. în satul natal; gimnaziul la Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM; Lic. Comercial din TgM (1927); Academia Comercială din Cj (1927-1930); în particular a studiat la Academia teologică din Blaj. Hirotonit pr. în 1940. Funcţionar la Inspectoratul şc. Cj; prof. la Şc. sup. comercială de băieţi din Blaj, predă contabilitatea şi matematica (1931-1948); prof. la Lic. comercial din Ocna MS (1948-1951); prof. de contabilitate şi matematică la Lic. comercial de fete din Cj (1951-1955). Contabil la Întreprinderea de construcţii electrice şi gaz din Cj (1955-1958); prof. la cursuri de contabilitate din Cj (1958-1961); contabil la Trustul de instalaţii gaz şi electricitate (1961-1966), de unde s-a pensionat. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 277. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 289.
PONGRÁCZ Antal Sándor, campion sportiv la scrimă, medic stomatolog, n. 18 mart. 1948, TgM - m. 18 mart. 2008, TgM. Licenţiat al IMF TgM, Fac. de Stomatologie (1972). Cadru didactic titular, asist. univ. la Fac. de Stomatologie, IMF TgM (1972-1980); apoi cadru didactic asociat al aceleiaşi instituţii; medic primar stomatolog în specialitatea stomatologie generală. Activitate şt. concretizată în peste 35 de lucrări în domeniul medicinei dentare, publicate sau comunicate în ţară sau străinătate; autor de cursuri univ. Membru în numeroase soc. şt. din ţară şi străinătate, preş. al CMDR MS (2004-2006). Membru al Clubului Sportiv Univ. TgM. A cucerit titlul de campion mondial de tineret la Campionatele Mondiale de Scrimă de la Teheran (1967); a participat la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice: München, ocupând locul IV (1972), Montreal, locul VI cu echipa de spadă a României (1976), Moscova, locul IV (1980). Referinţe: • Jubileumok, sorsok, emberek: Mv. neves sportolói / Rád Sándor. TgM: Lyra, 1996. - 104 p. • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - Vol. 2: L-Z, 1997, p. 131. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 479.
351
Biblioteca Judeţeană Mureş • Fénymagasban, fönti mélyben: Pongrácz Antal - emlékkönyv / Összeállította Dr. Pongrácz Mária. - Mv., Mentor Kiadó, 2009. - 167 p. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 555. • Pongrácz Anton [Necrolog]. În: Cuvântul liber, 19 mart. 2008, p. 4. • Dr. Pongrácz Anton 1948-2008 / Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din TgM, în: Cuvântul liber, 20 mart. 2008, p. 2.
POP, Anastasia, n. Maniu, prof.; n. 1879, Zagra, BN - m. 12 iun. 1975, Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal; Şc. Civilă (medie) la maicile ursuline din SV; Şc. Normală şi IPed. Superior la maicile Notre Dame din Calacea. A obţinut diploma de prof. cu distincţie în 1907. După terminarea studiilor, a intrat în învăţământ, activând în cadrul mai multor şc.: Şc. Medie „Sancta Ursula” din SB (1907-1918); Şc. Medie Gr.-Cat. de Fete din Blaj (1919-1920); Gimnaziul de Fete din TgM (1920-1921), pe care l-a inaugurat şi condus, transformându-l în actualul Lic. „Unirea”; Lic. Gr.-Cat. de Fete din Blaj (1921-1939), unde va fi dir. din toamna anului 1937 până în oct. 1939, când se pensionează. În viaţa publică, a activat în cadrul Reuniunii Femeilor Gr.Cat. Române din Blaj, fiind preş. între 1929-1935, apoi la Crucea Roşie, filiala Blaj. Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 140-141. • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti, 1994, p. 150-151.
POP, Aron, pictor de icoane; n. Vaidacuta, MS - m. sf. sec. XVIII. Pictor de icoane activ în ultimele decenii ale secolului XVIII în zona Reghinului. În pronaosul bisericii de lemn din Băiţa (MS) se conservă două icoane pictate pe lemn, reprezentând pe „Arhanghelul Mihail” şi „Sf. Nicolae”, ce provin de la vechea mănăstire Băiţa, semnate de Aron Pop, Toader Pop şi Pavel Dumbrăvi(an), anul 1779, sept. 13. Pictura este de tradiţie postbrâncovenească, de factură populară. Referinţe: • Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIIIXVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998, p. 300. • Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009. • Vechi inscripţii româneşti din judeţul Mureş (sec. XV-XVIII) / M. Porumb. În: Marisia, 8, 1978, p. 114.
POP, Călin Ovidiu, restaurator; n. 11 mart. 1968, TgM. Studii: Şc. Gen. nr.2 (19781982) şi Col. Unirea TgM (19821986); Univ. Spiru Haret, Bucureşti (1992-1996); Univ. „Lucian Blaga” SB (2000-2005). Dr. în istorie cu teza: Carte și societate pe Valea Superioară a Mureșului în sec. XVIIXVIII, Univ. Oradea (2010). Restaurator carte veche, MJM (1988-). Specializări: atestat restaurare documente, Ministerul Culturii (1992); atestat restaurare legătură artistică, Ministerul Culturii (1997). Lucrări publicate: - în colaborare: • Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd.
352
Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p. Referinţe: • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Mureş, 2004, p. 55. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 94. • Călin Pop: „Doctorul” cărţilor de patrimoniu / Claudia Sas. În: Adevărul de seară, 2 apr. 2010, p. 16, 1 foto. • „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr. 2007, p. 6, 1 foto.
POP,
Ciril, paroh, prof.; n. Idrifaia, jud. Târnava Mică (MS) - m. cca mijlocul sec. XIX. Studiile secundare le-a făcut probabil la Blaj, unde, în preajma anului 1800, termină teologia. Între 1803-1805 activează ca prof. la „gramatişti”, apoi este paroh în Cisteu. Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 45.
POP,
Dora, pictor; n. 19 oct. 1935, Miercurea
Nirajului (MS). Studii: IAP „Ion Andreescu” din Cj (1961). Călătorii de studii: Cehoslovacia, Polonia, Norvegia, Bulgaria (1955); Franţa, Italia, Ungaria (1956); Bulgaria (1957). Din 1962 participă la expoziţii colective la Cj și BM. Lucrează pictură de şevalet, grafică de carte, afiş. Lucrări în muzeul din BM şi alte colecţii. Referinţe: • Dicţionarul artiştilor români contemporani / Octavian Barbosa. Bucureşti: Editura Meridiane, 1976. - 536 p.
POP, Emil Pavel, sportiv pugilist; n. Reghin, MS. A activat la cluburile Voinţa Reghin, Electromureş TgM, CS Mureşul TgM; s-a stabilit în Spania, a trecut la box profesionist (2005); s-a transferat la Clubul spaniol Gava (2006), apoi la Tundra (2011). A fost de 5 ori campion zonal în România, 6 medalii la campionatele naţionale de arte marţiale de contact; campion naţional pe echipe (2000); vicecampion la cupa Spaniei de kickboxing; campion european la kickboxing full contact, categoria superpană, versiunea UWKF (2009); campion mondial la aceeaşi categorie (2011), antrenat de Manuel del Rio. Referinţe: • Emil Pop, campion mondial la kickboxing / Mihai Vereţ. În: Zi de zi, 10 aug. 2011. • www.ziuaconstanta.ro
POP, Filip, pr. gr.-cat., prof; n. 13 febr. 1907, Caşva, MS - m. 4 ian. 1993, Caşva, MS. Studii prim. în satul natal, secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM (1919-1927); Academia Teologică din Blaj; după un an este trimis, ca bursier, la Fac. de Şt. din Bucureşti, luându-şi licenţa în fizică-chimie. În 1931 este numit prof. suplinitor la Catedra de Fizică-Chimie a Lic. „Sf. Vasile” din Blaj. Este hirotonit pr. celibe în 1934. Din 1938 activează ca prof. la Şc. Normală de Învăţători din
Ana Todea, Portrete mureșene Blaj, ocupând şi funcţiile de rector al internatului, apoi subdirector al şc. Este prof. şi dir. al Şc. Normale din Năsăud (1945), prof. al Lic. „G. Coşbuc” din acelaşi oraş (1946-1947); revine la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (19471948), apoi la Lic. „Radu Negru” din Făgăraş. La 28 iul. 1951 este arestat pentru credinţa sa, judecat, condamnat şi eliberat în 1955. Este prof. la Lic. „Al. Sahia” din Târnăveni (1956-1957), apoi chimist la Laboratorul Spitalului de Stat din Târnăveni (1957-1969) până la pensionare. Publică articole în revista Blajul. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754-1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 193-194. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 276.
POP,
Gheorghe, artist plastic; n. 1 sept. 1964,
Reghin (MS). Studii: Lic. „Ion Vlasiu” din TgM (1985). Membru al AAP MS (1988). Participă cu lucrări de pictură şi sculptură la expoziţii de grup şi colective în TgM: Sala „Unirea,” Cetatea Medievală; la târguri de artă şi meşteşuguri: TgM, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Bucureşti, Frankfurt, Valencia. Tabere de creaţie de pictură de iarnă şi toamnă de la Sovata (1989, 20062007). Practică sculptura în lemn şi metal, modelează şi pictează în ulei pe pânză. A lucrat în domeniul sculpturii în Ungaria, Germania, Spania. Referinţe: • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 95.
POP,
Ioan, pr. gr.-cat.; n. 23 ian. 1886, Socolu de
Câmpie, MS - m. 4 febr. 1956, Ercea, MS. Cls. prim. în localitatea natală; Gimnaziul inferior, la maghiari în loc. Voivodeni; Lic. rom.-cat. în TgM; Institutul teologic din Blaj (1911). Hirotonit pr. în 8 nov. 1911, numit adm. parohial, apoi paroh în Ercea timp de 40 de ani. Ales membru al CNR; participă la MAN de la Alba Iulia; membru al PNR; apoi al PNŢ; cons. jud. (19261930, 1930-1934); membru în Comitetul jud. (1936); membru în secţiunea silvicultură a Camerei de Agricultură; membru în Cons. com. Ercea (1926-1938). A fost preş., casier şi contabil la Banca populară, soc. cooperativă, „Erceana” din comuna Ercea (1920); membru în cons. de adm. la Banca de credit, comerţ şi economii „Ajutorul” din Teasca şi la „Mureşiana”, Institutul de credit şi economii din Reghin; preş. cercului cultural din Ercea (1936). Nu se refugiază, rămâne alături de locuitori în perioada ocupaţiei. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981, p. 69, 89, 128, 261. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p. 21. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura Ardealul, 2000, p. 174-176.
• Şematism, Blaj, 1923, p. 41; 1929, p. 38; 1932, p. 43; 1937, p. 47; 1938, p. 139. • Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 / Traian Bosoancă. În: Marisia, TgM, 25, p. 312, 315.
POP, Ion Petru, grafician; n. 18 mart. 1942, Cheia Turzii, CJ. Studii: IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia grafică (1966). Membru titular al UAP din 1969. Prof. la Şc. Populară de artă TgM (19671971); grafician la revista Vatra (19711974); muzeograf principal la Oficiul jud. pentru Patrimoniul Cultural naţional (1975-1979); designer la Uzina de materiale fotosensibile TgM; prof. la Lic. de Artă TgM (1990-1992); designer la Centrul Naţional de investiţii şi inovaţii (1992-1994). Expoziţii personale: Galeriile „Vatra”, TgM (1979); Centrul Cultural Român, Budapesta (1994). Expoziţii de grup: participă la toate expoziţiile jud. (1967-1997); TgM, CjN, Bucureşti. Expoziţii republicane de grafică: Bucureşti. Creaţie design: în cadrul Uzinei de materiale fotosensibile: ambalaje foto pentru piaţa românească şi străină; proiectarea şi realizarea standului României la Expoziţia internaţională de inventică, Nüremberg, Germania (1992); Albumul „Sighişoara”, pentru Birourile de Promovare şi Informare Turistică ale Autorităţii Naţionale pentru Turism, Edipres Tipo. Lucrări în muzee de stat din România şi particulare din Ungaria, Austria, Germania, Belgia, Olanda, SUA. Tabere de creaţie: Tabăra internaţională de Artă Plastică de la Hajdubószörmeny, Ungaria (1969); Tabăra de creaţie de la Sângeorgiu de MS (2002-2003). Lucrări publicate: - în colaborare: • Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Vol.1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN: Editura Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p. • Florile dalbe, flori de măr: colinde / Vasile Conţiu; coperta Ion Petru Pop. - TgM: 1996. - 309 p. • Judeţul Mureş: [album] / Autorul textului Mihail Art. Mircea; prezentarea artistică Ion Petru Pop. - Ed. a 2-a TgM: Edipres Tipo, 1997. - 136 p. • Alb pe alb: Poeme / Nicolae Băciuţ; grafică de Ion Petru Pop. -TgM: Tipomur, 2003. - 76 p. Referinţe: • Solstiţiu la Echinox: poeme / Nicolae Băciuţ. - TgM: Tipomur, 2002. - 32 p. • Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 111. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - Vol. 4: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 274-275. • Revista „Arta plastică, nr. 5/1967. • Salonul judeţean de artă plastică / Doru Mureşan. În: Steaua roşie, 25 dec. 1982, p. 3.
POP,
Iosif, protopop gr.-cat., vicar arhiepiscopesc, prof.; n. 10 nov. 1896, Ocna Dejului, CJ - m. 19 oct. 1986, TgM. Şc. prim. în satul natal; lic. la Dej şi Oradea (1914); teologia la Budapesta; licenţiat în şt. la Cj (1919). Prof. la Lic. „Gheorghe Şincai” din BM (19191920); prof. la Lic. „Sf. Vasile” din
353
Biblioteca Judeţeană Mureş Blaj (1920); a predat chimia şi fizica; adm. parohial în satul Galţiu (AB). Protopop la TgM (1938-1944); vicar arhiepiscopesc pentru jud. MS, Ciuc, Odorhei şi Treiscaune; canonic onorar (1943). După retrocedarea Ardealului a reînfiinţat Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM, fiind dir. (1 oct. 1944 -2 mart.1945); apoi ocupă diferite funcţii modeste la Şc. de ucenici, la Plafar, casier la Magazinul de plante medicinale din TgM, până la pensionare (1956). A fost un luptător împotriva comunismului; arestat pentru credinţă, în cadrul bisericii clandestine organizată de episcopul Al. Todea; condamnat în apr. 1952; a trecut prin Gherla şi lagărele de muncă forţată. Lucrări publicate: • Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. - Pref. de Pr. Protopop Liviu Sabău; Ed. îngrijită şi postfaţă de Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. -TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 2004. - 230 p. Referinţe: • Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / PusztaiPopovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi és Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943. • Liceul Alexandru Papiu-Ilarian la 75 ani. - TgM: s.n., 1994. - 219 p. • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti, 1994, p. 171-172. • Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt. Constantinescu. - CjN: Renaşterea, 1995, p. 61. • Cardinalul Iuliu Hossu / Ierom. prof. univ. dr. Silvestru Aug. Prunduş - OSBM, Pr. prof. Clemente Plaianu. - CjN: Editura Unitas, 1995. - 470 p. • Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului / Cicerone Ioniţoiu. - Vol.1. - Bucureşti: Hrisovul, 1996, p. 348. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj: Buna Vestire, 2003. - 189 p. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 277-278. • Limba română şi cultivarea ei în preocupările Astrei / Teodor Ardelean. - CjN: Editura Limes, 2009, p. 125. • Directori (1919-2009). Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” la 90 de ani / Simion Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2009, p. 21. • Dascălii „Papiului” / Simion Virgil Bui, Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Nico, 2011, p. 73. • Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban, Procesul din Vinerea Mare, TgM, 2000 [Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea. Blaj, 11, nr. 5 (mai 2000), p. 19. • Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: Anuarul Arhivelor Mureşene, 1, 2002, p. 278-286. • Corespondenţa unor intelectuali din Reghin cu Ioan Micu Moldovan între 1862-1885 / Ioana Botezan. În: Reghinul cultural, 7, 2004, p. 118-129.
POP, Leontina, solistă de muzică populară; n. 6 ian. 1958, Gurghiu, MS. Studii: Lic. Forestier TgM (1975); Şc. Populară de Artă, cls. prof. Vasile Conţiu; Academia de Muzică, „Gheorghe Dima”, secţia ped., CjN. Solistă la Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” TgM (1982). Participă la festivaluri, ca: Doine şi balade, Slobozia; la Moineşti, unde a primit „Retorta de cristal”;
354
Flori de pe Mureş; laureată la festivalul Cântarea României, locul I (1980). Înregistrează doine, balade, cântece de joc, de nuntă la Radio Bucureşti, dirijor George Vancu, Radio TgM, la Electrecord, apariţii televizate la emisiunea Tezaur folcloric. Susţine concerte în toată Europa, SUA, Egipt, Australia. Discografie: 4 LP-uri, 13 CD-uri, 12 casete audio, casetă video de 4 ore: Itinerar pe Valea Gurghiului, pentru care a obţinut Premiul Ethnos (2000); un DVD de 2 ore. Amintim câteva titluri de albume cuprinzând cântece populare, pricesne, colinde şi şlagăre: De pe Mureş şi Gurghiu, Cine m-aude cântând; Când eram la mama me; Bine-mi şade mureşană; Sărita din Hodac; Codrule ce te mândreşti; Eu cânt lume pentru tine; Ridicaţi paharul plin; Dă-mi, Doamne, ce-oi cere eu; Cântece de ieri şi de azi; Am plecat copil în lume… Cântecu mi-a dat un nume; Tânără m-am măritat; Udatul nevestelor; Pe Valea Gurghiului; Cucu car’mi-o cântat mie; Satule grădină mândră; S-aude clopotul bătând; Veniţi creştini la rugăciune; Ochiul inimii mele; Colinde cu grupul de colindători din Hodac; Colinde cu grupul Mureşencele (Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Emilia Lateş). A cântat alături de ansambluri de amatori şi profesioniste din jud. MS şi din ţară. Membră de onoare a Academiei de Arte Tradiţionale din România (2000); Premiul „Ethnos” (1999) Lucrări publicate: • Am plecat copil în lume, Cântecul mi-a dat nume…. TgM: Casa de Editură Ardealul, 2009. - 201 p. Referinţe: • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 173-174. • Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. • O floare a cântecului popular / Dorin Borda. În:Cuvântul liber, 4 mai 1996, p. 1, 1 foto. • Primul compact disc al Leontinei Pop: „De pe Mureş şi Gurghiu”. În: Cuvântul liber, 5 febr. 1997, p. 1, 1 foto. • S-a lansat primul CD al Leontinei Pop / Genoveva Popa. În: Cuvântul liber, 11 febr. 1997, p. 2, • „Nimeni nu-i profet în satul lui”. Interviu cu interpreta Leontina Pop / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 25 iun. 1999, p. 5, 1 foto. • Bravo, Leontina! / Mariana Cristescu. În: Cuvântul liber, 9 mart. 2000, p. 5, 1 foto. • Cuvântul liber, 7 apr. 1990, p. 4; 29 febr., 9 mart. 2000; 29 dec. 2001, p. 3; 11 iun. 2002, p. 6, 1 foto; 15 iun. 2002, p. 3; 18 febr. 2003, p. 5, 1 foto; 28 ian. 2003; p. 5, 1 foto; 3 mai 2006, p. 3, 2 foto. • Sfinţirea stânii / Ilie Frandăş. În: Opinia Reghineană, 18 mai 2007, p. 1-2, 3 foto. • Premiile revistei naţionale „Ambasador”. Ediţia a XI-a. În: Ambasador, 12, nr. 117-118, p. 11-12.
POP, Neculae Vasile, sportiv, voleibalist; n. 3 ian. 1951, Hodac, MS. Studii prim. în satul natal; Lic. „Al. Papiu Ilarian” din TgM; Institutul de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti. Întâia legitimare la Clubul Sportiv Şc. din TgM; apoi la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti; din 1973 se transferă la Steaua Bucureşti, în echipa antrenorului Tănase Tănase. Un titlu de campion naţional cu Steaua (1978); a
Ana Todea, Portrete mureșene disputat trei meciuri de finală a Cupei Cupelor şi una a Cupei Campionilor Europeni. Titlul de maestru al sportului (1977); a jucat în mai mult de 450 de meciuri în echipa naţională, fiind căpitanul ei (1976-1980). Antrenor-jucător la echipa ASA Electromureş TgM (1982-1993), pe care o promovează în Divizia A (1984). A fost antrenor al formaţiilor masculine şi feminine de volei „U” Ardaf CjN; Someş Victoria Dej; Petrom Ploeşti; CSU Gaz Metan TgM. Campion al României cu echipele pe care le-a antrenat: „U” Ardaf CjN, Petrom Ploieşti; antrenor, cu mici întreruperi, al echipei naţionale de volei (1987-2002). Medaliat cu bronz la Campionatul European din Finlanda; Medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980). Referinţe: • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de editură „Mureş”, 2007, p. 175-177. • Neculae Vasile Pop: Talente mureşene / Dorin Borda, Romeo Soare. În: Cuvântul liber, 11 iunie, p. 2, 1 foto.
POP,
Petru, Pop Neculae, protopop gr.-cat., prepozit, vicar gen. episcopesc, prof.; n. 1821, Sâmpetrul de Câmpie, MS - m. 1910. Studii secundare la Cj; teologice la Blaj. Prof. la lic. din Blaj (1850-1852); dir. al gimnaziului (1852-1854). Hirotonit paroh (1854); paroh în Feneş lângă Zlatna; în parohia Săcărâmb (1857), fiind şi protopop al tractului Bobâlna; secretar episcopesc în Lugoj şi prof. de lb. română la lic. de stat de acolo. Vicar la Haţeg (1862); intră în capitlul din Lugoj (1875); înfiinţează o fundaţie prin care sprijină şcoli; ajunge prepozit şi vicar general episcopesc, iar Roma l-a cinstit cu distincţia de „Prelat papal.” Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
POP, Ştefan, prof., ped., publicist, economist; n. ian. 1845, Silvaşul de Câmpie, MS - m. 26 ian. 1890, Bucureşti, com. Băneasa. A fost elevul şc. din TgM; cls. prim. ale gimnaziului săsesc din Dumbrăveni (1852-1856); Gimnaziul din Blaj, unde şi-a luat bacalaureatul (1865); urmează ped. la IPed. superior din Praga şi agronomia la Institutul din Kolşafska, în Boemia. După specializarea sa ca prof. şi ca ing. agronom, s-a reîntors în ţară şi a fost numit prof. la Preparandia din Blaj, îndeplinind pentru o perioadă de timp şi funcţia de dir. A predat aproape toate materiile de învăţământ. Apoi a fost prof. la Seminar. În paralel cu activitatea didactică, s-a afirmat în viaţa culturală prin publicistică, în periodicele: Gazeta Transilvaniei şi Transilvania, fiind un exponent al intereselor păturilor sărace şi mijlocii ale ţărănimii române. În urma persecuţiilor la care era supus pentru ideile sale progresiste, trece munţii (1882). În ţară a îndeplinit mai multe funcţii: prof. de şt. naturale la Seminarul Central şi la Şc. Normală a Soc. pentru învăţătura poporului român; apoi, prin concurs, a ocupat catedra de pedagogie de la Şc. Normală „Carol I” (IPed.). La Bucureşti şi-a continuat activitatea publicistică, fiind red. la România liberă, Unirea lui I.C. Bibicescu, colab. la Revista de agricultură şi Economia
rurală; bibliotecar la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; apoi trimis să studieze regimul agricol şi problema proprietăţii ţărăneşti (1887). Pentru scurt timp ocupă funcţia de subdir. la Şc. centrală de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău. A editat şi red. bilunarul Economul (1873-1880). Este autorul unor manuale valoroase, destinate românilor transilvăneni. Lucrări publicate: • Legendariu şi exerciţii de limbă pentru clasa a II-(a) a şcoalelor poporale. - Blaj, 1872. • Metodul pertractării Legendariului I (Abecedariului) după principiile scriptologiei şi Instrucţiunea intuitivă (în uzul Institutelor pedagogice, teologice şi a docenţilor). - Blaj, 1872. • Măsurile metrice. Măsurarea şi calcularea cu măsurile cele noi metrice, asemănarea lor cu cele vechi, străformarea măsurilor vechi în noi şi a celor noi în vechi, măsurarea pământului şi a corpurilor, compuse în uzul şcoalelor, economilor, industriaşilor, comercianţilor, privaţilor şi al tuturor claselor poporului, cu 12 ilustr., 4 tab. - Blaj, 1875. • Economia rurală sau Agricultura, creşterea animalelor de casă, conducerea economiei şi contabilitatea economică, legumăritul, cultura florilor, pomăritul, cultura viilor, stupăritul, cultura viermilor de mătase, creşterea arborilor şi cultura pădurilor, cu un adaos din industria agricolă compusă în uzul şcoalelor şi al agicultorilor, cu 142 de ilustraţii. - Blaj, 1881. • Învăţământul agricol la ţară sau modul sigur prin care se poate lăţi agricultura perfecţionată între ţărani. - Bucureşti, 1884. • Îmbunătăţirea agriculturii noastre sau Îmbunătăţirea seminţelor agricole. Lupta contra secetei. Defectele agriculturii noastre. Cultura nutreţului. Rotaţiuni. Manual. - Bucureşti, 1885. • Politica noastră comercială şi Convenţiunea cu Austro-Ungaria. - Bucureşti, 1886. Referinţe: • Profiluri mureşene. Vol. 2 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1973, p. 181-200, 1 foto. • Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1996. • Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile Dobrescu. - TgM: Editura UPM, 1999. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 457-472.
POP,
Valer, cercet., muzeograf; n. 3 aug. 1942,
Stânceni, MS. Studii: Şc. Gen. Stânceni (1948-1956); Lic. la Subcetate MS - Topliţa (19561960); IPed. de 3 ani TgM (19631966); UBB, Cj. Dr. în istorie cu teza: Aspecte evolutive şi regresive în ocupaţiile tradiţionale în zona etnografică a Topliţei. Prof. la Şc. Gen. Bilbor (1960-1962); Şc. Urisiul de Sus, com. Chiherul de Jos (1962-1963); Şc. Gen. Stânceni (19631965); Lunca Bradului (1968-1975), dir. coord. (19701973); muzeograf etnograf şi coord. al Oficiului Jud. MS pentru Patrimoniu Cultural Naţional (1975-1988); dir. al MJM (1988-2005). Cercet. (2001-2007); red. şef al publicaţiei Marisia, Vol. XIII-XXVIII; participă la
355
Biblioteca Judeţeană Mureş sesiunile de etnografie din ţară; campanii de cercetare în Republica Moldova: Noi şi ei - interferenţe culturale la comunităţile rurale contemporane 1992 şi în jud. SV 1995; 1996. Expert în bunuri cu semnificaţie etnografică, ocupaţii, mesteşuguri, icoane pe sticlă, jud. HR şi MS. Realizează 24 expoziţii tematice: Textile - port din jud. Mureş (1977); Valori de patrimoniu din judeţul Mureş (1977); Mobilier ţărănesc din Transilvania (în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, CjN, 1977); Expoziţie omagială Colecţiile etnografice Aurel Filimon (1984); 125 de ani de la înfiinţarea Astrei (1986);...Icoane pe sticlă - creatori contemporani. De la Colecţiile Aurel Filimon la colecţiile etnografice de azi (2006). Membru în Asoc. de şt. etnologice din România (2005). Distincţii: Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist” (1974); Medalia „Meritul cultural”, cls. I, categoria H (2004). Lucrări publicate: • Bătălia pentru Ardeal. - Bucureşti: Colosseum, s.a. 230 p. • Ioan N. Maloş: (4 mai 1916-23 noiembrie 1942. TgM: Editura Nico, 2008. - 181 p. - în colaborare: • Icoanele pe sticlă de Iernuţeni / Dr. Valer Pop, Drd. Călin-Ovidiu Pop. - TgM: Editura Nico, 2007. - 80 p. Studii şi articole: • Ziua Internaţională a Muzeelor. În: Cuvântul liber, 18 mai 2005, p. 5. • Plugarul. În: Cuvântul liber, 14 apr. 2006, p. 6. • Studii şi materiale din domeniul etnografiei şi artei populare (2). În: Cuvântul liber, 6 mai 2006, p. 3. Referinţe: • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p. • Dialog al vremii cu memoria. Slujind Domnului şi poporului Său, la începutul mileniului al III-lea / † Andrei Andreicuţ. - Alba Iulia: Reîntregirea, 2009, p. 539. • Modelele conving / Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei. În: Gazeta Reghinului, nr. 1, ian. 2009, p. 7, 1 foto. • „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni”, Dr. Valer Pop, drd. Călin-Ovidiu Pop / † Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei. În: Cuvântul liber, 24 apr. 2007, p. 6, 1 foto.
POP, Vasile Ladislau, jurist, om politic, prof.; n. 6 ian. 1819, Berind, CJ - m. 17 febr. 1875, Pesta, Ungaria, înmormântat la Reghin. A studiat la piariştii din Cj cls. prim., lic. şi cursurile de drept (1825-1838); teologia la Blaj şi la Seminarul „Sf. Varvara” din Viena, absolvind în mod strălucit. Prof. de matematică şi geometrie la Blaj (1842), având elevi pe Al. Papiu Ilarian, Iosif Hodoş, Nicolae Popea, predă pentru prima dată în lb. română. Apropiat de Bărnuţiu, adept al „partidei naţionale”, este nevoit să părăsească Blajul (1845). S-a îndreptat spre Tabla regească din TgM, unde, după aproape trei ani de practică, devine avocat (1848). S-a stabilit la Reghin, fiind avocat al baronului Bornemisza. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj, a fost ales membru în deputăţia care urma să prezinte revendicările naţiunii împăratului. După revoluţie, ocupă succesiv posturile: cons. la Judecătoria criminală din Bistriţa (1850), cons. la Tribunalul „criminal de apel” (1850) şi la Curtea de Apel din SB
356
(1852), cons. la Judecătoria superioară a Transilvaniei din SB (1857), cons. de secţiune în Ministerul de Justiţie (1859), cons. la Cancelaria aulică a Transilvaniei din Viena (1960); vicepreş. al Guberniului Transilvaniei (24 nov. 1861), preş. Senatului judecătoresc, şeful justiţiei din Transilvania; Cons. intim al împăratului şi rangul de baron (1864); activează în Astra; preş. al Astrei (18671875); sprijină red. unei publicaţii periodice: Foaia Asociaţiunii şi a revistei Transilvania (1868); colaborează la Gazeta Transilvaniei, Concordia şi alte publicaţii; preş. de onoare a Soc. „Transilvania” (1868). Lucrări publicate: • Îndreptariu în cauzele urbariale compus pentru populaţia română din Ardeal şi Ungaria. - SB: s.a. Referinţe: • Al doilea preşedinte al „Asociaţiunii” Vasile L. bar. Pop 18191875: biografie scrisă din prilejul aniversării de 50 ani dela moartea lui / Dr. Ilie Dăianu, protopop, membru al secţiunii istorice. - SB: Editura Asociaţiunii „Astra”, 1925. • Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM: Editura Revistei „Progres şi Cultură”, 1933. - 80 p. • Dr. Zaharie Pop un erou şi martir al neamului / Nicolae Albu. Blaj: s.n., 1943. - 23 p. • Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice: lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr. Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. • Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM: 1971, p. 103-110. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca Orăşenească, 1990, p. 201-208. • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p. • Idealul unităţii naţionale în presa românească / Victor V. Grecu. Cj Napoca: Dacia, 1996. - 203 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Municipală „Petru Maior”, 1999. • Enciclopedia României. Cugetarea / Lucian Predescu. - Bucureşti: Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, 1999, p. 672. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin, 2001. • Transilvania 1848-1849: Antologie. - TgM: Tipomur, 2001. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Editura Ardealul, 2006. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 183-194. • Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p. • Vasile Ladislau Pop (1819-1875) / Dr. Ilie Moise. În: Foaia Poporului, 4, nr. 3 (iun. 1994), p. 1, 1 foto. • Gazeta Reghinului, 5, nr. 12, dec. 1994. • Cuvântul liber, 13 mai 1999.
POP, Zaharia, pr. gr.-cat., prof.; n. 1797, Orosfaia m. 1878, Măgheruş. Studii secundare în TgM, iar cele teologice la Blaj. Între 1817-1819 a activat ca prof. la „gramatişti” în lic., apoi a fost trimis paroh în Măgheruş, unde a rămas până la moarte. Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 57.
POP MAIOR, Ioan, om politic, publicist, animator cultural; n. 2 iun. 1796, Reghin - m. 31 mart. 1877,
Ana Todea, Portrete mureșene Reghin, MS. Studii înalte, fără să deţinem amănunte, se pare de drept. Adm. al domeniilor baronului Bornemisza Pál; moştenitor al moşiei Maioreni din hotarul Ibăneştilor, gospodar priceput şi modern, arendaş, ajunge la o avere apreciabilă, care îi permite să sprijine cu generozitate cultura naţională. Colab. la Gazeta de Transilvania, Concordia şi la Organul luminării. Reţine atenţia articolul referitor la situaţia lucrătorilor plutaşi şi a muncitorilor agricoli din Valea Superioară a MS (Gazeta Transilvaniei, XXVIII, nr. 48 din 1 iulie/19 iunie 1865). Răspândeşte zeci de exemplare ale Istoriei românilor din Dacia Superioară a lui Al. Papiu Ilarian în Reghin şi împrejurimi. Acceptă postul de preceptor la Oficiul fiscal al Gurghiului, în care este numit la începutul decadei neabsolutiste, dar va renunţa la el, fiind nemulţumit de nedreptatea făcută naţiunii române. Se stabileşte în Reghin, unde, cu contribuţie proprie ajută elevii să frecventeze şc. „mai înalte”, ajută la repararea şc., ajută Muzeul „Naţional din Blaj” (1860); donează bani Academiei de drept, se abonează cu principalele publicaţii româneşti din Transilvania şi din Monarhie; face colecte pentru juriştii români săraci; sprijină instituţii naţional culturale. Este fondator al Despărţământului ASTREI din Reghin (3/14 apr. 1874), ales preş. (1974); a oferit o bibliotecă de cca 200 de volume Despărţământului Reghin, alegând Gurghiul pentru sediul bibliotecii; lăsându-şi averea prin testament ca ajutor pentru creşterea salariilor profesorilor de la Şc. românească din Reghin, pentru un fond de premiere a învăţătorilor români din tractul Reghin şi al Turdei de Sus, pentru preoţii români din acelaşi ţinut, Soc. academice „Petru Maior” din Budapesta, Soc. academice studenţeşti „România jună” din Viena, Reuniunii femeilor române din Reghin, Soc. pentru un fond de teatru român. La 19 aprilie 1861 a fost ales perceptor, iar după demisia lui I. Raţiu, în funcţia de vicecomite al comitatului Turda. Participă la Congresul naţional de la SB din aprilie 1863; aderă la memoriul din 31 dec. 1866, înaintat la Viena, alături de G. Bariţiu, Al. Papiu Ilarian şi I. Raţiu. Referinţe: • Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 71-80. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca Orăşenească, 1990, p. 196-200. • Pagini din istoria bibliotecilor reghinene: studii şi articole / Coord. Marin Şara. - Reghin: s.n., 1995. - 122 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1999. - 180 p. • Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 216 p • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p. 239. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006. - 351 p. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 365-370. • Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 9. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. • Reghin - destin şi istorie / Prof. dr. Liviu Boar. În: Cuvântul liber, 25 apr. 2007, p. 3, 1 foto. • Din trecutul bibliotecilor Reghinului şi împrejurimi (III).Valea
Gurghiului. Biblioteca lui Ioan Pop Maior / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 15 ian. 2008, p. 2.
POPA,
Ariton, protopop gr.-cat., cărturar, om
politic; n. 15 apr. 1871, Tăuni, BV m. 14 apr. 1946, Reghin, MS. Studii gimnaziale la Blaj (1883-1891), având prof. pe istoricul Augustin Bunea; apoi cele teologie la Fac. de Teologie a Univ. din Budapesta (1891-1895). Reîntors în Transilvania (1896), este învaţător la Bucium-Şasa; ctitoreşte cele dintâi biblioteci poporale în Bia, Tăuni şi Bucium Şasa; înfiinţează aici o reuniune de femei, un cor şi organizează cu tinerimea locală numeroase reprezentaţii teatrale şi serate culturale. Membru al Reuniunii învăţătorilor români, membru al Astrei, a fost ales în comitetul cercual al Despărţământului Abrud-Cîmpeni (1901), i s-a încredinţat funcţia de casier; a colab. la Foaia scolastică (Blaj), unde îi apare studiul (traducere) Starea scolastică prezentă în Statele Unite nord americane (1899) şi la Gazeta Transilvaniei. A efectuat mai multe traduceri de lucrări cu conţinut bisericesc: Catolicismul, Preotul legii nouă după Memoriale vitae sarcedotalis de Cl. Arvisenet; Oratoria sacră de J. Kudorn; Isus Hristos de Berthe şi Manual de adoraţie a Sf. Eurahistii de Tesniére (traduceri din lb. maghiară). Se stabileşte la Reghin (1906), devenind un animator al vieţii cultural-naţionale româneşti din acest oraş; activează în despărţământul Reuniunii Învăţătorilor Români; înfiinţează Reuniunea Meseriaşilor Români (1913); susţine Soc. pentru Crearea unui Fond de Teatru Român; înfiinţează Reuniunea Mariană a Femeilor din localitate; s-a afirmat ca militant al PNR. A fost internat la Fertörákos (jud. Sopron, Ungaria) între 6 septembrie 1916-12 iunie 1917, cu alţi cărturari români care au luptat pentru întregirea neamului. Reîntors la Reghin, luptă pentru unirea Transilvaniei cu România; participă la adunările de constituire a CNR jud., este secretar jud.; prezidează şedinţele CNR local; participă la adunările populare din Milăşel şi Băla; a fost delegatul cercului Ghernesigului la Alba Iulia. Deşi s-a opus candidaturii sale, este ales deputat în Parlamentul României (19291930). A avut preocupări de istorie locală, a punctat în Mica monografie a Reghinului (1931) momente din trecutul românilor din acest oraş; a colaborat la Semănătorul. Ca preţuire a activităţii sale, a fost înalţat la rangul de canonic onorar. Studii şi articole: • Ariton M. Popa, Un adio. În: Libertatea, nr. 5, 28 ian. / 10 febr. 1906. • La masă cu Dr. Aug. Bunea. În: Prinos memoriei regretatului canonic Dr. Augustin Bunea / compus şi închinat de redacţia revistei culturale „Răvaşul” din Cluj -Cj: 1910, p. 42. Referinţe: • Contribuţia preoţimei române din Ardeal la răsboiul pentru intregirea neamului (1916-1919) / de Dr. Sebastian Stanca. - Cj: Institutul de Arte Grafice, Editură şi Librărie „Cartea Românească” S. A., 1925, p. 112. • Momente din viaţa Bisericii Unite în ultimii zece ani (1918-1928) / Ioan Georgescu. - Bucureşti: Editura Cultura Naţională, 1929, p. 5-6. • George Pop de Băseşti. 60 de ani din luptele naţionale ale românilor transilvăneni / Ioan Georgescu, Oradea, 1935, p. 137-138.
357
Biblioteca Judeţeană Mureş • Sub stindardul „Astrei”: două decenii de activitate culturală în Despărţământul Reghin: 1919-1939 / Vasile Netea. - Reghin: Editura „Astra” Despărţământul Reghin, [1939]. - 79 p. • Román kultúrélet a magyar Erdélyben / írta Pusztai-Popovits József. - Pécs: Pécsi Irodalmi és Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1942. • Marea Unire dela 1 decembrie 1918. - Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană”, 1943, p. 53-54. • Doi Protopopi din Nord / Vasile Netea. În: Pentru Transilvania, II, Pământul şi oamenii. - Bucureşti: s.n., 1945, p. 181-182. • O zi din istoria Transilvaniei - 1 Decembrie 1918 / Vasile Netea. Bucureşti: Albatros, 1970, p. 62, 119, 121. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor, CjN, Dacia, 1981. • 1918 la Români. Documentele Unirii. - Vol. 7, 1989, p. 130-132, 166, 345, 441-442, 466-467, 474; vol. 9, 1989, p. 8, 10-12; vol. 10, p. 22, 174. • Politica statului ungar faţă de biserica românească din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918) / Pr. Mircea Păcurariu, SV, 1986, p. 272. • Ariton Popa / Grigore Ploeşteanu. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. - Reghin: Biblioteca Orăşenească,1990, p. 209-212 • Societatea meseriaşilor din Reghin. Rolul ei în răspândirea culturii / Szabo Mihai. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. Reghin: Biblioteca Orăşenească, 1990. • Contribuţia preoţimii mureşene la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În: Marisia, XXV, TgM, 1996, p. 305, 308, 315. • Alexandru Ceuşeanu. Studii şi comunicări, Reghin, 1999, p. 37, 42, 43, 44, 45, 48. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Volum îngrijit de prof. Marin Şara. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. - 180 p. • Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea. CjN: Presa Universitară Clujeană, 1999. • Mărturii prin vreme. Douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban, TgM, 1999, p. 39-75. • 125 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara. În: Astra Reghineană, Reghin, 1999, p. 37. • Reghinul şi Marea Unire / Ioan Marinescu. În: Reghinul cultural, Vol. 4, Reghin, 1999, p. 115. • Reînvierea Astrei / Melinte Şerban. În: Astra Reghineană, Reghin, 1999, p. 113-114. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ardealul, 2000, p. 177-183. • Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească / Romulus Sever Todea; Lucrare monografică îngrijită, prefaţată şi completată de Ilie Şandru. - Bucureşti: Editura APP, 2001, p. 30. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente. 1874-1940/ Culegere alcătuită de Liviu Boar. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001 • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. - 298 p. • Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj: Buna Vestire, 2003. - 189 p. • De la Blaj la Alba Iulia: Articole politice / Valeriu Branişte; Ediţie îngrijită de Valeria Căliman şi Maria Elena Simionescu, - Ed. a 2-a revăzută. - Tm: Editura de Vest 2003. - 376 p. • Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p. 193, 236. • Protopopul Ariton M. Popa / Maria Dan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2006. - 159 p. • Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În: Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187. • Şematismul clerului Arhidiecezei mitropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900. • Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Mureş, Fond: Protopopiatul greco-catolic Reghin, dosare: 130-135. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 202. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 561-566. • Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p. • Pentru credinţă, neam şi ţară (Astra meleagurilor mureşene) /Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu. - TgM: Nico, 2010, p. 64-80.
358
• Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. • Ariton Popa / dr. Grigore Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 9 dec. 1984, p. 3. • Scrisorile lui G. Maior şi Ştefan C. Pop. În: Gazeta Reghinului, oct. 1991, p. 3. • Ariton Popa internat la Sopron (1916-1918) / Grigore Ploeşteanu. În: Gazeta Reghinului, oct. 1991, p. 3. • Pro memoria: Ariton Popa 125 de ani de la naştere - 50 de ani de la moarte / Cozma Florian, În: Opinia reghineană, 3, nr. 56 (22-28 apr. 1996), p. 2. • Ariton Popa - omul politic / Grigore Ploeşteanu. În: Gazeta Reghinului, 3, nr. 3 (apr. 1992). • Biserică şi societate în Reghinul interbelic / Maria Dan. În: Reghinul cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 180-187. • „Protopopul Ariton M. Popa”. Lansare de carte / Marin Şara. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2007, p. 1. • O carte despre Protopopul Ariton Popa / ISM. În: 24 ore mureşene, 27-29 ian. 2007, p. 1. • O personalitate de seamă a Reghinului - Ariton Popa / Marin Şara. În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 8. • Protopopul Reghinului, Ariton M. Popa. Biobibliografie / Ana Todea. În: Libraria. Anuar. BJM, 7, 2008, p. 243-249.
POPA, Cornel, artist plastic, prof.; n. 28 apr. 1947, Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Arte Plastice din cadrul UBB CjN (19661969). Funcţionează ca referent cultural (metodist) la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni (1969-1970); înfiinţează şi conduce formaţia de muzică uşoară Meteor; conduce Cercul de Artă Plastică, organizând expoziţii de grafică, pictură, sculptură, locale şi judeţene. A colaborat ca scenograf, regizor şi regizor secund la piese de teatru punând în scenă spectacole ca: Take, Ianke şi Cadâr, Geamandura, Gara Mică, Conu Leonida faţă cu reacţiunea (1973-1979). Prof. la Şc. din Bobohalma, unde înfiinţează primul cabinet de desen (1970-1980); prof. dir. la Şc. de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” (1980-1998); la iniţiativa sa primeşte denumirea de „Constantin Brâncuşi” (1995); înfiinţează la Gimnaziul de Stat „Avram Iancu” Târnăveni, „Holul artelor”, unde pictează o frescă monumentală cu o suprafaţă de 35 mp., în tehnica al secco, folosind culori tempera şi acrilice. Această operă prezintă portretele: Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan. Referinţe: • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, TgM, vol. 2, 2007. • Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. TgM: Editura Ardealul, 2008, p. 137, 295. • Dascăli mureşeni: Cornel Popa / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 2, 1 foto.
POPA,
Doina, prof., bibliotecar; n. 1 ian. 1949,
Târnăveni, MS. Studii: Fac. de Filologie (1972) şi Fac. de Filosofie a UBB CjN (1982); cursuri de specializare în Biblioteconomie şi Şt. informării: Cursul PLDP Modular Training Course on Information and Library Management, Chelmsford, Marea Britanie, Programul PHARE (1997); Seminarul internaţional Management şi
Ana Todea, Portrete mureșene marketing de bibliotecă, CjN, Ministerul Educaţiei Naţionale, Deutsches Bibliotheksinstitut Bibliothekarische Auslandstelle, Berlin, Germania (1997); Seminarul internaţional Management de bibliotecă: Strategii pentru secolul XXI, CjN (1998); cursul Evaluarea performanţelor în biblioteca modernă, CjN, British Council Romania (2000); Biblioteca: Prezent şi viitor, CjN, Ministrul Educaţiei şi Cercetării, UBB, ETH - Bibliothek Eidgenossiche Technische Hochschule, Zurich, Elveţia (2002); Programul de management de bibliotecă, Bucureşti, Ministerul Culturii şi Cultelor (2002); Programul de management cultural: Relaţiile publice şi comunicarea în bibliotecă, Bucureşti, Ministerul Culturii şi Cultelor, Centrul pentru formare, educaţie permanentă şi management în domeniul culturii; Managementul finlandez de bibliotecă - tur de studiu în bibliotecile publice din Finlanda (2006); Biblioteca în Societatea Informaţională, CjN, Ministerul Culturii şi Cultelor, Centrul de pregătire profesională (2007). Prof. la Şc. Gen. Crăieşti, MS (1972-1978), dir. adj. (1978-1980), dir. (1980-1982). Din 1982, lucrează la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” CjN, şef serviciu Relaţii cu publicul (1992-1999); dir. de specialitate (1999-2002); dir. gen. al BJ „Octavian Goga” din CjN (2002-2009). Realizări în funcţia de dir.: finalizarea lucrărilor la edificiul nou al bibliotecii (1995-2002, 2007-2009); dezvoltarea Serviciului de bibliotecă mobilă în jud. CjN, proiect realizat în parteneriat cu Cons. Gen. Allier, Franţa, prin Mediateca Departamentală Allier şi Guvernul Republicii Franţa, achiziţionând un bibliobus care transportă documentele de bibliotecă spre locuitorii jud. CJ (2008); înfiinţarea Centrului de informare şi resurse „American Corner CjN” cu sprijinul Ambasadei SUA (2006); obţinerea, în premieră naţională, într-o instituţie de cultură, a Certificării Sistemului de Management al Calităţii la BJ „Octavian Goga” CjN, conform ISO 9001/2000; primirea vizitei preş. României Ion Iliescu şi a primului ministru Adrian Năstase, cu prezentarea Centrului Public de Informare NATO, realizat cu sprijinul Ministerului Informaţiilor Publice (2002). Preş. al ANBPR, Filiala CjN (1992-2005), vicepreş. (2002-2004), preş. ANBPR (2004-2012); preş., Comisia de Statistică a ANBPR (1998-); preş., Comisia de Statistică a FABR (2001-2006); membru (2002-), preş. (2008-), Comisia Naţională a Bibliotecilor. Coordonator de ţară în proiecte europene: ENTITLE (Europe’s New Libraries Together in Transversal Learning Enviroments ) - Bibliotecile europene împreună pentru sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii (2008-2009); EDLocal: Facilitarea accesului la documentele locale sau regionale prin intermediul Bibliotecii Digitale Europene (2008-2009); LIBERIMMS: Sistem destinat bibliotecilor bazat pe tehnologia de identificare prin radiofrecvenţă (RFID) pentru servicii interactive şi de transmitere de mesaje prin Internet şi telefonie mobilă (2005-2006); CALIMERA: Acces - Aplicaţii Culturale: Medierea accesului la resursele electronice prin instituţiile locale (2003-2005); LIBECON: Studii internaţionale de cercetare în economia bibliotecilor (1998-2000; 2000-2004), proiect prin care a realizat Studiul Mileniului cu privire la statistica de bibliotecă în ţările europene şi a reuşit să
îmbunătăţească şi să uniformizeze la nivel naţional categoriile de date şi informaţii statistice care fac posibile comparaţiile externe. Pe linie de asoc., a acţionat şi susţinut intrarea României în Programul Internaţional Global Libraries, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates şi dobândirea calităţii de partener al Fundaţiei IREX în programul Biblionet - Lumea în biblioteca mea. A contribuit la dezvoltarea bibliotecomomiei şi a managementului de bibliotecă prin: conceperea şi generalizarea unui modul de raportare statistică în bibliotecile publice din România; implementarea indicatorilor de performanţă ca instrumente manageriale de evaluare a activităţii în bibliotecile publice din România; a coordonat proiecte de cercetare, programe naţionale şi internaţionale în Management şi Marketing de bibliotecă: Programul Naţional-Performanţe Româneşti în Bibliotecile PublicePROBIP-2000 (1998-2000), desfăşurat în 13 biblioteci jud., finalizat cu adoptarea unui set de măsurători şi indicatori de performanţă, cu tipizatele adecvate colectării lor, cu adoptarea formularelor CULT 1, emise de Institutul Naţional de Statistică, cu generalizarea noului tip de statistică în tot sistemul bibliotecilor publice, începând cu 2001, şi ulterior cu aprobarea, prin ordin al ministrului, publicarea Tipizatelor generale de bibliotecă în Monitorul Oficial al României (2009). A contribuit la promovarea bibliotecilor şi profesiei de bibliotecar prin obţinerea recunoaşterii şi decretării oficiale de către Guvernul României a Zilei Bibliotecarului (23 aprilie) şi a Săptămânii naţionale a bibliotecilor (2005). A realizat sinteze anuale privind starea bibliotecilor publice din România; a participat la Conferinţe IFLA, a efectuat vizite de documentare şi schimburi de experienţă în Republica Moldova, Ungaria, Franţa, Danemarca. Premii şi diplome: Premiul „Bibliotecarul Anului” şi Premiul pentru „Filiala ANBPR cu cea mai bună activitate”, din partea ANBPR (1998); Premiul pentru coordonarea şi implementarea de proiecte naţionale (1998), oferit de ANBPR; Ordinul „Meritul Cultural” în gr. de Cavaler, categoria A, Preş. României (2004); Diploma „Actor european al Clujului” pentru promovarea reală a Europei la CjN, Casa Europei CjN (2006); Diplomă pentru contribuţii substanţiale în organizarea şi susţinerea profesională, culturală, spirituală şi materială a Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău, Pretorul Sectorului Ciocana, Chişinău (2006); Diploma pentru merite şi contribuţii substanţiale la dezvoltarea şi promovarea Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău (2006); Diploma de Onoare pentru buna colaborare şi sprijinul deosebit acordat proiectelor Bibliotecii Naţionale a României, Biblioteca Naţională a României (2009). Studii şi articole: • Autori clujeni în colecţiile Bibliotecii Judeţene Cluj. În: Făclia, 1988. • Presa clujeană după Revoluţia din Decembrie 1989. În: Tribuna, 1991. • Periodice clujene. În: Adevărul de Cluj, 1992. • Basarabia în presa clujeană. În: Adevărul de Cluj, 1992. • Tezaurul românesc de la Moscova. În: Tribuna Ardealului, 1992.
359
Biblioteca Judeţeană Mureş • Simpozionul Naţional „Carte-Cultură-Cunoaştere”. În: Lectura, 1994. • Indicatori de performanţă în biblioteci. În: Lectura, 1996. • Bibliotecile pentru publicul general. În: Lectura, 1996. • Curs de management de bibliotecă. În: Biblioteca, 1997. • PROBIP 2000. În: Biblioteca, nr. 8, 1998. • Libraries. În: Biblioteca, nr. 8, 1998. • Programul Naţional Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice. - Raportul Comisiei PROBIP 2000. În: Biblioteca, nr. 7-8, 2000. • Activitatea bibliotecilor publice din judeţul Cj în anul 2000. În: Adevărul de Cluj, 2002. • Starea bibliotecilor publice din România - o radiografie a anului 2001. În: Biblioteca, nr. 2, 2002. • Pregătirea profesională a bibliotecilor. În: Biblioteca, nr. 3, 2002. • Starea bibliotecilor municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Cluj. În: Adevărul de Cluj, nr. 3511, 2002. • Acasă la Pănade. În: Biblioteca, nr. 6, 2002. • A mai căzut un brad. În: Astra blăjană, iul. 2002. • Noutăţi în statistica de bibliotecă. În: Biblioteca, nr. 8, 2002. • Expoziţia Internaţională de Grafică „Oraşe Europene”. În: Cetatea culturală, nr. 11, 2002. • Conferinţa Pulman. În: Biblioteca, nr. 5, 2003. • Rezultatele bibliotecilor publice europene concretizate la Conferinţa PULMAN. În: Adevărul de Cluj, apr. 2003. • In memoriam: Traian Brad. În: Adevărul de Cluj, nr. 3938, 2003. • The main performance measurements (1999, 2001) in Romania. În: LIBECON, Newsletter, 5, 2003. • Modernitatea bibliotecii. În: Noi, nr. 11-12, 2004. • O bibliotecă judeţeană model. Interviu. În: România liberă, nr. 4288, 2004. • Raport anual 2004. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 1, 2005, p. 4-8. • Servicii inovatoare de bibliotecă bazate pe tehnologia RFID. În: Lectura, Serie nouă, 2, nr. 2, 2005, p. 12-13. • Remember - Traian Brad. În: Biblioteca. Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, 57, serie nouă, 16, nr. 8, 2005, p. 231-232. • Raport privind activitatea ANBPR în perioada oct. 2004 - nov. 2005. În: Biblioteca, Bucureşti. Serie nouă, 16, nr. 12, p. 378-379. • Serviciul de bibliotecă mobilă în judeţul Cj (I). În: Făclia de Cluj, 3 oct. 2007, p. 4. • Săptămâna Naţională a Bibliotecilor: 14-18 apr. 2008. În: Făclia de Cluj, 12-13 apr. 2008, p. 7. • Starea bibliotecilor din România. Interviu. În: Cultura, nr. 239, 2009. Referinţe: • Lectura şi biblioteca publică la Cluj / Traian Brad. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001. - 390 p. • Enciclopedia personalităţilor din România „Who is Who”, Hübners Who is Who, 2006. • Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 485.
360
• Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 195-196.
POPA, Enea, avocat; n. 22 nov. 1899, Bucium-Şasa, AB - m. 23 mart. 1973, Reghin, MS. Şc. prim. română şi gimnaziul săsesc la Reghin (1906-1915); Gimnaziul superior gr.-cat. de la Blaj (19151916); Fac. de Drept a Univ. din Cj, unde obţine titlul de dr. în drept. Îşi începe activitatea sub îndrumarea dr. Ioan Harşia; îşi deschide birou de avocat la Reghin. Propagă ideile Astrei prin conferinţe de educaţie patriotică, morală şi sanitară în Reghin şi împrejurimi. Este desemnat secretar al Soc. Tinerimea Română din Reghin şi din jur; membru al PNR, participă pe liste la alegeri; este red. responsabil al periodicului Semănătorul, foaie culturală şi politică (1925-1930). Studii şi articole: • Pacea Europei. În: Semănătorul, 2, nr. 10, 4 mart. 1926. Referinţe: • Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 3. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 236-240. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” 1999. - 180 p. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin, 2001. • Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999, p. 39-40. • Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003, p. 239. • Presa românească mureşeană (1910-1940) / Dorin Borda. - TgM: Editura Ardealul, 2010, p. 29-32. • Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p. • Din activitatea Astrei culturale - Despărţământul Reghin/Al. Dima. În: Transilvania, 1934, p. 401-405.
POPA,
Gheorghe din Şerbeni, Popa Gheorghe; pictor; n. Şerbeni, com. Beica de Jos, MS; a trăit în sec. XIX. Din vechea Biserică de lemn „Sf. Dumitru” din Şerbeni, demolată, au fost aduse în cea nouă, construită în 1925, iconostasul pictat de un artist localnic la începutul secolului XIX, strana de cântări pictată cu imaginea unui diac ce copiază cărţi, datată (1828) - posibil autoportret - şi o troiţă ce se află în faţa bisericii. Un grup de icoane se află la Hodac, semnate de Gheorghe Pop. Referinţe: • Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia / Ioana Cristache Panait. - Alba Iulia, 1987, p. 174. • Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIIIXVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998, p. 396. • Preţul de achiziţie al cărţii româneşti în Transilvania în secolele XVI-XIX / Florin Bogdan. - SB: Editura Info Art Media - ASTRA Museum, 2011.
POPA,
Ioan, pr. gr.-cat., prof.; n. 10 nov. 1910,
Lechinţa-Iernut, MS. - m. 17 sept. 2010, TgM, înmormântat la Blaj, AB. Şc. prim. în satul natal (19171921); cursurile secundare la Lic. „Al. Papiu Ilarian”,
Ana Todea, Portrete mureșene TgM (1921-1929); Academia Teologică din Blaj (19291933); licenţa în 1936; Seminarul Ped. de la Cj, luânduşi examenul de capacitate pentru studiul religiei (1937); cursuri de calificare pentru prof. de matematică şi fizică la Cj (1957-1959). În 1934 este numit ped. la Internatul Vancean din Blaj, până în 1938. Este hirotonit pr. în 1938. Între 1938-1942, 1947-1948 este prof. de religie la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj şi la Şc. Normală de Învăţătoare (1942-1947). Lucrează ca prof. de matematică-fizică la Şc. Gen. din satul Bălăciţa, MH (1948-1951), la Şc. Gen. din Copşa Mică (1951-1955), Şc. Gen. Micăsasa (1955-1967), ambele în jud. SB; Lic. „Iacob Mureşianu” din Blaj (1967-1968); Şc. Gen. nr. 1 (1968-1971) din acelaşi oraş. Publică articole de specialitate în reviste blăjene: Unirea şi Inima lui Isus. Pentru înţelegerea şi bunătatea sa i s-a spus „Omul lui Dumnezeu.” „Cetăţean de Onoare” al TgM (1999). Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti, 1994, p. 207-208. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 277. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 272. • Cuvântul liber, 24 iun. 1999, p. 12.
POPA, Marcel D., istoric; n. 13 apr. 1940, TgM. Studii secundare şi univ. (1964) la Bucureşti. Red. la Editura Politică, apoi la Editura Enciclopedică Română (devenită Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică); devine dir. al acesteia. Autor al capitolelor de istorie medie din o serie de îndreptare cronologice de istorie naţională şi universală; oferă o imagine limpede a societăţii medievale. Lucrări publicate: - în colaborare: • Istoria lumii în date, Bucureşti, 1969. - XVII+615 p. (ed. a II-a, 1972). • Istoria României în date. - Bucureşti, 1971. - 527 p. (ed. a II-a, 1972). • Chronological History of Romania, Bucharest, 1972. - 525 p. (ed. a 2-a, 1974, 608 p.) • Mica enciclopedie de istorie universală: Statele lumii contemporane şi conducătorii lor / Marcel D. Popa, Horia C. Matei. - Ed. a 4-a revizuită şi actualizatăBucureşti: Editura Enciclopedică, 2002. - 583 p. • Mică enciclopedie de istorie universală: statele lumii contemporane / Popa D. Marcel, Matei C. Horia. Bucureşti: Iri, 1991. - 448 p. • Dicţionar enciclopedic/ Coordonatori: Marcel D. Popa, Anicuţa Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Vol. 1: A-C. - 1993. - 509 p. • Dicţionar enciclopedic. Vol. 2: D-G / Coord. gen. Marcel D. Popa; coord. Nicolae C. Nicolescu, Anicuţa Tudor, Alexandru Stănciulescu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1996. - XV, 531 p. • Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa. - Vol. 5: O-Q. - 2004. - XV; 568 p. • Dicţionar enciclopedic / Coord. gen. Marcel D. Popa. - Vol. 6: R-Ş. - 2006. - 641 p. Referinţe: • Enciclopedia istoriografiei româneşti. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 266.
POPA, Radu, istoric, arheolog; n. 23 iul. 1933, CjN - m. 12 febr. 1993, Bucureşti. Cls. prim. la Sighişoara; Lic. „Principele Nicolae” din Sighişoara; Fac. de Istorie din Bucureşti, specializarea istorie medie (1956); Fac. de Drept Bucureşti (1957-1962). Dr. în istorie cu teza: Ţara Maramureşului în secolul al XIVlea, Bucureşti (1969). Muzeograf şi muzeograf principal la Muzeul de Artă al României, secţia de artă feudală din Bucureşti (1956-1963); cercetător la Institutul de Arheologie din Bucureşti (1963-1993); dir. adj. al Institutului de Arheologie (1975-1980); predă cursuri de arheologie medievală (1989-1990); conducător de drd. Domenii de cercetare: istoria artei şi arhitecturii, civilizaţia bizantină, zona Dunării de Jos la sfârşitul mileniului anterior şi începutul mileniului nostru, cetăţile, satul medieval, începuturile civilizaţiei urbane; a condus circa 40 de şantiere arheologice în aproape toate regiunile ţării. Călătorii de studii şi documentare: Ravenna, (Italia), Germania Federală, Polonia, Ungaria, Franţa; a fost cooptat în cons. şt. internaţional al Enciclopediei istoriei timpurii a popoarelor europene (Berlin-Poznan); membru în col. de red. al Lexicon des Mittelalters (Artemis Verlag, München/Zürich); a publicat numeroase studii în ţară şi străinătate; susţine peste 150 de articole la diferite congrese, simpozioane. Membru în Cons. şt. al Direcţiei Monumentelor Istorice (1966); Comisia Centrală de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional (1972); vicepreş. al Comisiei Naţionale a Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1989); preş. al Comitetului Român ICOMOS (1975-1991). Membru al Comitetului de red. al revistei Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie (1972); red. responsabil al revistelor Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice şi Revista Monumentelor Istorice; Revue roumaine d’histoire; colab. la Magazin istoric, Revista 22. Premiul „Nicolae Bălcescu”, al Academiei Române (1970), pentru cartea Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea. Lucrări publicate: • Mogoşoaia. Palatul şi Muzeul de artă brâncovenească. - Bucureşti, 1962. - 45 p.; ed. a 2-a, 1967. • Cetatea Neamţului. - Bucureşti, 1963, 52 p.; ed. a 2a: 1968. - 44 p. • Cnezatul Marei. Studii documentare şi arheologice în Maramureşul istoric. - BM, 1969. - 79 p., 27 fig. • Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea. Bucureşti: Editura Academiei, 1970. - 304 p. • Ţara Haţegului. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988. • Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea. – Ed. a 2a. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997. - 280 p. • La începuturile evului mediu românesc. - Alba-Iulia: Altip, 2008. - 414 p. - în colaborare: • Şantierul arheologic Cuhlea, un centru voivodal din veacul al XIV-lea. - BM, 1966. - 58 p. (în colab. cu Mircea Zdroba).
361
Biblioteca Judeţeană Mureş • Valea Bistrei în secolele XIII-XIV. Cercetări documentare şi arheologice în nordul Bihorului. În: Centenar muzeal orădean. - Oradea, 1972, p. 215-219. • Mărturii de civilizaţie medievală românească. O casa a domniei şi o sobă monumentală de la Suceava din vremea lui Ştefan cel Mare. - Bucureşti, 1979, 164 p. (în colab. cu Monica Mărgineanu-Cîrstoiu). • Premisele cristalizării vieţii statale româneşti. În: Constituirea statelor feudale româneşti. - Bucureşti, 1980, p. 25-39. • Voievozi. Un centru spiritual al românilor din nordul Bihorului în secolele XII-XIV. În: Trepte vechi şi noi de istorie, cultură şi viaţă bisericească în eparhia Oradei. Mărturii, evocări. - Oradea, 1980, p. 39-43. • Cnezatul Râu Bărbat. În: Stat, societate, naţiune. CjN, 1982, p. 51-65. • Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină. - Bucureşti, 1982 (în colab. cu P. Diaconu şi D. Vîlceanu). Studii şi articole: • Câteva observaţii asupra mănăstirii Golia din Iaşi. În: SCIA, 13, nr. 2, 1966, p. 253-257. • O casă domnească din secolul al XV-lea lângă cetatea Sucevei. În: SCIVA, 20, 1969, 1, p. 43-66. • Despre începuturile mănăstirii Remeţ-Maramureş. În: BMI, 39, 1970, 2, p. 67-68. • Noi cercetări de arheologie medievală în Maramureş. Şantierul Sarasău. În: SCIV, 22, 1971, 4, p. 601-626. • Cetăţile din Ţara Haţegului. În: BMI, 41, 1972, 3, p. 54-66; Dacia, NS, 16, 1972, p. 243-269. • O sobă cu chle-oală din secolul XIV, la CuheaMaramureş. În: SCIV, 24, 1973, 4, p. 671-679. • Consideraţii istorice pe marginea toponimiei vechi maramureşene. În: RI, 30, 1977, 8, p. 1447-1464. • Plumburi de postav medievale. În: Sargetia, 14, 1979, p. 275-279. • „Descălecări” transilvănene şi „întemeieri de ţară” între tradiţie istorică şi dovezi materiale. În: Transilvania, 9, 1980, 8, p. 7-8, 17. • Burgen und Festungen in den Pässen der Südkarpaten. În: Bulletin IBI, 41, 1983, p. 100-110. • Ulpia Trajana Sarmizegetusa Britonia. În: Zeitschrift für Archäologie des Mittelalters. - Köln-Bonn, 12, 1984, p. 7-25. • Paşi care ne îndepărtează de Europa. În: Revista 22, nr. 9, 16 mart. 1990. • Timpurile şi Europa sunt în schimbare. În: Revista 22, nr. 17, 11 mai 1990. • Profesionalism şi responsabilitate. În: Revista 22, nr. 22, 7 iun. 1991. • Terasa-i ocupată. În: Revista 22, nr. 40, 11 oct. 1991. Referinţe: • Astra sighişoreană (1871-1950) şi Horia Teculescu (1897-1942) / Prof. Mercurie Petcu, prof. Gheorghe Gavrilă. - Sighişoara: s.n., 1999, p. 93-98. • In memoriam Radu Popa: temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european / Coord. Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu. - CjN: Accent, 2003. - 507 p. • Cuvântul liber, 11 nov. 1999. • Radu Popa-un creator de şcoală / Gabriela Adameșteanu. În: Revista 22, 26 mai 2003.
POPA, Romul, protopop ortodox, iconom stavrofor; n. 1890, BV - m. 1982, CjN. Studii: Lic. „Andrei Şaguna” din BV; Fac. de Teologie „Andrei Şaguna” din
362
SB (1908-1912). Hirotonit (1912) şi repartizat la Parohia Ortodoxă din Aţintiş, unde construieşte o biserică şi o casă parohială, fiind răsplătit cu titlul de iconom şi brâul roşu. Este primul protopop al Luduşului (1924-1952); este persecutat şi dus la Canal timp de 6 luni. La întoarcere preia Parohia din Sâniacob, MS, apoi pleacă la Cj, fiind preş. al Comisiei de Disciplină şi slujeşte la Biserica Calvaria din Cj. Referinţe: • Ki Kicsoda, Az erdélyi és bánsági közélet lexikonja. - 1931. • Mărturisiri de după gratii: slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste / Diac. Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt. Constantinescu. - CjN: [Renaşterea], 1995. • Oameni de seamă ai Luduşului. Portrete şi medalioane / Vasile Cigher. - CjN: Editura Mega, 2009, p. 55-58.
POPA, Teodor, artist plastic; n. 24 mai 1929, Podeni, AB - m. 2003, Târnăveni, MS. Şc. profesională, calificarea sudor. Realizează lucrări din sudură şi picuri de electrod topit; expune lucrări din sudură în metal la Casa de Cultură din Târnăveni (1970); participă la expoziţii jud., interjud. şi naţionale (1976-1985); are lucrări în colecţii private în ţară şi străinătate: Austria, Germania, Franţa, Belgia. Membru fondator al AAP MS (1977). Referinţe: • Die Naive Kunst Rumäniens und einige Reiseerlebnisse / Herbert Wiesner. - TgM: Ansid, 2002, p. 138-139. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. TgM: Ardealul, 2008, p. 185, 317. • Arta modelării metalului incandescent / Gheorghe Giurgiu. În: Steaua roşie, 15 sept. 1979, p. 3. • În slujba frumosului. Medalion Teodor Popa / Prof. Marcela Hărăciu. În: Târnava, 3, nr. 6, 1993, p. 2.
POPA,
Traian, istoric, publicist, prof.; n. 25 mart. 1892, Oiejdea, jud. AB - m. 23 ian.1969, Cj. Studii: cls. primare la Şc. Cat. Oiejdea (1899-1904); studii gimnaziale la Blaj (1904-1912); Teologia la Seminarul din Blaj (1912-1916); Fac. de Litere şi Filozofie la Univ. din Budapesta (1916-1918), finalizată la Univ. Cj (1920). Prof. provizoriu de lb. latină şi română la Lic. „Mihai Viteazul” Alba Iulia (numit de Cons. Dirigent din 10 ian. 1919); prof. provizoriu (numit în 15 aug. 1919) şi prof. titular (numit la 1 febr. 1920) la Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM; prof. la Lic. militar „Mihai Viteazul” TgM (numit de MAN la 1 sept. 1920, definitivat, prin decret regal, la 1 mai 1928). Numit de către Ministerul Instrucţiunii (1 sept. 1924) prof. şi la Lic. „Al.Papiu Ilarian”, funcţionează la două catedre. Membru ales al Secţiei istorice a ASTREI (1925); membru ales în Comitetul Asoc. profesorilor secundari, secţia TgM (1927). Membru al Comitetului Ligii Culturale, secţiunea TgM (1927). Prin detaşare, dir. şi prof. de lb. română la Şc. Normală de Învăţători TgM (ian.1929-mai 1931). Prefect al jud. Odorhei (apr. 1931), numit prin decret al preş. Cons. de Miniştri şi ministrului de interne ad-interim N. Iorga. Prof. la Lic. „Al. Papiu
Ana Todea, Portrete mureșene Ilarian” (1931-1939). În numele Asoc. profesorilor secundari, rosteşte o cuvântare la adunarea antirevizionistă organizată la TgM (28 mai 1933). Membru al PNŢ, organizaţia MS (1936); Membru al FRN (1938). În urma Dictatului de la Viena, pleacă la Tm; prof. de lb. latină la Lic. „Diaconovici Loga” (sept.1940-sept.1945). prof. de lb latină şi la Lic. „Mihai Viteazul” mutat la Tm. Se reînoarce la TgM (1945), participă la alegerile parlamentare pe lista PNŢ (nov. 1946). Urmărit, pleacă la Cj (1947-). Este pensionat (apr. 1949). Pleacă la Lipova; prof. la Şc. tehnică de comerţ Arad (sept. 1952-aug. 1955); prof. la Şc. din Agrişul Mare, Tîrnava, Rovine, Clopodia, Nădlac, Lipova, Sebeş (1955-1964). Publică studii şi articole în publicaţiile: Mureşul (Din trecutul românilor din Târgu-Mureş), Patria (Avram Iancu în Târgu-Mureş), Societatea de mâine (Activitatea şcolară a lui Gh.Şincai; O biserică a lui Mihai Viteazul în Tg. - Mureş; Contribuţii la viaţa lui Petru Maior), Revista arhivelor (Desbaterea procesului lui Gh.Şincai şi sentinţa de eliberare din închisoare), Şoimii (Alexandru Papiu Ilarian), Gazeta Mureşului (Revoluţia lui Horea în judeţul Mureş), Progres şi cultură, Cultura creştină (Locul naşterii lui Petru Maior), Banatul de altădată. Prin decrete regale i se acordă: Ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler (13 nov. 1924) şi Ordinul „Steaua României” în gradul de ofiţer (16 apr.1930). Premiul „Gheorghe Asachi” al Academiei Române, 1933, pentru Monografia oraşului Târgu-Mureş. Lucrări publicate: • Marci Tullii Ciceronis in Lucium Sergium Catilinam: Orationes Prima et Quarta / Cicero; Întocmită pentru cursul superior al şcoalelor secundare de băieţi şi fete, Ed. 1. - Bucureşti: Editura Imprimeria Cooperaţiei, 1924. - 76 p. • Orationes prima et quatra / Marci Tulii Ciceronis in Lucium Sergium Catilinam. Întocmită pentru cursul superior al şcoalelor secundar 1924. • Un capitol sbuciumat din viaţa lui Gheorghe Şincai lucrat după documente nouă (1794-1796). - TgM, 1924. • Documente privitoare la trecutul românilor din vechiul Scaun al Mureşului. - Vol. I. -TgM, 1925. • Începutul şcolii româneşti în vechiul Scaun al Mureşului. - TgM, 1927. • Monografia oraşului Târgu - Mureş. - TgM, Tipografia „Corvin”, 1932. - 323 p. • Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - AlbaIulia, 1945. - 40 p. • Monografia oraşului Târgu-Mureş [Ediţie anastatică]. Studiu introductiv de prof. Grigore Ploeşteanu. Ed. îngrijită: Melinte Şerban, Dimitrie Poptămaş. - TgM: Ansid, Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 2005. - 323 p. - în colaborare: • Commentarii de Bello Gallico: Cartea I. şi VI. Cap. XI-XXVIII / C. Iulii Casaris, Ed. Şc., 1923 Alexandru Anca: Proprietatea şi Tiparul Institutului de Arte Grafice. - 91 p. Referinţe: • Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784 / I. Lupaş. - Cj, 1934. • Istoria românilor din Dacia Superioară: schiţa tomului III / Al. Papiu Ilarian. - SB, Institutul de Arte Grafice „Dacia Traiana”, 1943.
• Românii din Banatul medieval, I. În lupta pentru moşia strămoşească. Extras din Revista Institutului Social Banat-Crişana. Buletinul istoric din lunile nov. - dec., 1943. • Românii din judeţul Alba în veacurile XII-XV. - Alba Iulia, 1945. 40 p. • La Littérature roumaine a` l'époque des lumie`res / par D. Popovici. - SB: Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania, 1945. • Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM, Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. • Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma. - TgM, BJM, 2000, p. 122-123. • Művelődés és gazdálkodás az újkori Erdélyben: erdélyi értelmiség, városfejlődés és paraszti gazdálkodás a XVI-XIX. században / Szabó Miklós. - Mv., Mentor, 2003. - 292 p. • A székelyföld és városai: Történelmi tanulmányok és közlemények / Pál-Antal Sándor; A könyvet Sebestyén Mihály szerkesztette; A borítót Vincze László tervezte. - Mv., Mentor, 2003. - 432 p. • Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu-Mureş / Aurel Chertes, Pantelimon Cioată. - TgM: Editura Edu, 2008. - 210 p. • Traian Popa/ Grigore Ploeşteanu. În: Vatra, nr. 9, 20 sept. 1984, Supliment, p. A.B. • Istoricul mureşean Traian Popa / Dr. Grigore Ploeşteanu. În: Fundaţia Culturală „Romulus Guga”. Caietul nr. 3/1997. • Târgu-Mureşul şi presa culturală / Melinte Şerban. În: Vatra, nr. 9/10,2005, p. 81-89. • Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / ISM. În: Cuvântul liber, 18-20 nov. 2006, p. 4, 1 foto.
POPESCU, Cornel, actor; n. 6 sept. 1944, Craiova, DJ. - m. 10 mart. 2011, TgM. Studii: Lic. „Fraţii Buzeşti”, Craiova; Fac. de Actorie, IATC „I.L. Caragiale”, Bucureşti (1968-1972). Actor la Teatrul Naţional TgM (1972); a jucat la Teatrul Mic Bucureşti, Teatrul Naţional TgM, Institutul de Teatru din Bucureşti şi TgM; peste 100 de roluri jucate, dintre care menţionăm: Adrian în Balconul (1976), Chitlaru în Opinia publică (1978), Hamlet în Hamlet (1983), Trofimov în Livada de vişini (1985), Topaze în Topaze (1998), Hans de Ottenburg în Amorf de Ottenburg (2001). Prof. asociat, UAT, TgM (din 1976); prof. coord. al cinci generaţii de actori (1976-2000); red. şi colab. coord. la mai multe ziare din Craiova: ziarul Electroputere, Înainte şi Postul de Radio Craiova; dir. gen. al Teatrului Naţional TgM (1996-1997). Membru fondator (1990) în UNITER, Cons. Dir. al UNITER (1990-1994). Premiul pentru interpretare, Festivalul Naţional de Teatru, Bucureşti (1981); Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, Festivalul Dramaturgiei Contemporane, BV (1982); premii pentru interpretare în piesele: Cartea lui Ioviţă; Nebunul - Moartea accidentală a unui rebel, Dario Fo; Premiul de interpretare masculină: Hans de Ottenburg, Festivalul Dramaturgiei Contemporane, BV (2001). Lucrări publicate: - în colaborare: • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu”a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 154-155. Studii şi articole: • Ion Fiscuteanu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 14 sept. 1999 p. 4. • Iolanda Dain (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 21 sept. 1999, p. 4.
363
Biblioteca Judeţeană Mureş • Livia Gingulescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 5 oct. 1999, p. 4. • Marinela Popescu (Fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 12 oct. 1999, p. 4. • Ion Riţiu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 26 oct. 1999, p. 4. • Aurel Ştefănescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 2 nov. 1999, p. 4. • Smara Marcu. În: Cuvântul liber, 9 nov. 1999, p. 4, 1 foto. • Elena Jitcov. În: Cuvântul liber, 16 nov. 1999, p. 4. • Costea Traian (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 23 nov. 1999, p. 4. • Dan Glasu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 7 dec. 1999, p. 4. • Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 11 ian. 2000, p. 4, 1 foto. • Diana Văcaru (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 1 febr. 2000, p. 4, 1 foto. • Suzana Macovei (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 8 febr. 2000, p. 4. • Nicolae Mihoc (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 29 febr.2000, p. 4, 1 foto. • Rodica Baghiu. În: Cuvântul liber, 7 mart. 2000, p. 4, 1 foto • Nicolae Cristescu (fişă de creaţie). În: Cuvântul liber, 14 mart. 2000, p.4. • Gabriela Bacali. În: Cuvântul liber, 4 apr. 2000, p.4, 1 foto. • Moga-Olteanu Leontina. În: Cuvântul liber, 4 apr. 2000, p. 4. Referinţe: • Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002. • Who's who în România. - Ed. princeps - Bucureşti: Pegasus Press, 2002, p. 533. • Vatra vă propune un prozator: Cornel Popescu. În: Vatra, 3, nr. 8, 1973, p. 17, 1 foto. • Cornel Popescu: Actori şi roluri / Olga Apostol. În: Steaua roşie, 17 decembrie 1977, p. 3, 1 foto. • Deschiderea stagiunii: Cartea lui Ioviţă. Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă / Ion Calion. În: Vatra, 10, nr. 10 (20 oct. 1980), p. 14, 2 foto. • Reîntoarcerea publicului către teatru. Convorbiri cu Cornel Popescu / Rodica Gătină. În: Cuvântul liber, 24 mart. 1995, p. 1, 3. • Marele actor şi profesor Cornel Popescu a fost (şi) redactor coordonator de presă scrisă / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 4 apr. 2006, p. 2, 1 foto.
POPESCU,
Emilian, publicist, prof.; n. 22 sept.
1863, Dumbrava, com. Vătava, MS m. 14 iun. 1896, Dumbrava, MS. Studii primare la Şc. confesională gr.cat. din Reghinul Săsesc (cls. I şi a IIa), Monor (cls. III, IV); gimnaziul la Năsăud (I-VIII, 1884). Seminarul teologic - ped. „Andreian” (1887); Fac. de Filosofie a Univ. din SB (18881891) Dr. în filosofie, Budapesta (1892). Un an a lucrat la cancelaria Consistoriului arhidiecezan; activează în Soc. de lectură „Andrei Şaguna”, în cadrul ASTREI; în cadrul Soc. studenţeşti „Petru Maior”, îndeplinind funcţiile de controlor (1888-1889), respectiv casier (1880-1891); prof. suplinitor la Seminarul „Andreian”
364
din SB (1892-1894), unde predă maghiara; prof. la Şc. Superioară din Caşovia (Kosice, 1894-1895); Gimnaziul român din BV (1895-1896). Publică studiul Risipirea Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif Flaviu, de Ioan Barac. Se înscrie ca membru al Soc. pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, îndeplinind funcţia de notar (1895). În anul şcolar 1883-1884 red. revista Musa someşană, publicaţie a Soc. de lectură Virtus Romana Rediviva. Publică în: Gazeta Transilvaniei, revista Transilvania, Tribuna, Telegraful Român. Lucrări publicate: • Gramatica latină. Vademecum. I. Morfologia. - BV: Editura Librăriei N.I. Ciurcu, 1896. • Christianitas daco-romana: Florilegium studiorum. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1994. - 496 p. Studii şi articole: • Ceva despre meserii la noi la români. În: Telegraful Român, 35, nr. 113 din 5/17 nov. 1887, p. 451. • Risipirea Ierusalimului, scoasă din cartea lui Iosif Flaviu, de Ioan Barac. În: Transilvania, nr. 1, 15 ian. 1893. Referinţe: • Corespondenţă / Valeriu Branişte, Vol. 1. - CjN, 1985, p. 34 • Dr. Emilian Popescu. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 3. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1994, p. 220-226. • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum I.O., 1999 - Vestala, p. 676. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. • Contribuţii la cunoaşterea vieţii culturale şi politice a românilor din ţinuturile mureşene. Studii şi portrete / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Editura Veritas, 2010, p. 549-556. • Tribuna, 9, nr. 233, 30 oct. 1895, p. 931. • Anuarul I al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român pe anii 1895/6, 1896/7, 1897/8, Braşov, p. 29. • Gazeta Transilvaniei, 59, nr. 133, 16 iun. 1896. • Almanahul Societăţii de lectură Petru Maior. - Budapesta, 1901, p. 35. • Emilian Popescu / Gr. Ploeşteanu. În: Steaua roşie, 29 apr. 1984, p. 3, 1 foto.
POPESCU, Ioan, jurist, primar al Reghinului; n. 19 apr. 1896, Reghin, MS - m. 1981, Reghin, MS. Şc. prim. la Reghin: Lic. german din Bistriţa: Lic. „Andrei Şaguna” din BV.; Fac. de Drept, Univ. din Cj. Dr. în drept. Este recrutat în armata austro-ungară şi trimis pe front; participă la evenimentele premergătoare unirii; după încheierea primului război intră în adm.; primpretor, apoi primar al Reghinului între cele două războaie mondiale (timp de 20 de ani). De numele lui se leagă construirea Gimnaziului mixt de stat „Petru Maior” (1931); sunt executate lucrări de reparaţii şi construcţii la Căminul de Ucenici (1937); spijină asoc. cu profil cultural-sportiv: Soc. de Gimnastică şi Sport; măreşte şi modernizează Şc. de Înot din Parcul „Regina Maria” (azi Parcul Tineretului); sprijină bisericile din oraş; sprijină Despărţământul Astra din Reghin. Membru fondator al Soc. Sportive de Pescuit a Păstrăvului şi Lipanului cu Undiţa din Reghin (1931); ales în Comitetul de
Ana Todea, Portrete mureșene Vânătoare MS (1925). Referinţe: • Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő. - Tm - Arad, 1931. • Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat [Ed. 1947] / Vasile Netea. - Bucureşti: Fundaţia Regele Mihai I, 1947. - 483 p. • Istoria memorandului românilor din Transilvania şi Banat / Vasile Netea. - Bucureşti: Europa Nova, 1993. - 304 p. • Când ceasul bate mai presus de vreme: pagini memorialistice din anotimpul Marii Uniri şi studiul: „Contribuţia băncilor ardelene la renaşterea naţională a românilor” / Constantin Dumitrescu, Ioan Sima. - CjN: Daco-Press, 1993. - 250 p. • Să crezi în ceasul de dreptate: liceeni, studenţi şi profesori în amfiteatrele Marii Uniri / Constantin Dumitrescu. - CjN: Daco-Press, 1994. - 207 p. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 4. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999, p. 161-169. • Despărţământul Reghin al Astrei. Documente 1874-1940. - Reghin, 2001. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária. - TgM: BJM, 2002. • Philobiblon mureşean / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005. • Din activitatea ecleziastică, culturală şi politică a protopopului de Reghin, Ioan Maloş / Traian Bosoancă. În: AAM, 1 (2002), p. 278-286.
POPESCU,
Marinela, actriţă; n. 25 aug. 1948,
TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”; Fac. de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti (1972). Actriţă la Teatrul Naţional, TgM (din 1972); prof. asociat, Institutul de Teatru TgM (din 1976); a jucat peste 100 de roluri, dintre care menţionăm: Maria din Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu (1974); Maşa în Sinucigaşul de N. Erdman (1980); Ioana d'Arc în Ciocârlia de J. Anouilh; Victoria în Evul Mediu întâmplător de R. Guga (1984); Gina în Raţa sălbatică de Ibsen, Ana în Ion de L. Rebreanu, regie D. Alecsandrescu, Ludmila în Cvadratura cercului de Kataev, regie N. Scarlat; Fata în Oamenii cavernelor de W. Saroyan; Mildred în Oh, tinereţe de O'Neill, regia Zoe A. Stanca; Petronel în Dundo Maroje de M. Drzici, regia I. Szabo; Aricia în Fedra de Racine; Agafia Tihonova în Căsătoria de Gogol, regia D. Alecsandrescu; Isabela în Invitaţie la castel de J. Anouilh; Isabela în Madridul în carnaval de C. de la Barca; Ghighi în Un suflet romantic de T. Popescu, regia C. Ioan; Noaptea Albă de R. Anderson, regia N. Toia, Martha în Neînţelegerea de A. Camus, regia E. Marcus; Şoricel în Joc de pisici de I. Orkeny, regia R. IorgaMândrilă; Există nervi de M. Sorescu, regia T. C. Popescu; Scandal în culise de M. Frayn; Totul în grădină de E. Albee; Albertine, în cinci timpi de M. Treblay; Orfeu în infern de T. Williams; Elisabeta în Elisabeta, din întâmplare o femeie de Dario Fo, regia Cristian Ioan; Amanda, în Menajeia de sticlă, de T. Williams, regia Cornel Popescu; Mirandolina, prelucrare după Hangiţa, de C. Goldoni, regia Cristian Ioan. Premii de interpretare pentru rolurile: Maria în Piticul din grădina de vară de D. R. Popescu (regia D. Micu), Festivalul Naţional de Teatru (1974); Victoria în Evul Mediu întâmplător de R.
Guga (regia C. Hadji Culea), Tm (1986); Gena în Titanic vals de T. Muşatescu, Festivalul de Comedie, Galaţi. Referinţe: • Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002. • Who's who în România. - Ediţie princeps - Bucureşti: Pegasus Press, 2002, p. 538. • Marinela Popescu / Cosmina Arbore. În: Steaua roşie, 22 nov. 1975, p. 3. • Marinela Popescu / Silvia Obreja. În: Ambasador, 2, nr. 8 (1996), p. 4, 1 foto. • Marinela Popescu (Fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber, 12 oct. 1999, p. 4.
POPESCU,
Simion, prof. de teologie, protopresbiter, publicist; n. 6 aug. 1848, Râpa de Jos, MS - m. 11 febr. 1919, Bucureşti. Studii elem. în satul natal; Şc. românească din Reghin; Gimnaziul gr.-cat. din Blaj (1870); Institutul Teologic la SB (1870-1873); Fac. de Teologie şi Filosofie ale Univ. din Leipzig (18741877). Dr. în filosofie şi teologie (1877). Prof. de Dogmatică şi Studii biblice la Institutul teologic-ped. din SB (1878-1883) şi catehet la lic. de aici (1879-1883); protopop al SB (1883-1888); fiind înlăturat din post de mitropolitul Miron Romanul, a plecat la Bucureşti, unde a deţinut mai multe posturi: prof. suplinitor la Fac. de Teologie (1888-1890); prof. de Religie la Şc. normală de institutori (1888-1900); la Seminarul ped. univ. (18991900); la Lic. „Gheorghe Lazăr” (1901-1918); dir. al BCS (1891-1894); dir. al internatului Lic. Sf. Sava (1894-1895); preot duhovnic la Lic. de fete „Elena Doamna” (1901-). Prieten al lui Ioan Slavici şi George Coşbuc, apropiat lui Titu Maiorescu; prof. al poetului Ion Barbu. A scris lucrări de teologie şi ped., manuale didactice pentru învăţământul elementar şi mediu. Publică în: Telegraful Român, Tribuna (Sb), Convorbiri literare (Bucureşti). Lucrări publicate: • Catehism pentru învăţământul religiunei drept credincioase răsăritene în şcoalele primare, prelucrat după Moise Toma. - Ed. I, SB, 1880. - 72 p. (ajuns în 1912 la 11 ed.). • Geneza Evangheliilor. Studiul biblic. - SB, 1880. 106 p. • Pnevma in Nicaeno-Constantinopolitanum. Studiu exegetico-dogmatic. - SB, 1881. - 174 p. • Dezvoltarea primatului papal şi influenţa lui asupra creştinătăţii. Cercetări istorice. - SB, 1882. - 159 p. • Metodica specială a studiului religiunei în şcoalele poporale. - SB, 1882. - 76 p. • Povăţuitorul. - Bucureşti, 1894. • Catihetica adică metodica specială a studiului religiunii, Ed. a 2-a. - Bucureşti, 1892. - 272 p. • Conducător la cetirea şi explicarea Evangheliilor, 1898. • Explicarea evangheliilor, 1898. • Catehism pentru şcoalele normale şi secundare..., Bârlad, 1898. - 158 p. • Catehism pentru şcoalele inferioare ale şcolilor medii şi pentru institutele pedagogice, Sibiu, 1902. - 267 p. • Explicarea Evangheliilor duminicale şi ale sărbătorilor împărăteşti(pentru seminarii), SB, 1905. 365
Biblioteca Judeţeană Mureş 268 p. (reeditată la Bucureşti, 1998. - 336 p.) • Marele mucenic Dimitrie şi Sfinţii mari împăraţi Constantin şi Elena, SB, 1906. - 62 p. • Sfinţii mari şi întru tot luminaţii Apostoli Petru şi Pavel, SB, 1906. - 70 p. • Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cesareei Capadochiei. Viaţa şi minunile sale. Ediţie poporală..., SB, 1906. - 48 p. • Marele mucenic Gheorghe purtărorul de biruinţă, Ediţie poporală, SB, 1906. - 67 p. • Memoriu, 1906. • Septuaginta şi textul evreesc al Testamentului Vechi în Biserica Ortodoxă. Studiul biblic, Bucureşti, 1908. 38 p. • Întâmpinare, Bucureşti, 1909. • O pagină neagră în istoria bisericii române ortodoxe din Transilvania şi Ungaria, 1910. • Cartea ţăranului român. - Caransebeş, 1912. • Legăturile bisericei noastre cu patriarhia de Constantinopol. - Bucureşti, 1915. • Origina ierarhiei besericeşti, 1920. • Canonul Muratori, 1921. • Evangheliile apocrife, 1921. • Momente din timpuri mari cu oameni mici, Lugoj, s.a. - în colaborare: • Morala creştină, cls. a V-a. - Bârlad, 1898. - 94 p. • Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament, cls. I, 1902. - 84 p. (colab. cu Calist Ialomiţeanu Botoşăneanu). • Învăţătura lui Iisus Christos, cls. a II-a. - Bucureşti, 1902. - 80 p. • Dogmele Bisericii Ortodoxe, cls. a III-a. - Bucureşti, 1902. - 80 p. • Istoria bisericească, cls. a V-a. - Bucureşti, 1902. 118 p. (o nouă ediţie în 1903). • Istoria Bisericii Române, cls. VI-a. - Bucureşti, 1902. - 156 p. Referinţe: • Dicţionarul contimporanilor / de Dimitrie R. Rosetti. - Bucureşti: Editura Lito-tipografiei „Populara”, 1898. -207 p. • Monografia Institutului seminar teologic-pedagogic „Andreian” / E. Roşca. - Sb, 1911, p. 102. • Simion Popescu, profesorul ardelean al lui Ion Barbu / Vasile Netea. În: Ştefan Meteş la 85 de ani. - CjN, 1977, p. 483-485 • Bibliografia românească modernă (1831-1918). - Vol. 3. Bucureşti, 1989, p. 980-982. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 2. -Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1990. • Dicţionarul teologilor români / preot prof. dr. Mircea Păcurariu. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p. • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ediţie anastatică - Bucureşti: Saeculum I.O., 1999. - Vestala. - 960 p. • Un dascăl de formaţie şaguniană: Simion Popescu / Corina Teodor. În: Reghinul cultura: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 166-178. • Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002, p. 382383. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária - TgM: BJM, 2002. • Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 / Corina Teodor. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 304-308. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára. - Vol. 1-2. - TgM: BJM, 2005.
366
• Mureşul Superior. Vatră de cultură românească / Vasile Netea. Bucureşti: Cuvântul, 2006. • Un dascăl de teologie din Ardeal la Bucureşti: protopresbiterul Simeon Popescu (1848-1919). În: BOR, 60, nr. 7-8, 1942, p. 265-282. • Protopopul şi pedagogul mureşean Simeon Popescu (1848-1919). Un ultim omagiu adus de Liga Culturală prin savantul Nicolae Iorga şi preotul-profesor Gheorghe Cotenescu / Radu Petrescu. În Libraria. Anuar, TgM, nr. 10, 2011, p. 277-283.
POPESCU,
Teodor, avocat; n. 16 iun. 1881,
Dumbrava, MS - m. 14 febr. 1926, Cj. Şc. prim. în loc. natală; Gimnaziul superior ref. la TgM; Fac. de drept şi şt. politice din cadrul Univ. „Ferencz József” din Budapesta (1901-1906). Dr. în şt. juridice, Univ. regală maghiară din Cj (1906). Şi-a deschis birou avocaţial la Reghin şi un timp la Fărăgău. Membru al Despărţământului Reghin al Astrei; membru în Comitetul de cenzori la Banca „Mureşeana” din Reghin; membru în Consiliul de administraţie la „Furnica”, casă de economii, Soc. pe acţiuni în Făgăraş. A fost deputat mirean al cercului Făgăraş, la sinodul arhidiecezan (1903-1905); membru în clubul român comitatens din Făgăraş (1913); unul dintre organizatorii adunării de protest a cercurilor electorale Reghin şi Gorneşti, unde s-au dezbătut problema votului universal şi proiectele de lege ale guvernului ungar referitoare la reforma învăţământului. A participat la MAN de la Alba Iulia; numit membru în Senatul disciplinar al jud.; membru în Comisia adm. a jud. A funcţionat ca judecător la Tribunalul din Cj; avocat la Cj; jurist consult al Consistoriului Eparhiei ortodoxe române a Vadului, Feleacului şi Clujului; membru în Cons. de adm. la „Vatra”, Institut de credit şi economii din Cj. Lucrări publicate: • Doi datornici. - S.l.: s.n., s.a. - 90 p. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918, Bucureşti, 1943, p. 71. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 130-132, 442; Vol. 9: 1989, p. 8, 15, 16. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura Ardealul, 2000, p. 184-186.
POPESCU,
Theodor Cristian, regizor; n. 18 oct. 1967, Turda, CJ. Studii: Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, cls. Valeriu Moisescu (1994); Master of Fine Arts în regie, bursă Fulbright, Univ. Montana, SUA (2000-2002). S-a orientat de la început spre textul contemporan, montând în premieră piese de Radu Macrinici şi Andreea Vălean. Montează cu precădere autori noi britanici şi americani, dar şi români, în teatrele unde este angajat regizor: Teatrul Naţional CjN (1994-1995); Teatrul Naţional TgM (1995-1998); asist. univ. (1996-1998), UAT TgM; asist. univ., UNATC, Bucureşti (1996-2000); lector, Univ. Québec, Montreal (2005-2007); lector univ. la UAT TgM (2008-). Fondează Compania 777 Bucureşti (1997-2000), care a realizat în regia sa patru
Ana Todea, Portrete mureșene coproducţii viu comentate: cu Teatrul Odeon şi Sounds of Progress din Glasgow: Copii unui Dumnezeu mai mic de Mark Medoff (1997); cu Teatrul Nottara şi Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă: Îngeri în America de Tony Kushner (1999); cu Teatrul Nottara: DaDaDans, în coregrafia lui Florin Fieroiu; cu Teatrul Bulandra: Trilogie belgrădeană de Biljana Srbljanovic. A fost rezident la Royal Court, în 1998; s-a stabilit în cele din urmă în Canada, la Montreal, unde din 2004, are propria sa companie de teatru care îi poartă numele. Piese regizate la TgM: Piesă cu repetiţii, de Martin Crimp; Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne; Există nervi, de Marin Sorescu; Măsură pentru măsură, (1996/1997); Eu când vreau să fluier, fluier …, de Andreea Vălean (1998); Ping Body, de Radu Macrinici (1999-2000). A pus în scenă: Poveşti de familie de Biljana Srbljanovic (2004) şi Chip de foc, de Marius von Mayenburg (2005), prezentate la Théâtre Prospero; a lucrat cu studenţi de la École Nationale de Théâtre du Canada şi École Supérieure de Théâtre de I’UQAM, piesele: Krum, de Hanoch Levin şi Push up 1-3, de Roland Schimmelpfennig (prezentate şi la SB, 2006); Noaptea arabă (2007); Femeia din trecut, de Roland Schimmelpfennig, la Teatrul Metropolis (2008). A montat piesa Geniul crimei de George F. Walker la Teatru’74 din TgM. Obţine premii şi nominalizări pentru spectacolele sale, participă la seminarii şi ateliere în ţară şi străinătate. Premiul pentru „Cel mai bun spectacol”, în secţiunea „Teatrul de mâine”, Festivalul Naţional de Teatru, pentru Priveşte înapoi cu mânie; Premiul pentru regie, Festivalul de Teatru Atelier, Sf. Gheorghe, cu Copiii unui Dumnezeu mai mic şi Eu când vreau să fluier, fluier… (1998). Membru: Informal European Theatre Meeting; Union des artistes; UNITER. Referinţe: • Dramafest '98: dramaturgie nouă românească. - TgM: Fundaţia Dramafest, 1998, p. 7-40, foto. • Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 129-131. • Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002. • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 1116. • Vatra, nr. 277, 1994. • Interviu cu regizorul Theodor Cristian Popescu: „Eu personal ader la un tip mai clasicizat de teatru” / Silvia Obreja. În: Ambasador, 1, nr. 2, 1995, p. 30.
POPESCU ROMAN, Angela, artist plastic liber profesionist; n. 23 apr. 1948, Târnăveni, MS. Studii: Lic. de Arte Cj (1967); IAPD, Secţia arte textile CjN (1974). Expoziţii de grup: Primăvara studenţească, Cj (1970); Festivalul naţional al studenţilor, ed. I Cj (1971); Expoziţii de artă decorativă, CjN (1975-1978); Expoziţia tineretului, Galeria de artă, Dej (1976); „5 Expoziţii - 5 Debutanţi”, CjN (1977); Muzeul de Artă, CjN (1978); Muzeul de Artă, Oradea (1978); Saloanele naţionale de artă decorativă, CjN (1993-2010); Trienala Internaţională de Broderie CjN (1994-1997, 1999, 2002, 2006); Salonul Naţional de Artă Decorativă, Cotroceni, Bucureşti (1994-2009); Saloanele Moldovei, Bacău (1994-1995);
Miniaturi textile, Galeria de artă, CjN (1995-2000, 2001); Salonul naţional de Miniaturi textile, Bucureşti (1995); „Academia 70”, CjN; Umbre, CâmpulungMoldovenesc (1996); Arta decorativă, Căminul artei, Bucureşti (1997); Trienala de Tapiserie, Bucureşti (1997, 2000, 2004); expoziţie UAP de artă decorativă şi grafică, Constanţa (1999); Expoziţia „Transilvania”, CjN (1999); Galeria Apollo, Bucureşti (2002-2003); Ariadne, TgM (2004-2008); Lumină din lumină, Sala de Sticlă a Primăriei Mun. CjN (2005, 2006); Expoziţie itinerantă, Deva, Alba Iulia, Oradea, Baia Mare, Bistriţa, TgM, Craiova (2008); Ploieşti (2009). Expoziţii de grup în străinătate: Expoziţie de grafică şi textile, Offenbach am Main, Frankfurt am Mein, Germania (1973); Salonul Moldovei, Chişinău (1995); Expoziţie de tapiserie, Kerson, Ucraina (1966); Textiliste clujene, Centrul Cultural Român Budapesta (1996); Dialog 98, Expoziţie Concurs internaţional de artă decorativă, Chişinău (1998); Expoziţie de artă decorativă, Copenhaga, Danemarca (1999); Expoziţie de artă decorativă, Vidin, Bulgaria (2009). Expoziţii personale: Artă textilă, CjN (1977); Festivalul artelor, Slănic Moldova (1987); Costineşti (1988); Meetingul international Comunione e Liberazione, Fiera, Rimini, Italia (1990); Design vestimentar, Galeria artei, Zalagegerseg, Ungaria (1994); Zilele Culturii Sătmărene (2008); Expoziţia „Anotimpuri în culori”, Orvieto, Italia (2008); Expoziţia „Stoguri”, Bistriţa (2009); Expoziţia „Stoguri şi coline”, La petite galerie, Viena, Austria (2010). A organizat parade de modă la CjN, Bucureşti (1975-1990); a realizat costume pentru piesa Adunarea femeilor de Aristofan la Teatrul Naţional CjN (1991). Distincţii: Premiul I la Concursul de creaţie şi noutăţi, CjN (1983); Premiul I la Concursul jud. de creaţie vestimentară, ed. a 3-a, CjN (1986); Premiul I la Concursul de creaţie şi proiecte (1989); Premiu, Trienala Internaţională de Broderie, CjN (2002). Referinţe: • Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. TgM: Ardealul, 2008, p. 144, 297. • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 1115.
POPOVICI,
Sandu, Popa Sandu; Popp Alexandru, parohul din Iernuțeni; Sandu Dascălu din Iernuţeni; pictor, paroh; a trăit în a doua jumătate a sec. XVIII - prima jumătate a sec. XIX, Iernuţeni, Reghin, MS. După unii exista o şc. de pictură pe sticlă la Reghin la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX. Pictor cunoscut din inscripţia unei icoane pe lemn din Răstoliţa, MS, reprezentând „Chipul Sfântului Nicolae” (1808); icoane pe sticlă păstrate la biserica de lemn din Nadăşa, com. Beica de Jos, MS (1806); icoana „Sfintei Treimi” de la Petelea, MS (1833). Îl mai întâlnim pe toată Valea MS, îndeosebi la Dumbrava şi Bistra Mureşului, unde lasă icoane realizate înainte de 1850, precum şi picturi murale pe pereţi, frize cu proroci, praznice şi uşi împărăteşti. Pictorului i-au fost atribuite un număr mare de icoane pe sticlă, precum cele de la Joseni, HR (1796). Picturile se caracterizează printr-un stil grafic decorativ, s-a dovedit a stăpâni meşteşugul artistic, dă dovadă de unitate stilistică, cu grupări de personaje ce par decupate pe fundaluri sobre, fără
367
Biblioteca Judeţeană Mureş recuzite de prisos. Referinţe: • Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIIIXVIII / Marius Porumb. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2004. - 376 p.
POPOVICI,
Toader, Popovici Toader Zugrav; Toader Zugravul, Pop Toader; pictor muralist şi de icoane, care a trăit în sec. XVIII în părţile Reghinului, MS. Studii: Presupunerea că pregătirea sa artistică şi-a câştigat-o într-un atelier de tradiţie postbrâncovenească este confirmată de colaborarea în 1783 cu Iacov din Răşinari, format în Ţara Românească. Activ în ultimele decenii ale secolului XVIII în Câmpia Transilvaniei şi în părţile Reghinului, cunoscut prin icoane şi pictură parietală a unor biserici de lemn. Pictura lui este plată, fără valoraţii pentru redarea volumelor, cu o cromatică echilibrată, subliniată de tuşe de culoare închisă, având un pronunţat caracter decorativ, acordând atenţie detaliilor. Figurile din icoane, cu privire hieratică, au proporţii şi gesturi uneori nefireşti, trădând un artist de factură populară. Activează în următoarele localităţi: 1781 - Lunca, MS, biserica de lemn, demolată în perioada interbelică, a avut o pictură murală în altar, naos şi pronaos, datată; 1781 - SărmăşelGară, MS, biserica de lemn, adusă de la Dâmbu, MS, are pictură murală ce poate fi atribuită prin analogie, iar uşile împărăteşti sunt semnate pe spatele panoului; 1783Frunzeni, MS, de la vechea biserică de lemn din localitate se află în Colecţia Episcopiei Ortodoxe Române din Alba Iulia, trei icoane semnate de „Iacov Zugrav, Toader şi Lica”; 1787 - Ţiptelnic, MS, biserica de lemn, icoanele Sf. Nicolae şi Isus Pantocrator, ultima semnată şi datată; 1792, 1793, 1797 - Urisiu de Jos, MS, biserica de lemn, icoane împărăteşti: Isus Pantocrator, datată 1792; Maria cu Pruncul, datată 1793; Arhanghelul Mihail şi Sf. Nicolae, datate şi semnate; Moişa, MS, Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli”, în naos se mai observă fragmente de pictură murală, icoane împărăteşti: Maica Domnului cu Pruncul şi Isus Pantocrator, aflate în colecţia Catedralei Ortodoxe din TgM (1752). Referinţe: • Studii, conferinţe şi comunicări istorice. - Vol. 1. - 451 p. • Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania: Sec. XIIIXVIII / Marius Porumb. -Bucureşti: Editura Academiei Române, 1998, p. 308-309. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2004. - 376 p. • Biserici de lemn din judeţul Mureş: Monumente de artă populară românească / Ioan Eugen Man. - TgM: Nico, 2009. - 551 p. • Zugravi şi centre româneşti de pictură din Transilvania secolului al XVIII-lea / M. Porumb. În: AIIAC, 19, 1976, p. 122.
POPTĂMAŞ, Dimitrie, bibliolog, om de cultură, istoric, dir. al BJM (1985-2005); n. 25 apr. 1938, Nima Râciului, MS. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian”; IPed. de 3 ani din TgM; Fac. Istorie Filosofie, Secţia Istorie CjN (1975). Atestat în biblioteconomie, în colecţii speciale şi Conducere şi opţiune. Activitate profesională: bibliotecar la
368
Biblioteca Regională din TgM (din 1955); şef serviciu (1979); dir. al BJM (1985-2005). S-a preocupat mult de înzestrarea bibliotecii judeţene şi a filialelor cu tot ce înseamnă document scris şi tipărit; a făcut eforturi pentru organizarea şi lărgirea reţelei de biblioteci din teritoriu; a înfiinţat filialele din Aleea Carpaţi, din strada Braşovului, de la Casa de Cultură „Mihai Eminescu”; a organizat sediul bibliotecii din Palatul Culturii pe principii moderne, obţinând spaţiile: parterul, mezaninul, etajul II al clădirii, spaţiile de la subsol; a reorganizat fondul tradiţional al bibliotecii, aşezând la locul lor cărţile retrase pe motive politice; a îmbogăţit colecţia de carte rară; a selectat judicios din fondul de rezervă naţională. A efectuat lucrări de modernizare la casa scărilor, Sala de lectură, Parter şi BTB. Ca metodist, a format generaţii de specialişti prin iniţierea de cursuri de biblioteconomie. De numele său se leagă înfiinţarea şi dotarea filialei Biblioteca „Târgu-Mureş” de la Chişinău (1996). A înscris biblioteca într-un program de informatizare aplicat de BNR la care au aderat majoritatea bibliotecilor jud., achiziţionând softul TINLIB, a cărui bază a fost operativă din 1995 până în 2008. Preocupări în domeniul bibliografiei, istoriei culturii şi cărţii vechi româneşti. Preş. al Fundaţiei Culturale „Vasile Netea”, în cadrul căreia a iniţiat colecţia Caiete mureşene şi publică numeroase cărţi închinate unor personalităţi mureşene, precum şi editor al almanahului cultural literar al românilor nord bucovineni, Ţara Fagilor. Susţine numeroase conferinţe de istorie locală şi istoria culturii pe raza jud., dar şi în ţară. A iniţiat seria Bibliografii mureşene; creează condiţii şi coordonează apariţia anuarului Libraria. Studii şi cercetări de bibliologie; dicţionarele: Scriitori români mureşeni, Oameni de ştiinţă mureşeni. A organizat activităţi culturale: simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice, evocări aniversare, medalioane, reuniuni culturale cu participarea a numeroase personalităţi locale, naţionale, dar şi din afara graniţelor. Este părintele unor manifestări devenite tradiţionale: Porni Luceafărul.., Eminesciana, cele legate de viaţa şi activitatea lui Vasile Netea, Aurel Filimon, Aurel Dandea, Elie Câmpeanu, Ion Chinezu, Iosif Pop ş.a. Vizitează, ca specialist, biblioteci din Ungaria, Suedia, Franţa, China. Publică studii şi articole în: Biblioteca (Bucureşti), Familia (Oradea), Cuvântul liber, 24 ore mureşene, Zi de zi, Vatra, Marisia. Membru în Cons. Naţional al Directorilor din Bibliotecile Publice din România; membru în Biroul executiv al ANBPR. Preş. al organizaţiei PNCŢD MS (2006-); iniţiator al reînfiinţării Despărţământului Central TgM şi vicepreş. al filialei. Distincţii: Premiul de Excelenţă, acordat de ANBPR (2000); Diplomă acordată de Ministerul Culturii din Republica Moldova, pentru contribuţia deosebită la pregătirea şi derularea reformei bibliotecare în Republica Moldova; Diplomă Magna Cum Laude, acordată de Biblioteca Mun. „B.H. Haşdeu”, Chişinău (2001); Diplomă de Excelenţă acordată de Direcţia Jud. pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş (2002): Ordinul „Meritul Cultural,” în grad de Cavaler (2004), pentru merite deosebite în activitatea artistică şi culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei şi istoriei locale, acordată de Preşedintele României;
Ana Todea, Portrete mureșene „Diplomă de Excelenţă” din partea ANBPR; Diploma de Excelenţa şi „Fibula de la Suseni”, din partea Prefecturii MS (2005); Premiul de excelenţă acordat de Studioul de Radio TgM (2002) şi Senior al TgM (2006); Diploma de onoare „Pro Libro Senator”, din partea BJM (2009). Lucrări publicate: • Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi. - TgM: BJM, 2003 - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” - 346 p. • O bibliografie a eseului românesc contemporan 1944-1976. Extras din Libraria, Anuar, 2. Studii şi cercetări de bibliologie. - TgM, 2003, p. 268-335. • Prezenţa şi circulaţia vechilor tipărituri româneşti în zona superioară a Văii Mureşului. - TgM: Nico, 2008. 220 p. • Reflecţii despre carte, bibliotecă şi lectură. Texte selectate din autori români şi străini. - TgM: Editura Nico, 2009. - 186 p. - în colaborare: • Biblioteca Judeţeană Mureş / Dimitrie Poptămaş, Mészáros József. - TgM, 1979. - 64 p. • Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972: bibliografie = 1795-1972 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája / Dimitrie Poptămaş, Mózes Júlia; Studiu introductiv de prof. dr. Vasile Netea. TgM: BJM, 2000. - 371 p. • Bibliografia publicaţiilor periodice = Időszaki kiadványok bibliográfiája, 23 dec. 1989-31 dec. 1994 / Fülöp Mária; cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. TgM: BJM, 1995. - 93 p. • Un om pentru Târgu Mureş: Emil A. Dandea: Comunicări prezentate la sesiunea comemorativă desfăşurată la Târgu Mureş în data de 18 august 1994, la împlinirea unui sfert de veac de la moartea lui Emil Dandea / [Red.]: M. Art. Mircea, M. Şerban, D. Poptămaş. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1995. - 168 p. • Asta-i seară, seară sfântă...: culegere de colinde / Vasile Pop. - Responsabil de carte Dimitrie Poptămaş TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1996. - 140 p. • Politică şi administraţie: culegere de texte / Emil A. Dandea. - Selecţie, studiu introductiv, note şi indice de Dimitrie Poptămaş şi Mihail Art. Mircea. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 231 p. • Sângeorgiu de Mureş: însemnări monografice / Ilarie Gh. Opriş; Postf.: Dimitrie Poptămaş. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1996. - 128 p. • Simpozionul ştiinţific Revoluţia română de la 1848: [Program] / Caiet documentar realizat de Mihail Artimon Mircea, Dimitrie Poptămaş. - TgM: [Tipomur], 1998. - 16 p. • Alexandru Ceuşianu: studii şi comunicări prezentate la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii vrednicului cărturar şi om politic (Reghin, 2 iunie 1998) / Vol. îngrijit de Marin Şara, Georgeta Mărginean şi Iacob Huza; [bibliografia alcătuită de Dimitrie Poptămaş]. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. - 89 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare / Vol. îngrijit de Marin Şara; cons. ed. Dimitrie Poptămaş. Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” Reghin, 1999. TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea.”- 180 p.
• Elie Câmpeanu: omul şi faptele sale / Coord. vol.: Grigore Ploeşteanu şi Dimitrie Poptămaş. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999.m- 152 p. • Ion Chinezu - Relief în posteritate: studii şi comunicări prezentate la simpozionul ştiinţific prilejuit de centenarul naşterii eminentului cărturar (TgM, 4-5 iunie 1994) / Vol. îngrijit de Melinte Şerban, Dimitrie Poptămaş, Mihail Art. Mircea. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 1999. - 130 p. • Interferenţe teatrale româno-maghiare / Tereza Periş Chereji; postf. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2000. - 228 p. • Scriitori români mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Cosma. - Coord. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2000. - 212 p. • Aurel Filimon: Consacrare şi destin / Vol. îngrijit de Mihail Art. Mircea, Dimitrie Poptămaş, Melinte Şerban. -TgM: BJM, 2001 - Fundaţia Culturală „Vasile Netea.” 291 p. • Biblioteca Judeţeană Mureş: Caiet documentar elaborat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de lectură publică la Târgu-Mureş 1802-2002 / Red. Monica Avram. -TgM: BJM, 2002. - 38 p. • Judeţul Mureş în cărţi: 1990-1999 = Maros Megye a könyvekben: Bibliografie = Bibliográfia / Fülöp Mária; Pref. Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2002 - Mv. Mv.: - XXVII; 339 p. • Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop; Pref. Liviu Sabău. - Ed. îngrijită şi postf. de Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, 2004. - 230 p. • Oameni de ştiinţă mureşeni: Dicţionar biobibliografic / Ana Todea, Fülöp Mária, Monica Avram. - Coord. şi Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. TgM: BJM, 2004. - 477 p. • Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş: autori, apariţii editoriale, referinţe locale, cărţi editate până în anul 1944 = Maros megye retrospektív helyismereti könyvészete: szerzők, kiadványok, helyi vonatkozások, 1944-ig megjelent könyvek / Fülöp Mária, Ferencz Klára; Pref. Dimitrie Poptămaş. - Vol. 1-2. TgM: BJM, 2005. - Vol.1: XXVIII, 604 p.; Vol. 2: p. 605-862. • Cinci ani de luptă românească în Ardealul de Nord 1940-1944 / Cons. ed. Dimitrie Poptămaş, Melinte Şerban. - TgM: Ansid, 2005. - 367 p. • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. Pref.: Dimitrie Poptămaş - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2005, 123 p. • Monografia oraşului Târgu-Mureş / Traian Popa; Ed. îngrijită de Melinte Şerban şi Dimitrie Poptămaş. - TgM: Ansid, 2005 -: Fundaţia Culturală „Vasile Netea” - XLI; 323 p. • Oameni, fapte, atitudini: Interviuri şi reportaje / Nicolae Balint. - Cuvânt înainte: Dimitrie Poptămaş. Vol.1. - TgM: Editura Nico, 2008 - 212 p. • Vasile Netea: Evocări şi bibliografie / Vol. îngrijit de Dimitrie Poptămaş şi Melinte Şerban. - TgM: Editura Ardealul, 2008 - 276 p. • Memorii / Vasile Netea; Ed. îngrijită, introducere şi indici Dimitrie Poptămaş. - TgM: Editura Nico, 2010,
369
Biblioteca Judeţeană Mureş 342 p. • Poveştile oraşului / Sorina Bota. - TgM: Editura Ardealul, 2010. - 214 p. • Corespondenţa cu Adina (1917-1921)/Take Ionescu. Pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Ardealul, 2010. 472 p. • Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea; Ed. îngrijită şi pref. de Dimitrie Poptămaş. - TgM: Nico, 2011, 119 p. • Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990/ Ovidiu Palcu. – Ed. îngrijită şi Cuvânt înainte de Dimitrie Poptămaş. - TgM, 2011. • Verticalitate spre cunoaştere şi comunicare: Biblioteca „Târgu-Mureş” - 15 ani de activitate. Chişinău: Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu”. Filiala Târgu-Mureş, 2011, p.22-25, 78. Studii şi articole: • Cartea românească veche în bibliotecile judeţului Mureş În: Steaua roşie, 1 sept. 1974, p. 3. • Cartea veche românească pe Valea Mureşului. În: Steaua roşie, 11 nov. 1978, p. 3. • Biblioteca comunală în faţa unor exigenţe. În: Steaua roşie, 19 aug. 1983, p. 2. • Mărturii privind prezenţa şi circulaţia „cărţii româneşti de învăţătură...” în judeţul Mureş. În: Steaua roşie, 14 dec. 1983, p. 3. • 200 de ani de la răscoala lui Horea, Cloşca și Crişan. Prima exegeză a „revoluţiei lui”. În: Steaua roşie, 27 oct. 1984, p. 3, 1 foto. • În căutarea unor adevăruri. În: AGRU Arhidiecezan, 1, nr. 1, ian.- iul. 1998, p. 29-30. •Vasile Netea şi Astra reghineană. În: Astra Reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 1999, p. 145-162. • Martiri ai credinţei. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 1 (ian.-mart. 1999), p. 36-37. • Liturghie Arhierească: [Aniversarea a 60 de ani de la investirea cu sfânta taină a preoţiei a I.P.S.Cardinal dr.Alexandru Todea]. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2 (apr.-iun. 1999), p. 28-29. • Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri din Moişa. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr.4 oct.- dec. 1999, p. 52-55, 3 foto • Poetul „iconarist” - Vasile Netea (Reflecţii pe marginea unei corespondenţe cu Mircea Streinul). În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2001, p. 256-261. • Biblioteca Judeţeană Mureş - colecţie unitară funcţii. În: Biblioteca Bucureştilor, 4, nr. 3, mart. 2001, p. 15. • Leon Mircea şi ctitoria sa. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 6. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2002, p. 260-270. • Biblioteca Judeţeană Mureş la 90 de ani. În: Libraria. Anuar, nr. 2, 2003, p. 5-25. • Bibliografii mureşene - 6. În: Cuvântul liber, 27 sept. 2003, p. 3 ; 1 foto. • Inscripţie pe o casă. În: Cuvântul liber, 3 oct. 2003, p. 7 ; 1 foto. • Cardinalul Alexandru Todea despre sfârşitul tragic al marelui istoric şi om politic Gheorghe I. Brătianu. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin:
370
Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2004, p. 262-266. • Biblioteca Judeţeană M. În: Cuvântul liber, 7 dec. 2004, p. 6. • Biblioteci reghinene: File de istorie. Studii şi articole - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior”, 2005 - 204 p. • Vasile Copilu Cheatră la TgM. În: Libraria. Anuar, 4. (2005), p. 25-32. • Tradiţie şi actualitate în lectura publică. În: Vatra, 32, nr. 9-10, 2005, p. 118-124. • Traian Duşa - septuagenar. În: Cuvântul liber, 1 mart. 2006, p. 2, 1 foto. • La Râciu, în memoria lui Gheorghe Şincai. În: Cuvântul liber, 3 mart. 2006, p. 4. • Vasile Netea şi Nicolae Comşa în corespondenţă. În: Reghinul Cultural. Studii şi articole, 8, 2006, p. 200-230. • Primăvară culturală la Deda. În: Cuvântul liber, 14 mart. 2006, p. 14; 1 foto. • Dimitrie Poptămaş: „Am fost convins de menirea mea de a exista pentru alţii...” / ISM. În: 24 ore mureşene, 9-11 sept. 2006, p. 4, 1 foto. • Cinci ani de activitate a Despărţământului „Teodor Muică” al ASTREI-Sângeorgiu de Pădure. În: Cuvântul liber, 30 ian. 2007, p. 5. • „Târgu Mureş, Istorie urbană de la începuturi până în anul 1850” / Pagină realizată de Lazăr Lădariu. Autorii: Ioan Eugen Man, Nicolae Băciuţ, Dimitrie Poptămaş. În: Cuvântul liber, 16 febr. 2007, p. 4, 3 foto. • ASTRA - în acţiune culturală. În: Cuvântul liber, 10 iul. 2007, p. 1, 5. • Eveniment editorial: Un destin istoric: Biserica Română Unită / Carmen Andraş, Nicoleta Sălcudeanu, Dimitrie Poptămaş. În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5. • Revoluţia de la 1848 a pornit de la Târgu-Mureş… În: Punctul, 28 sept.-4 oct. 2009, p. 4, 1 foto. • Târgu-Mureşul din inima chişinăuanilor. În: Cuvântul liber, 10 oct. 2009, p. 7, 1 foto. • Nicolae Albu în corespondenţă cu Ioan Micu (1879). În: Reghinul cultural, 10, 2010, p. 247-271. Referinţe: • Careul cu prieteni / Romeo Soare. - TgM: Ambasador, 1996, p. 7576. • Circulaţia cărţii vechi bucureştene în Transilvania / Ioana Cristache-Panait. - Bucureşti: Biblioteca Bucureştilor, 1998. • Revista Biblioteca: Studiu monografic / Emil Vasilescu. Bucureşti: Revista Biblioteca, 1998. - 144 p. • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002, p. 87-104. • Palatul Culturii din Târgu-Mureş / Traian Duşa. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 179-203. • Bibliologie românească. Idei. Portrete. Controverse / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu. - Târgovişte: Editura Bibliotheca, 2008, p. 100-101. • Bibliologi români. Dicţionar / Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu. - Târgovişte: Bibliotheca, 2011, p. 201-202. • Maros megye időszaki kiadványainak bibliográfiájáról / Fülöp Júlia. În: Könyvtári szemle, 1, 1972, p. 18-20. • Secţia documentară a Bibliotecii. Interviu cu prof. Dimitrie Poptămaş, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană / Olga ApostolIvăncescu. În: Steaua roşie, 9 mart. 1984, p. 2. • Fundaţia culturală „Vasile Netea”. Interviu cu dl Dimitrie Poptămaş, preşedintele Fundaţiei culturale „Vasile Netea” / Interviu realizat de Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2000, p. 7, 1 foto. • O bibliografie a scrisului publicistic mureşean / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 25 ian. 2001, p. 2. • Dimitrie Poptămaş, Mózes Iulia, Publicaţii periodice mureşene (1795-1972). Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája, TârguMureş, Biblioteca Judeţeană Mureş, 2000, 371 p./ Virgil Pană. În: Anuarul ICSU „Gheorghe Şincai” Tg.Mureş, 5-6, 2002-2003, p. 565-
Ana Todea, Portrete mureșene 567. • Dimitrie Poptămaş - 50 de ani în slujba cărţii... / Remus Câmpean. În: Cuvântul liber, 22 mai 2003, p. 1, 3; 1 foto. • „Philobiblon mureşean” [2003]. În: Cuvântul liber, 10 dec. 2003, p. 1. • Philobiblon mureşean. O viaţă printre oameni şi cărţi, de Dimitrie Poptămaş / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber, 13 dec. 2003, p. 3; 1 foto. • Dimitrie Poptămaş. Philobiblon mureşean: o viaţă printre oameni şi cărţi. Târgu-Mureş: BJM, 2003, (Fundaţia Culturală „Vasile Netea”. Caiete mureşene, 14). În: Buletin. Asociaţia Bibliotecarilor din învăţământ- România. Bucureşti, 15, nr. 2 (2004), p. 31-32. • Philobiblonul lui Dimitrie Poptămaş. Recenzie / Dumitru Păsat. În: Capitala. Chişinău, nr. 46 (9 iun. 2004), p. 8. • Philobiblon-un volum de sinteză ştiinţifică. Recenzie / Dumitru Păsat. În: Literatură şi artă, Chişinău, nr. 33 (19 aug. 2004), p. 8, 1 foto. • Dimitrie Poptămaş - Portret în devenire / Melinte Şerban. În: Libraria. Anuar, 4, 2005, p. 279-286. • Revista „Ambasador”- 10 ani de la apariţie. Premiile revistei Ambasador pentru anul 2004. În: Ambasador, 11, nr. 99-100, 2005, p. 31. • Reuniune aniversară la Palatul Culturii, „Basarabie română...” / Nicolae Balint. În: Zi de zi, 29 mart. 2005, p. 2. • Díszszemle és kitüntetések Románia nemzeti napján / Nagy Annamária. În: Népújság, 2005. dec. 2, p. 6. • Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (I): Laudatio/ Valentin Marica; O viaţă între cărţi / Nicolae Băciuţ; Gânduri pentru distinsul senior al Târgu-Mureşului / Lazăr Lădariu; Dimitrie Poptămaş - prieten drag şi colaborator / Pr. Florin Bengean; Mihail Art. Mircea. În: Cuvântul liber, 1 iul. 2006, p. 3; 1 foto. • Dimitrie Poptămaş sau Philobiblon mureşean (II): Blitz cu „Arborele genealogic”/ Eugeniu Nistor; Cavaler al Ordinului Cultural / Melinte Şerban; Omul labirintului / Angela Fanea Macarie; Prieten şi frate / Ion Curtifan; Dr. Maria Dorina Paşca. În: Cuvântul liber, 8 iul. 2006, p. 3. • Calea spirituală TgM - Cernăuţi / ISM. În: 24 ore mureşene, 9 dec. 2006, p. 4, 3 foto. • Felavatták a megyei kórház új mosodáját. În: Népújság, 2007. jan. 29., p. 1, 7. • „Ţara Fagilor” - o lectură instructivă! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 28 dec. 2007, p. 2. • Domeniul Gurghiu (1652-1706), urbarii, inventare şi socoteli economice / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 19 ian. 2008, p. 2, 1 foto. • Mântuirea prin cultură (I) / George Oargă. În: Cuvântul liber, 30 ian. 2008, p. 16. • Manifestare cultural- ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea. În: Cuvântul liber, 14 febr. 2008, p. 1. • PNL şi PNŢCD au înfiinţat Centrul de dezbateri socio-politice „Emil Dandea” / Dan Trifu. În: Cuvântul liber, 23 febr. 2008, p. 7, 1 foto. • Dimitrie Poptămaş - 70 de ani / Melinte Şerban. În: Cuvântul liber, 25 apr. 2008, p. 6, 1 foto.
POPTĂMAŞ,
Dumitru, pr. gr.-cat.; n. 1 febr. 1908, Nima Râciului, MS - m. 31 oct. 2003, TgM. Studii: Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM (1930); Institutul Teologic Gr.-cat. din Blaj (1935). Hirotonit pr. (1935); pr. în Nima Râciului (1935-1938); pr. în Moişa (1938-1948), când este alungat din Moişa, urmărit, chestionat, deţinut şi toată familia persecutată pentru activitate clandestină în folosul credinţei; se stabileşte în TgM. Lucrează ca muncitor necalificat la Trustul de Construcţii; angajat la Centrofarm; magaziner la Direcţia Sanitară MS până la pensionare (1970). Distins cu titlul de protopop, apoi canonic onorariu din partea Mitropoliei Bisericii Române Unite cu Roma. Studii şi articole: • „...speranţa şi încrederea în ziua libertăţii credinţei
noastre”. În: Agru Arhidiecezan, 2, nr. 3 (iul. - sept. 1999), p. 15-16. Referinţe: • Din istoria Bisericii Române Unite (1945-1989). - SM: Editura Muzeului Sătmărean, 2000, p. 350-352. • Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Editura Buna Vestire, 2002. - 195 p. • Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 278. • Sfinţirea bisericii consacrate Neprihănitei Zămisliri din Moişa / P. Dimitrie. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 4 (oct. - dec. 1999), p. 52-55, 3 foto. • În clandestinitate [satul Moişa păstorit de preotul greco-catolic Dumitru Poptămaş]/ (D.P.). În: Agru Arhiediecezan, 2, nr. 1, ian. mart. 1999, p. 8-12.
POPTOMAS,
Bogdana Maria, Poptămaş, artist vizual (desen, graphic design, fotografie); n. 17 sept. 1979, TgM. Studii: Lic. de Artă TgM (1994-1998); UAD, CjN, Fac. de pictură, prof. Ioan Sbârciu (1998-2003); master în arte vizuale, UAD CjN (2003-2005). Burse: Univ. Hanovra, Germania (2000); Casino Luxembourg, Forum d’art contemporain, Luxemburg (2003); Birmingham Institute of Art and Design BIAD, UK (2005). Expoziţii personale şi de grup: Centrul Cultural German, CjN (1999); Eisfabrik, Hanovra, Germania (2000); Galeria Atas, Casa Tranzit, CjN (2002); Art Expo, Muzeul Naţional de Artă, Expo Transilvania, CjN; Muzeul Brukenthal, SB; Casino Luxemburg; State Galery, Ljubliana, Slovenia (2003); Muzeul Naţional de Artă, CjN (2004); Galeria UNA Bucureşti (2006). Experienţă: cu un background în arte plastice, pictură, s-a îndreptat înspre publicitate, unde a lucrat ca Art Director în agenţii precum: Leo Burnett, Publicis, GMP, Cohn Jansen/Ashley Holmes. Distincţii: Premiul Deutscher Wirtschaftclub Siebenburgen DWS de promovare a artei; Gold Effie în categoria Promoţii, Effie Awards Bucureşti. Referinţe: • Balkon, CjN, nr. 10, primăvara 2002, p.4 0; nr.11, vara 2002, p. 56. •Economiştii investesc în artă / Ioana Căpăţînă. În: Ziarul Obiectiv, SB, 2, nr. 189, 11 iun. 2003, p. 4. • Germania premiază arta transilvăneană. În: Rondul de Sibiu, 11, 12 iun. 2003, p. 7. • Clubul Economic German „Transilvania” / A. Popescu. În: Tribuna, SB, 119, 16 iun. 2003, p. 8. • Bravo, Bogdana! / Mariana Cristescu. În Cuvântul liber, 18 iun. 2003, p. 11. • Plasticienii tineri expun în Slovenia / Radu Bădilă. În: Curierul Naţional, 4 sept. 2003. • Neue Tradition des Mäzenats Kunstförderpreis des Deutschen Wirtschaftsclubs Siebenbürgen verliehen / Hannelore Blaier. În: Allgemeine Deutsche Zeitung (fur Rumanien), 13 iun. 2003. • Snapshots. În: New Business, 1 iul. - aug. 2005, p. 55-69. • Există artă după publicitate? / Călin Georgescu. În: 1001 ads, monthly magazine on creative advertising published by A Rond, Bucureşti, p. 50-55.
PORAV,
Nicolae, pr. gr.-cat.; n. 2 febr. 1866, Crăieşti, MS - m. 19 mart. 1933, Reghin, înmormântat la Moişa, MS. Cls. prim. în loc. natală; gimnaziale în Blaj 371
Biblioteca Judeţeană Mureş (1889); Seminarul teologic din Blaj. Este hirotonit la Blaj în 29 aug. 1897; numit pr. în Moişa (1897); devine membru al Despărţământului TgM al Astrei (1904); participă la MAN de la Alba Iulia cu două documente (protocol şi credenţional); membru în Cons. com. Moişa. Referinţe: • Marea Unire de la 1918, Bucureşti, 1943, p. 71. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981. - 70, 128 p. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p. 16, 23. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Editura Ardealul, 2000, p. 186-188. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 200. • Şematism, Blaj, 1900.
PORZSOLT
Borbála, pictor; n. 1 nov. 1933, Brateş, CV. Studii: IAP „Ion Andreescu” Cj (1958). Se ocupă cu pictura, ilustrează cărţi pentru copii, manuale şcolare, face artă decorativă, se pensionează în 1984 de la Fondul Plastic TgM. Membră UAP. Participă la expoziţii colective şi personale. Expoziţii personale: TgM (1970); Tg. Secuiesc (1972). Expoziţii jud. şi colective: Bucureşti (1970); Praga (1962): Budapesta (1990, 1996); Debrecen, Makó, Pannonhalma. Expune în Sala gotică a Bisericii reformate din Cetate, TgM, căreia îi face şi donaţii. Principalele tablouri: Femei ceangăi din Moldova, Kőmíves Kelemenné balladája, Biserici ardeleneşti, Satul secuiesc, Îngeri în boltă. Distinsă cu premii la expoziţii în România, Ungaria, Germania, Uniunea Sovietică, Brazilia. Lucrări publicate: - în colaborare: • Havasok tündérei: mesés történetek / Kabos Éva; szerkesztette Nagy Pál; A címlap és az illusztrációk Porzsolt Borbála munkái. - Mv.: Impress, 1998. - 80 p. • Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel / Nagy Miklós Kund; a borítólapon Porzsolt Borbála színes grafikája. - Mv.: Impress, 1998. 212 p. • Itthon - Farkaslakán / Sipos Ferenc; Szerkesztette és az előszót írta Nap Pál; Illusztráció Porzsolt Borbála. Gyergyószentmiklós: Mark House- Kiadó és Nyomda, 2004. - 68 p. Referinţe: • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán. Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p. • Romániai magyar verseskönyvek: 1944-1988 (1988-1989) = Volume de versuri maghiare din România: Repertórium = Repertoriu bibliografic / Mózes Huba. - Cj: Academia Română., Institutul de Lingvistică, 1991. - 110 p. • Marosvásárhelyi Tárlat: Vármegye Galéria [Budapest], 1995. szeptember 25 - 1995. október 29 / [kiállítás szervező és rendező: Simon Endre]. - Budapest: s.n., 1995. - [40] p. • A Magyar Képzőművészek és Iparművészek Társaságának kiállítása 1996.: Erdélyi Művészek / Grafikai szerkesztő Simon Zsolt. [Budapest]: Erdély Művészetéért Alapítvány; Vármegye Galéria, 1996. - 72 p. • Barabás Miklós Céh Őszi Tárlat '97, Mv. 1997. október 25. december 7. / Borító és katalógusterv Simon Zsolt; foto Mester Tibor. Mv.: [Barabás Miklós Céh], 1997. - 107 p. • Ki Kicsoda Aradtól Csíkszeredáig? Vol. 1-2. - Csíkszereda: PallasAkadémia, 1996. - Vol. 1: A-K, 1996, 343 p.; Vol. 2: L-Z, 1997, p. 132. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: RMDSZScripta, 1997, p. 480. • Műterem: beszélgetés huszonegy Maros megyei képzőművésszel /
372
Nagy Miklós Kund; a borítólapon Porzsolt Borbála színes grafikája. Mv.: Impress, 1998. - 212 p. • Ezerszáz év a Kárpát-Medencében/ Szerkesztette Jámborné Balog Tünde. - Makó művészeinek millenniumi sorozata: s.n., 2001. - 106 p. • Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés. - Bukarest: Kriterion, 1981. - Vol. 4: N-R, 2002, p. 538. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 557.
PRECUP,
Grigore, pr. gr.-cat., prof.; n. 1793,
Băla, MS - m. 1862, Crăieşti, MS. Studii teologice la Blaj. Prof. în Blaj la „sintaxişti” (1821-1822); paroh în Crăieşti (1823-). Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 111. • Şcolile şi bisericile româneşti din TgM până la 1918 / dr. Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2, apr. - iun. 1999, p. 44-52, 1 foto.
PRECUP, Mărioara, Precup-Stoica; solistă de muzică populară; n. 13 iun. 1941, Leşu, BN. Îndrumătorul şi mentorul ei a fost maestrul Tudor Jarda. Artistă profesionistă la Ansamblul Artistic „Mureşul” TgM (din 1968), laureată a mai multor festivaluri şi concursuri de muzică populară din ţară şi străinătate. Repertoriul ei cuprinde zona etnofolclorică a Năsăudului, MS, Bihorului, Oaşului. Are cântece înregistrate pe patru discuri şi cinci CD-uri; imprimări la Radio TgM şi Bucureşti. Locul I la Cairo (1964); la Festivalul „Cântarea României” (1964-1968); Diplomă de excelenţă a Comitetului de Cultură a jud. BistriţaNăsăud; diplome de excelenţă acordate de primăriile din Leşu şi Hodac. Referinţe: • Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2007, p. 186-187. • Cuvântul liber, 19 oct. 1995, p. 1, 4, 1 foto.
PREJA, Ramona, prof. de muzică; n. 25 aug. 1970, Făleşti, jud. Bălţi, R. Moldova. Studii: Academia de Muzică „Gh. Dima” CjN, Fac. Compoziţie, Muzicologie, Ped. muzicală (1991-1995); masterat, Disciplinaritate în cercetarea muzicologică, Academia de Muzică CjN (1996-1997). Dr. cu teza: Tudor Jarda, creaţia sa de operă în lumina contemporaneităţii, CjN (2002). Coristă, Corul Intermezzo (1991-2001); corala MOR CjN (1992-2006); prof. suplinitor, Lic. Teoretic „George Bariţiu” CjN (1997-1999), Lic. Teoretic „Avram Iancu” CjN (20002001, 2002-2003), Col.N „G. Coşbuc” CjN (2001-2002); prof. titular gr. I, Col.N „Mihai Viteazul” Turda (20032005), Lic. „Lucian Blaga” CjN; coord. al Centrului de excelenţă în promovarea muzicii folk CjN (2004-2008); dir. Departament Pedagogie Muzicală, Fac. de Muzică, UAT TgM (2010-); cancelar CP/secretar şt., Fac. de
Ana Todea, Portrete mureșene Muzică, UAT TgM (2010-); lector univ., Fac. de Muzică, catedra de Ped. Muzicală, UAT (2008-2011), responsabil mass-media. Membru corespondent al revistelor Agero, Stuttgart. A susţinut comunicări de specialitate la conferinţe naţionale şi internaţionale; a participat la diferite cursuri de specializare. Distincţii: Concurs Naţional „Toamna Baladelor” Bucureşti, Premiul III, menţiune (2004-2005), Premiul II (20052006), Premiul I (2006-2007), Trofeul Festivalului (2007-2008). Lucrări publicate: • Tudor Jarda în Turnul de Fildeş. - CjN: CCD, 2008. 272 p. • Armonia cromatică în armonizările de coral ale lui Johann Sebastian Bach. - CjN: CCD, 2009. - 89 p. • Tudor Jarda (monografie). - Ed. adaptată şi completată. - CjN: Ed. „Tradiţii clujene,” 2010. - 272 p. • Artă pentru o viaţă Tudor Jarda. Tradiţie şi contemporaneitate. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 270 p. • Incursiuni în istoria muzicii. - Oradea: Ed. Univ., 2011. - 250 p. Studii şi articole: • Baletul în creaţia compozitorilor din Republica Moldova. - În: Revista de literatură, artă şi cultură, Chişinău, 1-4/2001, p. 177-189. • Tudor Jarda la 80 de ani. În: Actualitatea muzicală, Bucureşti, 2002, p. 4. • Cântăreţi ai adevărului în artă. În: Transilvania, 5-6, 2009, p. 17. • Simbolistica în muzică. În: Conferinţa Internaţională de Studii Teatrale, ed. 10: Dramaturgia lui Ionesco, Secțiunea Muzicologie, ed. 2. - TgM: Editura UA, 2010/1, p. 58-63. • Facultatea de muzică, la cules de folclor în munţii Apuseni-atelier de folclor. În: Informaţia de Mureş, 4 ian. 2010. • Vocea populară de Transilvania. - CjN. În: Făclia, 2010. • Festival Național de Folclor DATINI. În: Reporter de Sighişoara, 11 oct. 2010, p. 4. Referinţe: • Tabăra Naţională de Muzică folk- un eveniment mult aşteptat. În: Jurnalul Naţional, 7 aug. 2001, p. 6. • Lampa de aur Festivalul-Concurs de muzică folk. În: Unda de şoc, Hunedoara, p. 1, 14 dec. 2001. • Pentru albumul cu amintiri. În: Adevărul de Cluj, 22 aug. 2006 p. 4 • Tradiţie şi noutate în învăţământul muzical universitar târgumureşean. În: Cuvântul liber, 30 oct. 2008, p. 2. • Joseph Haydn - părintele simfoniei clasice, omagiat la Universitatea de Arte. În: Zi de zi, 29 apr. 2009. • www.uat.ro
PROZAN, Mircea, prof. de istorie; n. 29 oct. 1961, Hetiur, MS. Studii: UBB, Fac. de Istorie; a urmat cursuri de formare postuniversitară: Management competitiv - resurse umane, financiare şi marketing în adm. publică, Educaţia XXI - Proiecte, organizare şi evaluare a activităţilor didactice, operare pe calculator, Formator Didactica specialităţii - Istorie; a promovat gr.didactic I cu lucrarea Reforma agrară din 1921 în judeţul Târnava Mică. Prof. şi dir. la Şc. Gen. nr. 1,
Oneaga, jud. Botoşani (1985-1990); prof. la Lic. Ped. „Mihai Eminescu” din TgM, Catedra de istorie (1990-), unde a funcţionat cu mici întreruperi, intervale de timp în care a îndeplinit funcţii de conducere în IŞJM; inspector gen. adj. şi inspector şc. gen. (2007); dir. al Lic. Ped. „Mihai Eminescu” (2008-2012). Lucrări publicate: • Reforma agrară din anul 1921 în judeţul Târnava Mică: studiu de caz asupra plăşii Dumbrăveni. - TgM: Transilvania, 1998. - 153 p. Referinţe: • Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş / Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Editura Edu, 2008, p. 45.
PUI,
Sebastian Alexandru, prof.; n. 28 aug.
1972, Topliţa, HR. Studii: Lic. Ind. Sângeorgiu de Pădure (1990); Fac. de Geografie, Univ. Bucureşti (19921997); licenţiat şi în istorie (2010); masterand. Prof. la grupurile şc.: „Avram Iancu”; „Constantin Brâncuşi”; „Al.I. Cuza”; „Liviu Rebreanu” şi „Europa”. Membru al PNL (2001); cons. în Cons. Local TgM. A donat colecţia fam. Pui (400 de obiecte) Muzeului Etnografic Topliţa (2002). Lucrări publicate: • Bălăuşeri. Studiu geografic. - TgM: Veritas, 2010. 203 p. - în colaborare: • Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010/ Ilarie Opriş, Mariana T. Opriş, Sebastian Alexandru Pui, Emilia Opriş. - TgM: Nico, 2010. - 507 p. Referinţe: • Bălăuşeri. Studiu geografic / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 23 sept. 2010, p. 6, 1 foto.
PUIA,
Ieronim, revizor şc., inspector şc., pr.
ortodox; n. 17 iul. 1887, Săliştat, BV. -m.? Studii: şcoala prim. în satul natal; cursul secundar inferior la Făgăraş; Şc. Normală la Deva; pregătire specială pentru şcoli de munci industriale la Bratislava (19131914); curs univ. organizat de Cons. Dirigent pentru revizori şc.; examen de calificare preoţească (1926). Este numit revizor şc. în jud. MS, unde se ocupă de organizarea învăţământului românesc prin cursuri de vară pentru studierea şi însuşirea lb. române pentru învăţătorii şi prof. minoritari; a funcţionat şi ca pr. în Parohia ortodoxă a com. Sângeorgiu de MS (1926-). Distins cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler, Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer; Medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare” cls. I; „Medalia muncii pentru 25 de ani în serviciul statului” cls. I, ca revizor în jud. MS. Referinţe: • Învăţământul primar de stat şi confesional din judeţul Mureş în anul şcolar 1939-1940 / Traian Bosoancă, Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Casa de Editură „Mureş”, 2005. • Dascăli mureşeni / Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Traian Bosoancă. - Vol. 1: Dascăli mureşeni: 200 de biografii. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2006, p. 227-229.
373
Biblioteca Judeţeană Mureş • Organizarea învăţămâmtului de stat românesc după 1 Decembrie 1918 în jud. Mureş-Turda (1919-1921) / Ilarie Gh. Opriş. În: AAM, 3, 2004, p. 191-194.
PUIA, Laurean, prof.; n. 5 (mart. sau aug). 1894, Luduş, MS - m. 23 nov. 1938, Blaj, AB. Şc. prim. în Luduş; lic. la TgM şi Blaj (1913); Seminarul teologic din Blaj (ultimul an la Oradea), unde se refugiază Mitropolia în timpul primului război mondial; Fac. de litere din Bucureşti (1919-1921). Învăţător la Iclănzel (1917); prof. la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, la catedra de istorie şi geografie. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006. - 351 p. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Editura UPM, 2007, p. 243.
PUNI,
Emil, pr. iezuit, n. 23 aug. 1916, Bărdeşti, com. Voiniceni, MS - m. 4/5 mart. 2008, Deva, HD. Studii: Lic. „Al.Papiu Ilarian” din TgM; Academia Teologică din Blaj timp de doi ani (1934-1936); intră în noviciatul Soc. lui Isus, Ordinul Iezuit, la Mănăstirea din Toteşti, HD; continuă studiile teologice şi de filosofie în Olanda (1938-1945); este hirotonit pr. celibatar (1943); anul 1946 îl petrece în Belgia, unde îşi continuă activitatea de formare spirituală şi pastorală, iar în 1947 obține dr. în teologie la Roma. Întors în România (1947), este trimis în comunitatea iezuiţilor din Bucureşti, primind ca misiune predarea religiei într-un lic. pentru elevi gr.-cat. Odată cu desfiinţarea Bisericii Gr.-cat. şi a ordinelor religioase, neacceptând să renunţe la credinţa sa şi la legătura cu Biserica Cat., va fi arestat şi închis mai bine de 5 ani, petrecuţi în mare parte în munci silnice la Canalul Dunărea - Marea Neagră. În închisoare, dar şi pe urmă, continuă pe ascuns să slujească Sf. Liturghie, să-şi trăiască vocaţia de persoană consacrată. În 1958 este numit Vice-Provincial al Ordinului Iezuit pentru cei care trăiau în clandestinitate, iar în 1967 este Provincial, activitate pe care o desfăşoară până în 1995. După 1989, colab. cu ierarhii bisericii, repune bazele structurii parohiilor şi ordinelor religioase; este numit Vicar-Episcopal în Dieceza de Lugoj; înfiinţează Asoc. Medicilor Cat. din România, este promotorul înfiinţării Conferinţei Superiorilor Majori ai Institutelor Religioase, va restabili Apostolatul Rugăciunii. Construieşte Biserica „Sfânta Fecioară Maria Imaculată” din Lugoj, unde are mormântul. Referinţe: • Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal / Protopop Liviu Sabău. În: Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6.
PURCARU, Sabina Ana, artist plastic, n. 3 febr. 1954, TgM. Studii: IP CjN; Şc. de Artă, cu prof. Lucia Călinescu; cursuri de pictură la Academia Passau, Germania. Membră a AAP MS (1986); membră a Fondului Plastic BV şi a Kunstverein Passau, Germania. Expoziţii personale: TgM (1988, 1991, 2001-2005); Hotel
374
Safir şi Cap Aurora (1989); Gledin (1991); Rimini, Italia (1992); Zürich, la City Galerie Kranich (1998); Sighişoara (2004); Passau (2005, 2006); München (2005); Budapesta (2005); Pécs, Ungaria (2005); Bergen, Norvegia (2007). Expoziţii de grup şi colective: TgM, Piatra-Neamţ, Mangalia, Alba Iulia, Târnăveni, Constanţa, Reghin, Sighişoara, Bucureşti, SB, Rimini, Italia, BV, Budapesta, Passau, Germania. A obţinut premii şi distincţii la concursurile jud. de artă plastică, premiul revistei Ambasador (2005). Are lucrări în colecţii particulare din România, Italia, Elveţia, Germania, Canada, Norvegia, Cehia, Ungaria. Tehnici: pictură de şevalet în ulei, acril pe pânză, carton şi sticlă. Referinţe: • Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş: 1977-2004 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2004, p. 56-57. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2007, p. 191-193. • Artişti plastici mureşeni: Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş 19772007 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2007, p. 96. • Tabăra de pictură Deda. Ediţiile I-V 2004-2008 / Ilarie Gh. Opriş, Vasile Mureşan. - TgM: Editura Nico, 2008, p. 42. • Cuvântul liber, 13 mart. 2004, p. 7; 17 nov. 2004, p. 6; 8 apr. 2005, p. 8. • 30 de ani de pictură / Eugenia Kiss. În: Zi de zi, 11 oct. 2005, p. 6, 2 foto. • Sabina Ana Purcariu / Romeo Soare, Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 24 mart. 2006, p. 2, 1 foto. • Pictoriţa Sabina Ana Purcariu, la Galeria Haganes! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 7 febr. 2007, p. 2, 1 foto. • Îmblânzirea fiordului. În: 24 ore mureşene, 10 febr. 2007, p. 4, 5 foto.
PUREA,
Elena, actriţă; n. 13 nov. 1974. Studii:
Univ. de Artă Teatrală TgM (1999). Actriţă, Teatrul Naţional TgM; colab. cu Teatrul Ariel, Underground TgM. Roluri: Nastasia, din Domnişoara Nastasia, de G.M. Zamfirescu, regia Ion Săsăran; Mama, din 6 personaje în căutarea unui autor, de L. Pirandello, regia Marius Oltean; Filosoful, din Ţara lui Guffi, de Matei Vişniec, regia Mihai Lungeanu; Lady Macbeth, din Exerciţiul Macbeth, după W. Shakespeare, regia István K. Szabo; Înviere, de L. Blaga, regia Anca Bradu; O vrăjitoare, din Macbeth, de W. Shakespeare, regia Şt. Iordănescu; Gertrude, din Job, de Raymond Jean, regia Radu Afrim; Beth din vis, din Moştenire, de J. Harvey, regia Scott Johnston; Christine, din Dineu cu proşti, de F. Veber; regia Mircea Cornişteanu; Infirmiera, din Şi miniştrii calcă strâmb, de Ray Cooney, regia Cristian Ioan; Martirio, din Alge, de F. Garcia Lorca, regia Radu Ifrim; Vulpea, din Micul prinţ, de A.de Saint-Exupery, regia Cornel Popescu; Doamna, din Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, regia Cristian Ioan; Miţa Baston, din D-ale Carnavalului, de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonţa; Nastasia, din Azilul de noapte, de M. Gorki, regia Kincses Elemér; Minodora, din Românie dragă, Elveţia mea, de Cornel Udrea, regia Cristian Ioan; Irina Nicolaeva Arkadina, din Pescăruşul, de A.P. Cehov, regia Kincses Elemer; Magda, din Clinica amanţilor, de Chapman Freeman, regia Claudiu Goga; D-na Linde, din Nora, de H. Ibsen, regia Sorin Militaru; Caroline, din Câştigătorii, de F. Archambault, regia Radu Dinulescu; Raşel, din Vassa Jeleznikova, de M.
Ana Todea, Portrete mureșene Gorki, regia Radu Olăreanu; patroana cabaretului, din Omul cu o singură aripă, de Matei Vişniec, regia Ovidiu Caiţă; Doamna Peachum, în Opera de trei parale de B. Brecht, regia Liviu Pancu; Teatrul Ariel Underground: Monoloagele vaginului, de Eve Ensler. Distincții: Menţiune specială din partea juriului, la Festivalul Teatru Imagine TgM (2003); Premiul pentru cea mai bună actriţă (acordat ex-aequo) la Festivalul Atelier BM (2007). Referinţe: • Teatrul românesc la Târgu Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 137, 148, 149, 157. • Jurnalul de Mureş, 29 mart., 2002. • Veşti bune de la Baia Mare! / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 30 iun. - 2 iul. 2007, p. 2, 1 foto. • O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto. • Întâlniri emoţionante (I) / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 21 apr. 2007, p. 2, 1 foto. • Frumoşii noştri adolescenţi / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 7 apr. 2007, p. 2, 1 foto. • Povestea celor o sută de Românii dragi / Alin Zaharie. În: Ziarul de Mureş, 23-29 mart. 2009, p. 11, 5 foto.
PUSKAI Sarolta, designer textil; n. 24 sept. 1955, Borsec, HR. Studii: Lic. de muzică şi arte plastice TgM, specialitatea grafică publicitară; IAP „Ion Andreescu” CjN, Secţia forme industriale. Expoziţii de grup în ţară: Expoziţia taberei de creaţie Bolyai János, Galeria Cetăţii TgM; Expoziţii la Galeria de Artă a UAP TgM; Artă textilă „Ariadne” (2001, 2002, 2003, 2004, 2007); Artă textilă „Textil” (1996, 1997, 1998, 1999); Etno-Art (1998); Salonul de iarnă (2000, 2001, 2002); Expoziţia anuală Csoma, Covasna (2000, 2001, 2002, 2004). Lucrări publicate: - în colaborare: • Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale: [Catalog] / Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. TgM: s.n., 1997]. - [53] p. Referinţe: • Expoziţia Textil '97: Tradiţie, căutare, experiment: De la materiale şi tehnici tradiţionale, tapiserii bidimensionale, materiale neconvenţionale, tehnici noi textile spaţiale la experimente ambientale: [Catalog] / Afişul expoziţiei şi coperta catalogului Puskai Sarolta. TgM: s.n., 1997. • Repere ale artei plastice mureşene / Coord proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Editura Ansid, 2006, p. 112.
PUSKÁS
Sándor, sculptor; n. 18 iun. 1928, Cj.
Studii: IAP „Ion Andreescu”. Călătorii de studii: Cehoslovacia (1958, 1962), Bulgaria (1958, 1961), Ungaria (1962). Participă la expoziţii colective: Bucureşti, Veneţia (1954), Budapesta (1959), Cairo (1961), Alexandria, Paris (1961), Titograd (1968). Expoziţii personale: Cj (1954, 1967), Miercurea Ciuc (1966), TgM (1967). Referinţe: • Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 130.
R RACOVIŢAN,
Mihai Augustin, muzeograf, conf. univ.; n. 26 oct. 1943, Târnăveni, MS. Studii: Lic. „Al. Sahia” Târnăveni (1957-1961); Şc. Tehnică Financiară din Cj (1961 1963); Fac. de Istorie - Filosofie, UBB CjN (1964-1969). Dr. în istorie cu teza: Alexandru Vaida Voievod între Memorandum şi Trianon, UBB CjN (1996). Muzeograf, cercet. şt. în cadrul Muzeului Brukenthal (1969-1991); cadru didactic la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” SB, lector asoc. la Catedra de Economie şi Istorie militară; lector (19921998), apoi conf. univ. titular (1998-2008) la Univ. „Lucian Blaga” SB, Fac. de Istorie şi Patrimoniu „N. Lupu”; muzeograf al Academiei Trupelor de Uscat (1995-1998). Domenii de cercetare: istoria modernă a Transilvaniei, respectiv a luptelor politico - naţionale ale românilor din provincia ciscarpatină; istoria comerţului, istorie militară, istoria medicinii din SB şi din Transilvania. Ca muzeograf, a organizat numeroase expoziţii dedicate unor evenimente, instituţii şi personalităţi de seamă ale istoriei şi culturii româneşti; a colab. la organizarea muzeelor din Făgăraş, Giurgiu, Agnita, având mai mulţi ani funcţia de expert al MC în probleme de muzeografie. Membru în Soc. Istoricilor din Transilvania şi Banat; primvicepreş., Soc. Culturală „Avram Iancu.” Lucrări publicate: • Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi Trianon.1892 - 1920. - Bucureşti: Ed. Sirius, 1997. • Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi Trianon (1892 - 1920), Ed. a 2 - a. - SB: Ed. Tipotrib, 2000. • Aurel Popa, participant la făurirea României Mari. SB: Univ. „Lucian Blaga,” 2005. - în colaborare: • Biserica românească din nord - vestul ţării sub ocupaţie hortystă 1940 - 1944 / Mihai Fătu. - Bucureşti: Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985. • Transilvania - documente istorice în lumina adevărului / Paul Abrudan, Mihai Racoviţan. Bucureşti: Ed. „Ţara noastră,” 1991. • Sibiul şi Marea Unire / Mihai Racoviţan, Pamfil Matei. - SB, 1993. • Transylvania - Romanian History and Perpetuation/ Ioan N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. Bucureşti: Ed. Militară, 1993. • Transilvania - Istorie şi dăinuire românească / Ioan N. Ciolan, Constantin Voicu, Mihai Racoviţan. Bucureşti: Ed. Sirius, 1995. • Biserica românească din nord - vestul ţării în timpul prigoanei hortyste / Nicolae Corneanu. - Bucureşti: Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996.
375
Biblioteca Judeţeană Mureş • Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu,” Sibiu. Tradiţii şi actualitate / Gl. Dr. Neculai Stoina, Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Tipotrib, 1997. • Istoria României. Transilvania. - Vol. 2: 1867 - 1947. - CjN: Ed. „George Bariţiu,” 1999 (autor a patru cap., cca. 220 pagini). • Spitalul Militar Sibiu. 260 de ani de atestare documentară şi 140 de ani de medicină militară modernă / Col. med. dr. Gheorghe V. Vlad, Mihai Racoviţan. - SB, 1999. • Istoria Naţională în preocupările ASTREI şi Academiei Române / Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan. - SB: Colecţia Bibl. „ASTRA” (serie nouă), 2001. Cursuri publicate: • Conferinţa de Pace de la Paris (1919 - 1920). - SB: Ed. Tribuna, 2000. • Românii transilvăneni în sistemul de stat austro ungar (1867 - 1918). - SB: Ed. Tribuna, 2000. • Istoria modernă a românilor. Prelegeri universitare. - SB, 2002, 2006. • Administraţia imperială în Transilvania 1691-1867 / Radu Racoviţan, Mihai Racoviţan. - SB: Ed. Alma Mater, 2000. Studii şi articole: • Documente sibiene referitoare la Revoluţia din 1848. În: Transilvania, 5, 1973, p. 21. • Din istoricul comunei Cârţişoara. În: Transilvania, nr. 2, SB, 1974, p. 54-55. • Curente şi idei în problema agrară din România la sfârşitul sec. al XIX - lea şi începutul sec. al XX - lea. În: SCAI, Muzeul Brukenthal, SB, 1974, p. 257-276. • . Comerţul cu ceară şi miere practicat de Casa de comerţ sibiană Constantin Hagi Pop (sec. XIII-XIX). În: Apicultura, 2, 1974, Bucureşti, p. 38-40. • Avram Iancu în calendarele româneşti sibiene. În: SCAI, 19, 1975, p. 137-143. • Documente sibiene referitoare la lupta politică naţională a românilor la sfârşitul sec. XIX. În: SCAI, 19, 1975, p. 273-278. • Mărturii arhivistice sibiene despre Mihai Viteazul. În: Transilvania, nr. 5, 1975, p. 43-44. • Pregătirea diplomatică a României în vederea proclamării independenţei de stat. În: Transilvania, 5, 1977, p. 35-37. • Din lupta ţărănimii pentru libertate socială, independenţă şi unitate naţională. În: SCAI, 20, 1977, p. 343-347. • Documente sibiene referitoare la intensificarea luptei social - politice a românilor transilvăneni la începutul secolului al XX - lea. În: SCAI, 20, 1977, p. 177-186. • Rolul Mărginenilor în formarea comunităţii economice şi a conştiinţei naţionale a poporului român. În: SCAI, 20, 1977, p. 71-84. • Meşteşugul textil în zona Sibiului de la breaslă la producţia de fabrică / Mihai Racoviţan, Vasile Ciobanu, 1, În: SCAI, nr. 21, 1978. • Sibiul în perioada 1894 - 1918. În: Transilvania, 11, 1978, p. 17-18. • Documente sibiene referitoare la activitatea dr. Ioan Raţiu. În: Potaissa, Turda, 1978, p. 177-181.
376
• Negustorii din sudul Transilvaniei şi exportul de ceară din Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII lea. În: Apullum, 16, Alba Iulia, 1978, p. 323-328. • Preocupări ale ASTREI şi Academiei Române pentru publicarea documentelor referitoare la istoria poporului român. În: Crisia, Oradea, 1978, p. 177-188. • Fruntaşul revoluţionar de la 1848 - Ştefan Moldovan. În: Sargeţia, Deva, 1979, p. 409-419. • Un om înflăcărat, luptător pentru unirea Transilvaniei cu România - Prof. Aurel Popa, membru în „Comitetul de 12 al refugiaţilor de la Iaşi” (1917). În: Apullum, 17, 1979, p. 591-595. • Consideraţii istorice / N. Nistor, M. Racoviţan. În: Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi cultură românească. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, p. 3148. • Din arhivele sibiene despre oprimarea românilor din Transilvania şi lupta lor împotriva dualismului austro ungar. În: Anuarul Complexului Muzeal Sibian, 1987, p. 89-149. • Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni din anii 1895 - 1902 oglindite în documente sibiene / N.Nistor, M.Racoviţan. În: Filologie şi Istorie. Omagiu Marii Uniri, SB, 1990, p. 301-314. • Sub flamura idealului de unitate naţională. În: Săliştea Sibiului. Străveche vatră românească, SB, 1990, p. 83-94. • Who Owns the Land (Al cui e pământul - a aceluia este ţara). În: Transilvania, 2, 1990, Essen, RFG, p. 3436. • O pagină neagră din istoria poporului român - 50 de ani de la Diktatul fascist de la Viena. În: Transilvania, 2, 1990, Essen, RFG, p. 48-51. • Un plan drastic de desfiinţare a românilor ca naţiune. „Cartea secretă” din 1907. În: Transilvania, 2, 1990, Essen (R.F.G.), p. 48-51. • Preocupări istoriografice ale ASTREI între anii 1867 - 1918. În: ASTRA 1861 - 1991, SB, p. 223-227. • 1914 - 1918. Austro - Ungaria foloseşte pe românii transilvăneni drept carne de tun. În: Revista de Istorie Militară, nr. 4, 1992, p. 47-49. • 100 de ani de la procesul Memorandului - moment de referinţă al rosturilor Sibiului în mişcarea naţională românească. În: Cuvânt peste timp, Revista Institutului Militar „Nicolae Bălcescu,” 2, 1994, SB, p. 38-41. • Avram Iancu - precursor al Marii Uniri/ Mihai Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Unirea din 1918 împlinire şi speranţă, SB, 1994, p. 25-42. • România la Conferinţa de Pace de la Paris (1919 1920) în scrisorile inedite ale lui Alexandru Vaida Voevod către Iuliu Maniu. În: Buletin Ştiinţific. Publicaţie ştiinţifică şi de informare a Academiei Trupelor de Uscat, 1, 1996, SB, p. 112-121. • Alexandru Vaida Voevod, diplomatul Marii Uniri / M. Racoviţan, Eugen Străuţiu. În: Sargeţia, 27, 2, 1997 1998, p. 395-403. • Avram Iancu - simbol tutelar al românilor. În: Acta Musei Porolissensis, Zalău, 22, 1998, p. 227-231 • Naţional şi social în Revoluţia de la 1848 din Transilvania / Radu Racoviţan, M. Racoviţan. În: Blajul şi amintirea Revoluţiei. - Blaj, 1998, p. 234-238.
Ana Todea, Portrete mureșene • Sibiul - conştiinţă şi acţiune românească/ Eugen Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio - Umane, 5-6, SB, 1998-1999, p. 7-24. • Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri / M. Racoviţan, R. Racoviţan. În: Dacoromânia, 1, 1999, Alba Iulia, p. 24-29. • 60 de ani de la Dictatul fascist de la Viena (30 august 1940). În: Transilvania, Essen, 2000. • Situaţia românilor din Ungaria dualistă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. În: Angustia, nr. 5/2000, Sf. Gheorghe, p. 79-84. • Ioan Piuariu - Molnar şi activitatea sa culturală / Eugen Străuţiu, Mihai Racoviţan. În: Transilvania, SB, nr. 5, 2001 (I); nr.1, 2002 (II). • Acţiuni social - politice ale românilor transilvăneni oglindite în documente sibiene dintre anii 1895-1902. În: Ştefan Meteş la 85 de ani, CjN, 1977, p. 353-358. • Constituirea marilor unități ardelene. Participarea lor la apărarea Unirii. În: Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, nr. 1, 2004, p. 245-248. • Administrația românească în timpul revoluției de la 1848 - 1849 din Transilvania. În: Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, 2, 2005, SB: Ed. Universității „Lucian Blaga,” 2005, p. 187-190. Referinţe: • Baza de date a BJM • http://istorie.ulbsibiu.ro/documents/cvracovitan
RACOVIŢAN,
Teodor, protopop gr.-cat.; n. 7 mart. 1913, Grindeni, MS - m. 30 sept. 2006, Târnăveni, MS, înmormântat la Blaj. Studii: Lic. „Sf. Vasile” din Blaj (1930); licenţa în teologie la Blaj (1936); licenţa în filosofie la Cj (1940); diplomă de absolvire a Academiei Univ. Ped. la Bucureşti (1941-1942). Hirotonit pr. (1933); prof. la Lic. „Sf. Vasile” şi la Institutul Teologic din Blaj; pr. paroh la Târnăveni (1942); condamnat (1951) pentru credinţă la 6 ani de închisoare, execută cinci ani în închisorile din Aiud, Jilava, Ocnele Mari şi Caransebeş; angajat la o întreprindere de drumuri şi poduri; protopop la Târnăveni (1990); canonic mitropolitan (1994); predă filosofia la Institutul Teologic din Blaj (1992-1993). Activitate publicistică în revistele: Blajul, Cultura creştină, Viaţa creştină, Unirea, Dreptatea. Traduce din franceză: Nu vă temeţi şi Prietenul meu Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea). Vaticanul i-a acordat titlul de Prelat papal (2004); Cetăţean de Onoare al oraşului Târnăveni (1995). Lucrări publicate: • Eroism misionar. - Blaj, 1943. • Filosofia Sfântului Augustin. - Blaj, 1945 (trad.) - în colaborare: • Sfântul Augustin: Omul. Opera. Doctrina / P[ărintele] Bernard Ştef; Nihil obstat: pr. Teodor Racoviţan. - CjN: Gloria, l994. - 296 p. Studii şi articole: • Filozoful creştin: Ioan Miclea. În: AGRU Arhidiecezan, 2, nr. 2 (apr.-iun. 1999), p. 41-42. • Filozoful Ioan Miclea (1902-1982). Oameni care au fost / Pr. prof. Teodor Racoviţan. În: Unirea, Blaj, 11,
nr. 10-11 (oct.-nov. 2000), p. 20, 22. Referinţe: • Mărturisiri de după gratii: slujitorii ai Bisericii în temniţele comuniste / Ştefan Iloaie, Paul Caravia, Virgiliu Şt. Constantinescu.CjN: Renaşterea, 1995, p. 65. • Târnăveni-cercetare monografică / Coord. Nicolae Fola. - TgM: Ed.Mediaprint, 2003, p. 287. • Biblioteca Municipală Târnăveni. Studiu monografic / Gheorghe Moldovan. - TgM; Casa de Editură „Mureş,” 2005, p. 33. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 278. • Cetăţeni de onoare ai municipiului Târnăveni sau oameni care au îmbogăţit universul cu o speranţă / Răzvan Ducan. În: Cuvântul liber, 23 ian. 1999, p. 4. • Cuvântul liber, 27 ian. 2000, p. 8; 15 mart. 2006, p. 14. • „Acolo unde este inima ta, acolo este şi casa ta!” / Ecaterina Puia. În: Punctul, 26 iun.- 2 iul. 2006, p. D4-D5.
RADEŞ, Ioan, funcţionar de bancă; n. 11 nov. 1876, Berivoiul Mic, SB - m. 4 iul. 1952, Jibou, SJ. A urmat Şc. superioară comercială din BV. Practicant la Banca „Albina” din SB (1898); contabil la Banca „Vulturul” din Târnăveni; primul dir. al sucursalei „Albina” la Târnăveni (1908); membru al Despărţământului Târnăveni al Astrei (1911). Pune bazele ziarului Românul târnăvean, apărut la Târnăveni (1910), iniţial ocazional, apoi cu apariţie săptămânală, materialele axate pe evenimente politice ale vremii şi pe activităţile Despărţământului Astra din Târnăveni. A susţinut financiar, prin participarea la diferite activităţi, instituţii de cultură, învăţământ, ecleziastice. A participat la MAN de la Alba Iulia; a fost membru al PNR, apoi al PP (1920). Se refugiază la Zalău (1940). Referinţe: • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. - Bucureşti: Soc. Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiană,” 1943, p. 73. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român.-Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 68; Vol. 9, p. 346. • Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996, p. 113, 173. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul, 2000, p. 189-191. • Câteva aspecte privind activitatea social-politică desfăşurată de Dr. Romul Boilă între cele două războaie mondiale / Nicolae Victor Fola. În: Marisia, TgM, 25, 1996, p. 381.
RADÓ
Klára Lídia, sculptor; n. 20 aug. 1946,
TgM. Urmează cursurile Lic. de Muzică şi Arte Plastice TgM şi absolvă Lic. de Arte Plastice Cj (1965); IAP „Ion Andreescu” Cj, Secţia sculptură (1971). Membru activ al Fondului Plastic TgM (1971-1988). Lucrează ca arhitect de mobilier stil şi creator principal modele la IP Profil „23 August” TgM din 1971. Din 1988 realizează lucrări de grafică, ilustraţii de carte, creator de păpuşi şi marionete şi proiecte textile la Petah-Tiqwa, Israel. Expoziţii personale: TgM (1983); Petah-Tiqwa, Israel (1993); din 1971 participă la toate expoziţiile jud. organizate de Filiala TgM a UAPR. Expoziţii de grup: TgM (1974, 1976, 2002, 2004, 2005); Bucureşti (1979, 1982); Szombathely (1984); Tel Aviv (1995); participă
377
Biblioteca Judeţeană Mureş la Tabăra de creaţie „Bolyai János” din TgM, ediția a IV-a (2004). Referinţe: • Erdélyi magyar művészet a XX. században / Banner Zoltán Budapest: Képzőművészeti Kiadó, 1990. - 201 p. • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002. • Repere ale artei plastice mureşene / Coord. proiect Gheorghe Mureşan. - TgM: Ed.Ansid, 2006, p. 113.
RADÓ Sándor, ing. constructor; n. 1880 - m. 1960. Studii: Univ. Tehnică „József Nádor” din Budapesta. Activează în TgM la Oficiul de Urbanism (1905-1940); contribuie la aplicarea proiectelor de modernizare ale lui Bernády György; a proiectat Casa de Pensii, Col. de fete (1912-1913), Col. Administrativ, Banca Albina; a reamenajat faţada clădirii Apollo. Se transferă la Cj (1940), apoi la Budapesta (1944). Referinţe: • Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza. - SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p. • Ki Kicsoda? Az Erdélyi és Bánsági Közélet lexikonja / Damo Jenő. - Timişoara - Arad, 1931. • Marosvásárhely szecessziós épületei / Keresztes Gyula. - Mv.: Difprescar, 2000. - 196 p. • Erdélyi műtár: képzőművészek, iparművészek, műépítészek, művészettörténészek, fotóművészek, műgyűjtők adattára = Siebenbürgisches Künstlerlexikon = Dicţionar de artă din Transilvania / Molnár Dénes. - Déva: Corvin Kiadó, 2002, p. 265. • Radó Sándor şi clădirea Poştei de pe str. Revoluţiei / Karácsony István. În: Vatra, nr. 9/10 (2005), p. 124-128. • Consideraţii privind evoluţia urbană a Târgu-Mureşului în perioada de trecere spre oraşul modern / Ioan Eugen Man. În: Vatra, 3., nr. 9/10 (2005), p. 90-96.
RADU,
Gheorghe, prof. univ., psihoped. specială
(defectologie); n. 3 aug. 1933, Reghin, com. Iernuţeni, MS. Studii: Şc. prim.: cls. I în com. Iernuţeni, cls. II-IV în Lepindea, jud. Târnava Mică, în timpul refugiului (1939-1944); gimnaziale: cls. a V-a în oraşul Aiud „în particular,” VI-VIII la Gimnaziul „Petru Maior” din Reghin (19441948); Şc. Ped. Română din Reghin (1948-1952); Fac. de Ped., Univ. Bucureşti (an I); IPed. de Stat din Moscova, Fac. de Defectologie, secţia Oligofrenoped., specializarea Geografie (1953-1957). Dr. în psihologie, cu tema: Imaginea schematică şi simbolul grafic în activitatea şcolară cu debilul mintal, Univ. din Bucureşti (1981). Inspector de învăţământ pentru şc. speciale la Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962); cercet. şt. principal III (1962-1982), fiind şi şef al Sectorului şc. speciale la Institutul de Ştiinţe Ped. şi Psihologice (1962-1982), devenit Institutul de Cercetări Ped. si Psihologice (1962-1972); prof. defectolog şi diriginte, un an dir. adj. la Casa de copii şc. nr. 11 cu şc. ajutătoare nr. 6 din Bucureşti (1982-1991); cercet. şt. principal I la Institutul Naţional de Recuperare şi Educaţie Specială a Persoanelor Handicapate (19911993); conf. univ. (1993-2001), prof. univ. (2001-) la Fac. de Sociologie, Psihologie şi Ped., Univ. din Bucureşti. A mai activat suplimentar la Institutul Central de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (1959-1962), Lic.
378
Central nr. 10, cu predare în lb. rusă, din capitală (19671968), Şc. ajutătoare nr. 1, 5 (1962-1968), UDC TgM (1994). Domenii de cercetare: specificul deficienţei mintale, implicaţii în activitatea instructiv-educativă şi de recuperare complexă a persoanelor cu asemenea deficienţe; abordarea timpurie a copiilor cu întârzieri temporare în dezvoltare, în perspectiva integrării în familie, şcoală, societate; eficientizarea activităţilor din învăţământul special, prin orientarea operaţionalanticipativ-compensatorie a procesului învăţării. Membru în col. de redacţie al Revistei de Educaţie Specială, Bucureşti (1991-1994); Analele Universităţii „D. Cantemir,” TgM (1995-); Revista de Psihopedagogie, Bucureşti (2004-). În afara celor cca 80 de lucrări: vol., capitole în volume, studii şi articole în culegeri tematice şi în reviste, cursuri universitare şi 10 manuale şc., traduceri, a mai publicat, în ţară şi străinătate, numeroase articole (peste 100), comunicări, cronici, recenzii, materiale de popularizare a domeniului psihoped. speciale şi a învăţământului special şi specialintegrat pentru persoane cu handicap şi nevoi educaţionale deosebite. Lucrări publicate: • Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. Bucureşti: EDP, 1999. - 130 p. • Psihopedagogia şcolarilor cu handicap mintal.Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. - 230 p. • Psihologie şcolară pentru învăţământul special (sinteze). - Bucureşti: Ed. Fundaţiei „Humanitas,” 2002. - 219 p. • Geografia RPR. Manual pentru clasa a V-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti, 1965. - 100 p. - în colaborare: • Geografie. Manual pentru clasa a IV-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1960, 1963. - 74 p. • Aritmetica. Manual pentru clasa a V-a a şcolilor ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1964. - 145p. • Geografie. Manual pentru clasa a V-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1966. - 87 p. • Geografie. Manual pentru clasa a VI-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968. - 102 p. • Geografie. Manual pentru clasa a VII-a a şcolilor ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1968, 1972, 1975, 1978, 1980. • Geografie. Manual pentru clasele a V-a şi a VI-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti, 1970, 1972, 1975, 1977, 1978. • Geografia RSR. Manual pentru clasa a VIII-a a şcolilor ajutătoare. - Bucureşti: EDP, 1970, 1972, 1975, 1977. • Programa de geografie pentru şcolile ajutătoare, clasele V-VIII. - Bucureşti: EDP, 1975. - 35 p. • Unele particularităţi ale învăţământului pentru debili mintal. - Bucureşti, EDP, 1976. - 160 p. (în colab. cu E.M. Stoiciu). • Observaţii pe marginea aplicării unor probe vizând nivelul abilităţilor manuale la elevii din clasa I a şcolii ajutătoare. În: Probleme de defectologie. - Vol. 10.Bucureşti: EDP, 1980, p. 135-160. • Particularităţi ale elevilor cu debilitate mintală din clasele mari, etalate în procesul rezolvării unor operaţii simple de muncă. În: Probleme de defectologie. - Vol.
Ana Todea, Portrete mureșene 11. - Bucureşti: EDP, 1983, p. 34-57. • Ghidul educatorului. - Bucureşti, 1997. • Cunoaşterea mediului înconjurător. Manual pentru clasa a V-a, şcoli ajutătoare. - Bucureşti: EDP-RA, 1998. - 92 p. • Educaţia integrată a copiilor cu handicap. Bucureşti: UNICEF, 1998. • Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap. - Bucureşti: Ed. „Pro-Humanitate,” 2000. 230 p. (coord. şi coautor). • Simpozion ştiinţific internaţional: „Dezvoltarea naţională sub impactul globalizării” / Referenţi şt.: Dr. Gheorghe Radu, dr. Elena Puha. - Vol. 3: Secţiunile: Psihologie şi psihopedagogie specială. Ştiinţe socioumane. - TgM: Ed.UDC, 2005. - 320 p. Traduceri: • Uşinski K.D., Omul ca obiect al educaţiei. O experienţă de antropologie pedagogică. - Bucureşti: EDP. - Vol. 1: 1974, 457 p.; Vol. 2: 1975. - 342 p. (în colab.). • Vlasova T.A., Despre copiii cu abateri în dezvoltare. - Bucureşti: EDP, 1975. - 176 p. (în colab.). • Babanski I.K., Optimizarea procesului de învăţământ. - Bucureşti; EDP, 1979, - 289 p. (în colab.). Studii şi articole: • Progres în domeniul învăţământului special. În: Gazeta învăţământului, nr. 450, 20 dec. 1957. • Prospectarea învăţământului ajutător, pe baza evaluării eficienţei sale actuale (în colab.). În: Revista de pedagogie, nr. 2, 1974, p. 23-30. • Aspecte psihopedagogice ale însuşirii lecturii (citirii) de către copii cu debilitate mintală (în colab.). În: Revista de pedagogie, nr. 3, 1975, p. 30-34. • Valenţe compensatorii ale abordării operaţionalanticipative a şcolarilor cu handicap mintal, în perspectiva piageţiană şi vâgotskiană. - În: Revista de psihologie, nr. 1-2, 2002, p. 43-46. • Psihopedagogie specială în contextul ştiinţelor educaţiei. - În: Revista de pedagogie, nr. 7-12, 2002, p. 43-46. • Idei şi practici contradictorii în domeniul psihopedagogiei speciale. În: Revista de psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 61-76. Referinţe: • Acad. Ştefan Bârsănescu: Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă. - Bucureşti: EDP, 1976, p. 489. • Gilbert de Landsheere: Istoria universală a pedagogiei experimentale. - Bucureşti: EDP, 1995, p. 194. • Dr. Aurelia Racu: istoria psihopedagogiei speciale. - Chişinău: Ed. Lumina, 1997, p. 153-159. • Învăţământul special din Moldova - istorie şi actualitate. Chişinău: Tipografia Centrală, 1999, p. 45, 49. • Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 259-263. • O remarcabilă lucrare despre învăţământul pentru debili mintali / Dr. Emilian Dimitriu. În: Revista de pedagogie, 9, 1976, p. 62. • Asist. univ. drd. Marilena Bratu: Recenzie asupra lucrării „Psihologia şcolarilor cu handicap mintal”. În: Revista de psihopedagogie, nr. 1, 2004, p. 253.
RADU,
Ioan, paroh, vicar; n. 1773, com. Erneiul Mare, MS - m. 1819, Haţeg, HD. Studii secundare la TgM, teologia la Blaj. În anul 1800 este numit „Studiorum Prefectus” în Seminarul clericilor şi prof. de
logică la lic. După ce a fost hirotonit în anul 1801, este paroh la TgM şi adm. al Tractului MS. După 8 ani este paroh la Reghin şi adm. al Tractului Gurghiului, iar din 1812 până la moarte ocupă postul de vicar al Haţegului. Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 44. • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 48. • Personalităţi hunedorene: oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică şi sport (sec. XV-XX): dicţionar / Maria Razba. - Deva: Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara, 2000, p. 417. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor/ Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 273. • Şcolile şi bisericile româneşti din Târgu-Mureş până la 1918 / Dr. Ioan Chiorean. În: AGRU Arhidiecezan, apr.-iun. 1999, p. 44-52, 1 foto.
RADU,
Ioan, psiholog; n. 15 aug. 1925, Petea de
Câmpie, MS. Dr. în psihologie, UBB, CjN (1964). Prof. univ. (1977-1995); prof. consultant (din 1995); Şef al Catedrei de Psihologie; conducător de drd., UBB, CjN; expert UNESCO. Red. şef al Revistei de psihologie şi al Revue Roumaine des Sciences Sociales, Série de Psychologie (19811991), ambele publicaţii ale Academiei Române; red. şef şi membru în col. editorial al revistei Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Psyichologia-Paedagogia (1990-1995). Participant la conferinţe şi simpozioane UNESCO (1965-1975). Cercetare: psihologie educaţională, psihologie socială, metodologie psihologică şi analiza datelor. Distins cu premiile Academiei Române „V. Conta” pentru cartea Psihologia şcolară (1976) şi „C. Motru” (1993) pentru Introducere în psihologia contemporană. Lucrări publicate: • Probleme psihologice ale predării matematicii şi fizicii. - Bucureşti: EDP, 1958. - 152 p. • Introducere în psihologia experimentală şi statistică. - Bucureşti: EDP, 1967. - 184 p. • Psihologia învăţării. - Bucureşti: EDP, 1969. - 110 p. • Psihologia şcolară. - Bucureşti: EDP, 1974. - 256 p. • Psihologie socială. - CjN, 1980, 1994. - 346 p. - în colaborare: • Pedagogia. - Bucureşti: EDP, 1960, 1962, 1964, 1979. • Creativitate, modele, programare. - Bucureşti: Ed.Ştiinţifică, 1967. • Conţinutul şi procedeele programării pedagogice în educaţie şi contemporaneitate. - CjN, 1972. • Examenul psihologic la intrarea in clasa I. În: Orientare şcolară şi preorientare profesională; Îndrumător pentru cadre didactice. - CjN, 1976. • Studii de psihologie şcolară. - Bucureşti, 1979. • Psihologia educaţiei şi dezvoltării. În: Sinteze de psihologie contemporană. - Vol. III. - Bucureşti, 1983. (ed., autor a patru capitole). • Dezbateri de didactică modernă. - CjN, 1997. • Studii de didactică aplicată. - CjN, 2000. • Psihologie generală- Bucureşti: EDP, 1960, 1976. • Psihologie pedagogică. - Bucureşti: EDP, 1962, 1967. • Experienţa didactică şi creativitatea. - CjN: Dacia,
379
Biblioteca Judeţeană Mureş 1987. - 227 p. • Introducere în didactică. - CjN, 1988. • Întroducere în psihologia contemporană. (în colab.).CjN, 1991. • Metodologie psihologică şi analiza datelor. - CjN, 1993, p. 439. • Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. CjN: 1995. - 287 p. • Didactica modernă / Coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ed. a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2001. - 242 p. • Didactica modernă [2004] / Coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ediţia a 2-a, revizuită - CjN: Dacia, 2004. 240 p. Referinţe: • Dicţionar enciclopedic de psihologie / Coord Ursula Şchiopu. Bucureşti: Ed. Babel, 1997. • Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului / Ed. Ion Văduvă Poenaru. - Vol. 5: Contemporanii: K-Z. - 2003, p. 282-285. • Personalităţi clujene (1800-2007). Dicţionar ilustrat / Dan Fornade. - CjN: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p. 518 -519. • Omagiu profesorului Ion Radu. În: Cogniţie, creier, comportament, vol. 4, nr. 2-3/ 2000, 2005.
RADU,
Ioan Dorin, psihoped., prof.; n. 10 iul.
1939, Reghin, Iernuţeni, MS. Studii: Şc. prim. în Iernuţeni Reghin (19451949); Şc. Gen. nr. 1 din Reghin (1949-1951); Şc. Ped. din Reghin (1952-1956); Fac. de Psihoped. Specială, secundar Lb. şi literatura română (1964-1970). Educator la Şc. Specială din Reghin (1956-1958, 1960-1974); transferat la Şc. Specială de reeducare din Codlea, BV (1974-1988), dir. al acestei instituţii (19741982); prof. logoped, psihoped. şi psihodiagnostician la Şc. Specială BV (1988-2008); prof. asociat al Univ. „Transilvania” BV (1995-1997); prof. asociat al Univ. „Pro Humanitas” din Bucureşti (1997-2005). Obţine toate gradele didactice; membru în Comisia Naţională pentru Învăţământul Special de pe lângă MÎ; prof. metodist în cadrul serviciilor de învăţământ special din Ministerul Muncii, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap (1970-1975); apoi la CCD şi Inspectoratul Şc. BV (1988-2004). Participă la stagiu de perfecţionare în Danemarca (1992). A scris peste 40 de articole de specialitate, publicate în reviste de specialitate. Distincţii: „Prof. Evidenţiat” (2004) şi Diplomă de fidelitate pentru devotamentul şi dăruirea cu care a slujit şc. pe parcursul activităţii didactice. Lucrări publicate: - în colaborare: • Consilierea handicapaţilor în perspectiva orientării şcolare şi profesionale. În: Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap (vol. coord. de G. Radu), 1999. • Educaţia psihomotorie a deficienţilor mintal: Îndrumător metodic. - Bucureşti: Ed. Pro Humanitate, 2000 (în colab. G. Ulici). • Evaluarea şi educarea psihomotricităţii. - Bucureşti: Ed. Fundaţiei Humanitas, 2003 (G. Ulici). Studii şi articole: • Aspiraţiile socio-profesionale ale deficienţilor mintal din şcoala profesională specială, în comparaţie cu ale
380
tinerilor fără deficienţe din alte şcoli. În: Pedagogie specială, nr. 3, 1973. • Cauze ale unor abateri de conduită la deficienţii mintal. În: Pedagogie specială, nr. 4, 1973. • Direcţii de modernizare a învăţământului special pentru debilii mintal cerute de actuala dezvoltare economico-socială. În: Culegerea de comunicări de la al II-lea Colocviu Naţional de Pedagogie, organizat de Institutul de Ştiinţe Pedagogice, Bucureşti, 1973. • Metode de depistare şi educaţie psihomotorie utilizate în activitatea de recuperare a copilului deficient mintal. În: Probleme de defectologie, Bucureşti, Univ. Bucureşti, 1988. • Orientarea şcolară şi profesională a deficienţilor mintal în perspectiva diversificării formelor de ocrotire şi recuperare. În: Revista de Educaţie Specială, nr. 2, 1992. • Democratizarea sistemului de relaţii dintre educator şi educat-important element al modernizării învăţământului. În: Recuperarea şi integrarea persoanelor cu handicap, nr. 1, 1997. • Factori frenatori ai integrării copiilor cu dizabilităţi şi / sau cerinţe educative în şcoala de masă. În: Revista de psihopedagogie, nr. 2, 2006. Referinţe: • Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 263-266.
RADU,
Ioan T., ofiţer de artilerie (colonel în
retragere); n. 18 aug. 1926, Sânpetru de Câmpie, MS. Absolvent de lic.; Şc. Militară „Mihai Bravu,” Giurgiu; cursuri de pregătire militară în Bucureşti. Activitate în garnizoanele Slatina, Caracal, Bucureşti, Floreşti, CjN. Contribuţii la realizarea muzeului militar R.7 A. G. Lucrări publicate: • Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare documentară (1305-2000: Studiu monografic / Ioan T. Radu. - 2 Vol. - Vol. 1: TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2003. - Vol. 2: CjN: Risoprint, 2005. - 305 p. - în colaborare: • Hronicul lui 7 artilerie. File de istorie: 1923-1998. CjN: Ed. Argonaut, 1998. Referinţe: • Sânpetru de Câmpie: 700 de ani de atestare documentară (13052005): Studiu monografic / Ioan T. Radu. - 2 Vol. - Vol.1: TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2003(clapeta coperţii).
RADU,
Victor, lăutar, muzicant, rapsod, violonist; n. 28 sept. 1900, Monor, BN - m. 1 iul. 1986, Reghin, MS. Cls. I prim. la Monor, apoi la Morăreni, MS. Încă de copil învaţă asiduu vioara, avea taraful familiei, cânta la vioara întâi, muzică populară. Prietenul din tinereţe, Ilie T. Echim din Monor, dir. tehnic al Radioteleviziunii Române, îl duce la Bucureşti, în faţa microfonului, unde face primele înregistrări ale melodiilor sale: Someşana şi Învârtitele de la Monor, de la Dumbrava, Morăreni si Ruşii Munţi. A cântat la peste 1000 de nunţi, înfăţişează străinătăţii la Berlin (1951), la Bucureşti (1953) nunta românească a ţăranilor, împreună cu echipa de dansuri şi
Ana Todea, Portrete mureșene folclor din Săcalul de Pădure, MS. A cântat în paralel şi muzică uşoară, abordând şi muzica cultă, apreciat de G. Enescu. În ultima parte a vieţii se stabileşte la Reghin, fiind prof. la Şc. de muzică, instructor al orchestrei de muzică populară a Casei orăşeneşti de cultură, dând ore la elevi, conducând un taraf al lui. Referinţe: • Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p. • Memorii (VI) / Vasile Netea. În: Vatra, 10, nr. 7 (20 iul. 1980), p. 9, 2 foto. • Oameni şi locuri din Călimani / Ilie Şandru. - TgM: s.n., 2000. • Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p. • Rapsozi populari mureşeni: Victor Radu / Ion Stanciu Miheş. În: Steaua roşie, 3 febr. 1985.
RAICA,
Teodor, publicist, om politic; n. 29 apr. 1860, Hărţău (Pănet), MS - m. ?. Studii: Lic. la Blaj; dreptul la Univ. din Cj; licenţa în litere şi filologie la Bucureşti (1885-1889). Prof. suplinitor de română la lic. din Ploieşti (1889). Senator. Lucrări publicate: • Rolul principiului analogic pe terenul flexiunii române. - Ploieşti, 1890. • Studii literare. - 1897. • Rolul lui D. A. Sturdza în chestiunea naţională. 1899. • Domnia fărădelegilor. - Bucureşti, 1902. • Politica şi şcoala. - Ploieşti, 1903. • Judecata prof. sub „Omul şcolii”. - 1904. • Abuzurile de la Serv. filoxeric sau viticol. - Bucureşti, 1907. Referinţe: • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum I.O., 1999. - Vestala, p. 713.
RANCA, Ioan, arhivist, cercet., istoric; n. 19 febr. 1932, Aiud, CJ. Studii: Lic. „Titu Maiorescu” Aiud (1942-1951); UBB, CjN, Fac. de istorie (1951-1955). Dr. în istorie, cu teza: Răscoala lui Horea în centrul şi răsăritul Transilvaniei, Fac. de Istorie a UBB, CjN (1985). După absolvire, prin repartizare, activează ca şef al Filialei Arhivelor Statului din raionul Aiud (fosta regiune Cj, 1955-1962); din 1 iunie 1962 a fost numit şi avansat şef al Serviciului Regional Mureş Autonomă Maghiară al Arhivelor Statului din TgM, unde a funcţionat fără întrerupere până la 1 mai 1990, când s-a pensionat. Între anii 1964-1986, anual câte 1-2 luni, a fost component al delegaţiilor Arhivelor Naţionale din România la depistarea de fonduri în Arhivele Naţionale Ungare din Budapesta. Membru în col. de red. al Revistei Arhivelor (1972-1985) şi, concomitent, aproximativ în aceeaşi perioadă al anuarului MJM, Marisia. Beneficiază de o bursă de 3 luni la Arhivele Naţionale ale Franţei din Paris, făcând concomitent şi cercetări în Biblioteca Naţională, din care a publicat articolul Istoria românilor în viziunea unui savant francez din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Volume elaborate (rămase nepublicate): Conscripţia
urbarială din anii 1819-1820 din Transilvania, (Inventarul microfilmelor sosite din Ungaria), mss. depus DGAS în 1981; Conscripţia urbarială din 18191820 din Transilvania, Vol. I, Domeniul cetăţii Bran, mss. depus la DGAS în 1981 (coord. şi coaut.); Documente mureşene privind Revoluţia de la 1848-1849, 450 p., mss. depus la DGAS în 1986 (coaut.). Publică 53 de studii şi articole (1962-2006); organizează 6 expoziţii documentare; susţine peste 50 de comunicări (19671982). Distins cu Diploma Pro Libro Senator (2007), din partea BJM. Lucrări publicate: • Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. - Vol. 1: 1699-1821. Scaunul Mureş. - CjN: Ed. Ciubăncan, 1995. - XXV, 330 p. • Românii din Scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. - Vol. 2: 1567-1850. Scaunul Ciuc, Giurgeu, Caşin. - TgM: Pax Historica, 1997. - LX, 374 p. • Avram Iancu pe baricadele Apusenilor: relatări contemporane ale unor apropiaţi şi adversari. - TgM: Pax-historica, 1996. - CjN: Zalmoxis. - 247 p. • Românii din secuime de pe Mureş, Târnave şi Câmpie şi Răscoala lui Horea. - TgM: Pax-historica, 2000. - 222 p. - în colaborare: • Avram Iancu: documente şi bibliografie / Ranca, Ion; Niţu, Valeriu. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1974. - 352 p. • Filiala Mureş a Arhivelor Statului (micromonografie). - Bucureşti, 1982. - 58 p. (coord. și coautor). • Memorii / Ioan Oros alias Rusu; Text îngrijit şi prefaţă de Ioan Ranca. - Bucureşti: 1989. - 240 p. • Îndrumător în Arhivele Statului, judeţul Mureş. Bucureşti: Ed. Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, 1984. - Vol. 1: 390 p. (coord. şi coautor). • Contribuţii la istoria românilor din Giurgeul Ciucului / Teodor Chindea. - Ed a 2-a, revăzută şi adăugită sub îngrijirea prof. Mihai Suciu; Argument de dr. Ioan Ranca. - TgM: Ed. Brăduţ, 1995. - 122 p. • Drumul Holocaustului (coautor). - CjN: Ed. Ciubăncan, 1995. - 237 p. • Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ioan Damian. - CjN: Risoprint, 1995. - 354 p. • Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din 1848-1849 / Ilarie Gh. Opriş; argument dr. Ioan Ranca. TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p. • Originea secuilor şi secuizarea românilor / G. PopaLisseanu; postfaţă de dr. Ioan Ranca - Bucureşti: Ed. România Pur şi Simplu, 2003. - 234 p. • Socolu de Câmpie: File de monografie / Prof. Grigore Bota, Vasile Ormenişan; Prefaţă de Ioan Ranca. - TgM: Tipomur, 2005. - 272 p. • Zece ani de teroare. Procuratura Militară Principală Mureş, 1954-1964 / Nicolae Balint; [Prefaţă: Dr. Ioan Ranca]. - TgM: Ed. Nico, 2008 - 137 p. Studii şi articole: • Gheorghe Şincai - 150 de ani de la naştere. În: Tribuna, CjN, 1966. • Contribuţii privind răspândirea răscoalei lui Horea în partea centrală şi răsăriteană a Transilvaniei. În: Studii, 21, 1968, 2, p. 273-288 (în colab.). • Gheorghe Şincai în perioada absolutismului
381
Biblioteca Judeţeană Mureş reacţionar (1791-1799). În: Limbă şi literatură, 17, 1968, p. 253-273. • Aspects de l’affirmation de la conscience nationale du peuple roumain pendant l’insurrection de Horea. În: RRH, 7, 1968, 6, p. 915-930. • Din lupta ţărănimii din satul Uioara de Sus (judeţul Alba) pentru înfăptuirea reformei agrare din anul 1945. În: Lucrări ştiinţifice, TgM, 1969, p. 305-308. • Protocolul taberei nobililor de la Găneşti (16 noiembrie - 11 decembrie 1784). În: Revista Arhivelor, 12, nr. 2, 1969, p. 117-125. • Les antécédents politiques du Supplex des Roumains de Transylvanie. În: Revue Roumaine d’histoire, 9, 1970, 1, p. 63-81. • Patru documente sighişorene emise de Mihai Viteazul. În: Revista Arhivelor, 48, vol. 33, 1971, p. 101106. • Încercări de izolare de mase sau de arestare a lui Avram Iancu şi Al. Papiu Ilarian în primăvara anului 1848. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34, 1972, p. 583588. • Antecedente politice ale adunărilor naţionale de la Blaj din 30 apr. şi 15 mai 1848. În: Studii, tom. 25, nr. 3, 1972, p. 283-594. • Punctele „Petiţiunii Naţiunii Române” în discuţia Adunării populare din 8 mai 1848 din Reghin, premergătoare Adunării Naţionale de la Blaj. În: Revista Arhivelor, Supliment, 1973, 50, vol. 35, p. 53-64. • Denunţarea dependinţei feudale într-o scrisoare iobăgească de pe Târnava Mică. În: Vatra, TgM, 1971, nr. 1. • Reghinul în timpul răscoalei lui Horea. În: Vatra, TgM, 1971, nr. 9. • Circulaţia cărţii vechi din Ţara Românească şi Moldova pe Valea Mureşului în secolele XVII-XIX. În: Studii şi materiale, vol. 3-4, 1972. • Contribuţii la studierea formării conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania. Momentul răscoalei lui Horea. În: Apulum, AB, 1976, vol. 14, p. 251-267. • Afirmarea ideii de unitate naţională şi de continuitate a românilor de pe Valea Mureşului şi de pe Câmpia Transilvaniei în anul 1848. În: Marisia, 6, 1976, p. 273291. • O conscripţie necunoscută de la 1748 a populaţiei româneşti din Scaunul Gheorgheni. În: Apulum, vol. 15, 1977, p. 335-354. • Captivitatea lui Florian Micaş la Târgu-Mureş în anul 1848. În: Marisia, 7, 1977, p. 141-156. • Protestul românilor din Zarand şi Chioar împotriva alipirii acestor teritorii la Ungaria (1861). În: Crisia, Oradea, 1977, p. 329-349. • Istoria românilor în viziunea unui savant francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În: Studii, tom. 30, 1977, nr. 9, p. 1669-1688. • Un episod al solidarităţii tribunilor transilvăneni cu independenţa de stat a României. În: Revista Arhivelor, 54, vol. 39, nr. 2, p. 181-186. • Manifestări de solidaritate a populaţiei de pe Valea Mureşului superior cu acţiunile militare ale României în timpul Războiului de independenţă. În: Tribuna mureşeană a muncii politico-educative, mai 1977, p. 6568.
382
• Precizări mureşene privind solidaritatea cu independenţa României. În: Vatra, 1-4, nr. 4-6, 1977. • Capitala Moldovei la 1849 în viziunea unui memorialist paşoptist ardelean. În: Revista Arhivelor, 54, vol. 39, nr. 3, p. 307-308. • Documentele continuităţii. Mărturii ale afirmării conştiinţei naţionale pe Valea Mureşului. În: Vatra, TgM, nr. 107/A, 1978. • Petiţia de reforme constituţionale a tinerimii intelectuale din TgM din 24-25 martie 1848 şi caracterul ei. În: Mehedinţi - Istorie şi Cultură, Anuarul Muzeului Judeţean Mehedinţi, 1979, p. 71-74. • Aspecte ale stării de spirit a maselor populare din nordul Transilvaniei în timpul ocupaţiei hortiste. În: Revista Arhivelor, 55, vol. 15, nr. 3, p. 287-290. • Conscripţia militară din vara anului 1784 în centrul şi răsăritul Transilvaniei şi urmările ei. În: Marisia, 9, 1979, p. 155-173. • Care au fost relaţiile dintre Domnii Ţării Româneşti şi oraşul Târgu-Mureş? În: Îndrumătorul pastoral, 3, 1979, p. 235-236. • Care este rolul oraşului Târgu-Mureş în cadrul mişcărilor sociale ale veacurilor XVII-XIX. În: Indrumătorul pastoral, 3, 1979, p. 236. • Constatin Romanu-Vivu. În: Steaua roşie, 20 martie 1979, p. 3. • Ioan Oros din Vidrasău. În: Almanah Tribuna, 1979, p. 83-84. • Arestarea lui Florian Micaş şi scăparea mea din Târgul Mureşului. Ioan Oros. Memorii. În: Almanah Tribuna, p. 100-102. • Domeniul lui Lázár din Lăzarea-Ciuc la 1742. În: Marisia, 10, 1980, p. 91-117. • Ioan Oros alias Rusu din Vidrasău în revoluţia din 1848-1849 a românilor din Transilvania. În: Îndrumător pastoral, Alba Iulia, 4, 1980, p. 167-168. • Date noi privind mişcarea lui Sofronie (1759-1761). În: Apulum, 18, 1980, p. 277-289. • Iobăgimea transilvană în perioada elaborării ordonanţei provizorii din 1769 „Certa Puncta”. În: Anuarul Institutului de istorie şi arheologie. - CjN, 24, 1981, p. 197-223. • Date privitoare la istoricul morii de hârtie de la Aiudul de Sus (sec. XVII-XIX). În: Apulum, 19, 1981, p. 213-221. • Date privind lupta pentru egala îndreptăţire a naţiunii şi a limbii române în comitetele: Alba de Jos, Dăbâca, Târnava, Turda şi în scaunele Mureş şi CiucGiurgeu şi Casin în Anul 1861. În: Marisia, 11-12, 1982, p. 165-195. • Caracteristicile servituţiei iobăgeşti din centrul şi răsăritul Transilvaniei în perioada elaborării ordonanţei Certa Puncta (1765-1769). În: Revista Arhivelor, 59, vol. 44, nr. 3, p. 222-230. • Precizări la datarea unui tablou al revoluţiei de la 1848 din Transilvania. În: Revista Arhivelor, 49, vol. 34, p. 332-339. • Abuzul senioral în Transilvania. În: AIIN, CjN, 1985. • Noi documente despre Pintea Viteazul şi ortacii lui. În: Marisia, 1984. • Stratificarea economic-socială a populaţiei de pe Câmpia Transilvaniei în anul 1820. În: Cercetări şi
Ana Todea, Portrete mureșene Ştiinţe Sociale, 3, 1987, p. 234-292. • Arestarea lui Avram Iancu la Hălmagiu în decembrie 1849. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 1, 1991, nr. 3. • Proclamaţia de la Vidra de Sus (din 5 mai 1848). În: Cuvântul liber, 1 sept. 1992. • Transilvania în faţa pretenţiilor Ungariei. O lucrare necunoscută a lui Alexandru Papiu Ilarian difuzată în Franţa în 1861. În: Şcoala Ardeleană, 1991-1992. • Reverberaţiile Răscoalei lui Horea la românii din scaunele secuieşti. În: Angustia, 1, 1996, p. 159-163. • Documente ale istoriei. Colonizările etno-agricole din Transilvania între anii 1880-1908. În: Gazeta Reghinului, 9, nr. 10-11, 2000. • Vasile Mare, un „tribunus plebis” reghinean de la 1848-1849. În: Reghinul Cultural, 8, 2006, p. 114-122. • Ideile Şcolii Ardelene în formaţia intelectuală a lui Avram Iancu. În: Şcoala Ardeleană, TgM, 2, 1993, nr. 7. • Românii de pe graniţa cu Moldova în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. În: Angustia, 10, 2006; Adevărul Harghitei, M. Ciuc, mart. 2005. • Muzeul Soarelui. În: Cuvântul liber, 23 ian. 2008, p. 2, 1 foto. • Românii mureşeni în 1914, cu ochii spre întregirea ţării. În: Cuvântul liber, 8 aug. 2008, p. 7. • Un manifest incendiar, găsit la Poieniţa, proclamă încă din anul 1886 Unirea Transilvaniei cu România. În: Cuvântul liber, 4 mart. 2009, p. 1, 2, 1 foto. Referinţe: • Istoricii şi ştiinţa istorică din România: 1944-1969. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1970. - II, B, p. 149. • Enciclopedia istoriografiei româneşti - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 278. • Judeţul Alba: Documentar istorie, literatură, ştiinţă, artă / coord. al lucrării Ion Mărginean. - Alba-Iulia: s.n., 1993. • Philobiblon mureşean - o viaţă printre oameni şi cărţi / Dimitrie Poptămaş. - TgM: BJM, 2003. - 346 p. • Ioan Ranca - arhivist şi istoric la 80 de ani. - Sf. Gheorghe: Ed.Eurocarpatica, 2012. • Portrete „Ioan Ranca”. În: Revista Arhivelor, CjN, Seria a III-a, vol. I, 1995, p. 127-128. • Distincţii pentru omul şi arhivistul Ioan Ranca / Lia Străuţ. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 3. • Arhive şi arhivişti / Lia Străuţ. În: Cuvântul liber, 22 febr. 2007, p. 1,3; 2 foto. • Un destin exemplar de român / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 23 oct. 2007, p. 1, 5 • Pro Libro Senator [2007] / Letiţia Bota. În: Cuvântul liber, 17 nov. 2007, p. 1, 1 foto.
RAŢIU,
Anton, sculptor; n. 24 febr. 1955,
Bobohalma, MS. Studii la Lic. de Artă TgM (1974); IAP „Ion Andreescu,” CjN, secţia sculptură (1980). Din 1980 locuieşte în Bucureşti, fiind prof. şi membru UAP, secţia sculptură; prof. de sculptură la Lic. „Nicolae Tonitza” Bucureşti (din 1991). Fondator şi dir. al Şc. de Arte şi Meserii „Dimitrie Paciurea”; dir. artistic şi coordonator la SC Art Maestro SRL. Participă la expoziţii şi tabere de creaţie: Măgura (1984), Căsoaia (1986), Oarba de Mureş (în piatră), Berlin (piatră, 1987), Iserlohn, Germania (1993, 1994). Expoziţii personale: Galeriile „Jean Louis Calderon,” Bucureşti (1994, 1995. Expoziţii de artă în străinătate: Beirut, Asia (1997); A 13-a ed. „Dantesca,” Ravenna, Italia (1998). Opere de mari dimensiuni: „Ienăchiţă
Văcărescu,” medalion (90x60 m, bronz), Bucureşti (1994); Monumentul Dr. Emil Dandea (3,80m înălţime), TgM (1996); Bust Kretzulescu, bronz, Bucureşti (2004). Lucrări pentru plein-air: „Dialog” (2,50x1,30 m), Iserlohn-Germania; „Crist” (4 metri, bronz) la Institutul Sfânta Maria, Bucureşti; restaurarea pietrăriei la Biserica „Sf. Gheorghe” (în stil brâncovenesc), Bucureşti; lucrări în colecţii particulare şi de stat în: România, Germania, Austria, Franţa, Belgia, Italia, SUA, Canada. Comenzi sociale: Iluminator aluminiu poleit Casa Poporului, Bucureşti (1989); Maşti calorifer, Holul Central Casa Poporului (1989); Fântâni Centrul Civic, Bucureşti (1989). Lucrări în inox: Panouri decorative din inox, Hotel Romenergo Azuga (2005); Fântână arteziană inox Energy Holding, Str. Paris, Bucureşti; Înger (1,5m înălţime, 2008); Fântână arteziană 4m înălţime, American Village, Pipera Ilfov (2008). Participă la numeroase proiecte de restaurare metal: tablă de zinc, fier, fier forjat, piatră. Referinţe: • Arta plastică târnăveană. Repere culturale/ Iuliu Moldovan. TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 186, 318. • Anton Raţiu, sculptor, autorul monumentului [Emil A. Dandea]. În: Oraşul. Ed. specială ocazionată de dezvelirea statuii lui Emil Aurel Dandea, nr. 1 (aug. 1996), p. 10, 1 foto.
RAŢIU,
Aurel, ziarist; n. 1 apr. 1950, Sărmăşel,
MS. Studii: Şc. Gen. Sărmăşel (1957-1960); Li. „Nicolae Bălcescu” Cj (1961-1969); Fac. de Educaţie Fizică şi Sport, TgM (1973-1975). Prof. de educaţie fizică şi sport la Şc. Gen. Balda (1975-1978); prof. antrenor la CSS TgM (1978-1985); instructor sportiv la CJFS Mureş (1985-1988); vicepreş. la CS Mureşul TgM (1989); redactor la Radio TgM (1990-). Specializări: antrenor de volei, România (1973-1975). A colaborat la ziarele: Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor, Fotbal Plus, Steaua roşie, Cuvântul liber. Membru în Asoc. Presei Sportive din România (1995); Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (1993); Asoc. Internaţională a Presei Sportive (1990). Diploma de excelenţă din partea Asoc. Internaţionale a Presei Sportive (2005). Lucrări publicate: • Sportul mureşean de-a lungul anilor. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 1997. - 220 p. • Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 2-a revăzută şi adăugită. - TgM: s.n., 1999. - 248 p. • Jurnal Olimpic: Atena 2004 - Torino. - TgM: Ed.b Nico, 2006. - 142 p. • Sportul mureşean de-a lungul anilor. - Ed. a 3-a, revăzută şi adăugită - TgM: Ed. Nico, 2007. - 230 p. • La vinclu. - TgM: Ed. Nico, 2007. - 140 p. - în colaborare: • Dincolo de microfon. Confesiuni / Aurel Raţiu, Tarfin Todea. - TgM: Ed. Nico, 2009. - 211 p. Studii şi articole: • 40 de ani de la prima promovare a echipei de fotbal A.S.A. Târgu-Mureş în divizia A. În: Cuvântul liber, 19 iun. 2007, p. 4; 1 foto. • Fotbalul târgumureşean, încotro?. În: Cuvântul liber, 26 iun. 2007, p. 4.
383
Biblioteca Judeţeană Mureş • Furnizori de talente. În: Cuvântul liber, 7 aug. 2007, p. 4. Referinţe: • Ghidul bibliografic al scriitorilor din Radio / Titus Vâjeu. Bucureşti: Ed. Casa Radio, 2004. • „Jurnal Olimpic” - Aurel Raţiu recidivează / Tarfin Todea. În: Cuvântul liber, 12 dec. 2006, p. 4, 1 foto. • Anul editorial 2007. Frumos şi liniştit l-am încheiat! / Dorin Borda. În: Cuvântul liber, 4 ian. 2008, p. 1, 6. • O carte de excepţie: „La vinclu” de Aurel Raţiu/ Ioan Astalus. În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 5. • Cronicar la trei Olimpiade / Valeriu Russu. În: Adevărul de seară, 2 febr. 2009, p. 16, 1 foto. • Promovarea spiritului de fair-play, prioritatea lui Aurel Raţiu / Mihai Vereş. În: Zi de zi, 2 apr. 2009, p. 8, 1 foto.
RAŢIU, Dorica, interpretă a folclorului transilvan, deţinătoare de folclor, economist; n. 5 apr. 1968, Bobohalma, MS. Şc. prim. şi gimnaziul pe meleagurile natale; Lic. Ind. nr. 2 Târnăveni; Şc. Populară de Artă TgM, canto popular, la cls. prof. Vasile Conţiu; Univ. AITEDA AlbaIulia, Fac. de Management (19982001); licenţa la ASE Bucureşti; cursuri postuniv. Eficienţă şi risc şi Pedagogie şi psihologie educaţională. Interpretă a cântecului transilvan din zona Târnavelor, aparţinând locurilor natale sau unor zone mai îndepărtate, însă în variante care se cântă în zona ei. Pe lângă zecile de înregistrări de radio şi televiziune, are 5 albume înregistrate: prima casetă audio şi primul CD, cu titlul Nu gândi, bade, gândi (1997); Haida bade la jurat (1998); Colinde (1999); Eu te iubesc bădiţă al meu şi A bătut la uşa ta, format din 11 pricesne şi cântări bisericeşti, în colab. cu Ilinca Tomoroveanu. Economist, lucrând în prezent ca expert la Guvernul României, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Două Diplome de excelenţă acordate de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Muzeul Naţional al Satului „Dimitie Gusti” din Bucureşti; Premiul II la Festivalul interjud. Corabia (1988); Premiul I pentru interpretare la Festivalul „Maria Lătăreţu,” Tg. Jiu (1989); locul I şi Premiul Special al juriului la „Toamna Buzoiană”; a câştigat „Topul Transilvaniei” de două ori. Referinţe: • Florile dalbe, flori de măr / Vasile Conţiu. - TgM, 1996. • Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului. - Vol. 8: Dimensiunile culturii şi civilizaţiei ţărăneşti. - 2006. - 560 p. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p. • Cuvântul liber, 5 mart. 1997, p. 1, 1 foto; 25 ian. 2002, p. 8; 2 aug. 2005, p. 6, 1 foto; 22 sept. 2005, p. 2, 1 foto.
RAŢIU,
Gregoriu, pr. gr.-cat.; n. ? - m. 1827, ? Studii gimnaziale şi teologice la Blaj. Prof. de „principie” (1799-1800) la Blaj; paroh în Silvaşul de Câmpie (1804); adm. protopopesc al Sânmărtinului. Referinţe: • Dascălii Blajului / 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 42.
RAŢIU, Simion, pr. gr.-cat., prof.; n. 1772, Silvaşul de Câmpie, MS - m. 1820. Studii gimnaziale la TgM, teologice şi filosofice la Viena. Prof. la „sintaxişti”
384
(1795-1796) şi „humanioare” (1797-1798) la Blaj; paroh în Ponorel; arhidiacon şi paroh în Roşia de Munte (1815); iarăşi paroh la Ponorel. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
RAŢIU, Vasile, pr. gr.-cat., prof.; n. 1795, Căpâlna, MS - m. 1835, ? Studii secundare şi teologice la Blaj. Hirotonit în 1818, numit paroh în Bia; prof. la „sintaxişti” (1820-1822) în Blaj; a fost trimis în mănăstirea Sânpetrului de Câmpie, apoi la mănăstirea Nicula şi la mănăstirea Petridului de Jos. De la el a rămas un Manual catehetic, publicat mai târziu în Foaia scolastică din Blaj. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 59.
RĂDESCU, Mihaela, născută Murgu, actriţă; n. 27 nov. 1962, BV. Studii: IAT TgM (1987), cu prof.: Adriana Piteşteanu, Mihai Gingulescu, Vasile Vasiliu. Debut în studenţie, an II, în Milionarul sărac de Tudor Popescu (1984) la Teatrul Naţional TgM; în regia lui Victor Ioan Frunză: Satyricon la Teatrul Naţional TgM (1994); Trupa pe Butoaie, ambele versiuni: 1992-1994 la Teatrul Naţional TgM şi 1995-1996, UNITER; Bietul meu Marat; Arca lui Noe; Alcool… amar… amor, Tamerlan cel Mare la Teatrul Naţional Bucureşti. A mai jucat la Teatrul Naţional Evreiesc în regia Lianei Ceterchi, Teatrul Nottara în regia lui Cristian Teodor Popescu; Teatrul Masca în regia lui Mihai Mălaimare; La Teatrul Luni de la Green Hours în piesa Azi mă… Ubu; la Teatrul Foarte Mic în piesa Ca pe tine însuţi (2010). Filme: Dracula (2002); Maria (2003); Zi festivă (2010). Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala UNITER (1995). Referinţe: • Colivia de vise / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000. • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 108, 109, 111, 113, 114, 123.
RĂDESCU,
Vlad, Rădescu Neagu Oltea, Vlad; actor; n. 18 nov. 1952,
Bucureşti. Studii: Lic. „D. Cantemir” şi I.L. Caragiale Bucureşti; absolvent IATC Bucureşti, promoţia 1975, cls. prof. Sanda Manu, asistenţi Geta Angheluţă, Ştefan Velniciuc. Îşi susţine examenul de producţie cu rolul Monserrat din Monserrat de Em. Roblès; alte roluri: Thomas Diafoirus fiul, din Bolnavul închipuit de Molière. Repartizat la Teatrul Naţional TgM (1975-1994); actor la Teatrul Mic din Bucureşti (1994); conf. univ. la Fac. de Teatru a Univ. „Spiru Haret” Bucureşti, şeful catedrei Arta Actorului, director tehnic adm. (1990). A făcut parte din trupa de spectacole în aer liber Trupa pe butoaie, iniţiată şi condusă de Victor Ioan
Ana Todea, Portrete mureșene Frunză şi Adriana Grand, stabilită apoi la Bucureşti; a fost organizatorul şi dir. celor două întâlniri ale şc. şi Academiilor Europene de teatru, TgM (1993, 1994), în care s-au confruntat şcoli de învăţământ teatral din întreaga lume prin spectacole şi ateliere teatrale. Dir. al Teatrului Nottara, Bucureşti (1997); dir. al Teatrului Naţional TgM (2009-2010). Roluri: Teatrul Naţional TgM: Rudy, din Patima roşie de M. Sorbul, regia Gh. Harag; Popescu, din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Şeful echipei, din Oamenii cavernelor de W. Saroyan; Florindo, din Mincinosul de C. Goldoni; Barmanul, din Of! Tinereţe! de E. O’Neill; Tânărul, din 1907, de Bogdan Ulmu; Valter, din Idolul şi Ion Anapoda, de G. M. Zamfirescu; Contele Illeshazy, din Procesul Horia de Al. Voitin; Vlano, din Dundo Maroje, de Marin Drzici; Kaciala, din A murit Tarelkin de Suhova-Kobâlin; Şeriful, din Omul care aduce ploaia de R. Nash; Isprăvnicelul, din Povestea dulgherului, de Radu Stanca; Dumitraş, din Opinia publică, de A. Baranga; Un violonist, din Judecată în noapte, de A.K. Vollejo; Horace şi Frederic, din Invitaţie la castel, de J. Anouilh; Horatio, din Hamlet, de Shakespeare; Gh. Daru, din Viaţa e ca un vagon?, de P. Everac; State Voileanu, din Fetele Didinei, de V. Eftimiu; Radu, din Milionarul sărac, de T. Popescu; Ferdinand, din Intrigă şi iubire, de Fr. Schiller; Lt. Lukas, din Bravul soldat Swejk, de J. Hasek; Judecătorul, din Evul mediu întîmplător, de R. Guga; Alonso, din Furtuna, de W. Shakespeare; Căpitanul Stamatescu, din Titanic vals, de T. Muşatescu; Efimovici, din Smerita, de Dostoievski; Christian, din Regele gol, de E. Şvarţ; Oedip, din Regina Iocasta, de C. Zărnescu; D-na Surdă, Soţul, Marchizul, din Trupa pe butoaie, farse populare; Menestrelul, din Soldatul de plumb, de S. Lychy. Teatrul Nottara: Cazul Gavrilescu, de Mircea Eliade. Organizator de festivaluri studenţeşti, lector univ. la Academia de Teatru şi Film; regizor de teatru: Casa Bernadei Alba, Univ. Spiru Haret, Fac. de Teatru; Descurcăreţele (2005), scenografie; Două farse celebre (2005); Fasole bătută măr, de Marin Sorescu (2007). Filme: Ciprian Porumbescu, regia Gh. Vitanidis (1972); Cantemir, regia Gh.Vitanidis; Pe aici nu se trece, regia Doru Năstase; Războiul de independenţă, regia Doru Năstase; Ultima frontieră a morţii, regia Mircea Calotescu; Burebista, regia Gh. Vitanidis; Cowboys, regia Dean Reed; Munţi în flăcări, regia Mircea Moldovan; Somnul Insulei, regia Mircea Veroiu; La răscrucea marilor furtuni (1980); Lunga călătorie cu trenul (1997); Duşmanul duşmanului meu (1999); Vlad nemuritorul (2000); Numai iubirea (2004); Peştera (2005); Sweeney Todd (2006); Iubire ca în filme (2006); Cocoşul decapitat (2007); Călătoria lui Gruber (2008). Referinţe: • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 66, 99, 110, 111, 116, 123. • Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. Bucureşti: Cartea Românească, 2004.
REGMAN,
Nicolae, pseud. Z. Sandu; pr., ped., scriitor; n. 20 ian.1881, Sighişoara, MS - m. 18 iul. 1951, SB. Studii la Gimnaziul evanghelic german, Sighişoara
(1893-1901); Institutul teologic din SB (1901-1904); Univ. din Budapesta (1904-1907). Dr. în filosofie şi ped., Budapesta (1907). Prof. la Institutul teologicpedagogic din Caransebeş (1907-1911); pr., secretar al Vicariatului din Oradea şi inspector al şc. confesionale din jud. BH (1911-1917); cons. şc. la Arhiepiscopia SB (1917-1920); red. al ziarului „Telegraful Român” (19171919); prof. pentru disciplinele ped. la Şc. normală „Andrei Şaguna” din SB (1919-1924); prof. de lb. română la Lic. „Gh. Lazăr,” SB (1924-1941); prof. ajutător la Institutul teologic SB (1919-1924); în paralel, inspector al învăţamântului secundar pentru regiunile SB şi Cj; prefect de Oradea şi SB. A publicat studii, articole, poezii, majoritatea sub pseudonim. Lucrări publicate: • Doine şi strigături. Culese şi întocmite de… - SB, 1904. - 64 p. • Fr. Froebels: Geisteart und Philosophie. - SB, 1907. - 77 p. • Dr. Petru Şpan, Conferinţă. - Bucureşti, 1914. - 35 p. • Însemnări din zorii învierii naţionale. - SB, 1919. 134 p. • Alexandru Vlahuţă. - SB, 1921. • Rugăciunile vremii. - SB, 1922. - 41 p. • Spiru Haret, organizatorul învăţământului naţional. SB, 1925 (ed. a II-a, 1930). • Oglinda inimii. - SB, 1927. - 136 p. • Tămăioare. - SB, 1931. - 135 p. • Siluete filosofice. - Bucureşti, 1933. - 174 p. • Figuri din trecutul cultural al Ardealului. - SB, 1938. - 35 p. • Vieţi rodnice. - SB, 1945. - 124 p. • Urcuşuri în zări. Psalmi noi. - SB, 1946. - 127 p. Referinţe: • Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986 / Mircea Păcurariu. - SB: 1987, p. 309-310. • Dicţionarul teologilor români / Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. • Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 437. • Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002.
RISTEA
HORGA, Monica, actriţă; n. 22 sept.
1959, TgM. Studii: Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István,” TgM (1983). Actriţă la Teatrul Naţional TgM (1984-); a jucat peste 15 roluri importante în aproape 100 de spectacole, cu peste 300 de reprezentaţii; a lucrat cu regizori importanţi: Harag Gheorghe, Victor Ioan Frunză, Gigi Căciulescu, Anca Bradu, Radu Afrim; regizori de film: Andrei Blaier, Dan Piţa, Mircea Mureşan, Mircea Constantinescu. Este colab. a programului de teatru experimental underground, joacă în piese noi şi lucrează pe partea de imagine vizuală. Roluri în: Hamlet, regia Nicolae Scarlat, Teatrul Naţional TgM; Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia Gh. Harag (1985); Ion, de L. Rebreanu, regia Dan Alecsandrescu; Năpasta, regia Dan Alecsandrescu;
385
Biblioteca Judeţeană Mureş Trupa pe butoaie, regia V. I. Frunză; Imblânzirea scorpiei, regia Mircea Cornişteanu; Amalia respiră adânc, Teatrul Ariel TgM; Casa străină, Teatrul Odeon, Bucureşti; Cântăreaţa cheală, de E. Ionesco, Teatrul Naţional TgM; Geniul crimei, Teatrul'74; Monoloagele vaginului, de Eve Ensler, regia Alina Nelega Cadariu. Colab. cu Radio TgM, unde interpretează poveşti pentru copii mici şi mari. Referinţe: • Colivia de vise: [interviuri] / Ioana Florea. - TgM: Tipomur, 2000, p. 145. • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. - TgM: s.n., 2002, p. 78, 80, 89, 97, 103, 111, 113, 141, 157. • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 637-638. • Monica Ristea-Horga (fişă de creaţie) / C.P. În: Cuvântul liber, 11 ian. 2000, p. 4, 1 foto. • Underground, dizidenţă, exil şi poezie vie / Dan Todea. În: Punctul, 21 apr.- 2 mai 2006, p. B4. • De la Montreal, la Tîrgu-Mureş! / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 5-7 mai 2007, p. 2, 1 foto. • O premieră naţională / Mariana Rusu Iordache. În: 24 ore mureşene, 20 oct. 2007, p. 2, 1 foto. • Monica Ristea Horga: „Ariel a devenit un al doilea
artistic al oraşului” / Ioana Florea. În: Cuvântul liber, 31 oct. 2007, p. 3, 1 foto.
RIŢIU,
Florica, artist plastic, prof.; n. 27 mart.
1923, Călăraşi, CL. Studii: Academia de Arte Frumoase Bucureşti (19421947), prof. Camil Ressu, Steriady, Paul Constantinescu, rector sculptură: Medrea. Prof. la Lic. de Fete Dumbrăveni, jud. Târnava Mică (1947-1949); dir. la Lic. Comercial din Blaj (1949-1950); prof. de desen la Lic. Real Umanist din Târnăveni (1950-1979). A înfiinţat primul cerc de artă plastică în Târnăveni; a organizat primele expoziţii personale şi de grup ale membrilor cercului de pictură, fiind remarcaţi pe plan zonal şi republican. Referinţe: • Monografia oraşului Târnăveni / Prof. Ion Damian. - CjN, 1996. • Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan .TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 146, 299. • Florica Riţiu cetăţean de onoare la Târnăveni / N.M. În: Zi de zi, 19 mart. 2009, p. 7.
RIŢIU, Ion, actor de teatru şi film, artist plastic; n. 4 dec. 1950, Sighişoara, MS. Studii: IATC „I.L. Caragiale” Bucureşti. Actor al Teatrului Naţional TgM. În timpul liber, sculptează opere de artă şi interpretează muzică uşoară şi clasică la diferite instrumente muzicale. Roluri în teatru: Musafirul, din Cvadratura cercului de V. Kataev, regia Nicolae Scarlat; Damis din Tartuffe de Molière, regia Dan Micu; Solul imperial, din Viteazul, de Paul Anghel, regia Nicolae Scarlat; Vili, din Cocoşul de tablă, de Dan Rebreanu; Petea, din Patru lacrimi, de Victor Rozov, regia Nicolae Scarlat; Ionescu, din O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale, regia N. Scarlat; Jamie, Un tânăr, din Oamenii cavernelor, de Wiliam Saroyan, regia
386
Constantin Dragnea-Marinescu; Tânărul, din Mincinosul, de Carlo Goldoni, regia Constantin Anatol; Melpomete, din Balconul, de D.R. Popescu, regia N. Scarlat; Alfred, din Rătăcire, de Tudor Negoiţă, regia Mihai Manolescu; Arthur, din Oh! Tinereţe!, de Eugene O'Neill, regia Zoe Anghel Stanca; Contele Ştefan Klesházy, din Procesul Horea, de Al. Voitin, regia Dan Alecsandrescu; Maro, din Dundo Maroje, de Marin Derzi, regia István Szabó; Dr. Robert, din Doctor fără voie, de Molière, regia András Hunyadi; Dulgherul, din Povestea dulgherului şi frumoasele sale soţii, de Radu Stanca, regia Zoe AnghelStanca; Baronul Günther, din Florile unui geambaş, de Sütö András, regia Dan Alecsandrescu; Orlando, Sir Roland de Bois, din Cum vă place?, de W. Shakespeare, regia Dan Alecsandrescu; Vlăduţ, din Adolescenţii, de I.C. Catina, regia Constantin Săsăreanu; Eduard, din 33 de scrisori anonime, de Méhes György, regia Hunyadi András; Victor, din Portretele, de Julio Mauricio, regia Dan Alecsandrescu; Mareş, din Jolly Joker, de Th. Popescu, regia Zoe Anghel-Stanca; Octav Şoimu, din Ciuta, de V.I. Popa, regia Kincses Elemér; Rosencrantz, din Tragedia lui Hamlet, prinţul Danemarcei, de W. Shakespeare, regia N. Scarlat; Matei, din Bună noapte nechemată, de Al. Popescu, regia Raluca Iorga Mândrilă; Marcu, din Goana, de Paul Ioachim, regia Raluca Iorga Mândrilă; Jandarm II, din Peripeţiile bravului soldat Svejk, regia Eugen Marcus; Vlad, din A şaptea necunoscută, de Tudor Negoiţă, regia Dan Alecsandrescu; Cléonte, din Burghezul gentilom, de Molière, regia Dan Alecsandrescu; Bimbo, din Havuzul, de Paul Everac, regia Dan Alecsandrescu; Andrei, din Ne naştem o singură dată, de Ion Ciurdaru, regia Dan Alecsandrescu; Asmarandei, din Luna de miere, de Platon Pardău, regia Levente Kovács; Colonel SS, din Valentina, de Dimitrie Roman, regia Adriana Piteşteanu; Jan, din Neînţelegerea, de Albert Camus, regia Eugen Marcus; Siropilin, din Pelicanul, de A.N. Ostrovski, regia Dan Alecsandrescu; Cecil Phmick, din Fantoma cu bretele, de O. Wilde, regia Adriana Piteşteanu; Bartrand, din Top secret, de Marc Camoletti, regia Andrei Mihalache; Lucentio, din Îmblânzirea scorpiei, de W. Shakespeare, regia Mircea Cornişteanu; Rol secundar, din O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale, regia Mircea Cornişteanu; Paloma Que, din Don Quijote şi Sancho Panza, de M. Bulgakov, regia Marius Oltean; Radu, din Milionar la minut, de Th. Popescu, regia Mircea Cornişteanu; Roger Tramplemain, Gerry Lejeune, din Scandal în culise, de Michael Frayn, regia Cristian Ioan; Sir Peter, Un sătean, din Moştenire, de John Harvey, regia Scott Johnston; Roonie, din Şi miniştrii calcă stâmb, de Ray Cooney, regia Cristian Ioan; Thomas Mowbray, din Richard al II-lea, de W. Shakespeare, regia Mihai Manolescu; Macduff, din Macbeth, de W. Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu; Doctorul, din Duelistul, de Petre Barbu, regia Attila Vizauer; Abel Znorko, din Variaţiuni enigmatice, de Eric E. Schmitt, regia Cristian Ioan; Filippas, din Provocarea, de K. Asimakopoulos, regia Radu Olăreanu; Titi Albu, din Mandache şi tranziţia, de Zeno Ghiţulescu, regia Dan Glasu; Colonelul Redfern, din Priveşte înapoi cu mânie, de J. Osborne, regia Liviu Pancu; Alec, din Clinica amanţilor, de Champman-Freeman, regia Claudiu Goga.
Ana Todea, Portrete mureșene Filmografie: Duelul, Rică Păsărin (1981); Noi, cei din linia întâi, căpitan de infanterie (1985); Ciuleandra, Puiu Faranga (1985); Mircea, Baiazid (1989); Coroana de foc (1990); Oglinda (1993); Supravieţuitorul (2008). A jucat în Centre Culturale Franceze din Braşov, CjN şi Iaşi, Strasbourg, Lille, Brest, Insula Reunion, Monte Carlo, Nice. Expoziţii de sculptură: Teatrul Naţional TgM; Casa Mun. de Cultură „Mihai Eminescu” Târnăveni. Referinţe: • Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş / Zeno Fodor. -TgM: s.n., 2002, p. 97, 103, 219. • Dicţionarul filmului românesc de ficţiune / Red. Grid Modorcea. Bucureşti: Cartea Românească, 2004. - 640 p. • Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 207, 320. • Ion Riţiu / Olga Ivăncescu. În: Steaua roşie, 6 mart. 1982, p. 3, 4, 1 foto. • Ion Riţiu (fişă de creaţie) / C. Popescu. În: Cuvântul liber, 26 oct. 1999, p. 4.
ROMAN, David Ioan, învăţător, prof.; n. 10 febr. 1886, Filpişul Mare, MS - m. 17 nov. 1959, SB. A absolvit Şc. normală din Blaj (1907); cursurile pregătitoare pentru prof. Cj (1919), pentru specialităţile gimnastică, lucru manual, caligrafie şi economie. Învăţător în Habic, MS (1907-1912); în Filpişul Mare (1912-1914); în Voiniceni (1914-1919); la Şc. prim. „M. Eminescu” din TgM, ca învăţător titular (1919-1920); prof. suplinitor (1920-1922), titular provizoriu (1922-1929), titular definitiv (1929-1940) la Lic. „Al. Papiu Ilarian” TgM. A participat la MAN de la Alba Iulia; a făcut parte din Comisia instrucţiunii poporale a jud. MS-Turda; membru al PNR, ulterior trece în PNL, ajungând membru în comitetul jud. Membru al Despărţământului TgM al Astrei; preş. Asoc. „Sf. Ana” (1925); a înfiinţat organizaţia „Şoimii Carpaţilor,” fiind preş. organizaţiei stejăreşti; a fost conducătorul cohortei „Horea” de la Lic. „Al. Papiu Ilarian”. Devine membru al FRN (1938); se stabileşte la SB (1940). Referinţe: • Anuarul Liceului de băieţi „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş, 10 ani de activitate 1919-1929. - TgM, 1930, p. 132. • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 61. • Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969, p. 89, 166. • 1918 la români. - Bucureşti: Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 10, p. 68-70. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed.Ardealul, 2000, p. 196-198.
ROMÁN Győző, jurnalist, ziarist; n. 10 sept. 1943, Reghin, Apalina, MS. Studii elem. la Cj, apoi a continuat la Bucureşti; Col. Unitarian din Cj (1961); Fac. de fizică, Univ. „Bolyai,” fără să termine; se înscrie la Fac. de Ştiinţe Economice, pe care a absolvit-o în 1968; Fac. de ziaristică Bucureşti (1973); bursă în Danemarca. A lucrat la cotidianul Előre, ca ziarist, apoi red., îndrumător al rubricii agricole şi administrative. Colaborează la diferite publicaţii maghiare: Új élet, Falvak Népe, Napsugár, Jóbarát (1984-). La 22 dec. 1989 e unul dintre cei care scot primul număr al ziarului Romániai Magyar Szó; a
red. mai multe numere ale revistei Változó Valóság (1994); scoate revista Üzleti ötletek (1994); red. cotidianul săptămânal Orient Express, fiind red. şef (1992-1996). Corespondent extern la publicaţiile: Erdélyi Napló, Székely Hírmondó, Pulzus, Romániai Magyar Szó. Vicepreş. al MÚRE (1990-1993), preş. Comisiei sociale a MÚRE (1993-1996); membru al Asoc. Ziariştilor Profesionişti din România; al Asoc. Ziariştilor Sportivi; membru UDMR. A obţinut distincţia „Meritul Cultural” (1988). Lucrări publicate: - în colaborare: • Csúcsok fel., În: Ide besüt a nap. - Bukarest: Előre Kiskönyvtara, 1975. • Az új arcú főváros. În: Hazánk új arculata. Bukarest: Kriterion, 1986. • Két út a tenger. În: Jövőépítők, în: Augusztusi képek: dokumentumok, emlékezések, riportok. - Bukarest, Kriterion, 1989. • Hazajöttem gazdálkodni. Lélekember erdélyi agyagon. Diófák otthona. Egy csokor tábortűz. În: Szeretni a földet: Riportok. - Bukarest, Kriterion, 1989. • Húsvéti ajándék / Cseke Gábor, Román Győző, Koncz Géza. - Bucureşti: Romániai Magyar Szó, 1990. 255 p. • Magyar - román szótár = Dicţionar maghiar - român / Szerkesztők = Red. Reinhart Erzsébet, Lázár Edit, Román Győző.- Bucureşti: Carocom '94, 2005. - XX, 1030 p. Referinţe: • A romániai magyar nemzeti / Szerkesztette: Koppándi Sándor. Bukarest: Kriterion, 1981. • Romániai Magyar Ki Kicsoda: 1997. - Nagyvárad: Scripta, 1997, p. 494. • Erdélyi Magyar Ki kicsoda. - Nagyvárad: Scripta=RMDSZ, 2000. • Romániai Magyar irodalmi lexikon. 4 köt, N-R, Bukarest: EME=Kriterion, 2002. • Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 270-275.
ROMAN, Ioan, pr. gr.-cat., protopop, om politic; n. 8 iun. 1888, Oroiu, MS - m. 17 febr. 1977, TgM. Studii: Şc. prim. la TgM, în lb. maghiară; Gimnaziul superior gr.-cat. din Blaj; Fac. de teologie din Blaj. Hirotonit pr. la 19 dec. 1911; numit adm. parohial în com. Crăciuneşti (1911-1914); adm. parohial, apoi paroh în Sântana de MS (1914-1940). S-a împotrivit jurisdicţiei confesionale a Episcopiei maghiare de Hajdudorog. Membru în CNR comitatens MS-Turda; participant la MAN de la Alba Iulia. Este numit comisar al Comisiei de aprovizionare a jud.; membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda, Secţiunea economică, Comisia instrucţiunii poporale şi în Comisia agronomică din Plasa MS de Sus (19231925). Membru al PNR, apoi al PNŢ; participă la alegerile parlamentare (1922, 1927); este ales cons. jud. şi cons. mun. (1930-1934, 1934-1937); preş. al Camerei de Agricultură a jud. MS (1929-1940); deputat în Parlamentul României (1932-1933); membru al Ligii antirevizioniste din jud. MS, susţine numeroase conferinţe. Membru în Cons. de adm. la Ogorul, Federala soc. cooperative din jud. MS-Turda (1921) şi la Banca populară „Ţarina” din Sântana de MS (1924); membru în Cons. com. Sântana de MS; preş. al Asoc.
387
Biblioteca Judeţeană Mureş „Cercetaşii României”. În timpul ocupaţiei se stabileşte la Iernut, ca pr., apoi protopop, activând până în 1948. Decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler (1930) şi „Vulturul Românesc” în grad de Cavaler (1933). Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 71. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981, p. 53, 63, 71, 128, 174, 175, 181, 214, 223, 224, 225, 256. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 389; Vol. 9: 1989, p. 17-22. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul, 2000, p. 191-196. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 230. • Şematism. - Blaj, 1923, p. 52; 1929, p. 66; 1932, p. 179, 185, 252; 1937, p. 56; 1938, p. 146. • La Sibiu, Şedinţa Comitetului Central al ASTREI / Ion Ardeleanu. În: Cuvântul liber, 5 febr. 2008, p. 1-3.
ROMAN, Visarion, publicist, om politic, ped.; n. 5 iul. 1833, Seuca, MS - m. 29 apr. 1885, SB. A studiat la Mediaş, TgM şi SB, absolvind şi cursul teologic (1853-1854). Membru corespondent al Soc. Academice Române (13 sept. 1877). Învăţător la şc. din Răşinari (1855-1857); primul bibliotecar al ASTREI; unul dintre primii iniţiatori ai conferinţelor învăţătoreşti; a creat primul institut român de credit şi economii „Albina” din SB; notar; conducător al Soc. de păstrare şi împrumut din Răşinari (1867). Inspector al băncii de asigurare „Transilvania”(1869); prof. suplinitor la IPed. SB. Publică în: Telegraful Român, Albina Carpaţilor, Amicul şcoalei. Lucrări publicate: • Geografia împărăţiei austriacă. - SB, 1856. • Carte de lectură românească. - 1865. • Aritmetică pentru şcoale poporale greco-răsăritene (1858). Referinţe: • Din istoria literaturii didactice româneşti. - Vol. 3: Cărţile de cetire din Transilvania. - 127 p. • Din istoria literaturii didactice româneşti / Dr. Onisifor Ghibu. Vol. 2: Abecedarele din Transilvania. - Bucureşti: Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea, Pavel Suru, 1916. - Leipzig: Gerold & Comp. - 89 p. • Banca Albina din Sibiu cea mai însemnată întreprindere financiară din Transilvania; cu o privire generală asupra băncilor comerciale din Ardeal şi Banat / Victor Slăvescu. - Bucureşti: Institutul de Ed. „Reforma socială,” 1919. • Contribuţiuni la istoria ziaristicei româneşti ardelene / Dr. Ioan Lupaş. - SB: Ed. Asociaţiunii „Astra,” 1926. • Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul: 1918-1928. - Vol. 1. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - XI, 755 p. • Oameni din Bihor 1848-1918 / Teodor Neş. - Oradea, 1937. • Gândire economică românească în secolul al XIX-lea: consideraţiuni sumare / Victor Jinga. - Cj: s.n., 1938. - 97 p. • Noi contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui Visarion Roman / Vasile Netea. - SB: Ed. „Revistei Economice,” 1942. - XXV, 116 p. • Transilvania în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice: lucrare distinsă cu premiul I. de Ministerul Culturii Naţionale / Dr. Ştefan Pascu. - Blaj: s.n., 1944. • Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice / Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944]. - 344 p. • Mărturii culturale bihorene / Vasile Vartolomei. - Kv.-Cj: Ed. ziarului „Tribuna Ardealului,” 1944. - 496 p.
388
• În amintirea lui Constantin Giurescu la douăzeci şi cinci de ani dela moartea lui (1875-1918). - Bucureşti: s.n., 1944. • Pedagogi şi oameni de şcoală din România. Mic dicţionar / Ilie Popescu-Teiuşan. - Bucureşti: EDP, 1975, p. 140. • Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco; Cuvînt de încheiere Acad. Ştefan Pascu. - Vol. 7: Memoria culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p. • George Bariţ şi contemporanii săi / Coord. Ştefan Pascu. - Vol. 9: Corespondenţă primită de la Andrei Mureşanu, Constantin Alpini, Ladislau Baziliu Popp, Iacob Bologa, Visarion Roman. - 1993. - 271 p. • Elita românească în lumea satului transilvan, 1867-1918 / Vasile Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1996. • Geografi români: dicţionar / I. Gîju. - TgM: Edipres Tipo, 1997. 154 p. • Membrii Academiei Române 1866-1999: Dicţionar / Dr. Dorina N. Rusu. - Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1999. - 638 p. • Astra reghineană: 125 de ani de la înfiinţare. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior” 1999. • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum I.O., 1999. - Vestala, p. 734. • Mărturii prin vreme: douăzeci de ani de viaţă culturală pe Mureşul de Sus (1920-1940) / Melinte Şerban. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 1999. - 216 p. • Sistemul de credit românesc din Transilvania, 1872-1918 / Vasile Dobrescu. - TgM: Ed.UPM, 1999. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011.
ROMANU-VIVU,
Constantin, prefect de MS, martir al Revoluţiei de la 1848; n. 1821, Pintic, com. Teaca, BN - m. mart. 1849, TgM. Studii: Seminarul teologic din Blaj (1842-1845). Prof. la pensionul Schewitz din Bucureşti (1847-1848 primăvara), s-a împrietenit cu N. Bălcescu şi fraţii Goleşti, îşi cristalizează ideile revoluţionare, apoi pleacă la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde va fi ales membru al comitetului permanent de la SB. Din iun. până în sept. se întoarce la Bucureşti, se pune la dispoziţia guvernului provizoriu, menţine corespondenţa cu transilvănenii, figurează în red. ziarului Naţionalul şi Foaia satului, în care populariza ideile revoluţiei. La sfârşitul lunii oct. se întoarce la Blaj, la cea de-a treia adunare, fiind numit prefect al MS de Sus, cu centrul în Reghinul Săsesc. Aici organizează o legiune de 1500 de oameni cu care obţine victorii la Aţintiş şi Cecălaca (31 oct. 1848), la Iernut şi Cuci (5 nov. 1848). Începe să reorganizeze prefectura şi legiunea a XII-a; pregăteşte un lagăr militar la Teaca; intervine cu hotărâre între ţărani şi proprietari; rezolvă probleme legate de posesiunea unor păduri şi terenuri; rezolvă plângerile legate de lipsa sării în gospodării; solicită lui Bariţiu 9 exemplare din Gazeta Transilvaniei pentru cultura românilor transilvăneni. Pentru scurt timp ocupă Cetatea TgM (24 dec. 1848-1 ian. 1849). Este prins în com. Stânceni (20 ian. 1849), închis la TgM şi asasinat la începutul lunii martie 1849. Referinţe: • Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin Romanul Vivu: discurs rostit la 29 maiu 1929 în şedinţa solemnă / Silviu Dragomir cu răspunsul d-lui Dr. I. Lupaş. - Bucureşti: Cultura Naţională, 1929. - 40 p. • Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi / Ion I. Nistor. Bucureşti: s.n., 1931. - 68 p. • Monografia oraşului Tîrgu-Mureş / Traian Popa. - TgM, 1932, p. 140-186. • Figuri mureşene / Dr. Eugen Nicoară şi Vasile Netea. - TgM: Ed.
Ana Todea, Portrete mureșene Revistei „Progres şi Cultură,” 1933. - 80 p. • Constantin Romanu-Vivu prefectul legiunii a XII-a în anii 1848-49 / Vasile Netea. - TgM: Ed. Soc. Tinerimii Române „Constantin Romanu Vivu,” 1937. - 40 p. • Dela Petru Maior la Octavian Goga: studii şi evocări istorice / Vasile Netea. - Bucureşti: Cugetarea-Georgescu Delafras S.A., [1944]. - 344 p. • Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-49 / Silviu Dragomir în colab. cu Prof. Eugen Hulea şi Prof. Dr. Lazăr Nichi. - Vol. 2: Documente din colecţiile Academiei Române, Asociaţiunii Transilvane şi ale Muzeului Ardelean. - B: s.n., 1944. • Profiluri mureşene. Vol. 1 / Ioan Chiorean, Ladislau Kocziány, Valeriu Niţu, Grigore Ploeşteanu. - TgM, 1971, p. 119-130. • Lumina din adâncuri / Colonel (r) Vasile T. Suciu. - TgM: Tipomur, 1996. - 236 p. • Avram Iancu şi prefecţii săi / Valentin Borda, Viorica Dutcă, Traian Rus. - TgM: UPM TgM, 1997. • Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni şi înfăptuiri / Lucian Predescu. - Ed. anastatică - Bucureşti: Saeculum I.O., 1999. - Vestala, p. 736. • Sângeorgiu de Mureş: 150 de ani de la revoluţia din 1848-1849 / Ilarie Gh. Opriş. - TgM: Pax-historica, 1999. - 109 p. • Transilvania 1848-1849: Antologie / Ed. şi prefaţă de Vasile T. Suciu. - TgM: Tipomur, 2001. - 372 p. • Săcalu de Pădure: Un cuib de istorie şi viaţă românească / Romulus Sever Todea. - Bucureşti: Ed. APP, 2001. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 132. • Dr. Eugen Nicoară şi Astra reghineană: 135 de ani de la înfiinţarea Despărţământului Reghin al Astrei / Marin Şara, Ilie Frandăş. - TgM: Nico, 2010. - 282 p. • Sângeorgiu de Mureş. Monografie 2010. - TgM: Nico, 2010, p. 8187, 111-113. • Constantin Romanu-Vivu / Vasile Netea. - TgM: Nico, 2011. • Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică. Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p. 258-263. • Sentimentul istoriei. Studii, articole, note şi interviuri / Grigore Ploeşteanu. - TgM: Veritas, 2011. • Un monument pentru Constantin Romanu-Vivu la Târgu-Mureş. În: Glasul Mureşului, 28 iul. 1935, p. 2. • În amintirea lui Constantin Romanu-Vivu, prefect de Mureş. Erou mort în luptele din 1848. În: Glasul Mureşului, 7 iul. 1935, p. 2. • Viaţa şi moartea de erou şi de martir a prefectului Constantin Romanu-Vivu. În: Glasul Mureşului, 13 sept. 1936, p. 2. • Constatin Romanu-Vivu / Ioan Ranca. În: Steaua roşie, 20 mart. 1979, p. 3.
RÖSLER,
Gustav, istoric, prof.; n. 6 febr. 1887, Reghin, MS - m. 1958, SB. A învăţat la Gimnaziul inferior evanghelic din Reghin; Gimnaziul maghiar din Orăştie; studiază teologia şi filosofia (un an) la Heidelberg; Univ. maghiară din Cj (un an); Univ. din Marburg. Prof. la Gimnaziul german din Reghin, stabilindu-se apoi la BV, prof. la Gimnaziul Honterus. Are preocupări istoriografice; publică mai multe contribuţii referitoare la trecutul Reghinului şi la colonizarea saşilor în Transilvania. A susţinut expuneri în cadrul soc. Verein für Siebenburgische Landeskunde, fiind membru al acesteia. Avea legături cu N. Iorga, a fost invitat de acesta la cursurile de vară de la Vălenii de Munte; în 1929 ocupă funcţia de inspector şc. al Bisericii evanghelice din România. Lucrări publicate: • Zur Geschichte der Stadt Sächsisch-Regen (Reen) und ihrer sächsischen Umgebung bis zum Aussterben der Arpaden. În: Siebenbürgisches Archiv. - Vol. 7, Köln-Graz, 1968. Referinţe: • Orizonturile mele O viaţă de om aşa cum a fost / N. Iorga. Bucureşti: Minerva, 1984.
• Gustav Rösler. În: Sächsisch-Regen. Die Stadt am Berge. Lebensbilder aus der Vergangenheit einer Kleinen Stadt in Siebenbürgen. Herausg. von Ernst H. Philippi und Wigant Weltzer, Bochum, 1991, p. 235-236. • Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 3. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 1994, p. 226-228. • Istoricul Silviu Dragomir despre opera lui Gustav Roesler / Virgil Pană, Dorin Rus. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 289. • Profiluri reghinene. Dicţionar biobibliografic / Georgeta Mărginean, Demeter Judit. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2008, p. 275-276. • Personalităţi şi evenimente culturale ale Reghinului / Ingrid Basaraba. În: Gazeta Reghinului, aug. 2005, p. 1, 3.
ROŞCA,
Emil Lucian, dirijor, etnomuzicolog,
conf. univ.; n. 18 febr. 1969, SB. Studii: Academia de Muzică „Gh. Dima,” Fac. de Muzicologie, Compoziţie, Dirijat, Secţia Ped., Muzică religioasă, Secţia Instrumentală, CjN (1991-1997); curs de Management Educaţional I (2004), II (2005), IŞJ SB; gr. didactic I (2005). Dr. în muzică cu teza: Tipologia repertoriului instrumental de joc pentru vioară din Câmpia Transilvaniei. Particularităţi stilisticostructurale, Univ. Naţională de Muzică, Bucureşti (2004). Prof., Şc. nr. 23, Sibiu (1990-1991); etnomuzicolog, Complexul Muzeal Astra, Sibiu (19961999); prof., Palatul Copiilor, SB (1998-1999); prof., Liceul de Artă SB (2001-2003); lector, prof. asoc., ULB SB, Fac. de Psihologie-Sociologie, Catedra de Etnologie (2003-2004); prof., gr. didactic I, şef catedră muzică, teatru, arte plastice, Lic. „Onisifor Ghibu,” SB (20032006); lector univ., prof. asoc., Fac. de Muzică, Craiova (2005-2006); lector univ. titular (2006-2008), conf. univ. (2008-) Fac. de Muzică, UAT TgM; şef de catedră, Ped. Muzicală, UAT TgM (2008-2010); secretar şt., Fac. de Muzică, UAT (2010). Domenii de cercetare: muzicologie, etnomuzicologie: culegere de folclor, filme etnologice, forme şi analiză muzicală, stilistica folclorului muzical românesc, aranjamente instrumentale, muzica tradiţională bizantină, armonie, antropologie culturală europeană şi americană, multiculturalism. Membru în col. de red.: Symbolon (2009), Revista de Şt. Teatrale, Univ. de Arte, Secţiunea Muzicologie, TgM, Meetings in ethnomusicology. Publică numeroase studii de specialitate; participă la simpozioane şt. Membru în numeroase jurii de concursuri, festivaluri; UCMR; Soc. Română de Etnomuzicologie „Constantin Brăiloiu,” Bucureşti (2000); International Council for Traditional Music, Columbia University, New York, SUA (2000); International Council for Traditional Music, Department of Ethnomusicology, California University, Los Angeles, SUA (2001); Gesellschaft für Musikforschung, Kassel, Deutschland (2007); Asoc. de Şt. Etnologice din România; CREDIDAM. Distincţii: Premiul I, CjN, Festivalul Naţional al Cântecului Popular de Cătănie, ed. a 3-a, Grup vocal mixt, Cercul Militar SB (1998). Lucrări publicate: • Folclor instrumental din Câmpia Transilvaniei. Bucureşti: Ed. Muzicală, 2006. • Aspecte inovatoare ale ritmului în creaţia muzicală
389
Biblioteca Judeţeană Mureş românească (1940-1985). - Bucureşti: Ed. Muzicală, 2008. • Creaţia contemporană sub semnul postmodernismului. Limbă, cultură şi civilizaţie la începutul mileniului al treilea. - Bucureşti: Ed. Politehnica Press, 2008. Studii şi articole: • Mentalităţi şi repere în teatrul postmodernist. În: Symbolon, 8, nr. 13, 2007. • Individualitate în creaţia lui Oliver Messiaen. Modurile cu transpoziţie limitată. În: Symbolon, 9, nr. 14, 2007. • Trio-ul ardelean - o perspectivă clasic românească. În: Actualitatea muzicală, 4, 2007. Referinţe: • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 1180-1182. • Internet
ROŞCA,
Ioan, pr. gr.-cat., protopop; n. 22 oct.
1920, Răzoare, com. Miheş, MS m. 16 nov. 2009, Reghin, MS. Şc. prim. în satul natal, şc. secundară şi Lic. „Al. Papiu Ilarian” (19321940) la TgM; Fac. de Teologie la Blaj. Este hirotonit în 1946 la Blaj, apoi numit pr. la Adrian, com. Gurghiu până la 31 oct. 1948. După această dată suferă prigoana represiunii nedrepte a statului ateo-comunist. Activează în clandestinitate ca pr., este arestat şi bătut la Securitatea din Reghin şi TgM. Este condamnat de 2 ori, prima dată în Vinerea Mare (1951), în lipsă, la 6 ani de închisoare; a doua oară la 5 ani, la sfârşitul anului 1953, când este arestat după aproape 3 ani de viaţă în ascuns. Este eliberat în 1955, după întâlnirea la nivel înalt sovieto-americană. Lucrează la Depozitul de petrol din Reghin, apoi la Abator ca funcţionar-contabil. Urmărit de securitate, este nevoit să plece la Iernut. Anul pensionării îl găseşte la Avicola Gurghiu şi cu domiciliul în Hodac. Ca urmare a îndeplinirii neîntrerupte a misiunii de slujitor al altarului şi de apropiat colab. al ierarhului Alexandru Todea, este ales printre canonici şi numit protopop al Reghinului (1990). În această funcţie luptă pentru reorganizarea celor 37 parohii gr.-cat. din Reghin, fiind retrocedate 2 lăcaşuri: Hodac, Ibăneşti. Lucrări publicate: • Cuvânt şi nutremânt. Predici pentru duminicile şi sărbătorile anului. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. Studii şi articole: • Popas la jubileul celor 85 de ani: Cardinalul Alexandru Todea „Perfecto imago Christi”. În: Opinia Reghineană, 12 - 25 oct., p. 2, 1 foto. Referinţe: • Biserica durerii: File din istoria rezistenţei Bisericii greco-catolice 1948-1989. Comunitatea greco-catolică - Moişa Protopopiatul Râciu (jud. Mureş) / Ovidiu Palcu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2002. - 195 p. • Catacombe şi lumini. Viaţa şi activitatea Pr. Ioan Roşca în timpul persecuţiei Bisericii Greco-Catolice / Anton Rus, Aura German. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2003. - 189 p. • Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini până astăzi / Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Casa de Ed. „Viaţa Creştină,” 2003. - 640 p. • Note pe marginea unei biografii: Protopopul Ioan Roşca / Dr. Corina Teodor. În: Reghinul cultural. - Vol. 7. - Reghin: Biblioteca
390
Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 308-312. • Calendarul de la Blaj: 2006. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2006. 263 p. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 295. • Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011. • Preoţi greco-catolici judecaţi în Vinerea Mare. Pr. Ioan Şerban, Procesul din Vinerea Mare, Târgu-Mureş, 2000 [Recenzie] / Ion Buzaşi. În: Unirea. Blaj, mai 2000, p. 19. • Părintelui protopop canonic onorar Ioan Roşca, omagiu la împlinirea a 80 de ani / Emilia Petărlecean. În: Unirea. Blaj, dec. 2000, p. 17-18, 1 foto. • Părintele canonic Ioan Roşca la 85 de ani / Vasile Conţiu. În: Gazeta Reghinului (nov.-dec. 2005), p. 2, 1 foto. • Părintele Ioan Roşca, la 86 de ani / Emilia Petărlăceanu. În: Cuvântul liber, 24 mart. 2006, p. 4. • Pr. Ioan Roşca „Cuvânt şi nutremânt” / Vasile Conţiu. În: Gazeta Reghinului, sept.-oct. 2006, p. 2.
ROTARIU,
Paul Kerekeş, pr. gr.-cat., prof.; n.
1819, Băla, MS - m. 1880. Studii teologice la Blaj (1842). Preot, prof. în lic. din Blaj (1845-1854); paroh în Cutca; adm. al mănăstirii Măierii Alba Iulia (1854); prof. de lb. şi literatura română la lic. romano-catolic din Alba Iulia. A publicat în Organul Luminării al lui Cipariu poezia Către români. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994. - 240 p.
ROTH, Harald, istoric sas; n. 1965, Sighişoara. A studiat istoria Europei de Est, istoria modernă şi teologia evanghelică la München, Freiburg, Heidelberg şi Seattle / Washington. Dr. în filosofie. Dr. şt. al Institutului Transilvan afiliat Univ. din Heidelberg. Publicaţii: Repertorium Transylvanicum (coord. 1990); Politische Strukturen und Strömungen bei den Siebenbürger Sachsen 1919-1933 [Structuri şi curente politice la saşii din Transilvania 1919-1933]; Minderheit und Nationalstaat (coord.1995) [Minorităţile şi statul naţional]; Studienhandbuch Östliches Europa, Vol. 1: Geschichte Ostmittel-und Südosteuropas (coord. 1999) (Compendiu pentru studiul Europei estice); Vol. 1: Istoria Europei centralestice şi sudestice); Handbuch der historische Stätten. Siebenbürgen (coord. 2003) (Compendiul siturilor istorice ale Transilvaniei). Lucrări publicate: • Kis Erdély-történet. - Csíkszereda: Pallas-Akadémia, 1999. - 150 p. • Mică istorie a Transilvaniei. - TgM: Ed. Pro Europa, 2006. - 200 p. Referinţe: • Mică istorie a Transilvaniei / Harald Roth (coperta a IV-a a cărţii).TgM, 2006.
RÓZSA Ernő, violonist; n. 1970, TgM. S-a stabilit în Germania. În decursul carierei sale, în cadrul unui turneu internaţional, a apărut pe scenele lumii alături de Yehudi Menuhin, mai mulţi ani de-a rândul a cântat alături de dirijorul Georg Solti, iar în 2004 şi-a desfăşurat activitatea în calitate de concertmaistru invitat
Ana Todea, Portrete mureșene al Orchestrei Filarmonicii Regale din Liverpool. Ca solist a susţinut mai multe concerte în diverse ţări: Germania, Finlanda, Portugalia, Franţa, Ungaria, Hong Kong. În Finlanda, la Pori, a prezentat în primă audiţie Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 5 de Paganini. Interpretările sale sunt deseori transmise de Radiodifuziunea germană iar critica germană şi cea engleză de specialitate au formulat cuvinte elogioase la adresa lui. Referinţe: • Concert vocal-simfonic: Pliant, Filarmonica de Stat TgM, 28 oct. 2004.
RUNCAN,
Alexandru, pr. ortodox; n. 12 mart. 1889, Galaţii Bistriţei, BN - m. 5 iul. 1960, TgM. Face parte din prezidiul Adunării electorale desfăşurate la Reghin (28 nov. 1918), unde s-au ales membrii Cercului electoral Gorneşti pentru MAN de la Alba Iulia. A fost pr. în Lueriu, membru în Cons. Com., numit de prefect în anul 1926. A fost pr. în Gorneşti (1920-1926). A fost membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda (19231925), membru în Comisia de Instrucţiuni Poporale a jud. MS-Turda (1923-1925); membru în Comisia interimară a mun. TgM (1937-1938). Pr. în Parohia ortodoxă Sângeorgiu de Mş (1940-1943); administrator protopopesc al TgM (1945-1946), pr. al Catedralei. Referinţe: • Román kultúr-ünnepélyek Észak-Erdélyben: 1940-1943 / írta Pusztai-Popovits József. - Pécs Intézetének kiadványai: Pécsi Irodalmi és Könyvnyomdai Részvénytársaság, 1943. • Glasul Mureşului, 1, nr. 1, 30 oct. 1997.
RUS, Dorin - Ioan, muzeograf, cercet. şt.; n. 6 ian. 1973, Reghin, MS. Studii: Şc. Gen. în Reghin (1979-1987); Lic. tehnic din Reghin (1987-1989); în TgM, Istorie Filologie (1989-1991); Univ. „Lucian Blaga” SB (1991-1996); masterat Istoria Transilvaniei la Univ. SB (1996-1997). Dr. în istorie cu teza: Steme şi însemne de breaslă din Transilvania (Zunftwappen und - zeichen in Siebenbürgen), SB (2004). Muzeograf, Secţia istorie, MJM (1997-2005); cercet. şt. principal la MJM (20052009); din august 2009, cercet. şt. la Institut für Osteuropäische Geschichte Viena. Domenii de interes: istoria breslelor din Transilvania şi istoria saşilor din zona Reghinului. Specializări: la Siebenbürgen Institut din Gungelscheim / Neckar şi Institut für europäische Geschichte din Mainz (2002); Institut für kulturelle Infrastruktur Sachsen din Görlitz (2003); bursa „Goethe” a Univ. „Friedrich Schiller” din Jena (2004); bursier al Academiei de Ştiinţe din Austria (2006, 2008); bursa „Domus” a Academiei Ungare (2007). Membru al Arbeitskreises für siebenbürgische s. V. Heidelberg (2000); membru al Comisiei de Istoria Oraşelor, de pe lângă Academia Română (2004); membru al „Goethe” Gesellschaft din Weimar; expert în paleografie germană, atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Publică studii în reviste de specialitate; organizează expoziţii: Nerva Târnoveanu - 50 de ani de activitate filatelică (2001); Românii din Ucraina şi Bucovina de Nord. Obiceiuri de iarnă (2005); Din viaţa breslelor mureşene, TgM
(2006). Distins cu premiul Award for the Austrian Champion of European Science, de Österreichische Forschungsförderungsgesellschaft Viena (2009). Lucrări publicate: • Breasla cizmarilor din Reghinul Săsesc. - CjN: Ed. Napoca Star, 2004. - 232 p. • Breasla pălărierilor din Reghinul Săsesc. - TgM, Ed. Tipomur, 2005. - 145 p. • Contribuţii la cunoaşterea migraţiei saşilor reghineni între anii 1944-1964. - CjN: Ed. Accent, 2005. - 194 p. • Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului. - CjN: Ed. Accent, 2007. - 544 p. • Breslele mureşene. Colecţia de obiecte de breaslă a Muzeului Judeţean Mureş. - TgM: Ed. Ardealul, 2009. 162 p. - în colaborare: • Stemele moderne ale Reghinului. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 5. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2001, p. 86-94. • Însemnele breslei cizmarilor din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol.6. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2002 - p. 60-64. • Date privind statutele asociaţiei civice şi profesionale din Reghin. În: Reghinul cultural: studii şi articole. Vol. 7. - Reghin: Biblioteca Mun. „Petru Maior,” 2004, p. 160-175. • Der Volksaufstand von 17. Juni 1953 in Görlitz widergespiegelt in der „Sächsischen Zeitung”. În: Kulturen în Begegnung. Colegium Pontes GörlitzZgorzelec-Zhorelec 2003. - Görlitz, 2004, p. 145-160. • Tombs of Transylvanian Guilds. În: vol. Death and Civilisation in Transylvania. - SB, 2008 . • Zunftfahnen aus Agnetheln. În: Forshungen zur Volks-und Landeskunde. - SB, Vol. 49, 2006, p. 33-45. Studii şi articole: • Evoluţia meşteşugurilor din Reghin. În: Revista Bistriţei, Bistriţa, 12-13, 1999, p. 337-347. • Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din Transilvania. În: Marisia, Etnografie, TgM, 26, 2000, p. 163-169. • Table de breslă din Reghin. În: Marisia, TgM, 26, 2000, p. 193-203. • Sigilii de breaslă în arhivele braşovene. În: Acta Terrae Septemcastrenssis, SB, 1, 2005, p. 156-162. • Scurt istoric al breslei dogarilor din Reghinul-Săsesc. În: Marisia, 27, 2003, p. 123-127. • Darstellungen einiger heiliegen Schutzpatrone der Zunjte in Siebenbürgen. În: Apulum, Alba Iulia, vol. 43, 2006, p. 247-257. • Ritualuri europene de breaslă în Transilvania (I). În: Marisia. Etnografie, TgM, vol. 28, 2006, p. 317-326. • Însemne meşteşugăreşti din Agnita. În: Historia Urbana, SB, 14, nr.1, 2006, p. 165-183. • Sigilii cu însemne meşteşugăreşti în colecţia privată Florian Rusu din Gheorgheni. În: Revista Bistriţei, 21, nr. 2, 2007, p. 21-27. Referinţe: • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 2. - TgM: Ansid, 2002. • Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş / Aurel Chertes, Cioată Pantelimon. - TgM: Ed.Edu, 2008, p. 80-81.
RUS,
Vasile, filosof, prof. univ.; n. 29 dec. 1925, 391
Biblioteca Judeţeană Mureş Lunca Bradului, MS - m. 23 ian. 2005, TgM. Lic. „Al. Papiu Ilarian,” TgM; UBB, Fac. de Filosofie, CjN. Dr. în filosofie cu teza: Dialectica factorilor obiectivi şi subiectivi în construirea socialismului. Ideolog PCR, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid (1965); primar al TgM (1968-1972); deputat al MAN; prof. univ. la UMF TgM; dir. al ICSU TgM (1970-1990); red. al publicaţiilor Studii şi cercetări de ştiinţe sociale, Bucureşti (1977); Pliant Academia Română. Filiala CjN. Institutul de Cercetări Socio-Umane, TgM. Publică studii şi articole (peste 250) în presă locală şi în Revista de pedagogie. Lucrări publicate: • Studii de istorie, filologie şi istoria artei. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1972. • Aspecte ale procesului de modelare multilaterală a conştiinţei socialiste în rândul studenţilor de la IMF. TgM, 1980. - în colaborare: • Studii şi cercetări de ştiinţe sociale. - Bucureşti: Ed.Academiei, 1977. • Mureş: Monografie / Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeşteanu, Vasile Rus, Margareta Szilágyi, Ecaterina Szurkos, Ioan Şoneriu. - Bucureşti: Ed. SportTurism, 1980. - 299 p. • Egalitate, frăţie, unitate (contribuţii la studierea problemelor privind întărirea unităţii şi frăţiei oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul Mureş. - TgM: IMF, 1981. Referinţe: • Personalităţi mureşene. Schiţe bibliografice. - TgM, 1981, p. 131. • Pagini de istorie, artă şi cultură / Traian Duşa. - Vol. 3. -TgM: 2003, p. 323-331. • Oraşul. Ed. specială. - TgM, 1996.
RUSAN,
Anca Pia, artist plastic, designer
vestimentar; n. 13 iun. 1963, Târnăveni, MS. Studii: Lic. de Arte Plastice, CjN (1978-1982); IAP „Ion Andreescu” specialitatea Tapiserie, Creaţie Vestimentară, CjN (1982-1987). Dr. în arte vizuale, UAD, CjN (2007). Proiectant modele la Întreprinderea de confecţii, Focşani (1987-1989), unde participă cu prototipuri la târguri şi expoziţii de contractare a produselor; ocupă postul de designer la SC „Flacăra” CjN, unde participă cu colecţii de produse vestimentare la expoziţii naţionale şi internaţionale (1990-1996); lector univ., conf. univ. la Catedra Ceramică-Arte, Textile, AAV „Ion Andreescu” (1996-). Participări la workshop-uri, sesiuni de comunicări, simpozioane, colocvii, la stagii de documentare şi schimburi de experienţă: Bucureşti, Budapesta, Luxemburg, Rouen, Veneţia, Florenţa. Activitate artistică: expoziţii de grup la târguri naţionale şi internaţionale: Târgul Internaţional de Textile „Muba” Basel, Elveţia; „Foire de Paris,” Paris, Franţa; Târgul general de bunuri de consum Zagreb, Nantes, Slovacia, Bolzano (Italia); International Fair from Luxemburg „Vente a Emporter,” Luxemburg; Târgul Internaţional de Textile Hong Kong; Colecţie de autor, Ambasada
392
României la Londra; Colecţie de autor TVR 1; CAER Praga, Cehoslovacia; Colecţie de autor, Foaierul Casei Universitarilor, Galeria Mică, Balul Operei, CjN. Expoziţie de Artă Decorativă în cadrul Târgului de Design „Ambient,” Pavilionul Expo-Transilvania; Expoziţia de Artă Decorativă Niel Brock Handelsscale Copenhagen Danisch Cultural Institut; Expoziţia internaţională trienală de broderie (1999); Expoziţie de grup Aula UMF, CjN (2000); Salonul jud. de miniaturi, Complexul UAP, CjN (2001); Expoziţie internaţională trienală de broderie, CjN (2002); Expoziţia naţională de miniaturi textile, Galeria Apollo, Bucureşti; coordonează workshop-ul „Projecting Fashion between Past and Future” Florenţa (2003, 2004); Art Universitaria Oradea; Bienala de artă textilă TexpoART, Iaşi; Salonul judeţean de Grafică şi Artă Decorativă, Complexul UAP, CjN (2005, 2006); „Firul Ariadnei” expoziţie de artă textilă, TgM (2006). Membru UAP, filiala CjN. Referinţe: • Arta plastică târnăveană. Repere culturale / Iuliu Moldovan. TgM: Ed. Ardealul, 2008, p. 150, 300. • Website UAD
RUSU, Alexandru, teolog, mitropolit gr.-cat., prof.; n. 22 nov. 1884, Şeulia de Câmpie. MS - m. 9 mai 1963, Gherla, BN. Studii gimnaziale şi lic. la Bistriţa, TgM şi Blaj (1896-1904); Fac. de Teologie din Budapesta. Dr. în teologie cu teza: Despre căsătoria preoţilor, Budapesta (1910). Pr. (1909), prof. de Dogmatică la Academia Teologică şi prof. de Religie la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj; canonic mitropolitan (din 1923); rector al Internatului Vancean (1923-1925), rector al Academiei Teologice din Blaj (1925-1930); secretar gen. al Resortului Culte în Cons. Dirigent (1918-1920). Red. al revistei Cultura Creştină de la Blaj (1911-1918) şi red., apoi dir. al ziarului Unirea (1922-1930), în care publică diferite studii şi articole. Numit episcop al noii dieceze MM (la Baia Mare, 17 oct. 1930); hirotonit în 30 ian. 1931, instalat în 2 febr. 1931, a păstorit până la 28 oct. 1948; ales mitropolit la Blaj (1946), dar nerecunoscut de autorităţile de atunci. Arestat în octombrie 1948 şi închis la Căldăruşani, la Sighet (19501955), după care a avut domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeş (1955) şi Mănăstirea Cocoş-Tulcea. Într-un proces care i s-a intentat în mai 1957, pentru că a contribuit la red. memorandului din 1956, cerând reînfiinţarea Bisericii Unite, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică (închis la Gherla, unde a şi murit). În viaţa socială a Blajului a avut un rol important ca preş. al Casinei, preş. al Cooperativei „Ajutorul,” membru în Cons. de înfiinţare a Soc. „Electrica,” curator al Bisericii Catedrale, preş. al Comitetului pentru serbările jubiliare ale „Astrei”. A scris două manuale de catehism în colab. cu Ştefan Roşianu. Referinţe: • Erdélyi monográfia / szerkesztették Várady Aladár és Berey Géza. - SM: Gloria Könyvnyomda és Lapkiadó vállalat, s.a. - 611 p. • Erdélyi lexikon / Szerkesztette: dr. Osvát Kálmán. - OradeaNagyvárad: s.n., 1928. - 319 p. • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa. - Blaj, 1940, p. 142. • Virtus Romana Rediviva / Teodor Tanco. - Vol. 7: Memoria
Ana Todea, Portrete mureșene culturii. - CjN: Virtus Romana Rediviva P. F., 1993. - 560 p. • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 152-153. • Dicţionarul teologilor români / Dr. Mircea Păcurariu. - Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. - 504 p. • Cei 12 episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma GrecoCatolice / Dr. Silvestru A. Prunduş, Clemente Plaianu. - CjN: Ed. „Viaţa Creştină,” 1998. - 224 p. • Dicţionarul teologilor români [Ed. a 2-a] / Dr. Mircea Păcurariu.Bucureşti: Ed.Enciclopedică, 2002, p. 424. • Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii Româneşti de la origini până astăzi / Pr. Prof. Dr. Ioan Bota. - Ed. a 2-a - CjN: Ed. „Viaţa Creştină,” 2003. - 640 p. • Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989: Documente şi mărturii / Cristian Vasile. - Iaşi: Polirom, 2003 - 215 p. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 274-275. • Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma Greco -Catolică. Evocări istorice/ Dr. Ioan Şoldu. - Blaj: Ed. „Buna Vestire,” 2011, p. 312-313. • Episcopul Alexandru Rusu / Pr. Alexandru Sechel. În: Deşteptarea credinţei, Dej, 3, iun. 1990, p. 8. • Mari comemorări / Clemente Plaianu. În: Viaţa Creştină, 1, nr. 9, iun. 1990, p. 3, 3 foto. • Biserica Română Unită (Greco-Catolică) în regimul comunist. Lumina temniţelor / Dr. Anton Moisin. În: Unirea, dec. 1993, p. 1, 2, 4, 6. • La sfinţenia altarelor / Pr. Mihai Todea. În: Viaţa Creştină, 10, nr. 2 (1999), p. 4-5, 7 foto. • Scrisoare apostolică a Sfântului Părinte Papa Ioan al II-lea la al III-lea centenar al unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu Biserica Romei / Papa Ioan Paul al II-lea. În: Viaţa Creştină, 11, nr. 1516, 2000, p. 12, 2 foto. • Structuri ecleziastice româneşti în Maramureş (1930-1940) / Viorel Rusu. În: AAM, 1, 2002, p. 233-250.
RUSU,
Aurel, prof., pr. gr.-cat.; n. 14 sept. 1905, Şăulia, MS - m. 3 mart. 1962, Cj. Studii: Şc. prim. şi lic. la TgM; Fac. de ştiinţe din Cj, obţinând licenţa în matematică (1931); Academia teologică din Blaj. Prof. la Lic. „Sf. Vasile” din Blaj, transferat la Şc. normală de învăţători, unde va funcţiona până în 1947; prof. la Lic. „Inocenţiu Micu” din Cj (1947-1951); Lic. clasic mixt din Cj. Hirotonit pr. în 1931. Referinţe: • Dascălii Blajului: 1754- 1948 / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. Bucureşti: Demiurg, 1994, p. 187.
RUSU,
Gabriel, caricaturist, grafician; n. 24 aug.
1969, Sărmaşu, MS. A debutat în caricatură în 1991; a realizat coperţi de carte, ilustraţii, benzi desenate, calendare şi afişe. Debutul în caricatură în anul 1991, în cotidianul Cuvântul liber, continuând la 24 ore mureşene, Gazeta de Mureş, Gura lumii, Sportul mureşean, Caligrafia, Ambasador, Concret, Total informaţia. Expoziţii personale: TgM (1996, 1997, 2001, 2002); Baia Mare (2000); Bahnea (2005). Expoziţii de grup: Knokke-Haist, Bree (Belgia); Bahia (Brazilia); Gabrovo, Sofia (Bulgaria); Zagreb, Bjelovar (Croaţia); Famagusta (Cipru); Beijing, Shanghai, Nanjing (China); Hyderabad (India); Marostica, Foligno (Italia); Tokio, Kyoto (Japonia); Skopje (Macedonia); Cancun (Mexic); Legnica (Polonia); Porto (Portugalia); Santa Cruz de Tenerife, Barakaldo (Spania); Kompaniek (Suedia); Istanbul, Ankara, Asehir (Turcia). Participă la Tabăra Internaţională de Grafică Artistică, Eforie Nord; Cartoon
the Stereotypes and Prejudges, Buşteni; a fost iniţiatorul şi preş. Salonului Internaţional de Grafică Artistică (2005), TgM. Membru fondator al Asoc. Caricaturiştilor Profesionişti şi de Elită din România, al Uniunii Caricaturiştilor din România şi al Federation of European Cartoonists Organization. Premiul I la Salonul Naţional de caricatură din Brăila; Premiul de excelenţă la Salonul Internaţional de caricatură de la Călăraşi; Premiul III la Festivalul „Costantin Tănase” de la Vaslui; Premiul I la Salonul Naţional de la Bucureşti; Premiul de excelenţă la Najing (China); Premiul I la Festivalul de umor de la Gura Humorului; Premiul III la Festivalul „Mărul de aur” de la Bistriţa. Lucrări publicate: - în colaborare: • Expoziţie: [album de caricaturi]. 30 august 1996 / Gabriel Rusu, János Szilveszter. - TgM: Grai, 1996. - 32 p. • Jurnal de gardian / Radu Bălaş; caricaturi: Gabriel Rusu; Coperta: Tordai Ede. - TgM: Fundaţia „Cronos,” 2005. - 143 p. Referinţe: • Careul cu prieteni / R. Soare. - TgM, 1996, p. 71, 1 foto. • Galaxia valorilor / Dorin Borda, Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de Editură „Mureş,” 2007. - 259 p. • Caricaturistul Gabriel Rusu - din nou premiat / Florentin Deac. În: Cuvântul liber, 30 mai 2008, p. 8, 1 foto. • Ambasador, 2, nr. 7, 1996, p. 3. • Monitorul Primăriei, nr. 9, oct. 2005. • Cuvântul liber, 10 mart. 2004, p. 11, 3 foto; 1 oct. 2005, p. 7, 1 foto; 17 iun. 2006, p. 3, 2 foto; 19 dec. 2006, p. 16, 1 foto; 16 nov. 2007, p. 8, 1 foto.
RUSU, Ioan V., protopop, prof.; n. 1826, Sânmărtinu de Câmpie - m. 1905. Studii teologice la Blaj; prof. la Lic. din Blaj; paroh şi protopop al Sibiului; prof. de lb. rom. la lic. din SB; mai târziu vicepreşed. al Astrei. Lucrări publicate: • Compendiu de istoria Transilvaniei. - SB, 1864. • Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi şcoalele poporale române. - SB, 1885. Referinţe: • Dascălii Blajului / Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu. - Bucureşti: Ed. Demiurg, 1994, p. 84-85. • Dascălii Blajului: Seria lor cronologică cu date bio-bibliografice / Nicolae Comşa. - Blaj: Tipografia Seminarului, 1940. • Cultura mureşeană în memoria cărţilor / Melinte Şerban. - TgM: Ardealul, 2006, p. 271.
Rusu, Livia, prof., muzeograf; n. 1 dec. 1951, Lunca, MS. Studii: Fac. de Filologie, IPed. TgM (1970-1974); Curs de muzeologie gen., Bucureşti (20022003); atestat de expert în domeniile: Costum popular şi textile săseşti din zona Reghin, costum popular românesc de pe Valea Gurghiului şi Valea Beicii, Obiceiuri din zona Mureş; expert pentru Patrimoniul Cultural Mobil. Prof. de lb. şi literatura română la şc. gen. din com. Lunca şi Reghin (1970-1990); muzeograf la Muzeul Etnografic Reghin (1990-2009). A cercetat meşteşugurile, obiceiurile, portul popular şi textilele de interior de pe Valea MS Superior, Valea Beicii şi Valea Gurghiului, obiceiuri de nuntă din Câmpia Transilvaniei, artă
393
Biblioteca Judeţeană Mureş religioasă transilvană, motivul pomului în credinţe şi arta populară.; a întregit colecţii de patrimoniu; a organizat expoziţii muzeale tematice; a ed. cataloage de expoziţie; a publicat studii de specialitate în Marisia, Studii şi cercetării etnoculturale, Gazeta Reghinulu. Lucrări publicate: • Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2008. -114 p. • Crucea. Semn şi simbol. Catalogul expoziţiei temporare deschisă la Muzeul Etnografic Reghin în perioada 4 iunie - 30 iulie 2009. - TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2009. - 52 p. • Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2010. - 25 p. • Artă şi tradiţie săsească în zona Reghin. Pliant. Reghin, 6 p. - în colaborare: • Colecţiile de port popular şi textile de interior. În: Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan (coord.). - TgM: Nico, 2010, p. 46-54. Studii şi articole: • Portul popular de pe Valea Beicii. În: Marisia, 23-24, 1994. • Icoane de Nicula în colecţiile MER. În: Studii şi cercetări etnoculturale. Vol. 1, Bistriţa, 1996. • Obiceiuri de nuntă în Câmpia Transilvaniei. În: Marisia, 25, 1996. • Colacul de mireasă şi turtele. În: Marisia, 26, 2000. • Răuratul colacului în sara de Crăciun. În: Marisia, 27, 2003. • Lăzi de breaslă în colecţiile MER. În: Reghinul cultural, 8, 2006. (coaut.). • Catrinţa - element al portului popular străvechi. În: Acta musei Maramorosensis, 5, Sighetul Marmaţiei, p. 81-88. • Pomul vieţii şi ramura sfîntă -permanenţă şi continuitate. În: Caietele ASER, nr. 3, 2007. Referinţe: • O cercetare de ţinută exegetică / Dr. Valentin Marica. În: Broderii săseşti de interior. Catalog de colecţie. - TgM: Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica,” 2010, p. 4. • Muzeul Etnografic Reghin 1960-2010 / Maria Borzan (coord.).TgM: Nico, 2010, p. 151-153.
RUSU, Mircea-Band, interpret de muzică folk, om politic; n. 10 aug. 1960, Iclănzel, MS. Studii: Lic. de Artă TgM. Debut în emisiunea Dialog la distanţă (la 4 ani); membru al cenaclului „Excelsior”; colab. al Studioului Teritorial de Radio TgM; face parte din Cenaclul Flacăra (1980-1982). Apare în concerte alături de „Roşu şi Negru,” „Sfinx,” „Iris,” „Holograf” iar, după Revoluţie, alături de Compact din CjN, ca textier şi compozitor (1990-1995); din 1995 constituie propria trupă muzicală „Mircea Rusu-Band”. Este moderatorul emisiunii „Zestrea” la OTV (19961997); apare în recitaluri la „Cerbul de Aur” şi la Festivalul de la Mamaia. Discul Omul bun şi pomul copt este declarat cel mai bine vândut disc (peste un milion de
394
exemplare, 1997); „Verde înrourat” devine imnul PD (1996). Întreprinde turnee în Germania, Franţa, Austria, Belgia, Canada, SUA. Discografie: Lumea de rouă; cu Compact scoate discul Vin vremuri noi? (1995), CD-ul Transilvania (1995); Omul bun şi pomul copt; Chef în Grozăveşti I (1997); Chef în Grozăveşti II (1998); Reformă pe pâine (1999); Apa trece, pietrele rămân (2001); Iarba verde de acasă (2002); Bucuraţi-vă, trăiţi! (2002); Rai cu flori (2003). Primar al comunei Bandul de Câmpie, MS (2004-). Referinţe: • Dicţionar Rock Pop Folk / Daniela Caraman Fotea, Cristian Nicolau. - Bucureşti: Humanitas, 1999. • Galaxia valorilor / Dorin Borda; Romeo Soare. - Vol. 1. - TgM: Casa de editură „Mureş,” 2007. - 259 p. • Cuvântul liber , 8 mart. 2002, p. 1; 26 sept. 2003, p. 6, 1 foto (biografie); 14 oct. 2005, p. 2, 1 foto. • Népújság, 3 aug. 2004. • Seară culturală de excepţie [Band, 2008] / Marin Căldărariu. În: Cuvântul liber, 13 sept. 2008, p. 8, 2 foto.
RUSU,
Nonic, pr. gr.-cat.; n. 10 dec. 1876,
Cuştelnic, MS - m. 18 mart. 1953, Coroisânmartin, MS. A urmat 5 cls. gimnaziale şi 2 ani de teologie morală la Blaj; pentru a obţine diploma de învăţător, a urmat 3 cursuri de ped. la Univ. din Cj. Hirotonit la 12 iul. 1902; numit adm. parohial în Abuş, MS, având ca filie şi localitatea Păucişoara; pr. în Fântâniţa (fost Căbulent), BN (19051917); adm. parohial în Coroi, MS (1917-1922); adm. parohial în Deleni (Saroţul Unguresc), MS; preşed. Comisiei interimare din Şaroş (1929-1933); paroh în Cuştelnic (1934), apoi în Coroi. A participat la MAN de la Alba Iulia; a fost arestat în timpul ocupaţiei hortiste şi escortat la TgM. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 73. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 9: 1989, p. 347. • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: Ed.UPM, 2007, p. 344. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul, 2000, p. 199-200. • Şematism. - Blaj, 1906, p. 76; 1911, p. 65; 1923, p. 38; 1929, p. 35; 1932, p. 91, 253; 1937, p. 33, 1938, p. 138.
RUSU, Paula, reporter tv, realizator de emisiuni; n. 2 dec. 1975, Reghin, MS. Studii: Lic. „Lucian Blaga” Reghin; Fac. de Filosofie, Antropologie şi Jurnalism, UBB, CjN, licenţiată în Sociologia Mass-media. Reporter corespondent Pro TV, TgM (2000-2007); red. şef Pro TV TgM (2005-2007); editor-prezentator ştiri, Antena 3 (2007-2011), realizator al emisiunii de sinteză „Ediţia de weekend,” „România lui…” (emisiune interviu eveniment, cu personaje simbol: Neagu Djuvara, C-tin Bălăceanu-Stolnici etc.); realizator emisiuni, TVR Info (2011); realizator emisiuni Realitatea TV (2011). Referinţe: • www.paula-rusu.alby.ro • Baza de date BJM
Ana Todea, Portrete mureșene • CV
RUSU,
Ştefan, protopop ortodox; n. 28 mai 1864,
Viile Tecii, com. Teaca, BN - m. 23 oct. 1947, BV, înmormântat la TgM. Cursurile prim. la Teaca; cls. gimnaziale în Năsăud, cele superioare, ped. şi teologie la SB, Institutul „Andrei Şaguna” (1884-1887). Pr. în satul Nazna (1888), apoi administrează Parohia ortodoxă din Sângeorgiu de MS (1894-1901); conduce şi adm. interimar Protopopiatul ortodox MS şi Parohia TgM (1902-1904), instalat definitiv protopop al TgM-ului (1904-1940). Arestat şi închis în TgM (9 sept. 1916-14 sept. 1916), deportat la Nagymarton, Ungaria (sept. 1916 - mart. 1917); domiciliul forţat (până la 28 iul. 1917) şi operat la Ocna MS (19 mart. 1917). A fost ales în CNR. Participă la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Dec. 1918, reprezentând Protopopiatul ortodox al MS, în calitate de delegat de drept. După Unire, participă la şedinţele CNR jud. în vederea preluării conducerii jud. MS-Turda. Membru al PNR, apoi al PNL (1920) şi membru în conducerea FRN (1938). Primeşte titlul de protopop stavrofor (1940). A militat pentru refacerea sau ridicarea de noi biserici în zonele locuite de populaţia românească. A avut un rol important în ridicarea Catedralei ortodoxe din TgM. A fost prim-vicepreş. al organizaţiei MS al PNR, membru în Comisia permanentă a jud. MS-Turda (1922-1926); senator în Parlamentul României (19221926, 1927-1928, 1934-1937). A activat în Despărţământul TgM al Astrei MS, al cărui membru a fost din anul 1890, vicepreş. al Ligii culturale TgM; cenzor al Casinei din TgM; membru al conducerii Ligii antirevizioniste din MS. În urma Dictatului de la Viena, se refugiază la BV, unde se stinge din viaţă. Decorat cu medalia „Meritul cultural, serviciul credincios pentru biserică în gradul de Cavaler” cls. II-a; distins cu Ordinul „Coroana României” în gradul de Ofiţer; Ordinul „Steaua României” în gradul de Ofiţer; „Vulturul roşu” în gradul de Cavaler. Lucrări publicate: - în colaborare: • Valeria Sulică, născ. Găvruş: Câteva note cu prilejul morţii sale dinpreună cu panegiricul rostit de către protopopul stavrofor Ştefan Rusu / Şt. Dumbrava. TgM: s.n., 1940. - 14 p. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec.1918. - Bucureşti, 1943, p. 53. • Liceul „Al. Papiu Ilarian,” Semicentenar 1919-1969. - TgM, 1969, p. 166. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981, p. 41, 52, 63, 64, 83, 97, 126, 128, 166, 181, 223, 225, 244, 256. • Politica statului ungar faţă de biserica românească din Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 / Pr. prof. Mircea Păcurariu. - Sibiu, 1986, p. 192. • Înfăptuiri de seamă ale ortodoxiei Cjene între 1918-1940, în 80 de ani de administraţie românească la CjN / Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru. - Vol. 1. - CjN, 1998. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul, 2000, p. 201-210, foto. • Doi protopopi români: Ştefan Rusu şi Dionisie P. Decei, luptători pentru unitate naţională / Traian Bosoancă. În: Cuvântul liber, nr. 238, 2 dec. 1993. • Protopopul Ştefan Rusu - luptător pentru desăvârşirea unităţii
naţionale şi consolidarea statului naţional unitar român / Traian Bosoancă. În: Apulum, Alba Iulia, 34, 1997, p. 561-566. • Glasul Mureşului, 1, nr.1, 30 oct.1997.
RUSU, Titu, medic, medic primar, conf. univ., om politic; n. 5 febr. 1892, Nazna, MS m. 10 mart. 1989, Tm, TM. Şc. prim. în Icland, MS; Lic. ref. din TgM (1910); Fac. de Medicină din Cj; din anul II s-a transferat la Fac. de Medicină, Univ. regală maghiară din Budapesta, cu bursă E. Gojdu (19111915). Dr. în medicină, Budapesta (1916). La Budapesta lucrează ca preparator, apoi medic-asistent la Spitalul Sf. Ioan. Ia parte la frământările studenţilor din Budapesta; asistă la declaraţia de autodeterminare citită în Parlamentul ungar de către Alexandru Vaida-Voevod (18 oct. 1918); se întoarce la TgM în vederea pregătirii MAN de la Alba Iulia; se opreşte la Cj, la Senatul Român; este ales membru al Senatului (14 nov. 1918); deţine funcţia de comisar militar al poporului pentru comitatul MS-Turda; participă la MAN de la Alba Iulia; participă în Bucureşti la ceremonia de înmânare a „Documentelor Unirii”. Lucrează la Clinica chirurgicală I din Cj; la Spitalul Militar din TgM; revine la Cj, numit preparator; urmează un curs de perfecţionare la Paris (1921); se mută definitiv la Tm (1923), medic primar la Spitalul de chirurgie şi ortopedie infantilă (1923-1962). Carieră didactică: şef de lucrări (1949), conf. univ. (1953); prof.; prof. consultant (1962), Fac. de Medicină din Tm. Distins cu Medalia „Crucea Meritul Sanitar” cls. I; Prof. emerit. Referinţe: • Marea Unire de la 1 Dec. 1918. - Bucureşti, 1943, p. 70. • Contribuţii mureşene la Marea Unire din 1918 / Ioan Silviu Nistor. - CjN, 1981, p. 32, 40, 41, 70, 128, 166, 177, 181. • 1918 la români: Desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român. - Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. - Vol. 7: 1989, p. 422, 442; Vol. 9: 1989, p. 17-20. • Titu Rusu (1892-1989) / Florea Marin. În: Medicii şi Marea Unire. - TgM, 1993, p. 235-239. • Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă / Cornel Sigmirean. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 422, 565. • Mureşenii şi Marea Unire / Traian Bosoancă. - TgM: Ed. Ardealul, 2000, 211-213, foto.
RÜSZ-FOGARASI Enikő, prof., conf. univ.; n. 24 apr. 1966, Reghin, MS. Studii: Lic. Ind. nr. 2, Reghin (1980-1984); Fac de Istorie-Filosofie, UBB, CjN (19861991); Dr. în istorie, cu teza: Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor urbane din cele şapte comitate transilvane, UBB, CjN (1999). Preparator (1991-1994), asist. univ. (1994-1998), lector univ. (1998-2004), conf. univ. (2004-) în cadrul UBB CjN, Fac. de Istorie-Filosofie; prodecan (2008-). Visiting prof.: Nottingham University (1993); Eötvös Loránd Tudományegyetem, Budapesta, Catedra de istorie medie şi premodernă. Participă la contracte de cercet.: Contractul comun al Fac. de Istorie Bucureşti-IS-CjN, Metode moderne de predare la fac. de istorie şi şt. auxiliare, finanţat de Banca Mondială.
395
Biblioteca Judeţeană Mureş Proiectul de cercet. despre ierarhizarea aşezărilor urbane din Transilvania medievală, cu acad. Kubinyi András; Proiectul de editare a testamentelor ungureşti din Transilvania. Bursă de cercet. „Bolyai János” a Academiei din Ungaria (1999, 2009). Membră în Comisia pentru Istoria Oraşelor, Bucureşti; Comisia pentru Heraldică şi Genealogie, Ungaria. Lucrări publicate: • Privilegiile şi îndatoririle aşezărilor urbane din Transilvania voievodală. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003. - 283 p. • Erdélyi ispotálytörténeti tanulmányok. - CjN: Argonaut, 2008. - 173 p. Cursuri universitare: • A középkori város, - történelmi olvasókönyv. Caiet de seminar. - Kv., 1998. - 153 p. • A középkori európai várostörténet. Curs pentru IDD. - Kv., ACCENT, 2002, p. 100. • Rövid bevezetés a történelem segédtudományaiba, O scurtă introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei. Kv.: ACCENT, 2002. - 151 p. • Európai város - magyar város. Curs universitar. Kv.: Accent, 2005, p. 130. - în colaborare: • Învăţarea activă în domeniul istoriei şi ştiinţelor sociale (Ghid pentru tineri profesori în învăţământul superior). Ed. îngrijită de Alexandru Florin Platon, Teoader Nicoara și Rüsz Enikő. - CjN: Ed. EFES, 2000. - 202 p. • Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, 2005. • Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni - Városok és városlakók, ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006. • A Szentlélek ispotály számadáskönyvei 1601-1650.Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania Emlékeiért, 2006. • Oraşe si orăşeni- Városok és városlakók / Coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz-Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2007. • A Szent Erzsébet ispotály számadáskönyvei 16011650. - Vol. 2. - Budapesta: Ed. Transsylvania Emlékeiért, 2009. Studii şi articole: • Ethnikum und Konfession in einigen unitarischen Schulen aus Siebenburbgen in XVII. Jh. În: Ethicity and Religion in Central and Easten Europe, CjN, 1995, p. 232- 237. • Alteritate şi ospitalitate în secolulul al XVI-lea în Cluj. În: Identitate şi alteritate. Vol. 2, Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 56-64. • Központi helyek az erdélyi középkori vármegyében. În: Erdélyi Várostörténeti tanulmányok. Csíkszereda, 2001, p. 20-42. • Dés, mint Szolnok- Doboka vármegye központi helye. În: Emlékkönyv Magyari András 75. születésnapjára, coord: Pál Judit, Rüsz - Fogarasi Enikő. - CjN: Presa Universitară, 2002, p. 215-222. • Dejul medieval, între oraş şi târg. În: Tentaţia istoriei. - CjN: Accent, 2003, p. 313-321. • Mesterözvegyek a 16. századi kolozsvári céhekben. În: Kis András Emlékkönyv. - Kv., 2003, p. 482-487.
396
• A nők jogi helyzete a 16. századi Kolozsváron, În: Zeno a pravo. - Bratislava: Academic Electronic Press, 2004, p. 118-126. • Alegerea conducerii aşezărilor urbane, element important al statutului juridic. În: Studii de istorie medievală si premodernă. Omagiu profesorului Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române. CjN: Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 395-403. • Statutul juridic al femeii în familiile burgheze din Clujul sec. al 16-lea. În: Caiete de antropologie istorică, 2, nr. 1, 2003, p. 7-16. • Kolozs mezőváros 1608-as limitatioja. În: Omagiu Csetri Elek . - CjN, 2004, p. 420-427. • Habitat, alimentaţie, meserii. În: Istoria Transilvaniei. - Vol. 2. - CjN: Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvana, 2005, p. 187-207. • Grija pentru cel aflat în dificultate la Cluj până la Reforma religioasă. În: Identitate şi alteritate, 4. Studii de istorie politică şi culturală. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2005, p. 9-17. • Câteva aspecte privind atitudinea faţă de săraci înainte şi după reforma religioasă la Cluj. În: Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în sec. XVI-XVIII. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. Ioan Cuza,” 2006, p. 41-57. • Un alt Stefan Bocskay. În: Principele Ştefan Bocskay şi epoca sa. - CjN: Argonaut, 2006, p. 63-76. • Matthias Corvinus and the Development of the Transylvanian Cities and Towns in the Second Half of the 15th Century. În: Between Worlds, I, Stephen the Great, Matthias Corvinus and their Time (= Mélanges d'Histoire Générale, Nouvelle Série, general-editor IoanAurel Pop, I, 1). - CjN: IDC Press, 2007, p. 189-196. • Vendégfogadás Kolozsváron a 16. század fordulóján. În: Péter Katalin emlékkönyv. - Budapest: Történelmi Szemle, 2007/4, p. 821-834. • Kolozsvár vásárai. În: Oraşe şi orăşeni. - Városok és városlakók. ed. coord. Ionuţ Costea, Carmen Florea, Pal Judit, Rüsz- Fogarasi Enikő. - CjN: Ed. Argonaut, 2006. • Câteva aspecte privind statutul văduvelor în Cluj în perioada pre-modernă. În: Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. - Iaşi: Ed. Univ. „Al. I. Cuza,” 2007, p. 53. • Asistenţa socială şi medicală în Transilvania modernă. În: Honorem Nicolae Bocsan. - CjN: Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 387- 393. • Die Frauen des Johannes Hunyadi. În: Extincta est lucerna orbis: John Hunyadi and his Time. - CjN: IDC Press, 2007, p. 193-201. • Early Modern Age Transylvania on Maps and their Annotations. În: Descriptio Transilvaniae. International Conference on History Carthography and Historical Geography. - CjN: Ed. Dynamic Design and Advertising, p. 47-55. • Remarks concerning the hussite movement. În: SIC ITUR AD ASTRA, Bp., 1990, p. 31. • A grammaticairó Fejérvári Sámuel életére és munkásságára vonatkozó adatok. În: Magyar Nyelvőr, Bp., 1997, nr. 1, p. 90-93. • Îndatoririle aşezărilor urbane faţă de puterea centrală. În: Acta Musei Napocensis, CjN, 1997, p. 3750.
Ana Todea, Portrete mureșene • Privilegiile economice şi dezvoltarea meşteşugurilor în Transilvania. În: Historia Urbana, 1998, 1-2, p. 4967. • Câteva aspecte culturale legate de privilegiile religioase ale aşezărilor urbane. În: Historia Urbana, 1999, nr. 1-2, p. 77-89. • Markt von sieben Komitat aus Siebenburgen. În: Zeitschrift fur Siebenburgische Landeskunde, 21, 2001, Heft 1, Oldenburg, p. 271-276. • Sigiliile orăşeneşti din cele şapte comitate transilvane. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Historia, CjN, 1998, 1-2, p. 23-30. • Târgurile Dejului. În: Medievalia Transilvania, 1999, Satu -Mare, 1-2, p. 119-125. • Adatok a kolozsvári ispotályok fejedelemségkori történetéhez. În: Reformatus szemle, 2003, nr. 6, Kv., p. 51-60. • Juzii nobiliari în comitatele transilvănene. În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Historia, 2004 nr. 1, CjN, p. 17-27. • Nivele de alimentaţie în Clujul secolului 17. În: Caiete de antropologie istorică, 5, nr.1-2, 2006, p. 5567. • Transsylvanian Hospitals in the Early Modern Age. În: Mittelungen des Instituts fur Ostterreichische Geschichtsforschung, 2007/ 3-4, Oldenburg, p. 290-311. • Élelmezési szintek a fejedelemségkori Kolozsváron. În: Századok, 141, 2007, nr. 6, p. 1539-1555. • Kolozs vármegye szolgabírái a középkorban. În: Turul, Budapest, 2009/1, 82, p. 1-12. • Asistenţa socială şi biserica de la medieval la modern, de la general european la regional transilvan. În: Historia Urbana, 2009/17, p. 73-87. • Bocskay István, a Zemplén megyei főispán. În: Turul, Budapest, 2009/2, 83, p. 1-5. • Szociális gondoskodás Kolozsváron a reformációig. În: Keresztény Szó, Kv., 2005, 7, 15-16. • A vallásos élet jogi keretei a fejedelemség-kori Erdélyben. În: Keresztény Szó, 2006/ 9, 10-12. • Mezőség és Mezőség széli városok, Művelődés. În: Az erdélyi Mezőség, 2007, p. 45-47. • Vázlat a kolozsvári Szent Erzsébet-ispotály történetéhez. În: Árpád-házi Szent Erzsébet. Magyarnemét kultúrkapcsolatok Kelet-Közép-Európaban, Szerk / Gábor Csilla, Knecht Thomas, Tar Gabriella-Nóra. În: Verbum, 2009. Referinţe: • Enciclopedia personalităţilor din România. - Ed. a 5-a. - Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 1197. • Erdélyi Magyar Ki Kicsoda: 2010. - S.l.: A Magyar demokrata szövetség és a BMC kiadó közös kiadványa, 2010, p. 574. • Baza de date BJM • http://hiphi.ubbcluj.ro/personal/rusz-fogarasi_eniko/publicatii
S SABĂU, Liviu Maximilian, protopop gr.-cat.; n. 8 sept. 1919, Grebenişul de Câmpie, MS. Şc. prim. în satul natal, apoi Lic. „Sf. Vasile cel Mare” şi Academia Teologică din Blaj; urmează Şc. Militară din Arad, devenind ofiţer. În calitate de ofiţer în rezervă, a fost trimis pe front la Batalionul 6 Vânători de Munte, luptând ca şi comandant de campanie până la terminarea războiului, fiind decorat cu „Coroana României” în grad de Cavaler, cu frunze de stejar. Funcţionează ca ped. în învăţământ (1945-1948), apoi la Liceul „A. Şaguna,” din BV, dar şi de acolo este nevoit să plece pentru că nu a semnat trecerea la ortodoxism. În 1949 este primit la Banca Naţională, în funcţia de casier, unde lucrează până la pensionare (1979). Din cauza convingerilor religioase este nevoit să se transfere în diferite localităţi: Topliţa (1950-1960), în Bărăgan la Lehliu, Vălenii de Munte, Făgăraş, Râciu şi iarăşi la TgM. În 24 noiembrie 1968 este hirotonit preot gr.-cat., în clandestinitate, de către Eminenţa Sa Alexandru Todea, fiind promovat apoi ca protopop al TgM, iar în 1991 a fost numit canonic mitropolitan pentru a fi vrednic colaborator. După 1990 se avântă în reorganizarea noilor parohii din oraşul TgM, dar şi din judeţul HR: Subcetate, Topliţa, Hodoşa, Sărmaş şi Schitul de la Stânceni; pune bazele construirii noului Centru protopopial gr.-cat. din TgM. Este decorat de Primăria TgM ca „Cetăţean de Onoare” al Oraşului (1999), iar din partea Prefecturii MS a primit „Diploma de Excelenţă” şi „Fibula de la Suseni” (2004). Lucrări publicate: - în colaborare: • Credinţă şi apostolat: Memorii / Iosif Pop. – Pref. pr. Liviu Sabău. - TgM: Fundaţia Culturală „Vasile Netea,” 2004. - 230 p. Studii şi articole: • Papa Ioan Paul al II-lea şi Cardinalul Alexandru Todea. Primăvara marii întâlniri. În: Cuvântul liber, 12 apr. 2005, p. 5. • Părintele dr. Emil Puni - Vicar Episcopal. În: Cuvântul liber, 10 apr. 2008, p. 6, 1 foto. Referinţe: • Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cornel Sigmirean. - TgM: UPM TgM, 2007, p. 291. • Renaşterea Bisericii durerii. Cartea albă a Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, după 1990 / Ovidiu Palcu. - TgM, 2011. • Părintele Liviu Sabău. La împlinirea vârstei de 77 de ani / Iuliu Cheţan. În: Unirea. Blaj, 7, nr. 8 (aug. 1996), p. 2, 1 foto. • Un mare apostol al bisericii greco-catolice, părintele protopop Liviu Sabău / Prof. Elena Porav. În: Cuvântul liber, 30 dec. 2006, p. 7, 1 foto. • Seniori ai Bisericii Române Pr. Canonic Liviu Sabău, protopop de Târgu Mureş / Prof. Elena Porav. În: Unirea. Blaj, nr. 1, ian. 2007, p. 4, 5, 1 foto. • Părintele protopop Liviu Sabău, Un mare apostol al Bisericii Greco-Catolice. / Prof. Elena Porav. În: Cultura Creştină. Blaj, nr. 1, ian. 2007, p. 13, 1 foto. • Lansare de carte-Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948) / Cosmina Oprea. În: 24 ore mureşene, 19 oct. 2007, p. 3.
397